ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 88 din 27 septembrie 2018pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 2 octombrie 2018
Având în vedere necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență, cu respectarea șanselor de redresare a acestora, ținând seama de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat,având în vedere că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând astfel premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a creanțelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general al României,ținând cont de obiectivele Programului de guvernare 2018-2020, cu privire la obiectivele de creștere economică, de îmbunătățire a mediului de afaceri și de creștere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare,având în vedere că în prezent se află în procedura insolvenței, în perioada de observație, peste 6.000 de societăți cu circa 64.000 de salariați, se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative și administrative, care să conducă la redresarea acestora și menținerea în circuitul economic.Se impune adoptarea măsurilor urgente care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.Ținând seama de necesitatea instituirii unor măsuri urgente pentru asigurarea furnizării continue a serviciilor publice de producere și furnizare de energie termică și electrică de către operatorii economici aflați în dificultate,având în vedere faptul că fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile de organizare și funcționare, pentru cheltuielile specifice actului de justiție și pentru cheltuielile de investiții ale Ministerului Justiției sunt insuficiente și este necesară și utilizarea altor surse, luând în considerare faptul că aspectele prezentate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 5, alineatul (1), punctele 31, 66, 71 și 72 se modifică și vor avea următorulcuprins:31. insolvența societății de asigurare/reasigurare este acea stare a societății de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situații: a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;b) retragerea autorizației de funcționare a societății de asigurare/reasigurare, ca urmare a imposibilității restabilirii, în cadrul procedurii de redresare financiară, a respectării cerinței de capital de solvabilitate - în cazul societăților supravegheate conform părții I „Regimul de supraveghere Solvabilitate II“ din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, sau ca urmare a imposibilității restabilirii marjei de solvabilitate disponibile cel puțin la limita minimă a marjei de solvabilitate - în cazul societăților supravegheate conform părții a II-a „Regimul național de supraveghere“ din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare; c) retragerea autorizației în cazul asigurătorului rezidual rezultat din procesul de rezoluție conform prevederilor art. 71 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor;………………………………………………………………….....66. supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condițiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activității acestuia, avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât și a celor menite să conducă la restructurarea/ reorganizarea acestuia și urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil. Avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menționează și faptul că au fost verificate și că sunt îndeplinite condițiile privind realitatea și oportunitatea operațiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puțin cu privire la următoarele operațiuni:a) plățile, atât prin contul bancar, cât și prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăți, fie prin instrucțiuni generale cu privire la efectuarea plăților;b) încheierea contractelor în perioada de observație și în perioada de reorganizare;c) operațiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanțelor;d) operațiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.;e) tranzacțiile propuse de către debitor;f) situațiile financiare și raportul de activitate atașat acestora;g) măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă;h) mandatele pentru adunările și comitetele creditorilor ale societăților aflate în insolvență la care societatea debitoare deține calitatea de creditor, precum și în adunările generale ale acționarilor la societățile la care debitorul deține participații;i) înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societății la care debitorul deține participații sau grevarea de sarcini ale acestora - este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, și parcurgerea procedurii prevăzute la art. 87 alin. (2) și (3);……………………………………………………………………..71. testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanței bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment. Analiza are la bază un raport de evaluare întocmit de un evaluator sau un alt specialist și se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăți propus. Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuțiile pe care le-ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de faliment; 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/ salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.2. La articolul 5 alineatul (1), după punctul 72 se introduc două noi puncte, punctele 73 și 74, cu următorul cuprins:73. fondul de comerț reprezintă ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale - mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial -, utilizate de un operator economic în vederea desfășurării activității sale;74. activitate de interes public reprezintă orice activitate de interes general, local sau național, care, pentru a răspunde nevoilor sociale, se desfășoară în mod regulat și continuu.3. La articolul 52, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: (2) Nu poate fi desemnată ca administrator special o persoană fizică sau juridică care are și calitatea de creditor.4. La articolul 57, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 57(1) Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.5. La articolul 59, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, inclusiv cele legate de urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se vor include informații privind respectarea obligațiilor fiscale, referitoare la obținerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizațiilor pentru desfășurarea activității, a actelor de control încheiate de organe de control și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia.6. La articolul 61, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: (2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se află într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese sau sunt persoane afiliate, așa cum sunt acestea definite în Codul fiscal, cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul sau cu vreunul dintre creditori.7. La articolul 67, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se depun odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit de judecătorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) și k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d), precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. h)-j) este sancționată cu decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.8. La articolul 75, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 10 zile de la data depunerii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestație cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).(4) Titularul unei creanțe curente, certe, lichide și exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunțe în termen de 10 zile de la depunerea cererii de plată sau recunoscută de judecătorul-sindic potrivit alin. (3), în cazul în care cuantumul creanței depășește valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunțării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanței de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) și (3) se vor aplica în mod corespunzător.9. La articolul 102, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 102(1) Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanțelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Sunt creanțe anterioare și creanțele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului. În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanței, conform evidențelor proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanței inițiale, dacă este cazul.10. La articolul 102, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins: (8^1) Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și înscrise sub condiție rezolutorie până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.11. La articolul 133 alineatul (5), litera K se modifică și va avea următorul cuprins: K. prin excepție de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creanțelor bugetare în titluri de valoare. Cu consimțământul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creanțelor bugetare ale statului în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte din conținutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul că societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusă fiind una viabilă pentru societate;b) să rezulte din conținutul planului de reorganizare faptul că această modalitate de stingere a creanței bugetare duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment;c) conversia să fie integrală și efectuată la valoarea creanței bugetare a statului, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței bugetare.Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator sau specialist independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra condițiilor de la lit. a) și b), pe baza căruia să își exercite votul asupra planului de reorganizare care cuprinde propunerea de conversie a creanței bugetare a statului. Prevederile art. 5 alin. (1) pct. 71 rămân aplicabile.12. La articolul 133, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (5^1)-(5^3), cu următorul cuprins: (5^1) Creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare în care este propusă reducerea creanței bugetare negarantate, reducere fundamentată în cuprinsul planului, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:a) măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment; b) debitoarea deține un fond de comerț care să îi permită continuarea activității;c) măsura de reducere conduce la viabilizarea societății debitoare.(5^2) În cazul în care prin planul de reorganizare se propune măsura reducerii creanțelor bugetare negarantate cu până la 50%, creditorul bugetar aprobă planul în situația în care sunt îndeplinite cumulativ criteriile prevăzute la alin. (5^1) și cel puțin încă un criteriu din următoarele: a) să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvență;b) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public; c) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.(5^3) În situațiile prevăzute la alin. (5^1) și (5^2) rămân incidente prevederile privind realizarea testului creditorului privat, astfel cum este definit de art. 5 alin. (1) pct. 71.13. După articolul 135 se introduce un nou articol, articolul 135^1, cu următorul cuprins: + Articolul 135^1(1) Data stingerii creanțelor supuse conversiei, potrivit prevederilor art. 133 alin. (5) lit. K, este data realizării conversiei.(2) Instituția publică centrală ce exercită calitatea de acționar în numele statului la data efectuării conversiei exercită drepturile și obligațiile statului român în calitate de acționar și pentru acțiunile emise în favoarea statului de operatorii economici în urma conversiei și înregistrează în evidențele contabile aceste acțiuni. (3) În cazul în care statul nu deține, anterior conversiei, acțiuni ale debitorului, pentru acțiunile emise ca urmare a conversiei, exercitarea drepturilor și obligațiilor statului, precum și înregistrarea acțiunilor astfel dobândite în evidențele contabile se realizează de către Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.14. La articolul 143, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 143(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor. Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.…………………………………………………………………….(3) Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.15. La articolul 169, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.…………………………………………………………………….(7) În cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii introduse potrivit alin. (1) sau, după caz, alin. (2), administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. Împotriva acestei hotărâri calea de atac poate fi exercitată direct de președintele comitetului creditorilor, iar în lipsa constituirii unui comitet, de către orice creditor interesat care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.16. Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 170Acțiunea prevăzută la art. 169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevăzut de art. 58 alin. (1) lit. b) sau, după caz, art. 64 lit. a).17. La articolul 243, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 243(1) Procedura falimentului, reglementată prin prezentul capitol, se aplică societăților prevăzute la art. 1 alin. (2) pct. 56 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate, precum și sucursalelor și filialelor societăților de asigurare din state terțe, care au sediul în România.18. Articolul 244 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 244(1) În prezentul capitol, expresiile «creditori de asigurări», «creanțe de asigurări» și «Fond de garantare» au înțelesul prevăzut la art. 1 și art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, iar expresiile «autoritatea competentă», «autorități de supraveghere», «procedură de redresare financiară» și «stat terț» au înțelesul prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b), d), e) și o) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Termenii și expresiile «acționar semnificativ», «filială», «persoane care conduc efectiv societatea», «stat membru de origine», «stat membru gazdă» și «sucursală» au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) pct. 1, 15, 33, 63, 64 și 66 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare.19. La articolul 246, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Înainte de înregistrarea la tribunal, cererea prevăzută la alin. (1) se înaintează Autorității de Supraveghere Financiară odată cu actele și documentele doveditoare, în vederea analizării acesteia și a formulării întâmpinării prevăzute la art. 248 alin. (1). Societatea de asigurare/reasigurare debitoare anexează la cerere, în mod obligatoriu, registrul special al activelor admise să acopere rezervele tehnice, conform reglementărilor în vigoare referitoare la rezervele tehnice.20. Articolul 248 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 248(1) Cererea prevăzută la art. 246 alin. (1) și la art. 247 alin. (1) se înregistrează de tribunal odată cu întâmpinarea Autorității de Supraveghere Financiară, prin care aceasta comunică dacă societatea de asigurare/reasigurare debitoare face sau nu face obiectul unei proceduri de redresare financiară, conform Legii nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, pentru restabilirea situației sale financiare sau, după caz, pentru onorarea plăților către creditori, în cadrul unor măsuri administrative de redresare financiară sau unei proceduri de rezoluție conform Legii nr. 246/2015.(2) Deschiderea procedurii falimentului se pronunță de judecătorul-sindic dacă societatea de asigurare/reasigurare se află în stare de insolvență, definită conform art. 5 alin. (1) pct. 31.21. La articolul 249, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 249(1) În temeiul prezentului titlu, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare, în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 31.22. La articolul 249 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) decizia Autorității de Supraveghere Financiară privind închiderea procedurii de redresare financiară/rezoluție urmată de deschiderea procedurii falimentului împotriva societății de asigurare/reasigurare;23. La articolul 250, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 250(1) În urma înregistrării cererii, potrivit art. 246-249, se vor cita societatea de asigurare/reasigurare debitoare, atât prin administrator interimar, cât și prin reprezentantul asociațiilor/ acționarilor și, după caz, creditorul care a formulat cererea sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, va fi notificat și Fondul de garantare.24. La articolul 251, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins:(2) În situația în care Autoritatea de Supraveghere Financiară a avizat un lichidator judiciar potrivit prevederilor alin. (1), iar acesta a fost confirmat de către adunarea creditorilor, onorariul acestuia supus confirmării adunării creditorilor nu poate depăși onorariul cuprins în oferta supusă avizării Autorității de Supraveghere Financiară. (3) La stabilirea nivelului onorariului vor fi avute în vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.25. După articolul 251 se introduce un nou articol, articolul 251^1, cu următorul cuprins: + Articolul 251^1Din comitetul creditorilor face parte, în mod obligatoriu, Fondul de garantare.26. La articolul 252, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 252(1) În urma pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, lichidatorul judiciar comunică de îndată despre aceasta părților interesate, Autorității de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum și oficiului registrului comerțului unde este înregistrată societatea de asigurare/ reasigurare debitoare, în vederea efectuării mențiunii «societate de asigurare/reasigurare în faliment27. La articolul 258, litera c) se abrogă.28. La articolul 258, literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) menținerea sau denunțarea unor contracte, altele decât contractele de asigurare, încheiate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare, cu acordul comitetului creditorilor;e) conducerea activității societății de asigurare/reasigurare debitoare, respectiv efectuarea operațiunilor în interesul procedurii de faliment;29. La articolul 258, partea introductivă a literei q) se modifică și va avea următorul cuprins:q) lichidarea bunurilor și valorificarea drepturilor din patrimoniul societății de asigurare/reasigurare debitoare și cu înștiințarea Fondului de garantare, cu aprobarea adunării creditorilor, urmărindu-se valorificarea optimă a acestora, în scopul achitării datoriilor către creditorii de asigurări, prin:30. La articolul 258 litera q), punctul 1 se abrogă.31. La articolul 258, după alineatul (1) se introductrei noi alineate, alineatele (2)-(4), cu următorul cuprins:(2) Verificarea creanțelor de către lichidatorul judiciar se face într-un termen care nu poate depăși 30 de zile de la data înregistrării la instanța competentă a declarației de creanță a acestuia.(3) În urma verificării, lichidatorul judiciar va întocmi un raport separat cu privire la creanțele Fondului de garantare, în care va prezenta situația declarațiilor de creanță depuse de către Fondul de garantare, și totodată va modifica în mod corespunzător Tabelul creanțelor înscrise la masa credală.(4) Lichidatorul judiciar va transmite Fondului de garantare informațiile și documentele necesare exercitării atribuțiilor acestuia din urmă.32. Articolul 260 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 260(1) Pentru încălcarea gravă a atribuțiilor, lichidatorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul-sindic, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4).(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita judecătorului-sindic înlocuirea lichidatorului judiciar dacă constată neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezentul capitol. Cererea acestuia se judecă în camera de consiliu în termen de 30 de zile, cu citarea lichidatorului judiciar, comitetului creditorilor și administratorului special.(3) În cazul admiterii acțiunii, judecătorul-sindic desemnează un lichidator judiciar de pe lista practicienilor în insolvență agreați de Autoritatea de Supraveghere Financiară.33. La articolul 262, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Retragerea autorizației de funcționare nu împiedică lichidatorul judiciar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens de către acesta să desfășoare unele dintre operațiunile de asigurare ale societății de asigurare/reasigurare debitoare, în măsura în care acest lucru este necesar sau adecvat, în scopul finalizării procedurii de faliment. Aceste operațiuni se vor putea desfășura numai cu avizul prealabil al autorității competente și până la data denunțării polițelor de asigurare.34. La articolul 262, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1)-(3^3), cu următorul cuprins:(3^1) Registrele speciale de evidență a activelor care acoperă rezervele tehnice brute se mențin și după deschiderea procedurii de faliment. În cazul în care un asigurător desfășoară atât activități de asigurare de viață, cât și de asigurare generală, se vor menține registre separate pentru fiecare tip de activitate.(3^2) La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asigurare/reasigurare încetează de drept în termen de 90 de zile. În aceleași condiții, se vor denunța și contractele de reasigurare.(3^3) În acest sens, lichidatorul judiciar notifică demersul privind denunțarea polițelor de asigurare, precum și posibilitatea creditorilor de asigurări de a recupera de la Fondul de garantare primele datorate de asigurator pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit. Notificarea se publică în BPI, în două ziare de circulație națională, precum și pe site-ul societății de asigurare/ reasigurare în faliment.35. Articolul 263 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 263După pronunțarea hotărârii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/ reasigurare debitoare, lichidatorul judiciar întocmește raportul prevăzut la art. 258 lit. a).36. Articolul 264 se abrogă.37. Articolul 265 se abrogă.38. La articolul 266, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) De la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, potrivit prevederilor prezentului titlu, Fondul de garantare este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile acestui fond, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, conform procedurii administrative reglementate de Legea nr. 213/2015.39. La articolul 267, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 267(1) Creanțele de asigurări, indiferent de momentul nașterii acestora, se bucură de prioritate absolută față de orice alte creanțe, în ceea ce privește activele admise să reprezinte rezervele tehnice ale societății de asigurare/ reasigurare aflate în procedură de faliment. Aceste creanțe se plătesc în lei, imediat după plata creanțelor prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 2.40. La articolul 267, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele rezultate în urma valorificării activelor admise să reprezinte rezervele tehnice ale societății de asigurare/reasigurare vor fi distribuite integral în vederea stingerii creanțelor Fondului de garantare aferente plăților de despăgubiri/indemnizații acordate creditorilor de asigurări din disponibilitățile sale, în aplicarea prevederilor Legii nr. 213/2015.41. La articolul 324, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 324(1) Instanța determinată potrivit prevederilor art. 41 este singura autoritate competentă împuternicită să decidă cu privire la aplicarea procedurii falimentului în ceea ce privește o societate de asigurare/reasigurare, persoană juridică română, inclusiv sucursalele acesteia din alte state membre. Hotărârea instanței se poate lua în absența ori după adoptarea unor măsuri de redresare financiară. Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului, precum și efectele acesteia se află sub incidența legii statului român. Prevederile art. 9 și 10 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cele ale art. 17 alin. (2) și (3) și ale art. 24 din Legea nr. 246/2015 se aplică în mod corespunzător. + Articolul IIArticolul 25 din Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. Alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) O cotă de 15% din sumele realizate din taxele stabilite la art. 23 și 24 se constituie și se utilizează, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la alte dispoziții legale, ca fond special la dispoziția Ministerului Justiției, pentru organizarea și funcționarea AEGRM, pentru cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești.2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Categoriile de cheltuieli cu bunuri și servicii și categoriile de cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești care se vor finanța din sumele prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. + Articolul IIIArticolul 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:1. La alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Categoriile de cheltuieli cu bunuri și servicii și categoriile de cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești care se vor finanța din sumele prevăzute la alin. (2) lit. e) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. + Articolul IVLa articolul 13 alineatul (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:j) achiziții din veniturile obținute potrivit art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul VLa articolul 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Interdicția prevăzută la alin. (4) nu se aplică în cazul în care creanța care determină starea de incompatibilitate are caracter nelitigios, calitatea de administrator judiciar sau lichidator judiciar este îndeplinită de o SPRL, respectiv de o filială a acesteia sau două filiale diferite sau în cazul procedurilor de insolvență a grupului de societăți. + Articolul VI(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, practicianul în insolvență care se regăsește în situația de incompatibilitate prevăzută la art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, este obligat să opteze pentru exercitarea mandatului de administrator judiciar/lichidator judiciar fie în procedura de insolvență a debitorului, fie a creditorului, notificând în acest sens judecătorul-sindic.(2) În cazul în care, la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), practicianul în insolvență nu și-a îndeplinit obligația de a opta, acesta va rămâne administrator judiciar/lichidator judiciar al debitorului. Orice acte semnate în procedura de insolvență a creditorului după împlinirea acestui termen sunt lovite de nulitate absolută. + Articolul VIILegea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 264, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) La contribuabilii/plătitorii la care s-a deschis procedura insolvenței, potrivit legii, conversia creanțelor bugetare în acțiuni poate fi prevăzută prin planul de reorganizare, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.2. După articolul 264 se introduce un nou articol, articolul 264^1, cu următorul cuprins: + Articolul 264^1 Cesiunea creanțelor bugetare(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe;b) plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune;c) cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței.(2) Cesionarul creanței bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanță, toate drepturile creditorului bugetar.(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit prezentului cod. (4) Dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, prețul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetară ce poate fi recuperată potrivit prezentului cod.(5) În situația în care există mai mulți ofertanți care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii. + Articolul VIIIDispozițiile art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și pentru debitorii aflați în procedura insolvenței la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul IX(1) Termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) și art. 143 alin. (1) și (3), precum și prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) În cazul cererilor nesoluționate în procesele aflate pe rol, termenele de soluționare de către administratorul judiciar sau de către instanța de judecată, prevăzute la alin. (1), se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul XPrevederile art. 133 alin. (5) lit. K), ale art. 133 alin. (5^1)-(5^3), precum și cele ale art. 135^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, cu condiția ca planul de reorganizare să nu fie aprobat de adunarea generală a creditorilor până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul XILegea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă renumerotare.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Tudorel Toader
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
p. Ministrul economiei,
Bogdan Constantin Andronic,
secretar de statBucurești, 27 septembrie 2018.Nr. 88.-----
EMITENT |
Având în vedere necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență, cu respectarea șanselor de redresare a acestora, ținând seama de necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat,având în vedere că eficientizarea procedurilor de insolvență și îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor contribuie în mod substanțial la îmbunătățirea climatului de afaceri, creând astfel premisele pentru redresarea afacerilor viabile și recuperarea mai rapidă a creanțelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general al României,ținând cont de obiectivele Programului de guvernare 2018-2020, cu privire la obiectivele de creștere economică, de îmbunătățire a mediului de afaceri și de creștere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare,având în vedere că în prezent se află în procedura insolvenței, în perioada de observație, peste 6.000 de societăți cu circa 64.000 de salariați, se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative și administrative, care să conducă la redresarea acestora și menținerea în circuitul economic.Se impune adoptarea măsurilor urgente care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.Ținând seama de necesitatea instituirii unor măsuri urgente pentru asigurarea furnizării continue a serviciilor publice de producere și furnizare de energie termică și electrică de către operatorii economici aflați în dificultate,având în vedere faptul că fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile de organizare și funcționare, pentru cheltuielile specifice actului de justiție și pentru cheltuielile de investiții ale Ministerului Justiției sunt insuficiente și este necesară și utilizarea altor surse, luând în considerare faptul că aspectele prezentate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + Articolul ILegea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 5, alineatul (1), punctele 31, 66, 71 și 72 se modifică și vor avea următorulcuprins:31. insolvența societății de asigurare/reasigurare este acea stare a societății de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situații: a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;b) retragerea autorizației de funcționare a societății de asigurare/reasigurare, ca urmare a imposibilității restabilirii, în cadrul procedurii de redresare financiară, a respectării cerinței de capital de solvabilitate - în cazul societăților supravegheate conform părții I „Regimul de supraveghere Solvabilitate II“ din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, sau ca urmare a imposibilității restabilirii marjei de solvabilitate disponibile cel puțin la limita minimă a marjei de solvabilitate - în cazul societăților supravegheate conform părții a II-a „Regimul național de supraveghere“ din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare; c) retragerea autorizației în cazul asigurătorului rezidual rezultat din procesul de rezoluție conform prevederilor art. 71 din Legea nr. 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor;………………………………………………………………….....66. supravegherea exercitată de administratorul judiciar, în condițiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activității acestuia, avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât și a celor menite să conducă la restructurarea/ reorganizarea acestuia și urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil. Avizarea se efectuează având la bază o raportare întocmită de către administratorul special, care menționează și faptul că au fost verificate și că sunt îndeplinite condițiile privind realitatea și oportunitatea operațiunilor juridice supuse avizării. Supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel puțin cu privire la următoarele operațiuni:a) plățile, atât prin contul bancar, cât și prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăți, fie prin instrucțiuni generale cu privire la efectuarea plăților;b) încheierea contractelor în perioada de observație și în perioada de reorganizare;c) operațiunile juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanțelor;d) operațiunile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc.;e) tranzacțiile propuse de către debitor;f) situațiile financiare și raportul de activitate atașat acestora;g) măsurile de restructurare sau modificările contractului colectiv de muncă;h) mandatele pentru adunările și comitetele creditorilor ale societăților aflate în insolvență la care societatea debitoare deține calitatea de creditor, precum și în adunările generale ale acționarilor la societățile la care debitorul deține participații;i) înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societății la care debitorul deține participații sau grevarea de sarcini ale acestora - este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, și parcurgerea procedurii prevăzute la art. 87 alin. (2) și (3);……………………………………………………………………..71. testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanței bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment. Analiza are la bază un raport de evaluare întocmit de un evaluator sau un alt specialist și se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăți propus. Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuțiile pe care le-ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de faliment; 72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/ salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.2. La articolul 5 alineatul (1), după punctul 72 se introduc două noi puncte, punctele 73 și 74, cu următorul cuprins:73. fondul de comerț reprezintă ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale - mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial -, utilizate de un operator economic în vederea desfășurării activității sale;74. activitate de interes public reprezintă orice activitate de interes general, local sau național, care, pentru a răspunde nevoilor sociale, se desfășoară în mod regulat și continuu.3. La articolul 52, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: (2) Nu poate fi desemnată ca administrator special o persoană fizică sau juridică care are și calitatea de creditor.4. La articolul 57, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 57(1) Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.5. La articolul 59, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, inclusiv cele legate de urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se vor include informații privind respectarea obligațiilor fiscale, referitoare la obținerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizațiilor pentru desfășurarea activității, a actelor de control încheiate de organe de control și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia.6. La articolul 61, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins: (2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se află într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese sau sunt persoane afiliate, așa cum sunt acestea definite în Codul fiscal, cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul sau cu vreunul dintre creditori.7. La articolul 67, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Documentele prevăzute la alin. (1) se depun odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit de judecătorul-sindic. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) și k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d), precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. h)-j) este sancționată cu decăderea din dreptul de a depune un plan de reorganizare.8. La articolul 75, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 10 zile de la data depunerii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestație cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).(4) Titularul unei creanțe curente, certe, lichide și exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunțe în termen de 10 zile de la depunerea cererii de plată sau recunoscută de judecătorul-sindic potrivit alin. (3), în cazul în care cuantumul creanței depășește valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunțării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanței de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) și (3) se vor aplica în mod corespunzător.9. La articolul 102, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 102(1) Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanțelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Sunt creanțe anterioare și creanțele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului. În termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, organele de inspecție fiscală vor efectua inspecția fiscală pe baza analizei de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Creditorii bugetari vor înregistra cererea de admitere a creanței, conform evidențelor proprii, în termenul prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), urmând ca, în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanței inițiale, dacă este cazul.10. La articolul 102, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins: (8^1) Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și înscrise sub condiție rezolutorie până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.11. La articolul 133 alineatul (5), litera K se modifică și va avea următorul cuprins: K. prin excepție de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creanțelor bugetare în titluri de valoare. Cu consimțământul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creanțelor bugetare ale statului în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte din conținutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul că societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusă fiind una viabilă pentru societate;b) să rezulte din conținutul planului de reorganizare faptul că această modalitate de stingere a creanței bugetare duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment;c) conversia să fie integrală și efectuată la valoarea creanței bugetare a statului, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței bugetare.Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator sau specialist independent pentru realizarea unui raport de evaluare asupra condițiilor de la lit. a) și b), pe baza căruia să își exercite votul asupra planului de reorganizare care cuprinde propunerea de conversie a creanței bugetare a statului. Prevederile art. 5 alin. (1) pct. 71 rămân aplicabile.12. La articolul 133, după alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (5^1)-(5^3), cu următorul cuprins: (5^1) Creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare în care este propusă reducerea creanței bugetare negarantate, reducere fundamentată în cuprinsul planului, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:a) măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment; b) debitoarea deține un fond de comerț care să îi permită continuarea activității;c) măsura de reducere conduce la viabilizarea societății debitoare.(5^2) În cazul în care prin planul de reorganizare se propune măsura reducerii creanțelor bugetare negarantate cu până la 50%, creditorul bugetar aprobă planul în situația în care sunt îndeplinite cumulativ criteriile prevăzute la alin. (5^1) și cel puțin încă un criteriu din următoarele: a) să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvență;b) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public; c) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.(5^3) În situațiile prevăzute la alin. (5^1) și (5^2) rămân incidente prevederile privind realizarea testului creditorului privat, astfel cum este definit de art. 5 alin. (1) pct. 71.13. După articolul 135 se introduce un nou articol, articolul 135^1, cu următorul cuprins: + Articolul 135^1(1) Data stingerii creanțelor supuse conversiei, potrivit prevederilor art. 133 alin. (5) lit. K, este data realizării conversiei.(2) Instituția publică centrală ce exercită calitatea de acționar în numele statului la data efectuării conversiei exercită drepturile și obligațiile statului român în calitate de acționar și pentru acțiunile emise în favoarea statului de operatorii economici în urma conversiei și înregistrează în evidențele contabile aceste acțiuni. (3) În cazul în care statul nu deține, anterior conversiei, acțiuni ale debitorului, pentru acțiunile emise ca urmare a conversiei, exercitarea drepturilor și obligațiilor statului, precum și înregistrarea acțiunilor astfel dobândite în evidențele contabile se realizează de către Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.14. La articolul 143, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 143(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor. Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvență care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.…………………………………………………………………….(3) Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.15. La articolul 169, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) Administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori de câte ori identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, va promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale. Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.…………………………………………………………………….(7) În cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii introduse potrivit alin. (1) sau, după caz, alin. (2), administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. Împotriva acestei hotărâri calea de atac poate fi exercitată direct de președintele comitetului creditorilor, iar în lipsa constituirii unui comitet, de către orice creditor interesat care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.16. Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 170Acțiunea prevăzută la art. 169 se prescrie în termen de 3 ani. Prescripția începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului administratorului judiciar/lichidatorului judiciar prevăzut de art. 58 alin. (1) lit. b) sau, după caz, art. 64 lit. a).17. La articolul 243, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 243(1) Procedura falimentului, reglementată prin prezentul capitol, se aplică societăților prevăzute la art. 1 alin. (2) pct. 56 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate, precum și sucursalelor și filialelor societăților de asigurare din state terțe, care au sediul în România.18. Articolul 244 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 244(1) În prezentul capitol, expresiile «creditori de asigurări», «creanțe de asigurări» și «Fond de garantare» au înțelesul prevăzut la art. 1 și art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, iar expresiile «autoritatea competentă», «autorități de supraveghere», «procedură de redresare financiară» și «stat terț» au înțelesul prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b), d), e) și o) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Termenii și expresiile «acționar semnificativ», «filială», «persoane care conduc efectiv societatea», «stat membru de origine», «stat membru gazdă» și «sucursală» au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) pct. 1, 15, 33, 63, 64 și 66 din Legea nr. 237/2015, cu modificările ulterioare.19. La articolul 246, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Înainte de înregistrarea la tribunal, cererea prevăzută la alin. (1) se înaintează Autorității de Supraveghere Financiară odată cu actele și documentele doveditoare, în vederea analizării acesteia și a formulării întâmpinării prevăzute la art. 248 alin. (1). Societatea de asigurare/reasigurare debitoare anexează la cerere, în mod obligatoriu, registrul special al activelor admise să acopere rezervele tehnice, conform reglementărilor în vigoare referitoare la rezervele tehnice.20. Articolul 248 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 248(1) Cererea prevăzută la art. 246 alin. (1) și la art. 247 alin. (1) se înregistrează de tribunal odată cu întâmpinarea Autorității de Supraveghere Financiară, prin care aceasta comunică dacă societatea de asigurare/reasigurare debitoare face sau nu face obiectul unei proceduri de redresare financiară, conform Legii nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, pentru restabilirea situației sale financiare sau, după caz, pentru onorarea plăților către creditori, în cadrul unor măsuri administrative de redresare financiară sau unei proceduri de rezoluție conform Legii nr. 246/2015.(2) Deschiderea procedurii falimentului se pronunță de judecătorul-sindic dacă societatea de asigurare/reasigurare se află în stare de insolvență, definită conform art. 5 alin. (1) pct. 31.21. La articolul 249, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 249(1) În temeiul prezentului titlu, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare, în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 31.22. La articolul 249 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) decizia Autorității de Supraveghere Financiară privind închiderea procedurii de redresare financiară/rezoluție urmată de deschiderea procedurii falimentului împotriva societății de asigurare/reasigurare;23. La articolul 250, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 250(1) În urma înregistrării cererii, potrivit art. 246-249, se vor cita societatea de asigurare/reasigurare debitoare, atât prin administrator interimar, cât și prin reprezentantul asociațiilor/ acționarilor și, după caz, creditorul care a formulat cererea sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, va fi notificat și Fondul de garantare.24. La articolul 251, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins:(2) În situația în care Autoritatea de Supraveghere Financiară a avizat un lichidator judiciar potrivit prevederilor alin. (1), iar acesta a fost confirmat de către adunarea creditorilor, onorariul acestuia supus confirmării adunării creditorilor nu poate depăși onorariul cuprins în oferta supusă avizării Autorității de Supraveghere Financiară. (3) La stabilirea nivelului onorariului vor fi avute în vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.25. După articolul 251 se introduce un nou articol, articolul 251^1, cu următorul cuprins: + Articolul 251^1Din comitetul creditorilor face parte, în mod obligatoriu, Fondul de garantare.26. La articolul 252, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 252(1) În urma pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, lichidatorul judiciar comunică de îndată despre aceasta părților interesate, Autorității de Supraveghere Financiară, Fondului de garantare, precum și oficiului registrului comerțului unde este înregistrată societatea de asigurare/ reasigurare debitoare, în vederea efectuării mențiunii «societate de asigurare/reasigurare în faliment27. La articolul 258, litera c) se abrogă.28. La articolul 258, literele d) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) menținerea sau denunțarea unor contracte, altele decât contractele de asigurare, încheiate de societatea de asigurare/reasigurare debitoare, cu acordul comitetului creditorilor;e) conducerea activității societății de asigurare/reasigurare debitoare, respectiv efectuarea operațiunilor în interesul procedurii de faliment;29. La articolul 258, partea introductivă a literei q) se modifică și va avea următorul cuprins:q) lichidarea bunurilor și valorificarea drepturilor din patrimoniul societății de asigurare/reasigurare debitoare și cu înștiințarea Fondului de garantare, cu aprobarea adunării creditorilor, urmărindu-se valorificarea optimă a acestora, în scopul achitării datoriilor către creditorii de asigurări, prin:30. La articolul 258 litera q), punctul 1 se abrogă.31. La articolul 258, după alineatul (1) se introductrei noi alineate, alineatele (2)-(4), cu următorul cuprins:(2) Verificarea creanțelor de către lichidatorul judiciar se face într-un termen care nu poate depăși 30 de zile de la data înregistrării la instanța competentă a declarației de creanță a acestuia.(3) În urma verificării, lichidatorul judiciar va întocmi un raport separat cu privire la creanțele Fondului de garantare, în care va prezenta situația declarațiilor de creanță depuse de către Fondul de garantare, și totodată va modifica în mod corespunzător Tabelul creanțelor înscrise la masa credală.(4) Lichidatorul judiciar va transmite Fondului de garantare informațiile și documentele necesare exercitării atribuțiilor acestuia din urmă.32. Articolul 260 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 260(1) Pentru încălcarea gravă a atribuțiilor, lichidatorul judiciar poate fi înlocuit de judecătorul-sindic, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4).(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita judecătorului-sindic înlocuirea lichidatorului judiciar dacă constată neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezentul capitol. Cererea acestuia se judecă în camera de consiliu în termen de 30 de zile, cu citarea lichidatorului judiciar, comitetului creditorilor și administratorului special.(3) În cazul admiterii acțiunii, judecătorul-sindic desemnează un lichidator judiciar de pe lista practicienilor în insolvență agreați de Autoritatea de Supraveghere Financiară.33. La articolul 262, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Retragerea autorizației de funcționare nu împiedică lichidatorul judiciar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens de către acesta să desfășoare unele dintre operațiunile de asigurare ale societății de asigurare/reasigurare debitoare, în măsura în care acest lucru este necesar sau adecvat, în scopul finalizării procedurii de faliment. Aceste operațiuni se vor putea desfășura numai cu avizul prealabil al autorității competente și până la data denunțării polițelor de asigurare.34. La articolul 262, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1)-(3^3), cu următorul cuprins:(3^1) Registrele speciale de evidență a activelor care acoperă rezervele tehnice brute se mențin și după deschiderea procedurii de faliment. În cazul în care un asigurător desfășoară atât activități de asigurare de viață, cât și de asigurare generală, se vor menține registre separate pentru fiecare tip de activitate.(3^2) La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asigurare/reasigurare încetează de drept în termen de 90 de zile. În aceleași condiții, se vor denunța și contractele de reasigurare.(3^3) În acest sens, lichidatorul judiciar notifică demersul privind denunțarea polițelor de asigurare, precum și posibilitatea creditorilor de asigurări de a recupera de la Fondul de garantare primele datorate de asigurator pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit. Notificarea se publică în BPI, în două ziare de circulație națională, precum și pe site-ul societății de asigurare/ reasigurare în faliment.35. Articolul 263 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 263După pronunțarea hotărârii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/ reasigurare debitoare, lichidatorul judiciar întocmește raportul prevăzut la art. 258 lit. a).36. Articolul 264 se abrogă.37. Articolul 265 se abrogă.38. La articolul 266, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) De la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, potrivit prevederilor prezentului titlu, Fondul de garantare este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile acestui fond, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, conform procedurii administrative reglementate de Legea nr. 213/2015.39. La articolul 267, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 267(1) Creanțele de asigurări, indiferent de momentul nașterii acestora, se bucură de prioritate absolută față de orice alte creanțe, în ceea ce privește activele admise să reprezinte rezervele tehnice ale societății de asigurare/ reasigurare aflate în procedură de faliment. Aceste creanțe se plătesc în lei, imediat după plata creanțelor prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 2.40. La articolul 267, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele rezultate în urma valorificării activelor admise să reprezinte rezervele tehnice ale societății de asigurare/reasigurare vor fi distribuite integral în vederea stingerii creanțelor Fondului de garantare aferente plăților de despăgubiri/indemnizații acordate creditorilor de asigurări din disponibilitățile sale, în aplicarea prevederilor Legii nr. 213/2015.41. La articolul 324, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 324(1) Instanța determinată potrivit prevederilor art. 41 este singura autoritate competentă împuternicită să decidă cu privire la aplicarea procedurii falimentului în ceea ce privește o societate de asigurare/reasigurare, persoană juridică română, inclusiv sucursalele acesteia din alte state membre. Hotărârea instanței se poate lua în absența ori după adoptarea unor măsuri de redresare financiară. Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului, precum și efectele acesteia se află sub incidența legii statului român. Prevederile art. 9 și 10 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cele ale art. 17 alin. (2) și (3) și ale art. 24 din Legea nr. 246/2015 se aplică în mod corespunzător. + Articolul IIArticolul 25 din Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. Alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) O cotă de 15% din sumele realizate din taxele stabilite la art. 23 și 24 se constituie și se utilizează, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la alte dispoziții legale, ca fond special la dispoziția Ministerului Justiției, pentru organizarea și funcționarea AEGRM, pentru cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești.2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Categoriile de cheltuieli cu bunuri și servicii și categoriile de cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești care se vor finanța din sumele prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. + Articolul IIIArticolul 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:1. La alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:e) cheltuieli cu bunuri și servicii și cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.2. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Categoriile de cheltuieli cu bunuri și servicii și categoriile de cheltuieli de investiții aferente Ministerului Justiției și instanțelor judecătorești care se vor finanța din sumele prevăzute la alin. (2) lit. e) se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. + Articolul IVLa articolul 13 alineatul (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:j) achiziții din veniturile obținute potrivit art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 25 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 298/2002, cu modificările și completările ulterioare. + Articolul VLa articolul 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Interdicția prevăzută la alin. (4) nu se aplică în cazul în care creanța care determină starea de incompatibilitate are caracter nelitigios, calitatea de administrator judiciar sau lichidator judiciar este îndeplinită de o SPRL, respectiv de o filială a acesteia sau două filiale diferite sau în cazul procedurilor de insolvență a grupului de societăți. + Articolul VI(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, practicianul în insolvență care se regăsește în situația de incompatibilitate prevăzută la art. 28 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, este obligat să opteze pentru exercitarea mandatului de administrator judiciar/lichidator judiciar fie în procedura de insolvență a debitorului, fie a creditorului, notificând în acest sens judecătorul-sindic.(2) În cazul în care, la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), practicianul în insolvență nu și-a îndeplinit obligația de a opta, acesta va rămâne administrator judiciar/lichidator judiciar al debitorului. Orice acte semnate în procedura de insolvență a creditorului după împlinirea acestui termen sunt lovite de nulitate absolută. + Articolul VIILegea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 264, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) La contribuabilii/plătitorii la care s-a deschis procedura insolvenței, potrivit legii, conversia creanțelor bugetare în acțiuni poate fi prevăzută prin planul de reorganizare, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare.2. După articolul 264 se introduce un nou articol, articolul 264^1, cu următorul cuprins: + Articolul 264^1 Cesiunea creanțelor bugetare(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe;b) plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune;c) cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței.(2) Cesionarul creanței bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanță, toate drepturile creditorului bugetar.(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit prezentului cod. (4) Dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, prețul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetară ce poate fi recuperată potrivit prezentului cod.(5) În situația în care există mai mulți ofertanți care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii. + Articolul VIIIDispozițiile art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și pentru debitorii aflați în procedura insolvenței la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul IX(1) Termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) și art. 143 alin. (1) și (3), precum și prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și pentru cererile formulate în cadrul proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) În cazul cererilor nesoluționate în procesele aflate pe rol, termenele de soluționare de către administratorul judiciar sau de către instanța de judecată, prevăzute la alin. (1), se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul XPrevederile art. 133 alin. (5) lit. K), ale art. 133 alin. (5^1)-(5^3), precum și cele ale art. 135^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și proceselor începute înainte de data intrării în vigoare a acesteia, cu condiția ca planul de reorganizare să nu fie aprobat de adunarea generală a creditorilor până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. + Articolul XILegea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă renumerotare.
PRIM-MINISTRU
VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Tudorel Toader
Ministrul finanțelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici
p. Ministrul economiei,
Bogdan Constantin Andronic,
secretar de statBucurești, 27 septembrie 2018.Nr. 88.-----