DECIZIA nr. 405 din 19 iunie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 946 din 8 noiembrie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ionița Cochințu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea N D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat în Dosarul nr. 20.256/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.848D/2016.2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.674D/2016 și nr. 357D/2017 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov în Dosarul nr. 4.817/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de Societatea Club Biliard I SV - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 20.263/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, în toate dosarele menționate, partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.6. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. 7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.674D/2016 și nr. 357D/2017 la Dosarul nr. 1.848D/2016, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și arată că asupra prevederilor criticate instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat în raport de motivări și prevederi constituționale similare, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. Totodată, arată că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 s-a instituit obligația plății taxei pe viciu odată cu plata taxei de licență, iar prin Legea nr. 124/2015 s-a modificat numai modalitatea de achitare a acesteia.9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10. Prin încheierile din 9 septembrie 2016 și 1 noiembrie 2016 și prin Sentința civilă nr. 6.207 din 2 noiembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunțate în dosarele nr. 20.256/3/2016, nr. 4.817/3/2016 și nr. 20.263/3/2016, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea N D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat, de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov și de Societatea Club Biliard I SV - S.R.L. din Buzău, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri prin care se solicită obligarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc să soluționeze contestațiile formulate și anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 44 și art. 56 alin. (2) din Constituție, deoarece instituie taxa pe viciu în sarcina organizatorului jocurilor de noroc tip slot machine, iar taxarea fiecărui aparat de joc de acest tip se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea fiecărui aparat de joc, astfel că societățile organizatoare de astfel de tipuri de jocuri sunt taxate în mod dublu, aspect ce este de natură a aduce atingere și art. 16 din Constituție prin prisma defavorizării agentului economic organizator de jocuri de noroc.12. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În materia stabilirii taxelor, legiuitorul se bucură de o marjă mare de apreciere și are posibilitatea de a reglementa perceperea și cuantumul acestora, fiind suveran în a stabili modalitățile și procedurile privind realizarea obligațiilor contribuabililor. Astfel, dispozițiile criticate nu sunt de natură să atragă îngrădirea drepturilor conferite de Constituție, mecanismul astfel instituit fiind în acord și cu jurisprudența Curții Constituționale în materie.13. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 14. Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu prevederile constituționale ale art. 16,art. 44 și art. 56 și, inadmisibilă, în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece față de aceste prevederi constituționale nu este motivată pretinsa neconstituționalitate.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014:  +  Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]47. La anexă, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:4. Taxe speciale: [...]C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență.;– Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și (iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“18. Dispozițiile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative. Însă, având în vedere conținutul normativ al acestora, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost menționate prin actele de sesizare.19. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) cu privire la așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile adoptării ordonanțelor de urgență.20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în susținerea acesteia, sunt formulate atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și intrinsecă și care au mai format obiectul controlului de constituționalitate. 21. Curtea observă că, în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4) referitor la condițiile adoptării ordonanțelor de urgență, autoarele excepției de neconstituționalitate nu motivează, în concret, în ce constă pretinsa încălcare a acestora prin normele legale criticate. În acest context, Curtea are în vedere jurisprudența sa cu privire la structura inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat, elemente ce pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv, astfel încât motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).22. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție referitor la condițiile în care se pot adopta ordonanțe de urgență, Curtea reiterează jurisprudența sa și reține că, prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, paragrafele 27-30, a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 sunt expuse elementele care au condus la adoptarea unor măsuri în materie pe calea delegării legislative.23. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, și în care se formulează „obiecții cu privire la lipsa de coerență a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc“, astfel că, prin această ordonanță de urgență, se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, dar, în același timp, să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și ținând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.24. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu și din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituțional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligațiilor României față de Uniunea Europeană. Ca atare, folosirea ordonanțelor de urgență pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea europeană în situația în care este iminentă declanșarea procedurii de infringement în fața Curții de Justiție este pe deplin constituțională. 25. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 11 ianuarie 2018, paragraful 17, Curtea a arătat că, în ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, cu ocazia adoptării acesteia, pe lângă măsurile concrete instituite cu privire la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să renunțe la activitatea desfășurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și de licențiere, cu îndeplinirea unor condiții cumulative. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, „în situația în care operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați, pentru oprirea activității trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) notifică renunțarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la O.N.J.N. (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc) și la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declarație a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizațiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul și la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. (Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc).“26. În materia jocurilor de noroc trebuie luată în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzută de art. 49 CE [actualul art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul european (a se vedea Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).27. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea reține că, potrivit prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1), dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege, iar, potrivit art. 56 alin. (1), cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice. Astfel, prevederile criticate se circumscriu atât cerințelor constituționale care statuează limitele unor drepturi, cât și obligațiilor corelative ce decurg din Legea fundamentală.28. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea observă că normele criticate sunt o aplicare a dispozițiilor constituționale menționate, întrucât cetățenii și, implicit, persoanele juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27) au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean sau persoană juridică de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 501 din 4 iulie 2017, paragraful 20).29. Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile criticate sunt de natură a aduce atingere și art. 16 din Constituție prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, respectiv ca urmare a instituirii unor duble taxe și a defavorizării agentului economic organizator de jocuri de noroc, Curtea, în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, paragraful 39), a reținut că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, nu este cazul în privința reglementărilor criticate în speța de față, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislație în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât și aspectele generale. 30. Față de cele prezentate, precum și față de considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, și reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, paragraful 18, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerințele constituționale cuprinse în prevederile invocate în susținerea excepției.31. În acest context, Curtea reiterează faptul că statul, in concreto Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul au marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc, iar impunerea unor taxe, precum este cea criticată în speța de față, se circumscrie acestor statuări, mai ales că organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat (a se vedea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009).32. Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, în raport cu prevederile constituționale ale art. 16,art. 44, art. 56 alin. (2) și art. 115 alin. (4), urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea N D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat, de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov și de Societatea Club Biliard I SV - S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 20.256/3/2016, nr. 4.817/3/2016 și nr. 20.263/3/2016 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ionița Cochințu
    ------