REGLEMENTĂRI CONTABILE din 25 februarie 2016privind situațiile financiare anuale, aplicabile Fondului de garantare a asiguraților*)
EMITENT
  • AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 170 bis din 7 martie 2016



    Notă
    *) Aprobate prin NORMA nr. 15 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 170 din 07 martie 2016..
     +  Capitolul 1 DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII, REGLEMENTĂRI PRIVIND CONTABILITATEA  +  Secţiunea 1.1 Domeniul de aplicare  +  Articolul 1Prevederile prezentelor reglementări sunt aplicabile Fondului de garantare a asiguraților, denumit în continuare Fond.  +  Articolul 2Prezentele reglementări prevăd formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare și publicare a situațiilor financiare anuale, potrivit legii, planul de conturi general, conținutul și funcționarea conturilor, precum și transpunerea conturilor.  +  Secţiunea 1.2 Definiții  +  Articolul 3În înțelesul prezentelor reglementări, termenii și expresiile de mai jos au următoarele înțelesuri/semnificații:1. activități curente - activități desfășurate de către Fond, precum și activitățile conexe în care acesta se angajează și care sunt o continuare a primelor activități menționate, incidente acestora sau care rezultă din acestea;2. active imobilizate - reprezintă activele destinate pentru a fi utilizate de către Fond o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de un an;3. ajustare de valoare - reprezintă ajustările destinate să țină seama de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu;Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării respective;4. cost de achiziție - prețul datorat și eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziție. În acest sens, costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective. În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de autorizații și alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție și atunci când funcția de aprovizionare este externalizată;5. cost de producție - reprezintă prețul de achiziție al materiilor prime și al materialelor consumabile, precum și alte costuri ce pot fi atribuite direct bunului în cauză;6. creanța de asigurări - creanțele creditorilor de asigurări care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru acești creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă. Se consideră creanțe de asigurări sumele achitate creditorilor de asigurări din disponibilitățile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizații, precum și primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare;7. creditori de asigurări - sunt, după caz:a. persoana asigurată - persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare;b. beneficiarul asigurării - terța persoană căreia, în baza legii sau a contractului de asigurare, asigurătorul debitor urmează să îi achite sumele cuvenite ca urmare a producerii riscului asigurat;c. persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă;8. despăgubire/indemnizație - suma pe care Fondul o plătește fiecărui creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment, în limita plafonului de garantare și în condițiile prevăzute de prezenta lege;9. durată limitată de utilizare economică reprezintă durata de viață utilă, respectiv perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către Fond;10. Fond de rezoluție - fondul constituit în conformitate cu prevederile art. 144 din Legea nr. 246/2015, aflat în administrarea Fondului;11. piață credibilă are semnificația pieței active, respectiv o piață pe care tranzacțiile cu activul sau datoria în cauză au loc la un volum și cu o frecvență suficiente pentru a oferi informații de preț în mod constant;12. prag de semnificație - reprezintă statutul informațiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată a acestora influențează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situațiilor financiare ale Fondului. Pragul de semnificație al elementelor individuale se evaluează în contextul altor elemente similare;13. valoarea contabilă a unui activ - valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile și ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;14. valoarea de inventar a unui activ - valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere;15. valoarea justă - prețul încasat pentru vânzarea unui activ sau plătit pentru transferul unei datorii într-o tranzacție normală între participanți pe piață, la data de evaluare;16. valoare realizabilă netă a stocurilor - prețul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării;  +  Secţiunea 1.3 Reglementări privind contabilitatea  +  Articolul 4(1) Fondul are obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.(2) Contabilitatea Fondului este organizată astfel încât constituirea, evidența și utilizarea resurselor pentru plata despăgubirii/indemnizației către creditorii de asigurări să se facă în mod distinct pentru asigurări generale și asigurări de viață, iar resursele pentru aceste plăți să fie gestionate distinct de resursele pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare a Fondului.(3) Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută.(4) Operațiunile în valută se înregistrează în contabilitate, atât în valută, cât și în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională la României, valabil la data efectuării acestora.  +  Articolul 5Fondul, în calitatea se de administrator al Fondului de rezoluție, are obligația să evidențieze distinct în contabilitate contribuția asigurătorilor la Fondul de rezoluție.  +  Articolul 6(1) Planul de conturi conține opt clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre.(2) În sensul art. 4 alin. (2), contabilitatea Fondului de garantare este organizată și ținută separat pentru fiecare segment de activitate, cu ajutorul conturilor contabile analitice.(3) Conturile prevăzute în planul de conturi general sunt ordonate în funcție de lichiditatea activelor și exigibilitatea pasivelor.  +  Capitolul 2 DISPOZIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE  +  Secţiunea 2.1 Dispoziții generale  +  Articolul 7(1) Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar. Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale Fondului.(2) Fondul întocmește situații financiare anuale care cuprind:a) bilanț;b) cont de profit și pierdere;c) situația modificărilor capitalului propriu;d) situația fluxurilor de trezorerie;e) note explicative la situațiile financiare anuale.(3) Situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în conformitate cu dispozițiile prezentelor reglementări.(4) Situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii Fondului pentru întocmirea situațiilor financiare anuale potrivit prezentelor reglementări. Informațiile cuprinse în această declarație sunt cele prevăzute de Legea nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare.(5) Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului.(6) În cazul în care aplicarea prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului, în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații suplimentare necesare pentru a fi respectată cerința respectivă.(7) Dacă, în cazuri excepționale, aplicarea unei dispoziții din prezentele reglementări este contrară obligației prevăzute la alin. (5), dispoziția respectivă nu se aplică, în vederea oferirii unei imagini fidele a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau a pierderii Fondului. Neaplicarea unei astfel de dispoziții trebuie prezentată în notele explicative la situațiile financiare anuale, împreună cu o explicație a motivelor și a efectelor sale asupra valorilor activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului.  +  Articolul 8(1) Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț, sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.(2) În înțelesul prezentelor reglementări:a) un activ este o resursă controlată de Fond ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se preconizează că vor decurge beneficii economice viitoare pentru Fond;b) o datorie este o obligație actuală a Fondului, rezultată din evenimente trecute, a cărei decontare se așteaptă să determine o ieșire de resurse încorporând beneficii economice;c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele Fondului după deducerea tuturor datoriilor sale.(3) Beneficiile economice viitoare încorporate într-un activ reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar și de echivalente de numerar către Fond. Acest potențial poate face parte din activitățile de exploatare ale fondului. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea de a reduce ieșirile de numerar.(4) Beneficiile economice viitoare încorporate într-un activ pot intra în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii;b) schimbat pentru alte active;c) utilizat pentru decontarea unei datorii.  +  Articolul 9(1) Elementele direct legate de evaluarea performanței financiare, prin intermediul contului de profit și pierdere, sunt veniturile și cheltuielile.(2) În înțelesul prezentelor reglementări:a) veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii;b) cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau a creșterii unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu.(3) Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creștere a beneficiilor economice viitoare legate de creșterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea netă a activelor, rezultată din valorificarea acestora, ori descreșterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).(4) Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creștere a valorii unei datorii. Recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).  +  Secţiunea 2.2 Caracteristici ale informațiilor financiareCaracteristici calitative  +  Articolul 10(1) Caracteristicile calitative sunt atributele care identifică tipurile de informații care pot fi utile pentru utilizatorii de informații în luarea unor decizii.(2) Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile se aplică informațiilor financiare prezentate prin situațiile financiare, precum și informațiilor financiare oferite prin alte modalități.(3) Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.  +  Articolul 11Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.Relevanță  +  Articolul 12(1) Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori. Informațiile pot avea capacitatea de a genera o diferență în luarea unei decizii chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de aceste informații sau dacă le cunosc deja din alte surse.(2) Informațiile financiare au capacitatea de a genera o diferență în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.(3) Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă, informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor lor predicții.Informațiile financiare au valoare de confirmare dacă oferă feedback privind (confirmă sau modifică) evaluări anterioare.(4) Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea și valoare de confirmare. De exemplu, informațiile privind venitul pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi, de asemenea, comparate cu previziunile pentru anul curent realizate în anii anteriori. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii să corecteze și să îmbunătățească procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare.Prag de semnificație  +  Articolul 13Informațiile sunt semnificative dacă omiterea sau prezentarea lor eronată ar putea influența deciziile pe care utilizatorii le iau în baza acestor informații financiare. Pragul de semnificație este un aspect al relevanței bazat pe natura sau magnitudinea elementelor, sau pe ambele, la care se referă informațiile în contextul raportului financiar. În consecință, prezentele reglementări nu specifică un prag cantitativ pentru semnificație și nu pot predetermina ce ar putea fi semnificativ într-o anumită semnificație.Reprezentare exactă  +  Articolul 14(1) Situațiile financiare reprezintă fenomenele economice în cuvinte și cifre. Pentru a fi utile, informațiile financiare nu trebuie numai să reprezinte fenomenele relevante, ci trebuie să reprezinte exact și fenomenele pe care își propun să le reprezinte. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să aibă trei caracteristici: completă, neutră și fără erori.(2) O descriere completă include toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, inclusiv toate descrierile și explicațiile necesare. Pentru unele elemente, o descriere completă poate să impună explicații privind faptele semnificative referitoare la calitatea și natura elementelor, factorilor și circumstanțelor care ar putea să le afecteze calitatea și natura, și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.(3) O descriere neutră nu suportă influențe în selecția și prezentarea informațiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a crește probabilitatea ca informațiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informațiile neutre nu înseamnă informații fără scop sau fără influență asupra comportamentului. Din contră, informațiile financiare relevante sunt, prin definiție, cele care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori.(4) Reprezentarea exactă nu înseamnă exactitudine sub toate aspectele. Fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat și aplicat fără erori în cadrul procesului.Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale  +  Articolul 15Pentru a fi utile, informațiile trebuie să fie relevante, cât și reprezentate exact. Nicio reprezentare exactă a unui fenomen irelevant, și nicio reprezentare inexactă a unui fenomen relevant nu ajută utilizatorii în luarea unor decizii bune.  +  Articolul 16(1) Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.(2) Caracteristicile calitative amplificatoare pot ajuta în alegerea unei modalități din două alternative care trebuie utilizată pentru a descrie un fenomen, dacă se consideră că ambele sunt la fel de relevante și exact reprezentate.Comparabilitate  +  Articolul 17(1) Deciziile utilizatorilor presupun alegerea între alternative, de exemplu, vânzarea sau păstrarea unei investiții. Informațiile sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informații similare unei alte perioade sau date.(2) Comparabilitatea este una din caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparație necesită cel puțin două elemente.(3) Consecvența, deși ține de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvența se referă la utilizarea acelorași metode pentru aceleași elemente. Comparabilitatea este scopul; consecvența ajută la atingerea acestui scop.(4) Comparabilitatea nu este uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, aspectele similare trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit. Comparabilitatea informațiilor financiare nu este amplificată dacă aspectele diferite sunt făcute să pară similare, și nici dacă aspectele similare sunt făcute să pară diferite.  +  Articolul 18(1) Este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar.(2) Deși un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru același fenomen economic diminuează comparabilitatea.Verificabilitate  +  Articolul 19(1) Verificabilitatea ajută în asigurarea utilizatorilor că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înțelege că diferiți observatori independenți și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens, dar nu neapărat la un acord total, că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Pentru a fi verificabile, informațiile cuantificate nu trebuie să fie o singură estimare punctuală, ci un interval de valori posibile ale căror probabilitățile pot fi, de asemenea, verificate.(2) Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, la o formulă sau la o altă tehnică, precum și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii.(3) Pot exista cazuri, în care se poate să nu fie posibil să se verifice unele explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și circumstanțe care susțin informațiile.Oportunitate  +  Articolul 20Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile pentru factorii decizionali în timp util pentru a le influența deciziile. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai puțin utile. Totuși, unele informații pot să rămână oportune mult timp după finalul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să identifice și să aprecieze tendințele.Inteligibilitate  +  Articolul 21(1) Clasificarea, caracterizarea și prezentarea în mod clar și concis a informațiilor le fac pe acestea inteligibile.(2) Unele fenomene sunt inerent complexe și nu pot fi transformate în fenomene ușor de înțeles. Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar putea conduce la situația ca aceste rapoarte să fie mai ușor de înțeles, dar incomplete și, prin urmare, potențial înșelătoare.(3) Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiază și analizează informațiile cu atenția cuvenită. Este posibil ca, uneori, chiar și utilizatorii bine informați și atenți să fie nevoiți să solicite ajutorul unui consilier pentru a înțelege informațiile privind fenomenele economice complexe.Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare  +  Articolul 22Caracteristicile calitative amplificatoare trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil. Aceste, caracteristici, fie individual, fie în grup, nu pot face informațiile utile dacă respectivele informații sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.  +  Secţiunea 2.3 Publicări cu caracter general  +  Articolul 23Documentul care cuprinde situațiile financiare anuale trebuie să conțină cel puțin informații cu privire la datele de identificare (denumire, adresa, telefon, forma de proprietate, codul unic de înregistrare, etc.).  +  Secţiunea 2.4 Principii generale de raportare financiară  +  Articolul 24Elementele prezentate în situațiile financiare anuale sunt recunoscute și evaluate în conformitate cu principii generale prevăzute la art. 25 - 34.  +  Articolul 25Principiul continuității activității(1) Trebuie să se prezume că Fondul își desfășoară activitatea conform principiului continuității activității.Acest principiu presupune că Fondul își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității. La întocmirea situațiilor financiare anuale, conducerea Fondului trebuie să evalueze capacitatea acestuia de a-și continua activitatea.(2) Atunci când, la efectuarea evaluării, conducerea este conștientă de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot cauza îndoieli semnificative asupra capacității Fondului de a-și continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate.(3) Atunci când Fondul nu întocmește situațiile financiare anuale pe baza continuității activității, acesta va prezenta acest fapt, împreună cu baza de întocmire a situațiilor financiare anuale și motivul pentru care Fondul nu este considerat a fi în situația de a-și continua activitatea.  +  Articolul 26Principiul permanenței metodelorConform acestui principiu politicile contabile și metodele de evaluare ale Fondului sunt aplicate consecvent de la un exercițiu financiar la următorul.  +  Articolul 27Principiul prudenței(1) Conform acestui principiu recunoașterea și evaluarea se realizează pe o bază prudentă, respectiv:a) în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului;b) sunt recunoscute toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia, șic) sunt recunoscute toate ajustările negative de valoare (deprecierile), indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit.d) trebuie să se țină cont de toate datoriile previzibile și pierderile potențiale care au apărut în cursul exercițiului financiar curent sau în cursul unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia.(2) Ca urmare, activele și veniturile nu trebuie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile nu trebuie subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor și veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor și cheltuielilor, deoarece situațiile financiare anuale nu ar mai fi neutre și în consecință nu ar mai avea calitatea de a fi fiabile.(3) Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și pierdere.  +  Articolul 28Principiul contabilității de angajamente(1) Sumele recunoscute în bilanț și în contul de profit și pierdere se calculează pe baza contabilității de angajamente. Astfel, trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor.(2) Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri și creanțele, respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-au primit documentele justificative.(3) Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asociere directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.(4) Principiul contabilității de angajamente se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia.  +  Articolul 29Principiul intangibilității bilanțului de deschidereBilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.Modificările de politici contabile și corectarea unor erori aferente perioadelor precedente nu determină modificarea bilanțului perioadei anterioare celei de raportare.  +  Articolul 30Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datoriiConform acestui principiu, componentele elementelor de activ și de datorii se evaluează separat.  +  Articolul 31Principiul necompensării(1) Orice compensare între elementele de activ și de datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.(2) Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, în baza documentelor justificative. Eventualele compensări între creanțele și datoriile Fondului efectuate cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor și veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.(3) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, în baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor.  +  Articolul 32(1) Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico- financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.(2) Fondul are obligația ca la contabilizarea operațiunilor economico-financiare să țină cont de toate informațiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situațiile în care natura economică a operațiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care stau la baza acestora.  +  Articolul 33Principiul evaluăriiElementele prezentate în situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de producție. Situațiile în care nu se utilizează costul de achiziție sau costul de producție sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.  +  Articolul 34Principiul pragului de semnificațieFondul se poate abate de la cerințele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentarea de informații, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative.  +  Secţiunea 2.5 Politici contabile  +  Articolul 35Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice aplicate de Fond la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.  +  Articolul 36(1) Consiliul de administrație al Fondului trebuie să aprobe politici contabile pentru operațiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situațiile prevăzute de legislație.(2) Politicile contabile trebuie elaborate cu luarea în considerare a specificului activității desfășurate de către Fond, de către specialiști în domeniul economic și tehnic, buni cunoscători ai activității desfășurate și ai strategiei adoptate de Fond.(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile prezentelor reglementări.  +  Articolul 37(1) Modificările de politici contabile pot fi determinate de:a) o decizie a unei autorități competente și care se impune Fondului (modificare de reglementare); caz în care modificarea nu trebuie justificată în cadrul notelor explicative, ci numai menționată în acestea; saub) inițiativa Fondului, și are drept rezultat situații financiare anuale care oferă informații fiabile și relevante cu privire la efectele tranzacțiilor, ale altor evenimente sau condiții asupra poziției financiare, performanței financiare sau fluxurilor de trezorerie ale Fondului, caz în care modificarea trebuie justificată în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.(2) Modificarea de politică contabilă în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (1) lit. (b), poate fi determinată de:a) modificarea excepțională intervenită în situația Fondului sau în contextul economico-financiar în care acesta își desfășoară activitatea;b) obținerea unor informații mai credibile și mai relevante.(3) Schimbarea conducerii Fondului nu justifică modificarea politicilor contabile.(4) Nu reprezintă modificări de politici contabile:a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care diferă de cele care au avut loc anterior; șib) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacții, alte evenimente sau condiții care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.(5) Aplicarea inițială a unei politici de reevaluare a imobilizărilor corporale constituie o modificare de politică contabilă care trebuie tratată ca o reevaluare, conform subsecțiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale".  +  Articolul 38(1) Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat, respectiv în contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile", dacă efectele modificărilor respective pot fi cuantificate.(2) Efectele modificărilor politicilor contabile aferente exercițiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli și venituri ale perioadei.(3) Dacă efectul modificării unei politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele anterioare, modificarea politicii contabile se va efectua pentru perioadele viitoare, începând cu exercițiul financiar curent și exercițiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.(4) În cazul modificărilor politicii contabile pentru o perioadă anterioară, Fondul trebuie să ia în considerare și efectele fiscale ale acestora.  +  Articolul 39Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile Fondului. În cazul modificării unei politici contabile, Fondul trebuie să menționeze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum și motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informații credibile și mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat efectul modificării asupra rezultatelor reportate ale perioadei și tendința reală a rezultatelor activității.  +  Articolul 40(1) Erorile pot apărea cu privire la recunoașterea, evaluarea, prezentarea sau descrierea elementelor situațiilor financiare anuale. Situațiile financiare anuale nu sunt conforme cu prezentele reglementări în cazul în care conțin fie erori semnificative, fie erori nesemnificative făcute în mod intenționat pentru a obține o anumită prezentare a poziției financiare, a performanței financiare sau a fluxurilor de trezorerie.(2) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exercițiul financiar curent, fie la exercițiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării acestora.  +  Articolul 41(1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile financiare anuale ale Fondului pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greșeala de a utiliza sau a nu utiliza informații credibile care:a) erau disponibile la momentul la care situațiile financiare anuale pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;b) ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare anuale.(2) Erorile constatate includ greșeli matematice, greșeli de aplicare a politicilor contabile, ignorarea sau interpretarea greșită a evenimentelor și fraudelor.(3) În înțelesul prezentelor reglementări, erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a informațiilor în situațiile financiare anuale.  +  Articolul 42Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit și pierdere.  +  Articolul 43(1) Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influențeze informațiile financiar-contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor.(2) Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, pe seama rezultatului reportat. Totuși, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit și pierdere.(3) Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.  +  Articolul 44(1) Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare anuale ale acelor exerciții.(2) În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare anuale. Informații comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției financiare, sunt prezentate în cadrul notelor explicative.(3) În cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații cu privire la natura erorilor constatate și perioadele afectate de acestea.  +  Articolul 45(1) Ca rezultat al incertitudinilor inerente activităților, multe elemente din situațiile financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci pot fi doar estimate. Estimarea implică raționamente bazate pe cele mai recente informații fiabile disponibile. Pot fi prevăzute estimări, de exemplu, ale: uzurii morale a stocurilor; duratele de viață utile ale activelor amortizabile sau modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în acestea.Utilizarea estimărilor rezonabile reprezintă o parte esențială a întocmirii situațiilor financiare anuale și nu le subminează fiabilitatea.(2) O estimare poate necesita o revizuire dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unor experiențe ulterioare. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu are legătură cu perioadele anterioare și nu reprezintă corectarea unei erori.(3) O modificare a bazei de evaluare reprezintă o modificare de politică contabilă, și nu o modificare de estimare contabilă. În cazul în care este dificil a se face distincție între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare contabilă, atunci modificarea este tratată ca o modificare de estimare contabilă.(4) Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaște prospectiv prin includerea în rezultatul:a) perioadei în care are loc modificarea, dacă modificarea afectează doar acea perioadă saub) perioadei în care are loc modificarea și perioadelor viitoare, dacă modificarea le afectează pe ambele (de exemplu: o modificare a estimării duratei de viață utilă a unui activ amortizabil sau a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate într-un activ amortizabil afectează cheltuiala cu amortizarea în perioada curentă și în fiecare perioadă viitoare de-a lungul duratei de viață utilă a activului).  +  Articolul 46(1) Evenimentele ulterioare perioadei de raportare sunt acele evenimente, favorabile și nefavorabile, care apar între finalul perioadei de raportare și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.(2) Se pot identifica două tipuri de evenimente:a) cele care furnizează dovada condițiilor care au existat la finalul perioadei de raportare (evenimente care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare); șib) cele care indică condițiile care au apărut după perioada de raportare (evenimente care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare).  +  Articolul 47În înțelesul prezentelor reglementări, prin autorizarea situațiilor financiare anuale se înțelege avizarea de către Consiliul de administrație al Fondului și aprobarea acestora de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară.  +  Articolul 48Evenimentele ulterioare perioadei de raportare includ toate evenimentele care au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă evenimentele respective au loc după declararea publică a profitului sau a altor informații financiare selectate.  +  Articolul 49(1) Fondul trebuie să ajusteze valorile recunoscute în situațiile sale financiare anuale pentru a reflecta evenimentele ulterioare perioadei de raportare.(2) Evenimente care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale după perioada de raportare care impun ajustarea valorilor recunoscute în situațiile financiare anuale sau recunoașterea unor elemente care nu au fost recunoscute anterior pot fi:a) soluționarea ulterioară perioadei de raportare a unui caz juridic (litigiu) care confirmă faptul că există o obligație actualizată la finalul perioadei de raportare, caz în care se ajustează orice provizion recunoscut anterior legat de acest litigiu sau se recunoaște un nou provizion. Nu se prezintă o datorie contingentă;b) obținerea de informații după perioada de raportare care indică faptul că un activ a fost depreciat la finalul perioadei de raportare sau că valoarea unei pierderi din depreciere anterior recunoscută, aferentă activului respectiv, trebuie ajustată.  +  Articolul 50(1) Fondul nu trebuie să își ajusteze valorile recunoscute în situațiile sale financiare anuale pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale.(2) Dacă evenimentele ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influența deciziile economice luate de utilizatori în baza situațiilor financiare anuale. În consecință, Fondul trebuie să prezinte următoarele informații pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare:a) natura evenimentului; șib) o estimare a efectului financiar sau o declarație conform căreia o astfel de estimare nu poate fi realizată.(3) Evenimente ulterioare datei bilanțului care nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale și care ar conduce în general la prezentarea de informații, pot fi:a) cumpărări semnificative de active, alte cedări de active;b) anunțarea sau începerea implementării unei restructurări majore;c) modificări ale reglementărilor fiscale adoptate sau anunțate ulterior datei bilanțului, care au un efect semnificativ asupra creanțelor sau a datoriilor;d) începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimente ulterioare datei bilanțului.  +  Capitolul 3 REGULI GENERALE DE EVALUARE  +  Secţiunea 3.1 Evaluarea la data intrării  +  Articolul 51Elementele recunoscute în situațiile financiare anuale se evaluează cu respectarea art. 52-54.  +  Articolul 52La data intrării în gestiunea Fondului bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care poate fi:a) costul de achiziție, pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b) valoarea justă, pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.În cazurile prevăzute la lit. b), respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziție.  +  Articolul 53(1) Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costului de achiziție al bunurilor/serviciilor.Atunci când achiziția de produse/servicii și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării, ajustează de asemenea, costul de achiziție al bunurilor/serviciilor. Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul bunurilor/serviciilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă bunurile/serviciile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite" pe seama conturilor de terți).În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienți - facturi de întocmit", și se reflectă în situațiile financiare anuale ale exercițiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanțului în contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", corectează costul bunurilor/serviciilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.(2) Reducerile comerciale pot fi:a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate și se aplică asupra prețului de vânzare;b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferențial; șic) risturnele - sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu același terț, în decursul unei perioade determinate.(3) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 "Venituri din sconturi obținute").(4) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, costul de achiziție nu include costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziției lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.(5) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziție include și costurile direct atribuibile achiziției lor (de exemplu, costuri legate de onorarii plătite avocaților, evaluatorilor).  +  Articolul 54(1) Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziției sau construcției pot fi incluse în costul acelui activ.(2) În cazul includerii costurilor îndatorării în valoarea activelor, acestea trebuie prezentate în notele explicative la situațiile financiare anuale.  +  Secţiunea 3.2 Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț  +  Articolul 55(1) Evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se face potrivit prezentelor reglementări și normelor emise în acest sens de Ministerul Finanțelor Publice.(2) În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale, Fondul trebuie să procedeze la inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.(3) În scopul efectuării inventarierii, consiliul de administrație al Fondului trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale. În vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor de inventariere și evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cunoscătoare ale domeniului de activitate, inclusiv cu pregătire corespunzătoare, tehnică și economică.  +  Articolul 56În situațiile financiare anuale, elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.  +  Articolul 57(1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.(2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost de achiziție, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se evidențiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menținându-se la valoarea lor de intrare.  +  Articolul 58Evaluarea imobilizărilor corporale și necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizați în condițiile legii. Fac obiectul evaluării și imobilizările în curs de execuție.  +  Articolul 59Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.  +  Articolul 60(1) În cazul imobilizărilor corporale și necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot fi avute în vedere, de către evaluatori autorizați sau personalul Fondului, și alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).(2) Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale și necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe și interne de informații.(3) La sursele externe de informații se încadrează aspecte precum:a) pe parcursul perioadei, valoarea de piață a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de așteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;b) pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului comercial, economic sau juridic în care Fondul își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc.(4) Din sursele interne de informații se exemplifică următoarele elemente:a) există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;b) pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situațiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activității căreia îi este dedicată imobilizarea, precum și planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior;c) raportările interne pun la dispoziție indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.(5) Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziție de raportările interne, includ:a) fluxul de numerar necesar pentru achiziționarea unei imobilizări similare; pentru exploatarea sau întreținerea imobilizării fluxul de numerar este semnificativ mai mare decât cel prevăzut inițial în buget;b) rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;c) o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creștere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc. .(6) Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista și unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se ține cont de surse externe și interne de informații. În categoria surselor externe de informații se pot încadra următoarele:a) valoarea de piață a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;b) în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra Fondului sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul comercial, economic sau juridic în care Fondul își desfășoară activitatea sau pe piața căreia îi este dedicat activul etc.(7) Dintre sursele interne de informații se exemplifică următoarele:a) pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra Fondului, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce privește gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se așteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăți și a crește performanța imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparține imobilizarea;b) raportările interne dovedesc faptul că performanța economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut inițial etc.  +  Articolul 61Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin amortizarea și ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puțin orice amortizare ulterioară cumulată și orice pierdere din depreciere cumulată.  +  Articolul 62(1) Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare.(2) În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.  +  Articolul 63Evaluarea la inventar a creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea contabilă a creanțelor se înregistrează pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor.  +  Articolul 64Pentru creanțele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.  +  Articolul 65Evaluarea la întocmirea bilanțului a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. Valoarea creanțelor, astfel evaluate, în scopul prezentării în bilanț, se diminuează cu ajustările pentru pierderea de valoare.  +  Articolul 66Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție, acreditivele, ipotecile, precum și alte valori aflate în casieria Fondului se prezintă în bilanț în conformitate cu prevederile legale.  +  Articolul 67Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează la întocmirea bilanțului la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar.  +  Articolul 68Înscrierea în cadrul listelor de inventar a mărcilor poștale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantități fixe, și alte asemenea, se face la valoarea lor nominală. În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări pentru pierderea de valoare.  +  Articolul 69(1) Titlurile pe termen scurt admise la tranzacționare se evaluează la valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.(2) Titlurile pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierderea de valoare.  +  Articolul 70Pentru elementele de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.  +  Articolul 71Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile din contabilitate.  +  Articolul 72La fiecare dată a bilanțului:a) elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțele și datoriile în valută) trebuie evaluate și prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz;b) pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferențelor de valoare se efectuează similar prevederilor de la lit. a);c) elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacției;d) elementele nemonetare achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă (ex. imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situațiile financiare anuale la această valoare.  +  Secţiunea 3.3 Evaluarea la data ieșirii din gestiune  +  Articolul 73La data ieșirii din gestiune sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (ex. valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare).  +  Articolul 74Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora.  +  Articolul 75La scoaterea din evidență a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.  +  Articolul 76La ieșirea din gestiune, stocurile și alte active fungibile se evaluează și se înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia dintre metodele:a) metoda "primul intrat, primul ieșit" (FIFO);b) metoda "ultimul intrat, primul ieșit" (LIFO);c) metoda "costului mediu ponderat" (CMP).  +  Articolul 77(1) Fondul trebuie să folosească aceeași metodă de determinare a costului pentru toate stocurile de natură și utilizare similară.(2) Pentru stocurile de natură sau utilizare diferită, pot fi justificate metode diferite de determinare a costului.  +  Articolul 78Prevederile referitoare la evaluarea stocurilor se completează cu prevederile subsecțiunii 4.4.1 "Stocuri".  +  Articolul 79Metodele prevăzute la art. 76 presupun următoarele:a) metoda FIFO presupune că elementele care au fost produse sau cumpărate primele sunt cele care se vând primele și, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cel mai recent;b) metoda LIFO presupune că elementele care au fost produse sau cumpărate ultimele sunt cele care se vând primele și, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârșitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse primele;c) prin metoda CMP se calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepția fiecărui transport, în funcție de circumstanțele existente.  +  Articolul 80Dacă valoarea prezentată în bilanț, rezultată prin aplicarea metodelor prevăzute la art. 76, diferă în mod semnificativ la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale, ca total pe categorie de active.  +  Articolul 81Prevederile art. 76 se aplică și investițiilor pe termen scurt, cu excepția depozitelor bancare pe termen scurt.  +  Secţiunea 3.4 Reguli de evaluare alternative a activelor imobilizate la valori reevaluate  +  Articolul 82(1) Prin excepție de la prevederile art. 33, Fondul poate reevalua imobilizările corporale existente la sfârșitul exercițiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă. Rezultatele reevaluării sunt prezentate în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale întocmite pentru respectivul exercițiu financiar.(2) Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu exercițiul financiar următor celui în care s-a efectuat reevaluarea.  +  Articolul 83Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării acesteia i se stabilește o nouă valoare și o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.  +  Articolul 84În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum și elementul afectat din contul de profit și pierdere.  +  Articolul 85(1) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanțului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizați, potrivit legii.(2) Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piață, pe baza informațiilor pe care le-ar utiliza participanții de pe piață atunci când stabilesc prețul activului, presupunând că participanții de pe piață acționează pentru a obține un beneficiu economic maxim.(3) În cazul în care valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată în bilanț, trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.  +  Articolul 86Ulterior recunoașterii ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi evaluată în mod fiabil trebuie contabilizat la valoarea reevaluată. Regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia determinată în urma reevaluării.  +  Articolul 87Reevaluările trebuie să se facă cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea contabilă nu se deosebește semnificativ de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la finalul perioadei de raportare.  +  Articolul 88La reevaluarea unei imobilizări corporale, orice amortizare cumulată de la data reevaluării este tratată în unul dintre următoarele moduri:a) este recalculată proporțional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este deseori utilizată în cazul în care un activ este reevaluat prin aplicarea unui indice pentru stabilirea costului de înlocuire;b) este eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este utilizată deseori în cazul clădirilor.  +  Articolul 89Dacă un element de imobilizări corporale este reevaluat, atunci întreaga clasă de imobilizări corporale din care face parte acel element trebuie reevaluată. O clasă de imobilizări corporale este o grupare de active de natură și utilizare similare în activitățile Fondului. Exemple de astfel de clase sunt următoarele: terenuri; terenuri și clădiri; mașini și echipamente; automobile; mobilier; piese de schimb; echipament de birotică etc.  +  Articolul 90În cazul în care se realizează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferența dintre valoarea la cost de achiziție și valoarea rezultată în urma reevaluării se prezintă în bilanț la rezerva din reevaluare, ca element distinct în "Capital și rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.  +  Articolul 91Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare") atunci când acest surplus reprezintă un câștig realizat.  +  Articolul 92În sensul prezentelor reglementări câștigul se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câștig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al activului.  +  Articolul 93Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.  +  Articolul 94Dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:a) ca o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", dacă nu a existat o descreștere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; saub) ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ.  +  Articolul 95Dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital și rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.  +  Articolul 96Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exercițiului financiar, Fondul trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informații:a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului financiar;b) diferențele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar;c) sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exercițiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislației în vigoare;d) valoarea rezervei din reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar.  +  Articolul 97Sumele reprezentând diferențe de natura veniturilor și cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit și pierdere (contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale", respectiv contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale", după caz).  +  Articolul 98Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepția cazului în care reprezintă un câștig efectiv realizat.  +  Articolul 99Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 91-98, rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.  +  Articolul 100În cazul terenurilor și clădirilor care au fost reevaluate și au făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora, diferența din reevaluare aferentă părții cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare").  +  Articolul 101Ajustările de valoare se calculează în fiecare exercițiu financiar pe baza valorii reevaluate a imobilizării la încheierea exercițiului financiar.  +  Articolul 102În cazul în care se realizează reevaluarea, în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate separat pentru fiecare element din bilanț de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informații:a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor corporale reevaluate, inclusiv suma ajustărilor cumulate de valoare;b) valoarea la data de raportare a diferenței dintre valoarea reevaluată și costul istoric și, după caz, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.  +  Capitolul 4 BILANȚUL ȘI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE  +  Secţiunea 4.1 Dispoziții generale privind bilanțul și contul de profit și pierdere  +  Articolul 103Potrivit prezentelor reglementări:a) bilanțul trebuie să prezinte posturile enumerate în formatul de bilanț prezentat la art. 107;b) contul de profit și pierdere trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul de cont de profit și pierdere prezentat la art. 311;c) situația fluxurilor de numerar trebuie să prezinte elementele conform Capitolului 5 "Situația fluxurilor de trezorerie și situația modificărilor capitalului propriu";d) situația modificărilor capitalului propriu va prezenta elementele conform Capitolului 5 "Situația fluxurilor de trezorerie și situația modificărilor capitalului propriu".  +  Articolul 104(1) Structura bilanțului și a contului de profit și pierdere nu poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale, sunt permise abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii Fondului. Orice astfel de abateri împreună cu justificările corespunzătoare trebuie prezentate în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.(2) În cadrul formularelor corespunzătoare bilanțului și contului de profit și pierdere, elementele prevăzute la art. 107 și art. 311 se prezintă separat, în ordinea indicată.(3) Fiecare element obligatoriu prezentat în cadrul situațiilor financiare anuale poate fi prezentat mai detaliat în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale, dacă această detaliere prezintă informații mai relevante pentru utilizatorii de informație.  +  Articolul 105(1) Pentru fiecare element de bilanț, cont de profit și pierdere și, după caz, din situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie ale Fondului, se prezintă valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar curent și valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent. În consecință, un element de bilanț, cont de profit și pierdere și, după caz, din situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul financiar precedent.(2) În cazul în care valorile respective nu sunt comparabile, trebuie prezentat motivul absenței comparabilității în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.  +  Articolul 106În cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinații, respectiv:a) sumele repartizate la rezerve;b) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;c) sume privind alte repartizări.  +  Articolul 107Formatul bilanțului Fondului este următorul:A. Active imobilizateI. Imobilizări necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros4. Alte imobilizări necorporaleII. Imobilizări corporale1. Terenuri și construcții2. Instalații tehnice și mașini3. Alte instalații, utilaje și mobilier4. Investiții imobiliare5. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuțieIII. Imobilizări financiare1. Investiții deținute ca imobilizări.2. Alte împrumuturiB. Active circulanteI. Stocuri1. Materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar2. Servicii în curs de execuție3. AvansuriII. Creanțe(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an se prezintă separat pentru fiecare element)1. Sume de încasat de la asigurători2. Sume de încasat din recuperarea creanțelor Fondului3. Alte creanțeIII. Investiții pe termen scurt1. Alte investițiiIV. Casa și conturi la bănciC. Cheltuieli înregistrate în avansD. Datorii: sume care trebuie plătite Într-o perioadă de până la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, cu prezentarea separată a împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni convertibile.2. Sume datorate instituțiilor de credit3. Datorii comerciale - furnizori4. Efecte de comerț de plătit5. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate6. Sume încasate în plus de la asigurători7. Sume datorate cu titlu de despăgubiri/indemnizații creditorilor de asigurări8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datoriile curenteG. Datorii: sume care trebuie plătite după o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, cu prezentarea separată a împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni convertibile.2. Sume datorate instituțiilor de credit3. Sume încasate în plus de la asigurători4. Sume datorate cu titlu de despăgubiri/indemnizații creditorilor de asigurări5. Datorii comerciale - furnizori6. Efecte de comerț de plătit7. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările socialeH. Provizioane1. Provizioane pentru litigii2. Provizioane pentru garanții acordate3. Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale și alte acțiuni similare legate de acestea4. Provizioane pentru restructurare5. Provizioane pentru pensii și obligații similare6. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă7. Provizioane specifice pentru solicitări de daune8. Alte provizioane.I. Venituri în avansJ. Capital și rezerveI. Fondul de rezoluție pentru asigurători1. Fondul de rezoluție aferent asigurărilor generale2. Fondul de rezoluție aferent asigurărilor de viațaII. Rezerve din reevaluareIII. Rezerve1. Alte rezerveIV. Rezultatul reportat - capitalul Fondului de garantare a asigurațilorV. Rezultatul exercițiului financiar  +  Secţiunea 4.2 Prevederi generale cu privire la bilanț  +  Articolul 108(1) Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care sunt prezentate elementele de activ, datorii și capital propriu ale Fondului la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în alte situații prevăzute de lege.(2) Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și datorii grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate.  +  Articolul 109Atunci când un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din structura bilanțului, relația sa cu alte elemente se prezintă fie în cadrul respectivului element, fie în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.  +  Articolul 110(1) Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate și intenția de păstrare, conform politicilor contabile ale Fondului.(2) Prin politicile contabile se stabilește, inclusiv, natura diferitelor categorii de active imobilizate.  +  Articolul 111Depozitele bancare se prezintă la imobilizări financiare investiții pe termen scurt sau la elementul "Casa și conturi la bănci", în funcție de perioada și condițiile de deținere a acestora.  +  Articolul 112Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare, astfel cum sunt definite de legislația națională, trebuie prezentate la "Terenuri și construcții", respectiv "Investiții imobiliare".  +  Secţiunea 4.3 Active imobilizate  +  Articolul 113(1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziție sau la costul de producție, cu respectarea prevederilor prezentei subsecțiuni.(2) Beneficiile economice viitoare reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către Fond.  +  Articolul 114(1) Costul de achiziție sau costul de producție sau valoarea reevaluată, în cazurile în care se aplică prevederile Subsecțiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale", al activelor imobilizate a căror utilizare este limitată în timp se reduce cu ajustările valorice calculate pentru amortizarea sistematică a valorii activelor în cauză pe parcursul duratei lor de utilizare economică (amortizare).(2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de costul activului sau altă valoare care substituie acest cost ( valoarea reevaluată).  +  Articolul 115Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanț la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziție, costul de producție sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum și cu ajustările cumulate din depreciere.  +  Articolul 116(1) Ajustările de valoare aduse activelor imobilizate sunt condiționate de următoarele:a) atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanțului;b) imobilizările fac obiectul unor ajustări de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare sunt limitate sau nu, astfel încât ele să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă la data bilanțului, dacă se estimează că reducerea valorii lor va fi permanentă;c) ajustările de valoare prevăzute la lit. a) și b) se înregistrează în contul de profit și pierdere și se prezintă separat în notele explicative, dacă nu au fost prezentate separat în contul de profit și pierdere;d) evaluarea la cea mai mică valoare, potrivit lit. a) și b), nu poate continua dacă motivele pentru care au fost efectuate ajustările respective nu mai sunt aplicabile.(2) Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.(3) Evaluarea la valoarea minimă prevăzută la alin. (2) nu poate continua dacă motivele pentru care s-au făcut ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Astfel, în situația în care ajustarea de valoare devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.Recunoașterea imobilizărilor necorporale  +  Articolul 117O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică. Dacă un element nu îndeplinește condițiile de recunoaștere a unei imobilizări necorporale, costul aferent achiziției sau realizării sale pe plan intern este recunoscut drept cheltuială în momentul în care este suportat.  +  Articolul 118Cercetarea este investigarea originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi.  +  Articolul 119Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoștințe într-un plan sau proiect care vizează producția de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial, înainte de începerea producției sau utilizării comerciale.  +  Articolul 120Activitățile de cercetare și dezvoltare sunt direcționate către dezvoltarea cunoștințelor. Prin urmare, chiar dacă aceste activități pot avea ca rezultat o imobilizare cu o formă fizică (de exemplu, un prototip), elementul fizic al activului este secundar componentei sale necorporale, adică pachetul de cunoștințe încorporat în aceasta.  +  Articolul 121Anumite imobilizări necorporale pot fi conținute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact-disc (în cazul programelor informatice), documentația legală (în cazul licențelor sau al brevetelor) sau pe film. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât și necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, Fondul își utilizează raționamentul pentru a evalua care element este mai semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un echipament informatic care nu poate funcționa fără programul respectiv este parte integrantă a respectivului hardware și este tratat ca imobilizare corporală. Același lucru este valabil și pentru sistemul de operare al unui computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale.Caracteristica de identificare  +  Articolul 122Un activ este identificabil dacă:a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din Fond și vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licență, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă Fondul intenționează sau nu să facă acest lucru; saub) decurge din drepturile contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile Fond sau de alte drepturi și obligații.Controlul  +  Articolul 123Fondul controlează un activ dacă acesta are capacitatea de a obține beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază și de a restricționa accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea Fondului de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi susținută în instanță. În absența unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu toate acestea, exercitarea legală a unui drept nu este o condiție necesară pentru control, întrucât Fondul poate fi capabil să controleze beneficiile economice viitoare în alt mod.Beneficiile economice viitoare  +  Articolul 124Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală pot include, economii de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea activului de către Fond.Recunoaștere și evaluare  +  Articolul 125(1) Recunoașterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca Fondul să demonstreze că elementul respectiv îndeplinește:a) definiția unei imobilizări necorporale; șib) criteriile de recunoaștere.(2) Această cerință se aplică costurilor suportate inițial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale și costurilor suportate ulterior pentru adăugarea sau înlocuirea unor părți ale sale sau pentru întreținerea sa.  +  Articolul 126Imobilizările necorporale sunt de asemenea natură încât, în multe cazuri, nu există adăugiri la o astfel de imobilizare sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Prin urmare, majoritatea costurilor ulterioare mai degrabă mențin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într-o imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiției unei imobilizări necorporale și criteriilor de recunoaștere din prezentele reglementări. În plus, este deseori mai dificil să se atribuie costuri ulterioare direct unei anumite imobilizări necorporale decât activității ca întreg. Prin urmare, doar rareori costurile ulterioare - cele suportate după recunoașterea inițială a unei imobilizări necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern - sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ. Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicații și elementelor similare (fie dobândite din afară, fie generate intern) sunt întotdeauna recunoscute în contul de profit și pierdere în momentul în care sunt suportate. Aceasta pentru că astfel de costuri nu pot fi diferențiate de costurile cu dezvoltarea Fondului ca întreg.  +  Articolul 127(1) Fondul trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare preconizate pe baza unor calcule raționale și ușor de susținut care reprezintă cea mai bună estimare a echipei de conducere pentru setul de condiții economice care vor exista pe parcursul duratei de viață a imobilizării.(2) Fondul folosește raționamentul pentru a evalua gradul de siguranță asociat obținerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoașterii inițiale, acordând o importanță mai mare dovezilor externe.Evaluarea inițială a imobilizărilor necorporale  +  Articolul 128O imobilizare necorporală se înregistrează inițial la costul de achiziție sau de producție, așa cum sunt definite în prezentele reglementări.Achiziția separată  +  Articolul 129(1) În mod normal, prețul pe care Fondul îl plătește pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta așteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină Fondului. În aceste situații Fondul preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină Fondului.(2) În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziției ia forma numerarului sau a altor active monetare.  +  Articolul 130(1) Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:a) costul său de achiziție, inclusiv taxele vamale de import și taxele de achiziție nerambursabile, după scăderea reducerilor și rabaturilor comerciale; șib) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.(2) Exemple de costuri direct atribuibile sunt:a) cheltuielile cu personalul care reies direct din aducerea activului la starea sa de funcționare;b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiția sa de funcționare; șic) costurile de testare a activului privind funcționarea sa în mod corespunzător.(3) Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:a) costurile de introducere a unui nou serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate și activități promoționale);b) costurile de desfășurare a unei activități într-un loc nou (inclusiv costurile de instruire a personalului); șic) costurile administrative și alte cheltuieli generale de regie.Imobilizări necorporale dobândite prin combinări de întreprinderi  +  Articolul 131Cumpărătorul poate recunoaște drept activ unic un grup de imobilizări necorporale complementare cu condiția ca activele individuale să aibă durate de viață utilă similare. De exemplu, termenii "marcă" și "nume de marcă" sunt deseori utilizați ca sinonime pentru mărci de comerț și alte mărci. Totuși, aceștia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizați în mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerț (sau marca de servicii) și numele aferent de comercializare, formulele, rețetele și expertiza tehnologică.Costurile ulterioare aferente unui proiect dobândit de cercetare și dezvoltare în curs de desfășurare  +  Articolul 132(1) Costurile de cercetare sau dezvoltare care:a) sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, și sunt recunoscute ca imobilizări necorporale; șib) sunt suportate după achiziția acelui proiect trebuie contabilizate în conformitate cu art. 135 și art. 136 alin. (1) - (3).(2) Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, și recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:a) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea sunt cheltuieli de cercetare;b) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă este vorba de cheltuieli de dezvoltare care nu satisfac criteriile de recunoaștere ca imobilizări necorporale de la art. 136 alin. (1); șic) adăugate valorii contabile a proiectului dobândit de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dacă este vorba de cheltuieli de dezvoltare care satisfac criteriile de recunoaștere de la art. 136 alin. (1).Imobilizări necorporale generate intern  +  Articolul 133(1) Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare necorporală generată intern se califică pentru recunoaștere, din cauza problemelor în:a) a identifica dacă există și momentul în care apare un activ identificabil care va genera beneficii economice viitoare preconizate; șib) a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a unei imobilizări necorporale nu poate fi diferențiat de costul de funcționare de zi cu zi.(2) În consecință, pe lângă prevederile referitoare la recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale, Fondul aplică art. 134-137 tuturor imobilizărilor necorporale generate intern.  +  Articolul 134(1) Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de recunoaștere, Fondul împarte procesul de generare a activului în:a) o fază de cercetare; șib) o fază de dezvoltare.(2) Dacă Fondul nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, Fondul tratează costurile aferente proiectului ca fiind suportate exclusiv în faza de cercetare.Faza de cercetare  +  Articolul 135(1) Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscută. Costurile de cercetare (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.(2) În faza de cercetare a unui proiect intern, Fondul nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală și că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Astfel, aceste costuri sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.(3) Exemple de activități de cercetare sunt:a) activitățile destinate obținerii de cunoștințe noi;b) identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor pentru rezultatele cercetărilor sau pentru alte cunoștințe;c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, procese, sisteme sau servicii; șid) formularea, proiectarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile de materiale, instrumente, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite.Faza de dezvoltare  +  Articolul 136(1) O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscută dacă, și numai dacă, Fondul poate demonstra toate elementele de mai jos:a) fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare;b) intenția sa de a finaliza imobilizarea necorporală și de a o utiliza;c) capacitatea sa de a utiliza imobilizarea necorporală;d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, Fondul poate demonstra dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale;e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare și de altă natură adecvate pentru finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale și pentru utilizarea acesteia;f) capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării sale.(2) În faza de dezvoltare a unui proiect intern, Fondul poate, în anumite cazuri, să identifice o imobilizare necorporală și să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Acest lucru este posibil deoarece faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansată decât faza de cercetare.(3) Costurile cu titlurile de publicații și alte elemente similare generate intern nu pot fi diferențiate de costul dezvoltării Fondului ca întreg. În consecință, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale.Costul unei imobilizări necorporale generate intern  +  Articolul 137(1) Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaștere ca imobilizare necorporală.(2) Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea și pregătirea activului pentru a fi capabil să funcționeze în maniera intenționată de către conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:a) cheltuielile cu materialele și serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării necorporale;b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale;c) taxele de înregistrare a unui drept legal; șid) amortizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea necorporală.(3) Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale generate intern:a) costurile aferente vânzării, cele administrative și alte costuri generale de regie, cu excepția cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării pentru utilizare;b) ineficiențele identificate și pierderile inițiale din exploatare suportate înainte ca imobilizarea să atingă performanța planificată; șic) costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.Cheltuieli ulterioare  +  Articolul 138(1) Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepția cazurilor în care:a) fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplinește criteriile de recunoaștere; saub) elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi și nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală.(2) Ca urmare, cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporală după cumpărarea sau finalizarea acesteia se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.(3) Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale atunci când este probabil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanța prevăzută inițial și pot fi evaluate credibil.Costuri anterioare ce nu trebuie recunoscute ca active  +  Articolul 139Costurile aferente unui element necorporal care au fost inițial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară.Durata de viață utilă  +  Articolul 140Durata de viață utilă a unei imobilizări necorporale care decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depășească perioada drepturilor contractuale sau a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcție de perioada pentru care Fondul preconizează că va folosi activul. Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durată limitată care poate fi reînnoită, durata de viață utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea Fondului în sprijinul reînnoirii fără un cost semnificativ. Durata de viață utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare necorporală într-o combinare de întreprinderi este reprezentată de perioada contractuală rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul și nu va include perioadele de reînnoire.Categorii de imobilizări necorporale  +  Articolul 141În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:– cheltuielile de constituire;– cheltuielile de dezvoltare;– concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, cu excepția celor create intern;– alte imobilizări necorporale; și– avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare  +  Articolul 142(1) Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și activele similare, achiziționate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziție.(2) Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului.(3) În cazul în care contractul prevede plata periodică a unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea Fondului care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.(4) Brevetele, licențele, mărcile comerciale, drepturile și alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către deținător.Amortizare  +  Articolul 143(1) Imobilizări necorporale se amortizează pe parcursul duratei lor de utilizare sau pe perioada contractului, după caz.(2) În cazuri în care durata de utilizare sau durata contractului depășește cinci ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăși zece ani.  +  Articolul 144(1) În cazul în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, Fondul nu poate efectua distribuirea profitului, decât în cazul în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu suma cheltuielilor neamortizate.(2) Valorile prezentate în bilanț la elementul "Cheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în cadrul notelor explicative la situațiile financiare anuale.Avansuri și alte imobilizări necorporale  +  Articolul 145(1) În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de Fond sau achiziționate de la terți pentru necesitățile proprii de utilizare, precum și formule, modele, proiecte.(2) Programele informatice, precum și celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul "Alte imobilizări necorporale" se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către deținător.(3) În cazul programelor informatice achiziționate împreună cu licențele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate și amortizate separat.Evaluarea la data bilanțului  +  Articolul 146O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.Cedarea  +  Articolul 147(1) O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sau cedarea sa.(2) În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări necorporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.(3) În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieșirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferență între veniturile generate de ieșirea activului și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, și trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.Recunoașterea imobilizărilor corporale  +  Articolul 148Imobilizările corporale reprezintă active care:a) sunt deținute de Fond pentru a fi utilizate prestarea serviciilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; șib) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.  +  Articolul 149(1) Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziționate din motive de siguranță sau legate de mediu. Achiziția unor astfel de imobilizări corporale, deși nu crește în mod direct beneficiile economice viitoare ale oricărui element existent de imobilizări corporale, poate fi necesară pentru a obține beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea obținerii din activele conexe a unor beneficii economice viitoare în plus față de ceea ce s-ar putea obține dacă elementele respective nu ar fi fost dobândite.(2) Prin politicile contabile se stabilesc condițiile specifice pentru recunoașterea imobilizărilor corporale.(3) În vederea recunoașterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raționamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaștere pentru circumstanțele specifice Fondului.(4) Piesele de schimb și echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri și recunoscute în profit sau pierdere atunci când sunt consumate. Totuși, piesele de schimb importante și echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când se preconizează că vor fi utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.  +  Articolul 150(1) Imobilizările corporale cuprind: terenuri și construcții; instalații tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale și imobilizări corporale în curs de execuție.(2) Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.  +  Articolul 151(1) Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.(2) În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele subcategorii: terenuri fără construcții, terenuri cu construcții și altele.  +  Articolul 152(1) Contabilitatea imobilizărilor în curs se ține distinct pentru imobilizările corporale și pentru investițiile imobiliare.(2) Imobilizările în curs reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză.(3) Imobilizările în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.  +  Articolul 153Sunt reflectate distinct în contabilitate, acele imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).Investiții imobiliare  +  Articolul 154În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct investițiile imobiliare.  +  Articolul 155Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire - sau o parte a unei clădiri - sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, sau ambele, decât pentru:a) a fi utilizată pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative; saub) a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității.  +  Articolul 156O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deținută (de proprietar sau de locatar în temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative.  +  Articolul 157Următoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investiții imobiliare:a) proprietățile imobiliare deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității sau în procesul de construcție sau amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu, proprietățile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate și revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri;b) proprietățile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietățile deținute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor, proprietățile deținute în scopul amenajării viitoare și utilizării ulterioare ca proprietăți imobiliare utilizate de posesor, proprietățile utilizate de salariați (indiferent dacă aceștia plătesc sau nu chirie la cursul pieței) și proprietățile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate.  +  Articolul 158Anumite proprietăți includ o parte care este deținută pentru a fi închiriată sau cu scopul creșterii valorii capitalului și o altă parte care este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative. Dacă aceste părți pot fi vândute separat (sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing financiar), se contabilizează separat. Dacă părțile nu pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiție imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deținută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative.  +  Articolul 159Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiție imobiliară este nevoie de raționament profesional. Fondul trebuie să elaboreze criterii astfel încât să își poată exercita în mod consecvent raționamentul, în conformitate cu definiția investiției imobiliare.  +  Articolul 160Transferurile în sau din categoria investițiilor imobiliare trebuie făcute dacă și numai dacă există o modificare a utilizării, evidențiată de:a) începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investițiilor imobiliare în categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor;b) începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria investițiilor imobiliare în categoria stocurilor;c) încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor în categoria investițiilor imobiliare; saud) începerea unui leasing operațional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în categoria investițiilor imobiliare.  +  Articolul 161(1) O proprietate imobiliară poate fi transferată din categoria investițiilor imobiliare în categoria stocurilor dacă și numai dacă intervine o modificare în utilizare evidențiată de demararea lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la recepția finală se procedează la transferul de la stocuri la investiții imobiliare, în vederea cedării.(2) În cazul în care se decide cedarea unei investiții imobiliare fără amenajări suplimentare, proprietatea imobiliară continuă să fie tratată ca investiție imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidență.(3) În mod similar, dacă începe procesul de reamenajare a unei investiții imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiție imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămâne investiție imobiliară și nu este reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării. Imobilizări deținute în baza unui contract de leasing  +  Articolul 162(1) Imobilizările corporale deținute în baza unui contract de leasing se evidențiază în contabilitate în funcție de prevederile contractelor încheiate între părți, precum și legislația în vigoare.(2) Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operațional se efectuează la începutul contractului.(3) Contabilizarea contractelor de leasing și prezentarea elementelor de bilanț și contul de profit și pierdere se efectuează ținând cont de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză, și numai de forma juridică a contractelor.  +  Articolul 163(1) În înțelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificații:a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăți sau serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită;b) leasing financiar este operațiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;c) leasing operațional este operațiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.(2) Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârșitul duratei contractului de leasing;b) locatarul are opțiunea de a cumpăra bunul la un preț estimat a fi suficient de mic în comparație cu valoarea justă la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opțiunea va fi exercitată;c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viață economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puțin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziționat bunul de către finanțator, respectiv costul de achiziție;e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.  +  Articolul 164(1) Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operațional, de către locator/finanțator.(2) În cazul leasingului financiar, achizițiile de către locatar de bunuri imobile și mobile sunt tratate ca investiții în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.(3) În cazul leasingului operațional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.  +  Articolul 165(1) Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operațiunilor de leasing financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale și imobilizări corporale.(2) Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operațiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilității de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidențiază în conturi în afara bilanțului (contul 8051 "Dobânzi de plătit").(3) În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operațional sunt evidențiate în conturi de evidență din afara bilanțului.(4) Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, conform contabilității de angajamente.  +  Articolul 166O tranzacție de vânzare a unui activ pe termen lung și de închiriere a aceluiași activ în regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcție de clauzele contractului de leasing, astfel:a) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacția reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanțare locatarului, activul având rol de garanție.Beneficiarul finanțării (locatarul) nu va recunoaște în contabilitate operațiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condițiile de recunoaștere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operațiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.Operațiunea de finanțare va fi evidențiată prin articolul contabil512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi și datorii asimilate",urmând ca dobânda și alte costuri ale finanțării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor reglementări.b) dacă tranzacția de vânzare și închiriere a aceluiași activ are ca rezultat un leasing operațional, vânzătorul contabilizează o tranzacție de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidență a activului și a sumelor încasate sau de încasat și a taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile taxabile, conform prevederilor legale.Operațiunea de închiriere a activului în regim de leasing operațional se contabilizează de utilizator conform prezentelor reglementări, respectiv pe seama contului de profit și pierdere.  +  Articolul 167(1) În vederea întocmirii situațiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar sau operațional inventariază și transmit societății de leasing lista bunurilor deținute în baza contractelor de leasing.(2) Contractanții care au efectuat operațiuni de leasing și leaseback trebuie să prezinte în notele explicative la situațiile financiare anuale informații referitoare la operațiunile derulate.Stimulente acordate la încheierea sau renegocierea unor contracte  +  Articolul 168La negocierea sau renegocierea unui leasing operațional, locatorul îi poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de leasing și costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca, în perioadele inițiale ale duratei contractului de leasing, locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc.  +  Articolul 169(1) Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operațional nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a contraprestației convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.(2) Stimulentele dintr-un leasing operațional se referă, în fond, la contraprestația pentru utilizarea bunului în sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea unui nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se consideră ca făcând parte din costurile inițiale care sunt adăugate la valoarea contabilă a activului în sistem de leasing.  +  Articolul 170Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepția cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eșalonarea în timp a beneficiul locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.  +  Articolul 171Prevederile art. 170 referitoare la suportarea liniară a cheltuielilor pe durata contractului se aplică și în cazul stimulentelor acordate cu ocazia încheierii de contracte de închiriere sau alte contracte care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiriașilor.Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale  +  Articolul 172(1) O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de intrare.(2) În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii demolate.(3) În costul unei imobilizări corporale sunt incluse și costurile estimate inițial cu demontarea și mutarea acesteia la scoaterea din funcțiune, precum și cu restaurarea amplasamentului pe care este poziționată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil și există o obligație legată de demontare, mutare a imobilizării corporale și de refacere a amplasamentului.(4) Costurile estimate cu demontarea și mutarea imobilizării corporale, precum și cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondență cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea").Cheltuieli ulterioare  +  Articolul 173Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcție de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influența asupra duratei de viață rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaștere.  +  Articolul 174Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidențiază în contabilitatea celui ce le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcție de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.  +  Articolul 175Se vor stabili prin politicile contabile criteriile în funcție de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidențiază în contul de profit și pierdere.  +  Articolul 176Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp. Se recunoaște în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părții înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere pentru imobilizările corporale.  +  Articolul 177(1) În cazul inspecțiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate pentru depistarea defecțiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecții generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate criteriile de recunoaștere. În cazul recunoașterii costului inspecției ca o componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecții planificate.(2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoașterii costurilor cu revizii și inspecții drept componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror costuri de inspecție și revizie sunt semnificative.(3) Costul reviziilor și inspecțiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.  +  Articolul 178(1) Imobilizările corporale în curs de execuție reprezintă investițiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producție sau costul de achiziție, după caz.(2) Imobilizările corporale în curs de execuție se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepția, darea în folosință sau punerea în funcțiune a acestora, după caz.(3) Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleași principii ca și pentru un activ achiziționat.Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale  +  Articolul 179Provizioanele reprezentând datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natură similară sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări corporale.  +  Articolul 180(1) Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similar legate de acestea se constituie atunci când este obligația de a demola, înlătura și restaura elemente de imobilizări corporale.(2) Costurile de demolare și înlăturare a imobilizării corporale și de restaurare a zonei în care aceasta s-a aflat reprezintă obligație pentru care Fondul suportă cheltuieli fie la momentul dobândirii imobilizării corporale, fie ca o consecință a faptului că a utilizat-o pentru o anumită perioadă de timp.  +  Articolul 181Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare și de natură similară se contabilizează potrivit art. 182 sau 183 după cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare reevaluată.  +  Articolul 182Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul bazat pe cost:a) sub rezerva respectării condițiilor de la lit. b), modificările datoriilor trebuie adăugate la costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia în perioada curentă;b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depășească valoarea sa contabilă. Dacă o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere;c) dacă ajustarea generează o mărire a costului unui activ, trebuie analizat dacă acest lucru indică faptul că noua valoare contabilă a activului poate să nu fie complet recuperabilă.Dacă există un astfel de indiciu, trebuie testat activul pentru depreciere, contabilizând orice pierdere din depreciere.  +  Articolul 183Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:a) modificările datoriei ajustează diferența din reevaluare, astfel:i) sub rezerva respectării condițiilor de la lit. b), o scădere a datoriei majorează surplusul din reevaluare din capitalurile proprii, cu excepția cazului în care ea trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere în măsura în care o reducere din reevaluarea aceluiași activ, care a fost recunoscut anterior drept cheltuială; ii) o creștere a datoriei trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere, exceptând cazul în care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui sold creditor existent pentru acel activ.b) în cazul în care o scădere a datoriei depășește valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut imediat în contul de profit și pierdere;c) o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să necesite o reevaluare pentru a se asigura faptul că valoarea contabilă nu diferă semnificativ de cea care ar fi determinată utilizându-se valoarea justă la finalul perioadei de raportare. Dacă este necesară o reevaluare, toate activele din acea clasă trebuie reevaluate.Evaluarea la data bilanțului  +  Articolul 184O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.În conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor", respective 7813 "Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor" se evidențiază numai deprecierile aferente imobilizărilor corporale a căror evidență este efectuată la cost și nu la valoarea reevaluată.Amortizarea  +  Articolul 185(1) Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.(2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora.(3) Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de pentru scopuri fiscale.(4) În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcție de politica contabilă adoptată, se înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.(5) O modificare semnificativă a condițiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este utilizat activul, precum și în cazul efectuării unor investiții sau reparații, altele decât cele determinate de întreținerile curente, sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.(6) În cazurile menționate la alin. (5), inclusiv în situația prevăzută la art. 83, durata de amortizare stabilită inițial se poate modifica, această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.  +  Articolul 186(1) Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locație de gestiune se calculează și se înregistrează în contabilitate de către Fond în situația în care acesta le are în proprietate.(2) Investițiile efectuate la imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locație de gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizării pe durata contractului respectiv. La expirarea contractului, valoarea investițiilor efectuate și a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcție de clauzele cuprinse în contractele încheiate, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor se efectuează conform prezentelor reglementări.  +  Articolul 187(1) Fondul amortizează imobilizările corporale utilizând una din următoarele metode de amortizare:a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislația în vigoare;c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcționare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exercițiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămași. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului și, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puțin utilizată în scopuri contabile;(2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se așteaptă să fie consumate(3) Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeași natură și având condiții de utilizare identice, în funcție de politica contabilă adoptată.(4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.(5) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.  +  Articolul 188(1) Terenurile nu se amortizează.(2) Investițiile efectuate pentru amenajarea terenurilor și pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare potrivit politicilor contabile aprobate, pe baza duratelor de viață utilă ale acestora.Cedarea și casarea  +  Articolul 189(1) O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară.(2) Dacă Fondul recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale (înlocuirea unei componente), atunci acesta va scoate din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare.  +  Articolul 190(1) În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.(2) În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca valoare netă, la venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte cheltuieli de exploatare", după caz.Compensații de la terți  +  Articolul 191(1) În cazul distrugerii totale sau parțiale a unor imobilizări corporale, creanțele sau sumele compensatorii încasate de la terți, legate de acestea, precum și achiziționarea sau construcția ulterioară de active noi sunt operațiuni economice distincte și trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.Astfel, deprecierea activelor se evidențiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensațiile se evidențiază pe seama veniturilor conform contabilității de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.  +  Articolul 192(1) Imobilizările financiare cuprind investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.(2) Acțiunile și a alte imobilizări financiare primite fără plată, potrivit legii, se evidențiază în conturile de active și venituri (contul 768 "Alte venituri financiare").  +  Articolul 193(1) La alte creanțe imobilizate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile depuse de Fond la terți.(2) În cazul în care au fost evidențiate în contul de creanțe imobilizate cu scadența mai mare de un an, se va prezenta în bilanț, la imobilizări financiare, numai partea cu scadența mai mare de 12 luni, diferența urmând a fi reflectată la creanțe.Evaluarea inițială  +  Articolul 194Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziție.Evaluarea la data bilanțului  +  Articolul 195Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.  +  Secţiunea 4.4 Active circulanteRecunoașterea activelor circulante  +  Articolul 196(1) Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al Fondului;b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; saud) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.(2) Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.(3) Ciclul de exploatare reprezintă perioada de timp dintre achiziționarea activelor care sunt destinate procesării și finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.(4) Echivalentele de numerar reprezintă investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în numerar și sunt supuse unui risc.  +  Articolul 197În categoria activelor circulante se cuprind:a) stocuri;b) creanțe;c) investiții pe termen scurt;d) casa și conturi la bănci.Evaluarea activelor circulante  +  Articolul 198(1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziție sau costul de producție, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2).(2) Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piață sau, în circumstanțe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanțului.  +  Articolul 199Evaluarea efectuată conform prevederilor de la art. 198 alin. (2) nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.  +  Articolul 200(1) Stocurile sunt active circulante sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite pentru o prestare de servicii.  +  Articolul 201(1) În cadrul stocurilor se cuprind:a) materialele consumabile;b) materialele de natura obiectelor de inventar;c) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;(2) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 "Stocuri în curs de aprovizionare" din Planul de conturi general).  +  Articolul 202(1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor și beneficiilor.(2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietății și de livrare coincid.  +  Articolul 203(1) Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:a) recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în gestiune și înregistrarea acestora la locurile de depozitare;b) în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea Fondului, se procedează astfel:i) bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare;ii) bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;c) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări și, respectiv, la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.Costul stocurilor  +  Articolul 204(1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele.(3) Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte.(4) Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.  +  Articolul 205Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.  +  Articolul 206În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric.  +  Articolul 207(1) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei.(2) În cazul utilizării metodei inventarului intermitent se efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligații fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.(3) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.(4) Stabilirea ieșirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârșitul perioadei. Ieșirile de stocuri se determină ca diferență între valoarea stocurilor inițiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, și valoarea stocurilor la sfârșitul perioadei stabilite pe baza inventarului.  +  Articolul 208Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanț la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.  +  Articolul 209(1) Alte investiții pe termen scurt reprezintă obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.(2) În categoria altor investiții pe termen scurt intră și depozitele bancare pe termen scurt, cu excepția depozitelor bancare cu termen de cel mult 3 luni, care sunt considerate disponibilități.  +  Articolul 210(1) La intrarea în gestiunea Fondului, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziție sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.(2) Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de constituire.  +  Articolul 211(1) Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.(2) Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.  +  Articolul 212(1) Pentru deprecierea investițiilor deținute ca active circulante, la sfârșitul exercițiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări pentru pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.(2) La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare înregistrate se suplimentează, diminuează sau anulează, după caz. La ieșirea din gestiunea Fondului a investițiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare se anulează.  +  Articolul 213(1) Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale depuse la bănci, disponibilitățile în lei și valută, cecurile Fondului, depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni, creditele bancare pe termen scurt, precum și dobânzile aferente disponibilităților și creditelor acordate de bănci în conturile curente.(2) Sumele virate sau depuse la bănci prin mandat poștal sau pe bază de alte documente neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 5125 "Sume în curs de decontare").(3) Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct.(4) Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.(5) Dobânzile de încasat, aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, față de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum și cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.(6) Dobânzile de plătit și cele de încasat, aferente exercițiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.  +  Articolul 214Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se ține distinct în lei și în valută.  +  Articolul 215(1) Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii. În vederea asigurării unui tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectuării operațiunii se înțelege cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii, disponibil ca informație la momentul efectuării operațiunii (încasare, plată, emitere de documente).(2) Operațiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferențe de curs valutar.(3) La finele fiecărei luni, disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.(4) Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.  +  Articolul 216(1) În vederea achitării unor obligații față de furnizori, Fondul poate solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.(2) Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, de la data operațiunii de lichidare.(3) Diferențele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate și cursul Băncii Naționale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.  +  Articolul 217(1) Sumele în numerar, puse la dispoziția personalului sau a terților, în vederea efectuării unor plăți în favoarea Fondului, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 "Avansuri de trezorerie").(2) În cazul plăților în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operațiunilor sau la cursul din data decontării avansului.(3) Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii și nedecontate până la data bilanțului, se evidențiază în contul de debitori diverși (461 "Debitori diverși") sau creanțe în legătură cu personalul (4282 "Alte creanțe în legătură cu personalul"), în funcție de natura creanței.  +  Articolul 218În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilități bănești între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria Fondului.  +  Articolul 219Operațiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Națională a României și a reglementărilor emise în acest scop.  +  Secţiunea 4.5 Terți  +  Articolul 220Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor Fondului în relațiile acestuia cu creditorii de asigurări, furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, debitorii, creditorii diverși și alți terți.  +  Articolul 221(1) În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri și produse, serviciile prestate, precum și alte operațiuni similare efectuate.(2) Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 408 "Furnizori - facturi nesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.(3) Creanțele față de clienții pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidențiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienți - facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.(4) În baza contabilității de angajamente, Fondul trebuie să evidențieze în contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.(5) În conturile de furnizori și clienți se evidențiază distinct datoriile, respectiv creanțele din penalități stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen și alte elemente de natură similară.  +  Articolul 222(1) Avansurile acordate furnizorilor, precum și cele primite de la clienți se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.(2) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.  +  Articolul 223(1) Operațiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.(2) Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condițiile de formă și fond prevăzute de legislația în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.(3) Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează într-un cont în afara bilanțului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadență") și se menționează în notele explicative.  +  Articolul 224(1) Creanțele și datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât și în valută, cu respectarea prevederilor art. 227-233 din prezentele reglementări.(2) În conformitate cu prevederile legii contabilității, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.(3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operațiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.(4) În cazul bunurilor achiziționate însoțite de factură sau de aviz de însoțire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepției bunurilor.Elementele monetare  +  Articolul 225(1) Prin elemente monetare se înțelege disponibilitățile bănești și activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.(2) Caracteristica esențială a unui element monetar este dreptul de a primi (sau obligația de a furniza) un număr fix sau determinabil de unități monetare. Exemplele includ: pensii și alte beneficii ale angajaților ce trebuie plătite în numerar; provizioane ce trebuie decontate în numerar. În mod similar, un contract de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de capitaluri proprii sau o cantitate variabilă de active în care valoarea justă ce trebuie primită (sau furnizată) este egală cu un număr fix sau determinabil de unități monetare este un element monetar.(3) Caracteristica esențială a unui element nemonetar este absența unui drept de a primi (sau a unei obligații de a furniza) un număr fix sau determinabil de unități monetare. Exemplele includ: sumele plătite în avans pentru bunuri și servicii (de exemplu, chiria plătită în avans); imobilizări necorporale; stocuri; imobilizări corporale; și provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar.Dispoziții tranzitorii  +  Articolul 226(1) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, se preiau în conturile 4093 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" și 4094 "Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale", la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2015.(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2016, sumele înregistrate în conturile menționate la alin. (1), precum și cele reflectate în conturile 409 "Furnizori - debitori" și 419 "Clienți - creditori", nu mai fac obiectul evaluării în funcție de cursul valutar.Operațiuni în valută  +  Articolul 227(1) În înțelesul prezentelor reglementări, o tranzacție în valută este o tranzacție care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda națională (leu), inclusiv tranzacțiile rezultate atunci când:a) se cumpără sau se vând bunuri sau servicii al căror preț este exprimat în valută;b) se împrumută, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sauc) se achiziționează sau se cedează într-o altă manieră active, se contractează sau se achită datorii exprimate în valută.(2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.(3) Diferența de curs valutar este diferența ce rezultă din conversia unui anumit număr de unități ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.  +  Articolul 228În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operațiunilor în valută, creanțele și datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.  +  Articolul 229O tranzacție în valută trebuie înregistrată inițial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunii.  +  Articolul 230(1) În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data acordării finanțării. În situația în care data acordării finanțării este zi nebancară, la calculul diferențelor de curs valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia.(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul datoriilor de leasing financiar în lei, cu decontare în funcție de cursul unei valute.  +  Articolul 231(1) Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar.(2) Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.  +  Articolul 232(1) Diferențele de valoare care apar cu ocazia decontării creanțelor și datoriilor exprimate în lei, în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare.(2) Atunci când creanța sau datoria este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență rezultată este recunoscută în acea lună.(3) Atunci când creanța sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferența recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.  +  Articolul 233(1) La finele fiecărei luni, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.(2) Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și evaluarea lunară la cursul Băncii Naționale a României, utilizându-se:a) pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii;b) cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanțelor și datoriilor în valută, a disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditivele și depozitele în valută, existente în sold la sfârșitul lunii.(3) Prevederile alin. (1)-(2) se aplică și creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute. În acest caz, diferențele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.  +  Articolul 234Evaluarea prevăzută la art. 233 se aplică și în cazul depozitelor bancare constituite în valută (conturile 267 "Creanțe imobilizate" și 508 "Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate").  +  Articolul 235În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanțele și datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, sunt asimilate creanțelor și datoriilor în lei.  +  Articolul 236La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, trebuie să se demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.  +  Articolul 237(1) Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.(2) În cadrul conturilor de furnizori și clienți, se grupează distinct datoriile și creanțele rezultate din tranzacțiile cu clauze de rezervă de proprietate.  +  Articolul 238Creanțele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 "Clienți incerți sau în litigiu" sau în conturi analitice ale conturilor de creanțe, pentru alte creanțe decât clienții).  +  Articolul 239(1) În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.(2) Atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.  +  Articolul 240Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de Fond personalului pentru munca prestată.  +  Articolul 241(1) În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi și avantaje care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, etc.), precum și alte drepturi acordate potrivit legii.(2) Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.(3) Reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.  +  Articolul 242(1) Sumele datorate și neachitate personalului (concediile de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul.(2) Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor.(3) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, precum și debitele provenite din pagube materiale, amenzile și penalitățile stabilite în baza unor hotărâri ale instanțelor judecătorești, și alte creanțe față de personal se înregistrează ca alte creanțe în legătură cu personalul.  +  Articolul 243(1) Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj.(2) Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici se cuprinde și contribuția Fondului la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate.  +  Articolul 244În cadrul decontărilor cu bugetul statului și fondurile speciale se cuprind: impozitul pe venituri de natura salariilor, subvențiile de primit, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.  +  Articolul 245Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.  +  Articolul 246La alte impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și alte impozite și taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.  +  Articolul 247Creanțele/datoriile Fondului față de alți terți, alții decât personalul propriu, clienții și furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverși.  +  Articolul 248(1) Cheltuielile plătite/de plătit și veniturile încasate/de încasat în exercițiul financiar curent, dar care privesc exercițiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans sau venituri în avans, după caz.(2) În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli și venituri: chirii, abonamente, asigurări și alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente și alte venituri aferente perioadelor sau exercițiilor următoare.(3) Onorariile profesionale și comisioanele bancare achitate în vederea obținerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans. Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli curente eșalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.  +  Articolul 249(1) Operațiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operațiuni în curs de clarificare". Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.(2) Dacă se înregistrează sold la contul 473 "Decontări din operațiuni în curs de clarificare" la sfârșitul exercițiului financiar, trebuie să se prezinte în notele explicative informații privind natura operațiunilor în curs de clarificare.  +  Articolul 250Pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți și debitori, cu ocazia inventarierii la sfârșitul exercițiului financiar, se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.  +  Secţiunea 4.6 Contabilitatea angajamentelor și a altor elemente extrabilanțiere  +  Articolul 251(1) Drepturile și obligațiile, precum și unele bunuri care nu pot fi integrate în active și datorii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanțului, denumite și conturi de ordine și evidență.(2) În această categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanții, cauțiuni) acordate sau primite în relațiile cu terții; imobilizări corporale luate cu chirie; în păstrare sau custodie; debitori scoși din activ, urmăriți în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință; redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadență; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadență, precum și alte valori.  +  Articolul 252(1) Bunurile luate în administrare, concesiune sau chirie se reflectă în conturi în afara bilanțului (contul 8038 "Bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie").(2) La sfârșitul duratei contractului de administrare, concesiune sau chirie, bunurile se restituie proprietarului. La restituirea acestor bunuri se creditează contul 8038 "Bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie".  +  Articolul 253În notele explicative la situațiile financiare anuale trebuie prezentate informații referitoare la elementele înregistrate în conturi în afara bilanțului.  +  Articolul 254În cadrul elementelor extrabilanțiere sunt cuprinse și activele contingente (contul 807 "Active contingente"), respectiv datoriile contingente (contul 808 "Datorii contingente").  +  Articolul 255(1) Un activ contingent este un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanțului și a căror existență va fi confirmată numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub control.Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanță ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanță (de ex. o despăgubire), al cărui rezultat este incert.(2) Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neașteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanțiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariția unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situațiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoașterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.(3) În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent și trebuie procedat la recunoașterea lui în bilanț.(4) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situațiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul și venitul corespunzător vor fi recunoscute în situațiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creștere a beneficiilor economice, Fondul va prezenta în notele explicative activul contingent.  +  Articolul 256(1) O datorie contingentă este:a) o obligație potențială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului și a cărei existență va fi confirmată numai de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub control; saub) o obligație curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanțului, dar care nu este recunoscută deoarece:i. nu este sigur că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sauii. valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.(2) Datoria contingentă nu se va recunoaște în bilanț, aceasta fiind prezentată în notele explicative.(3) În situația în care Fondul are o obligație angajată în comun cu alte părți, partea asumată de celelalte părți este prezentată ca o datorie contingentă.(4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieșire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieșirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingentă, se va recunoaște, după caz, o datorie sau un provizion în situațiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepția cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.(5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că:a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligații curente la data bilanțului și este probabil că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea obligațiilor; șib) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:i. obligații posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă există o obligație curentă care poate genera o ieșire de resurse; sauii. obligații curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere în bilanț (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor pentru stingerea obligației, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligației).  +  Secţiunea 4.7 Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite Într-o perioadă de până la un an  +  Articolul 257(1) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită și datorie curentă, atunci când:a) se așteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al Fondului; saub) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.  +  Articolul 258(1) Atunci când se încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung și această încălcare are drept efect faptul că datoria devine exigibilă la cerere, datoria este clasificată drept curentă deși creditorul a fost de acord, după perioada de raportare și înainte ca situațiile financiare să fie autorizate pentru emitere, să nu ceară plata ca urmare a încălcării. Datoria se clasifică drept curentă deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept necondiționat de a-și amâna decontarea pentru cel puțin douăsprezece luni după acea dată.(2) Totuși, se clasifică datoria ca datorie pe termen lung în cazul în care creditorul a fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o perioadă de grație care să se încheie la cel puțin douăsprezece luni după perioada de raportare, în cadrul căreia se poate rectifica abaterea și în timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată.  +  Articolul 259Dacă Fondul preconizează și are capacitatea să refinanțeze sau să reînnoiască o obligație pentru cel puțin douăsprezece luni după perioada de raportare conform unei facilități de împrumut existente, va clasifica obligația ca fiind pe termen lung chiar dacă, în caz contrar, ar fi trebuit să fie achitată într-o perioadă mai scurtă. În situațiile în care refinanțarea sau reînnoirea obligației nu reprezintă o soluție (de exemplu atunci când nu există un acord de refinanțare), nu se va lua în calcul potențialul de refinanțare a obligației și se va clasifica obligația drept curentă.  +  Secţiunea 4.8 Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite Într-o perioadă mai mare de un an  +  Articolul 260Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni și prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung și mediu, alte împrumuturi și datorii asimilate, precum și dobânzile aferente acestora.  +  Articolul 261(1) Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează într-un cont distinct (169 "Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datorii"). Aceasta trebuie prezentată în bilanț, ca o corecție a datoriei corespunzătoare, precum și în notele explicative.(2) Valoarea acestei diferențe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exercițiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor și a altor datori" = 169 "Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datori").  +  Articolul 262Împrumuturile din emisiunile de obligațiuni reprezintă contravaloarea obligațiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidențiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligațiuni convertibile.  +  Articolul 263Datoriile privind concesiunile și alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de Fond.  +  Articolul 264Fondul trebuie să mențină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar și atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului, dacă:a) termenul inițial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; șib) există un acord de refinanțare sau de reeșalonare a plăților, care este încheiat înainte de data bilanțului.  +  Secţiunea 4.9 Provizioane  +  Articolul 265(1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și care, la data bilanțului, este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.(2) Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în considerare toate informațiile disponibile.  +  Articolul 266(1) La data bilanțului, un provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligații, a sumei necesare pentru stingerea acesteia. Provizioanele nu trebuie să aibă ca obiect ajustarea valorilor elementelor de activ.(2) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate.  +  Articolul 267(1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund definiției unei datorii și nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere a provizioanelor.(2) Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, Fondul testează aceste active pentru depreciere.  +  Articolul 268Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.  +  Articolul 269(1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:a) există o obligație curentă generată de un eveniment anterior;b) este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; șic) poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.(2) O obligație curentă este o obligație legală sau implicită.(3) În înțelesul prezentelor reglementări:a) o obligație legală este obligația care rezultă:i) dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);ii) din legislație; sauiii) din alt efect al legii;b) o obligație implicită (de exemplu, obligația prin care se ia angajamentul efectuării de plăți compensatorii personalului disponibilizat) este obligația care rezultă din acțiunile întreprinse în cazul în care:i) prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă sau dintr-o declarație suficient de specifică, a indicat partenerilor că își asumă anumite responsabilități; șiii) ca rezultat, a indus partenerilor ideea că își va onora acele responsabilități.  +  Articolul 270(1) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:a) datoriile din credite comerciale constituie obligații de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori și care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; șib) cheltuielile angajate sunt obligațiile de plată pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plății lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaților (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deși uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilității acestor datorii, elementul de incertitudine este - în general - mult mai redus decât în cazul provizioanelor.(2) Angajamentele sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activități, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.  +  Articolul 271(1) Se recunosc provizioane doar pentru acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare (de exemplu, modul de desfășurare a activității în viitor). Exemple de astfel de obligații sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acțiunile viitoare.  +  Articolul 272(1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:a) litigii, amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii incerte;b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și alte cheltuieli privind garanția acordată clienților;c) dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea;d) acțiunile de restructurare;e) pensii și obligații similare;f) terminarea contractului de muncă;g) prime ce urmează a se acorda personalului în funcție de profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale;h) provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;i) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;j) alte provizioane.(2) Provizioane specifice constituite în conformitate cu activitatea desfășurată de către fond sunt:a) provizioane de daună aferente solicitărilor de despăgubiri;b) provizioane de restituire a primelor de asigurare plătite în avans (cota-parte) urmare a încetării contractului de asigurare înainte de termen;c) provizioane aferente indemnizațiilor/sumelor cuvenite creditorilor de asigurare urmare a încetării contractului de asigurare;d) provizioane din subrogări care urmează a fi înregistrate la masa credală.(3) Contabilitatea provizioanelor se ține pe feluri, în funcție de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.  +  Articolul 273Tratamentul provizioanelor pentru dezafectarea imobilizărilor corporale este prevăzut la Subsecțiunea 4.3.3 "Imobilizări corporale" din prezentele reglementări.Provizioane pentru restructurare  +  Articolul 274(1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situații:a) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;b) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura și scopul activităților Fondului.(2) Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligații legale, se constituie cu respectarea condițiilor generale de recunoaștere a provizioanelor și a prevederilor legale.(3) Fondul are o obligație implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condițiile generale de recunoaștere a provizioanelor și Fondul:a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puțin:i) numărul aproximativ de angajați care vor primi compensații pentru încetarea activității, distribuția și posturile acestora;ii) cheltuielile implicate; șiiii) data de la care se va implementa planul de restructurare; șib) a provocat celor afectați o așteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunțarea principalelor sale caracteristici celor afectați de acesta.(4) În cazul în care Fondul începe un plan de restructurare sau anunță principalele sale caracteristici celor afectați numai după data bilanțului, dacă restructurarea este semnificativă și neprezentarea ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situațiilor financiare, este necesară prezentarea de informații în acest sens.  +  Articolul 275(1) Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, și anume cele care:a) sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; șib) nu sunt legate de desfășurarea continuă a activității Fondului.(2) Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:a) recalificarea sau mutarea personalului permanent;b) marketing; sauc) investițiile în noi sisteme și rețele de distribuție.(3) Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activității nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanțului.Provizioane pentru terminarea contractului de muncă  +  Articolul 276(1) Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligațiile asumate de Fond în relație cu angajații, pentru terminarea contractului de muncă, de exemplu, obligații rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de ani lucrați la Fond.(2) Aceste provizioane se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp.Provizioane pentru contracte cu titlu oneros  +  Articolul 277(1) Dacă Fondul are un contract cu titlu oneros, obligația contractuală actuală prevăzută în contract trebuie recunoscută și evaluată ca provizion.(2) Un contract cu titlu oneros reprezintă un contract în care costurile inevitabile aferente îndeplinirii obligațiilor contractuale depășesc beneficiile economice preconizate a fi obținute din contractul în cauză. Costurile inevitabile ale unui contract reflectă costul net de ieșire din contract, adică valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii contractului și eventualele compensații sau penalități generate de neîndeplinirea contractului.(3) Înainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, Fondul recunoaște orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului în cauză.Alte provizioane  +  Articolul 278(1) În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:a) alte beneficii pe care Fondul urmează să le plătească angajaților sau persoanelor dependente de aceștia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea contractului de muncă;b) cheltuielile legate de protecția mediului înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea deșeurilor, protejarea solului, alte activități de protejare a mediului înconjurător;c) obligații asumate în comun cu o terță parte etc.(2) Provizioanele incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.  +  Articolul 279(1) Provizioanele specifice prevăzute la art. 272 alin. (2) reprezintă sume rezervate de către Fond, reprezentând potențialele sume aferente creanțelor din asigurări care au fost solicitate Fondului și/sau care au fost preluate de către Fond de la asigurătorul intrat în procedura falimentului.(2) Provizioanele se constituie la momentul preluării dosarelor de daună de la asigurătorul intrat în faliment, la nivelul soldului conturilor de rezerve ale acestuia, la data preluării dosarelor de daună,respectiv la momentul instrumentării cererilor de deschidere dosare noi de daună la Fond, conform legii.  +  Articolul 280(1) Fondul asigură evidența tehnico-operativă a dosarelor de solicitări de indemnizații despăgubiri la nivel individual, astfel încât în orice moment să poată fi identificată componența soldului provizioanelor constituite, proveniența variațiilor înregistrate în cadrul dosarelor instrumentate (diminuări/majorări din evaluarea dosarelor, plăți, renunțări, prescrieri, respingeri), precum și orice alte informații legate de dosarul respectiv.(2) Cu respectarea principiului de înregistrare separată a elementelor de activ și de pasiv, Fondul va asigura evidența tehnic-operativă, cu înregistrarea distinct a sumelor reprezentând estimări ale părții recuperabile din sumele rezervate de la reasigurători/subrogări cu care se pot înregistra spre recuperare la masa credală, conform legii.  +  Articolul 281Provizioanele vor fi revizuite lunar și vor fi actualizate informațiile din evidența tehnic-operativă a Fondului, cu înregistrarea lunară în contabilitate a modificărilor înregistrate.Diminuarea provizioanelor se efectuează în momentul în care sunt disponibile informații care conduc la o modificare a valorii estimate inițial a provizionului. Anularea provizioanelor se efectuează în momentul aprobării/respingerii sumelor pretinse de petenți/înregistrarea la masa credală, alte situații conform prevederilor legale.  +  Articolul 282(1) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente.(2) Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o Fondul ar plăti-o, în mod rațional, pentru stingerea obligației la data bilanțului sau pentru transferarea acesteia unei terțe părți la acel moment.(3) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligației. În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieșiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanțului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieșiri de resurse de aceeași valoare, dar care apar mai târziu.(4) Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar și reprezintă cheltuieli financiare (ct. 6861 "Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor"). Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane specializate. Rata de actualizare utilizată trebuie să reflecte evaluările curente pe piață ale valorii-timp a banilor și ale riscurilor specifice datoriei.  +  Articolul 283(1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.(2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute. Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului inițial pot fi acoperite din provizion. Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut inițial pentru alt scop ar ascunde impactul a două evenimente diferite.(3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislația fiscală.  +  Articolul 284Câștigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion, chiar dacă cedarea preconizată este strâns legată de evenimentul care generează constituirea provizionului. Fondul recunoaște câștigurile din cedările preconizate de active în conformitate cu prevederile de la subsecțiunii 4.3.3 "Imobilizări corporale".  +  Articolul 285În cazul în care preconizează că o terță parte îi va rambursa, integral sau parțial, cheltuielile necesare pentru decontarea unui provizion, Fondul trebuie să recunoască rambursarea dacă și numai dacă există dovezi clare că va primi rambursarea în cazul în care își onorează obligația. Rambursarea trebuie tratată ca un activ separat. Suma recunoscută ca rambursare nu trebuie să depășească valoarea provizionului.  +  Articolul 286(1) În condițiile în care Fondul poate solicita unei alte părți să plătească, integral sau parțial, cheltuielile impuse pentru decontarea unui provizion (de exemplu, în temeiul unor contracte de asigurare, al unor clauze de despăgubire sau al unor garanții oferite de furnizori), cealaltă parte poate fie să ramburseze sumele plătite de Fond, fie să plătească direct sumele în cauză.(2) În majoritatea situațiilor, Fondul va rămâne responsabil pentru toată suma în cauză, astfel încât, în cazul în care cealaltă parte nu plătește din orice motiv, Fondul este cel care trebuie să plătească întreaga sumă. În astfel de situații, Fondul recunoaște un provizion pentru întreaga valoare a datoriei și un activ separat pentru rambursarea preconizată, în momentul în care are dovezi că va primi suma în cauză dacă își onorează obligația.(3) În anumite situații, dacă terța parte nu efectuează plata, Fondul nu va fi răspunzător pentru sumele în cauză. În astfel de cazuri, Fondul nu este răspunzător pentru costurile în cauză și acestea nu sunt incluse în provizion.  +  Secţiunea 4.10 Subvenții  +  Articolul 287(1) În categoria subvențiilor se cuprind subvențiile aferente activelor și subvențiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenții guvernamentale și alte instituții similare naționale și internaționale.(2) Subvențiile guvernamentale sunt uneori denumite în alte moduri, cum ar fi subsidii, alocații, prime sau transferuri.  +  Articolul 288În cadrul subvențiilor se reflectă distinct:a) subvenții guvernamentale;b) împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții;c) alte sume primite cu caracter de subvenții.  +  Articolul 289(1) Subvențiile aferente activelor reprezintă subvenții pentru acordarea cărora principala condiție este ca beneficiarul să cumpere, să construiască sau achiziționeze active imobilizate.(2) O subvenție guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenția și activul sunt contabilizate la valoarea justă.(3) În conturile de subvenții pentru investiții se contabilizează și donațiile pentru investiții, precum și plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale și necorporale.  +  Articolul 290Subvențiile aferente veniturilor cuprind toate subvențiile, altele decât cele pentru active.  +  Articolul 291(1) Subvențiile guvernamentale, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, nu trebuie recunoscute până când nu există suficientă siguranță că:a) se vor respecta condițiile de acordare impuse; șib) subvențiile vor fi primite.(2) Doar primirea unei subvenții nu furnizează ea însăși dovezi concludente că toate condițiile atașate acordării subvenției au fost sau vor fi îndeplinite.  +  Articolul 292(1) Contabilitatea proiectelor finanțate din subvenții se ține distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanțare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situații financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.(2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanțate din subvenții cu veniturile aferente se procedează astfel:a) din punctul de vedere al contului de profit și pierdere:i) în cursul fiecărei luni se evidențiază cheltuielile după natura lor; ii) la sfârșitul lunii se evidențiază la venituri subvențiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;b) din punctul de vedere al bilanțului:i) creanța din subvenții se recunoaște în corespondență cu veniturile din subvenții, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenții, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă; ii) periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc și aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanță din subvenții.  +  Articolul 293(1) Subvențiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le compenseze.(2) În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenții aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvențiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.  +  Articolul 294(1) În cele mai multe situații, perioadele de-a lungul cărora se recunosc cheltuielile legate de o subvenție guvernamentală sunt ușor identificabile. Astfel, subvențiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeași perioadă ca și cheltuiala aferentă. În mod similar, subvențiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit și pierdere pe parcursul perioadelor, și în proporția în care amortizarea acelor active este recunoscută.(2) În cazul subvențiilor a căror acordare este legată de activitatea de producție sau prestări de servicii, recunoașterea acestora pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu recunoașterea cheltuielilor a căror contravaloare urmează a fi acoperită din aceste subvenții.(3) O subvenție guvernamentală care urmează a fi primită drept compensație pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere în perioada în care devine creanță.(4) În anumite circumstanțe, o subvenție guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat. În acest caz, recunoașterea subvenției în contul de profit și pierdere are loc în perioada în care sunt îndeplinite condițiile pentru primirea subvenției.  +  Articolul 295În notele explicative se vor da informații referitoare la subvențiile primite, destinația acestora și elementele care justifică îndeplinirea condițiilor necesare pentru acordarea subvențiilor.  +  Articolul 296Subvențiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligații. În acest caz, subvențiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligații. De exemplu, o subvenție pentru teren poate fi condiționată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenția se recunoaște în contul de profit și pierdere pe parcursul duratei de viață a clădirii.  +  Articolul 297(1) Subvențiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital și rezerve deoarece acestea reprezintă sume acordate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.(2) Subvențiile pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amânat (contul 475 "Subvenții pentru investiții"). Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit și pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.  +  Articolul 298În cazul terenurilor și clădirilor pentru care s-au primit subvenții și au făcut obiectul unei cedări parțiale, la scoaterea din evidență a acestora subvenția aferentă părții cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidență.  +  Articolul 299(1) Restituirea unei subvenții referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.(2) Restituirea unei subvenții aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.(3) În măsura în care suma rambursată depășește venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște imediat ca o cheltuială.(4) În notele explicative vor fi prezentate informații privind condițiile care nu au fost îndeplinite în legătură cu subvențiile guvernamentale și obligațiile ce derivă din neîndeplinirea acestora.  +  Secţiunea 4.11 Capitaluri  +  Articolul 300Fondul adoptă conceptul financiar de capital la elaborarea situațiilor financiare. Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii.  +  Articolul 301Contribuția asigurătorilor la Fondul de rezoluție se evidențiază distinct în contabilitatea Fondului, în calitate de administrator al Fondului de rezoluție, cu ajutorul contului 103 "Fondul de rezoluție pentru asigurători".  +  Articolul 302Operațiunile efectuate de către Fond cu privire la resursele financiare ale Fondului de rezoluție se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor 2678 "Alte creanțe imobilizate" pentru investițiile pe o perioadă mai mare de un an, precum și cu ajutorul conturilor 506 "Obligațiuni", 507 "Titluri de stat", 5081 "Alte titluri de plasament" și 512 "Conturi curente la bănci" pentru investițiile pe termen scurt, în conturi analitice distincte, astfel încât în orice moment să poate fi identificate sumele reprezentând investițiile efectuate din resursele Fondului de rezoluție.  +  Articolul 303(1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare", după caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizărilor corporale din prezentele reglementări.(2) Evidențierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare corporală în parte și pe fiecare operațiune de reevaluare care a avut loc.(3) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent, aferent imobilizării respective.(4) Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecțiunii 3.4.1 "Reevaluarea imobilizărilor corporale" din prezentele reglementări.  +  Articolul 304(1) Contabilitatea rezervelor se ține pe categorii de rezerve, respectiv: rezerve din reevaluare și alte rezerve.(2) Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri cu respectarea prevederilor legale.  +  Articolul 305(1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar.(2) Rezultatul exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului.(3) Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al contului de profit și pierdere.(4) La sfârșitul exercițiului financiar, excedentul bugetului de venituri și cheltuieli al Fondului se reportează în anul următor, cu aceeași destinație.  +  Articolul 306(1) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(2) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exercițiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 "Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat".(3) Închiderea conturilor 121 "Profit sau pierdere" și 129 "Repartizarea profitului" se efectuează la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile financiare anuale.(4) În contul 117 "Rezultatul reportat" se evidențiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exercițiului financiar curent, a rezultatului din contul de profit și pierdere al exercițiului financiar precedent, precum și rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile.  +  Articolul 307(1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar curent, după aprobarea situațiilor financiare anuale conform legii și cel reportat aferent exercițiilor financiare precedente, din rezerve.(2) În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea consiliului de administrație al FGA.  +  Secţiunea 4.12 Prezentarea contului de profit și pierdere  +  Articolul 308Formatul pentru contul de profit și pierdere este următorul:1. Venituri din exploatare;2. Alte venituri din exploatare;3.a) Cheltuieli cu materialele consumabile;b) Alte cheltuieli externe;4. Cheltuieli cu personalul:a) Salarii și indemnizații;b) Cheltuieli cu asigurările sociale,;5.a) Ajustări de valoare privind imobilizările necorporale și imobilizările corporale;b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depășesc cuantumul ajustărilor de valoare normale;6. Alte cheltuieli de exploatare;7. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate,;8. Alte dobânzi de încasat și venituri similare,9. Alte venituri financiare10. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active circulante;11. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare,;12. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus;13. Alte cheltuieli financiare14. Profitul sau pierderea exercițiului financiar.  +  Secţiunea 4.13 Prevederi generale cu privire la contul de profit și pierdere  +  Articolul 309(1) Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului financiar (profit sau pierdere).(2) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite și taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit și pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menționate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite.(3) Conturile sintetice de venituri și de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale Fondului.  +  Articolul 310(1) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.(2) Activitățile curente reprezintă activitățile desfășurate de către Fond, precum și activitățile conexe în care acesta se angajează și care sunt o continuare a primelor activități menționate, incidente acestora sau care rezultă din acestea.(3) Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: contribuții de la asigurători, dobânzi și penalități de întârziere din plata cu întârziere a contribuțiilor de către asigurători, sume din fructificarea disponibilităților, sume din recuperarea creanțelor Fondului, sume din alte surse, stabilite potrivit legii, împrumuturi de la instituțiile de credit sau împrumuturi obligatare, prin emisiune de titluri de valoare ale Fondului.  +  Articolul 311Veniturile sunt majorări ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active sau a măririi valorii activelor sau a diminuării datoriilor, care au drept rezultat creșteri ale capitalurilor proprii.  +  Articolul 312(1) Câștigurile reprezintă alte elemente care corespund definiției veniturilor și pot apărea sau nu ca rezultat al activității curente a Fondului.(2) Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.  +  Articolul 313Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:a) venituri din exploatare; șib) venituri financiare.Veniturile din exploatare  +  Articolul 314Veniturile din exploatare cuprind: veniturile specifice fondului în legătură cu contribuțiile, veniturile specifice fondului aferente creanțelor de recuperat la masa credală, venituri din subvenții de exploatare, alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale, precum și alte venituri din exploatare.  +  Articolul 315(1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora.(2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.(3) În completarea acestor prevederi, se aplică și prevederile art. 182-183.Veniturile financiare  +  Articolul 316(1) Veniturile financiare cuprind:a) venituri din imobilizări financiare;b) venituri din investiții financiare pe termen scurt;c) venituri din investiții financiare cedate;d) venituri din diferențe de curs valutar;e) venituri din dobânzi;f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;g) alte venituri financiare.Venituri din vânzări de bunuri  +  Articolul 317În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienți.  +  Articolul 318(1) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:a) au fost transferate cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;b) proprietarul nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către Fond; șie) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.(2) Evaluarea momentului în care au fost transferate cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanțelor în care s-a desfășurat tranzacția. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor și avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor și avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului. Dacă Fondul păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacția reprezintă o vânzare și veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într- un asemenea caz, dacă au fost transferate riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacția este o vânzare și veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când se păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare și poate recunoaște un provizion aferent retururilor pe baza experienței anterioare și a altor factori relevanți.Venituri din redevențe, chirii, dobânzi  +  Articolul 319Veniturile din redevențe, chirii, dobânzi se recunosc astfel:a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;b) redevențele și chiriile se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului.Cheltuieli  +  Articolul 320(1) Cheltuielile sunt scăderi ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile sub forma unor ieșiri sau epuizări ale activelor sau a suportării unor datorii, care au drept rezultat reduceri ale capitalului propriu.(2) Astfel, cheltuielile Fondului reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:– despăgubiri/indemnizații rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii;– încetarea contractelor de asigurare a creditorilor de asigurări;– constatarea, instrumentarea și lichidarea dosarelor de daună;– consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază Fondul;– cheltuieli cu personalul;– executarea unor obligații legale sau contractuale etc.;– alte cheltuieli;(3) Definiția cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale Fondului.(4) Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiției cheltuielilor și pot apărea sau nu ca rezultat al activității curente a Fondului. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice și din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte cheltuieli.  +  Articolul 321În contul de profit și pierdere, pierderile sunt prezentate, de obicei, separat, deoarece cunoașterea existenței acestora este importantă pentru luarea deciziilor economice. Pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente.  +  Articolul 322În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.  +  Articolul 323(1) Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:i) cheltuieli specifice Fondului;ii) cheltuieli cu materialele consumabile;iii) cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar;iv) cheltuieli privind energia și apa;v) reduceri comerciale primite;vi) cheltuieli cu serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;vii) cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate;viii) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul);ix) alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii;);b) cheltuieli financiare, care cuprind: cheltuieli privind investițiile financiare cedate; diferențele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exercițiul financiar în curs; sconturile acordate clienților; pierderi din creanțe de natură financiară și altele.(2) Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe și debitori diverși") se recunoaște, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite și valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.(3) Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum și cheltuielile cu alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.  +  Articolul 324Conturile sintetice de venituri și cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale Fondului.  +  Capitolul 5 SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI MODIFICAREA CAPITALULUI PROPRIU  +  Secţiunea 5.1 Formatul pentru situația fluxurilor de trezorerie  +  Articolul 325(1) Fondul trebuie să întocmească o situație a fluxurilor de trezorerie și trebuie să o prezinte drept parte integrantă a situațiilor sale financiare anuale.(2) Situația aferentă fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activități de exploatare, de investiții și de finanțare.(3) O situație a fluxurilor de trezorerie, atunci când este utilizată împreună cu restul situațiilor financiare anuale, furnizează informații care permit utilizatorilor să evalueze modificările activelor nete, structura financiară (inclusiv lichiditatea și solvabilitatea), precum și capacitatea de a influența valoarea și plasarea în timp a fluxurilor de trezorerie, în vederea adaptării la circumstanțele și oportunitățile în continuă schimbare.(4) Informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt utile la stabilirea capacității Fondului de a genera numerar și echivalente de numerar și dau posibilitatea utilizatorilor să elaboreze modele de evaluare și comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare.(5) În contextul întocmirii situației fluxurilor de numerar următorii termeni au semnificația prezentată în continuare:a) numerarul cuprinde disponibilul în casă și la bănci și depozitele la vedere;b) echivalentele de numerar sunt investiții pe termen scurt foarte lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii;c) fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar;d) activitățile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar;e) activitățile de finanțare sunt activități care au drept rezultat modificări ale valorii și structurii capitalurilor proprii și împrumuturilor.  +  Articolul 326O singură tranzacție poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât și capitalul împrumutat, elementul de dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanțare.Activități de exploatare  +  Articolul 327Principalele fluxuri de trezorerie provenite din activitatea de exploatare sunt generate de contribuțiile datorate Fondului de către asigurători. Alte fluxuri de trezorerie provenite din activități de exploatare sunt:a) încasările în numerar provenite din alte venituri;b) plățile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii;c) plățile în numerar efectuate către și în numele angajaților;d) alte încasări și plăți.Activități de investiții  +  Articolul 328Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activități de investiții sunt:a) plățile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale și alte active imobilizate. Aceste plăți le includ și pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate și la realizarea, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale și alte active imobilizate;c) avansurile în numerar și împrumuturile acordate altor părți;d) încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor acordate altor părți.Activități de finanțare  +  Articolul 329Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activități de finanțare sunt:a) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, împrumuturilor, efectelor comerciale, obligațiunilor, ipotecilor și a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;b) rambursările în numerar ale sumelor împrumutate; șic) plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui contract de leasing financiar.  +  Articolul 330Câștigurile și pierderile nerealizate care provin din variația cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuși, efectul variației cursului de schimb valutar asupra numerarului și echivalentelor de numerar deținute sau datorate în valută este raportat în situația fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul și echivalentele de numerar la începutul și la sfârșitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activități de exploatare, de investiții și de finanțare și include, dacă este cazul, diferențele care ar fi apărut dacă respectivele fluxuri de trezorerie ar fi fost raportate la cursul de schimb de la sfârșitul perioadei.  +  Articolul 331(1) Valoarea totală a dobânzii plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în situația fluxurilor de trezorerie indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în profit sau pierdere sau dacă a fost capitalizată.(2) Atât dobânda plătită, cât și dobânda încasată pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare. Alternativ, dobânda plătită și dobânda încasată pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanțare și, respectiv, din investiții, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanțare sau a rentabilității investițiilor.  +  Articolul 332Fondul trebuie să prezinte componentele de numerar și echivalente de numerar și trebuie să prezinte o reconciliere a valorilor din situația fluxurilor sale de trezorerie cu elementele echivalente raportate în situația poziției financiare.  +  Secţiunea 5.2 Formatul pentru situația modificărilor capitalului propriu  +  Articolul 333(1) În situația modificărilor capitalului propriu este prezentată distinct ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat de erori contabile, respectiv cea rezultată din contabilizare pe seama rezultatului reportat a modificărilor de politici contabile.(2) În plus, Fondul trebuie să prezinte, fie în situația modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital propriu la începutul și la sfârșitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.  +  Capitolul 6 NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE  +  Secţiunea 6.1 Dispoziții generale privind notele explicative la situațiile financiare anuale  +  Articolul 334(1) Notele explicative trebuie:a) să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite;b) să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.(2) Trebuie să se menționeze, totodată, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.  +  Articolul 335Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:a) denumirea Fondului;b) faptul că situațiile financiare anuale sunt proprii acestuia;c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare anuale;d) moneda în care sunt întocmite situațiile financiare anuale;e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de ex. lei).  +  Articolul 336(1) Notele explicative la bilanț și la contul de profit și pierdere, prezentate în conformitate cu prezentul capitol, respectă ordinea în care sunt prezentate elementele în bilanț și în contul de profit și pierdere.(2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situațiile financiare anuale trebuie să existe informații aferente în notele explicative.(3) Notele explicative trebuie să prezinte informații privind modul de administrare al Fondului de Rezoluție (contribuțiile încasate de la asigurători, dobânzile și penalitățile de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuțiilor legale, sume rezultate din fructificarea disponibilităților plasate/costuri aferente fructificării, datorii rezultate din împrumuturi primite și alte forme de sprijin financiar conform legii, împrumuturi și finanțări acordate conform legii).  +  Secţiunea 6.2 Conținutul notelor explicative la situațiile financiare anuale  +  Articolul 337Notele explicative trebuie să cuprindă, pe lângă informațiile cerute conform altor dispoziții cuprinse în cadrul prezentelor reglementări și informații referitoare la următoarele:a) politicile contabile adoptate, inclusiv:i) bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;ii) conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile;iii) orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptateb) în cazul imobilizărilor corporale evaluate la valori reevaluate, se prezintă un tabel care să conțină:i) mișcările rezervei din reevaluare din cursul exercițiului financiar de raportare, cu o explicație a tratamentului fiscal al elementelor pe care le conține, șiii) valoarea contabilă la data bilanțului care ar fi fost recunoscută dacă imobilizările corporale nu ar fi fost reevaluate.c) în cazul instrumentelor financiare care sunt evaluate la valoarea justă, se prezintă:i) valoarea justă pentru fiecare categorie de instrumente financiare, modificările de valoare incluse direct în contul de profit și pierdere, inclusiv modificările incluse în rezervele de valoare justă;ii) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informații despre aria și natura instrumentelor, inclusiv termenii și condițiile semnificative care pot afecta valoarea, calendarul și certitudinea fluxurilor viitoare de numerar, șiiii) un tabel care să prezinte mișcările rezervelor de valoare justă în cursul exercițiului financiar;d) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active contingente ce nu îndeplinesc condițiile de recunoaștere în bilanț, indicând natura și forma oricărei garanții reale care a fost acordată;e) cuantumul și natura elementelor individuale de venituri și cheltuieli care au o mărime sau o incidență excepțională;f) sumele datorate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum și valoarea totală a datoriilor acoperite cu garanții reale depuse, cu indicarea naturii și formei garanțiilor; șig) numărul mediu de angajați în cursul exercițiului financiar.  +  Secţiunea 6.3 Prezentarea de informații suplimentare  +  Articolul 338Notele explicative la situațiile financiare anuale trebuie să mai conțină și următoarele informații:a) informații privind soldul și variația provizioanelor specifice;b) pentru diversele elemente de imobilizări:i) prețul de achiziție sau costul de producție sau dacă a fost aplicată o regulă de evaluare alternativă, valoarea justă sau valoarea reevaluată la începutul și la închiderea exercițiului financiar; ii) creșterile, cedările și transferurile efectuate în cursul exercițiului financiar;iii) ajustările cumulate de valoare constituite la începutul și la închiderea exercițiului financiar; iv) ajustările de valoare înregistrate în cursul exercițiului financiar;v) mișcările ajustărilor de valoare în ceea ce privește intrările, ieșirile și transferurile din cursul exercițiului financiar;c) în cazul în care activele imobilizate sau circulante fac obiectul ajustărilor de valoare exclusiv în scop fiscal, valoarea ajustărilor și motivele pentru care au fost constituite;d) dacă instrumentele financiare sunt evaluate la prețul de achiziție sau costul de producție:i) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate informații privind aria și natura instrumentelor; ii) pentru imobilizările financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea justă:1. valoarea contabilă și valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale, și2. motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată;e) valoarea indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor Consiliului de administrație al Fondului, precum și orice angajamente generate sau asumate cu privire la pensiile acordate foștilor membri ai acestor organe, indicând totalul pe fiecare categorie de organe.Aceste informații pot fi omise dacă prezentarea lor ar face posibilă identificarea situației financiare a unui anumit membru al organelor respective;f) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar, defalcat pe categorii și, dacă acestea nu sunt prezentate separat în cadrul contului de profit și pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exercițiului financiar, defalcate pe salarii și indemnizații, cheltuieli cu asigurările sociale și cheltuieli cu pensiile;g) se prezintă existența oricăror instrumente financiare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora și a drepturilor pe care le conferă;h) natura și scopul comercial ale angajamentelor Fondului care nu sunt incluse în bilanț, precum și impactul financiar al acestor angajamente asupra Fondului, cu condiția ca riscurile sau beneficiile care decurg din aceste angajamente să fie semnificative și în măsură în care divulgarea acestor riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziției financiare a Fondului;i) natura și efectele financiare ale evenimentelor semnificative ce apar ulterior datei bilanțului și care nu sunt reflectate în contul de profit și pierdere sau bilanț.  +  Articolul 339În notele explicative la situațiile financiare anuale, pe lângă aspectele cerute la art. 337-338 trebuie prezentate și informații privind totalul onorariilor aferente exercițiului financiar percepute de fiecare firmă de audit, precum și pentru alte servicii de asigurare.  +  Capitolul 7 Raportul administratorilor Conținutul raportului administratorilor  +  Articolul 340(1) Consiliul de administrație al Fondului elaborează pentru fiecare exercițiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, ce conține o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activităților Fondului și a poziției sale, precum și o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care aceasta se confruntă.(2) Prezentarea amintită, reprezintă o analiză echilibrată și cuprinzătoare a dezvoltării și performanței activităților Fondului și a poziției sale, corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților.  +  Articolul 341În măsura în care este necesar pentru a înțelege dezvoltarea, performanța sau poziția Fondului, analiza cuprinde indicatori cheie de performanță financiari și, atunci când este cazul, nefinanciari relevanți pentru activitățile specifice, inclusiv informații referitoare la probleme de mediu și personal. În prezentarea analizei, raportul administratorilor cuprinde, atunci când este cazul, referiri și explicații suplimentare privind sumele raportate în situațiile financiare anuale.  +  Articolul 342Raportul administratorilor oferă, totodată, informații despre:a) dezvoltarea previzibilă a Fondului;b) activitățile din domeniul cercetării și dezvoltării;c) utilizarea de către Fond a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii;d) obiectivele și politicile Fondului în materie de management al riscului financiar; șie) expunerea Fondului la riscul de preț, riscul de credit, riscul de lichiditate și la riscul fluxului de numerar.  +  Articolul 343Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administrație al Fondului și se semnează în numele acestuia de președintele consiliului.  +  Capitolul 8 APROBAREA, SEMNAREA ȘI PUBLICAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE  +  Articolul 344(1) Situațiile financiare anuale se întocmesc și se publică, potrivit legii, în moneda națională.(2) Situațiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând:a) numele și prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar;b) calitatea acesteia (director economic, contabil-șef sau altă persoană desemnată prin decizie scrisă, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România);c) numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.  +  Secţiunea 8.1 Obligația generală de publicare  +  Articolul 345Situațiile financiare anuale aprobate în mod corespunzător, și raportul administratorilor, împreună cu opinia prezentată de persoana responsabilă cu auditarea acestor situații financiare anuale, se publică de către Fondul care a întocmit situații financiare anuale conform legislației aplicabile în vigoare.  +  Articolul 346Trebuie să fie posibilă obținerea, la cerere, a unei copii ale situațiilor financiare anuale, la un preț ce nu trebuie să depășească costul său administrativ.  +  Secţiunea 8.2 Alte cerințe în materie de publicare  +  Articolul 347(1) Dacă se publică în întregime, situațiile financiare anuale și raportul administratorilor sunt reproduse cu forma și conținutul pe baza cărora firma de audit și-a întocmit opinia. Acestea sunt însoțite de textul complet al raportului de audit.(2) Dacă situațiile financiare anuale nu se publică în întregime, versiunea prescurtată a acestora, care nu este însoțită de raportul de audit:a) menționează faptul că versiunea publicată este o formă prescurtată;b) face o trimitere către oficiul registrului comerțului unde au fost depuse situațiile financiare anuale sau dacă acestea nu au fost încă depuse, menționează acest lucru;c) menționează cu privire la opinia firmei de audit, respectiv dacă opinia a fost fără rezerve, cu rezerve sau contrară, sau dacă firma de audit nu a fost în măsură să exprime o opinie de audit;d) face mențiuni cu privire la raportul de audit, respectiv dacă acesta face referire la aspecte asupra cărora firma de audit a atras atenția printr-un paragraf distinct, fără ca opinia să fie cu rezerve.  +  Secţiunea 8.3 Responsabilitatea și răspunderea pentru Întocmirea și publicarea situațiilor financiare și a raportului administratorilor  +  Articolul 348(1) Membrii consiliului de administrație al Fondului, conducerea executivă au responsabilitatea colectivă de a se asigura de faptul că situațiile financiare anuale și raportul administratorilor sunt întocmite și se publică în conformitate cu cerințele prezentelor reglementări, precum și a prevederilor din Legea nr. 213/2015.(2) Încălcarea responsabilităților menționate la alin. (1) se sancționează potrivit Legii nr. 213/2015, privind Fondul de garantare a asiguraților Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.  +  Capitolul 9 AUDITUL  +  Secţiunea 9.1 Cerințe generale  +  Articolul 349(1) Situațiile financiare anuale sunt auditate de către un auditor financiar, persoană juridică autorizată de Camera Auditorilor Financiari din România, potrivit legii.(2) Persoana sau persoanele responsabile cu auditarea situațiilor financiare anuale,a) exprimă un punct de vedere referitor la:i) conformitatea raportului administratorilor cu situațiile financiare anuale pentru același exercițiu financiar;ii) întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerințele legale aplicabile în vigoare;b) declară, dacă, pe baza cunoașterii și a înțelegerii dobândite pe parcursul auditului cu privire la Fond și la mediul acestuia, a/au identificat informații eronate semnificative în cadrul raportului administratorului, indicând natura acestor informații eronate.  +  Secţiunea 9.2 Raportul de audit  +  Articolul 350(1) Pe lângă obligațiile prevăzute la Secțiunea 9.1 firma de audit întocmește un raport de audit care trebuie să cuprindă următoarele informații:a) o introducere care identifică cel puțin situațiile financiare care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;b) o descriere a domeniului de aplicare a auditului statutar, care identifică cel puțin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;c) o opinie de audit care este fără rezerve, cu rezerve sau contrară și care prezintă clar punctul de vedere al firmei de audit cu privire la următoarele:i) dacă situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară, șiii) după caz, dacă situațiile financiare anuale sunt conforme cerințelor legale aplicabile.iii) Dacă firma de audit nu este în măsură să emită o opinie de audit, raportul menționează imposibilitatea emiterii unei astfel de opinii.d) o referire la aspectele asupra cărora firma de audit atrage atenția, prin evidențiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;e) opinia și declarația menționate la art. 349 alin. 2.(2) Raportul de audit se semnează de către auditorul statutar persoană juridică autorizată și se datează.  +  Capitolul 10 PLANUL DE CONTURI GENERAL  +  Articolul 351(1) Planul de conturi aplicabil Fondului conține conturile necesare înregistrării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare, precum și conținutul acestora.(2) Planul de conturi aplicabil Fondului nu constituie temei legal pentru efectuarea operațiunilor economico-financiare, ci servește numai la înregistrarea corespunzătoare în contabilitate a operațiunilor efectuate. Operațiunile economico-financiare supuse înregistrării în contabilitate trebuie efectuate în concordanță strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează.(3) Planul de conturi conține opt clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate cu cinci cifre.(4) Conturile pot avea funcțiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncționale (A/P). În general, conturile cu funcțiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor și cheltuielilor, iar conturile cu funcțiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii și veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare (ajustări pentru depreciere și amortizări).(5) În conturile de trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operațiuni de sens contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.  +  Articolul 352(1) În scopul efectuării de raportări specifice, precum și pentru necesități proprii, Fondul are obligația de a dezvolta sisteme de evidență (conturi analitice), astfel încât să poată răspunde necesităților impuse de anumite reglementări și/sau raportări.(2) La elaborarea și adaptarea programelor informatice trebuie avută în vedere și asigurarea, prin procedurile de prelucrare a datelor, a respectării prevederilor reglementărilor în vigoare, precum și posibilitatea actualizării acestora în funcție de modificările intervenite în legislație, iar sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la o serie de criterii considerate minimale, printre care se numără și cel referitor la asigurarea concordanței stricte a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează.  +  Articolul 353Planul de conturi este următorul:CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE10. FONDUL DE REZOLUȚIE ȘI REZERVE103. Fondul de rezoluție pentru asigurători1031. Fondul de rezoluție constituit din contribuții de la asigurători10311. Fondul de rezoluție constituit din contribuții de la asigurători - asigurări generale10312. Fondul de rezoluție constituit din contribuții de la asigurători - asigurări de viață1032. Fondul de rezoluție constituit din dobânzi și penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuției legale10321. Fondul de rezoluție constituit din dobânzi și penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuției legale - asigurări generale10322. Fondul de rezoluție constituit din dobânzi și penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a contribuției legale - asigurări de viață1033. Fondul de rezoluție constituit din sume rezultate din fructificarea disponibilităților plasate/costurile aferente fructificării1035. Fondul de rezoluție reprezentând datorii rezultate din împrumuturi primite și alte forme de sprijin financiar conform legii1036. Fondul de rezoluție reprezentând împrumuturi și finanțări/plăți acordate conform legii10361. Fondul de rezoluție reprezentând împrumuturi și finanțări/plăți acordate conform legii - asigurări generale10362. Fondul de rezoluție reprezentând împrumuturi și finanțări/plăți acordate conform legii - asigurări de viață105. Rezerve din reevaluare106. Rezerve1068. Alte rezerve11. REZULTATUL REPORTAT AL FONDULUI DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR117. Rezultatul reportat al Fondului de garantare a asiguraților1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile specifice Fondului12. REZULTATUL EXERCIȚIULUI FINANCIAR121. Profit sau pierdere129. Repartizarea profitului14. PROVIZIOANE SPECIFICE141. Provizioane de daună aferente solicitărilor de despăgubiri142. Provizioane de restituire a primelor de asigurare plătite în avans (cota-parte) urmare a încetării contractului de asigurare înainte de termen143. Provizioane aferente indemnizațiilor/sumelor cuvenite creditorilor de asigurare urmare a încetării contractului de asigurare149. Provizioane din subrogări care urmează a fi înregistrate la masa credală15. PROVIZIOANE151. Provizioane1511. Provizioane pentru litigii1512. Provizioane pentru garanții acordate1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea1514. Provizioane pentru restructurare1515. Provizioane pentru pensii și obligații similare1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă1518. Alte provizioane16. ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni162. Credite bancare pe termen lung1621. Credite bancare pe termen lung1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență1623. Credite externe guvernamentale1624. Credite bancare externe garantate de stat1625. Credite bancare externe garantate de bănci1626. Credite de la trezoreria statului1627. Credite bancare interne garantate de stat167. Alte Împrumuturi și datorii asimilate168. Dobânzi aferente Împrumuturilor și datoriilor asimilate1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate169. Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datorii1691. Prime privind rambursarea obligațiunilor1692. Prime privind rambursarea altor datoriiCLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE201. Cheltuieli de constituire203. Cheltuieli de dezvoltare205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare208. Alte imobilizări necorporale21. IMOBILIZĂRI CORPORALE211. Terenuri și amenajări de terenuri2111. Terenuri2112. Amenajări de terenuri212. Construcții213. Instalații tehnice și mijloace de transport2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare2133. Mijloace de transport214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale215. Investiții imobiliare22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE223. Instalații tehnice și mijloace de transport în curs de aprovizionare224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS231. Imobilizări corporale în curs de execuție235. Investiții imobiliare în curs de execuție26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE267. Creanțe imobilizate2671. Împrumuturi acordate Fondului de rezoluție2677. Obligațiuni achiziționate cu ocazia emisiunilor efectuate de terți2678. Alte creanțe imobilizate2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE280. Amortizări privind imobilizările necorporale2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale281. Amortizări privind imobilizările corporale2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri2812. Amortizarea construcțiilor2813. Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport2814. Amortizarea altor imobilizări corporale2815. Amortizarea investițiilor imobiliare29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale2901. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de constituire2903. Ajustări pentru depreciere cheltuielilor de dezvoltare2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor2913. Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și mijloacelor de transport2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale2915. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție2935. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare în curs de execuție296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizateCLASA 3 - CONTURI DE STOCURI30. STOCURI DE MATERIALE302. Materiale consumabile3021. Materiale auxiliare3022. Combustibili3024. Piese de schimb3028. Alte materiale consumabile303. Materiale de natura obiectelor de inventar39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR392. Ajustări pentru deprecierea materialelor3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventarCLASA 4 - CONTURI DE TERȚI40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE401. Furnizori403. Efecte de plătit404. Furnizori de imobilizări405. Efecte de plătit pentru imobilizări408. Furnizori - facturi nesosite409. Furnizori - debitori4091. Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale41. CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE411. Clienți4111. Clienți4118. Clienți incerți sau în litigiu413. Efecte de primit de la clienți418. Clienți - facturi de Întocmit419. Clienți - creditori42. PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE