DECIZIA nr. 41 din 4 iunie 2018referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 25 septembrie 2018
Dosar nr. 572/1/2018
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 572/1/2018 este constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.489/89/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii raportori, care a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind depuse de către părți puncte de vedere formulate în scris privind chestiunea de drept supusă judecății. La dosar au fost transmise de către instanțele naționale hotărârile judecătorești relevante ce au fost identificate, precum și opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii. Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării1. Prin Încheierea pronunțată în ședință publică la 13 februarie 2018, în Dosarul nr. 1.489/89/2017, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016 sau prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017 [salariu de bază ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015]“.II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată2. Prin acțiunea înregistrată cu nr. 1.489/89/2017, pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamanții, membri de sindicat, au solicitat anularea actelor adiționale emise de unitatea de învățământ pârâtă, emiterea unor noi decizii/acte adiționale de stabilire a drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2017, în care calculul sporurilor și al indemnizațiilor să fie raportat la salariile de bază prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (Hotărârea Guvernului nr. 38/2017) și la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale care se cuvin membrilor de sindicat, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite ca urmare a calculării sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază stabilit în luna ianuarie 2017 conform Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, începând cu luna ianuarie 2017 și până la data pronunțării sentinței, diferențe actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și obligarea la calcularea și plata dobânzii legale aferente diferențelor salariale stabilite conform celor solicitate anterior, începând cu luna ianuarie 2017 și până la data plății efective și integrale a debitului.3. În motivare, reclamanții au arătat că, începând cu luna ianuarie 2017, salarizarea personalului didactic (de predare, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și control) din învățământul preuniversitar se realizează în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 257/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2017), și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017.4. Au arătat că, deși începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului didactic au fost majorate, conform anexei la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017, în mod greșit unitatea de învățământ pârâtă a calculat sporurile și celelalte indemnizații ce se cuvin membrilor de sindicat pentru luna ianuarie 2017, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu în raport cu salariul de bază aferent lunii ianuarie 2017. 5. Prin Sentința civilă nr. 1.079 din 5 octombrie 2017, Tribunalul Vaslui a admis acțiunea și a dispus anularea actelor adiționale privind stabilirea drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2017 ale personalului didactic de predare și didactic auxiliar. A fost obligată pârâta să emită membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea noi acte adiționale cu sporurile cuvenite raportate la salariul de bază din luna ianuarie 2017. A fost obligată pârâta să calculeze și să achite fiecărui membru de sindicat diferențele salariale rezultate, actualizate, precum și dobânda legală penalizatoare aferentă acestor diferențe, începând cu 1 ianuarie 2017 până la data efectivă a plății.6. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții sunt membrii ai Uniunii Sindicale „Didactica“ Vaslui și își desfășoară activitatea în cadrul instituției pârâte.7. Având în vedere dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, prin actele adiționale încheiate la data de 1 ianuarie 2017 părțile au convenit ca, începând cu luna ianuarie 2017, salariile de bază să se majoreze cu 15%. De asemenea au convenit ca valoarea cuantumului sporurilor și indemnizațiilor în afara salariului de bază să fie la nivelul lunii decembrie 2016.8. Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au criticat modalitatea de calcul al sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu prin raportare la salariul de bază din luna ianuarie 2017 care, conform dispozițiilor din actul adițional, a fost majorat cu 15%. 9. Instanța a reținut că nu este învestită cu verificarea legalității sporurilor stabilite de părți prin actul adițional, ci cu stabilirea bazei de calcul la care trebuiau să fie raportate sporurile și indemnizațiile pe care părțile, de comun acord, le-au convenit.10. Salarizarea personalului didactic - de predare, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și control - din învățământul preuniversitar se realizează în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017.11. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului didactic au fost majorate, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 38/2017.12. Din interpretarea dispozițiilor art. 3^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), rezultă că modalitatea de calcul al salariilor presupune ca primă etapă stabilirea salariului de bază, potrivit anexei nr. 2 (majorat cu 15%), și la salariul de bază rezultat se acordă sporurile și indemnizațiile prevăzute de lege. 13. Cu încălcarea acestei dispoziții legale, instituția pârâtă a acordat sporurile și indemnizațiile prevăzute de lege la salariul de bază al membrilor de sindicat din luna decembrie 2016.14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel unitatea școlară pârâtă, arătând că este adevărat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016), în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, dar în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială legiuitorul nu face nicio derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.15. Aceleași limitări au fost prevăzute și la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), astfel: în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută, salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010).16. Aceste limitări se aplică întregului personal plătit din fonduri publice. Când legiuitorul a aprobat derogări sau excepții de la aceste prevederi, le-a inclus expres în cuprinsul actelor normative modificatoare.17. Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, apreciind că instanța de fond în mod corect și legal nu a avut în vedere la soluționarea cauzei dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, întrucât personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ i s-au aplicat prevederile alin. (5) ale aceluiași articol. Clar este o derogare de la regula generală stipulată în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat.III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării18. Prin încheierea de sesizare pronunțată data de 13 februarie 2018 în Dosarul nr. 1.489/89/2017, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele aspecte:19. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât:20. În cauză, în baza art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, prin actele adiționale la contractele individuale de muncă încheiate la data de 1 ianuarie 2017, unitatea școlară și reclamanții, membri de sindicat, au convenit majorarea salariilor de bază cu 15%, începând cu luna ianuarie 2017. La lit. b) din actele adiționale încheiate s-a prevăzut ca valoarea cuantumului sporurilor și indemnizațiilor în afara salariului de bază să fie la nivelul lunii decembrie 2016.21. Prin acțiune, reclamanții, solicitând anularea actelor adiționale încheiate, au criticat modalitatea de calcul al sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu prin raportare la salariul de bază din luna ianuarie 2017 care, conform dispozițiilor de la lit. a) din actul adițional, a fost majorat cu 15%.22. În consecință, în esență, dezlegarea aspectelor litigioase din prezenta cauză ține exclusiv de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor normative expuse, în sensul stabilirii bazei de calcul prin raportare la care trebuiau determinate sporurile și indemnizațiile personalului didactic ulterior datei de 1 ianuarie 2017, în sensul stabilirii dacă această bază era reprezentată de salariul de bază cuvenit din luna decembrie 2016 sau de salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017 [salariu de bază ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015].23. Chestiunea de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre.24. Prioritar, s-a subliniat că aspectele ce fac obiectul sesizării sunt chestiuni de drept, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție statuarea asupra modalității de interpretare și aplicare a unor texte legale asupra cărora instanța supremă nu a statuat. 25. Relativ la condiția noutății, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată de un act normativ recent intrat în vigoare, care are un potențial mai mare de a conține probleme noi de drept, susceptibile să creeze practică neunitară (Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.186/1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015).26. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, deși nu este menționată expressis verbis ca o condiție de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă drept obiect o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 14/1/2014/HP/C, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2015).27. Plecând de la reperele fixate prin deciziile deja pronunțate, dar și de la finalitatea mecanismului hotărârii prealabile și rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificator al practicii judiciare, instanța de sesizare a apreciat că aspectele dezbătute satisfac cerința noutății, în condițiile în care: – chestiunile de drept ridicate sunt noi, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că actele normative aplicabile sunt de dată relativ recentă, chiar dacă, în raport cu instabilitatea normativă accentuată în materia salarizării, în prezent acestea sunt parțial abrogate; – prin practica excedentară de modificare succesivă a legislației și prin paralelismul normativ creat în materia salarizării personalului didactic, soluțiile legale sunt contradictorii, dezlegarea chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție fiind necesară pentru preîntâmpinarea unei practici judiciare neunitare, în contextul în care instanțele de fond deja aplică în mod diferit prevederile normative; – aspectele litigioase antamate prin prezenta sesizare vizează modalitatea de determinare a cuantumului sporurilor salariale începând cu 1 ianuarie 2017 (determinarea bazei de raportare în calculul acestor sporuri) pentru personalul didactic și ridică, prin sfera largă a destinatarilor normelor supuse interpretării, un interes practic major, dar și consecințe importante din perspectivă bugetară.28. În consecință, față de considerentele expuse, s-a apreciat că, în speță, condiția noutății este suficient de bine caracterizată și permite declararea ca admisibilă a sesizării, rămânând în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia în acest sens.29. De asemenea s-a reținut că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării.IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept30. Ambele părți au învederat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât dispozițiile normative sunt foarte clare, potrivit poziției procesuale a fiecăreia dintre acestea.31. Astfel, reclamanții-intimați au arătat, în principal, că învățământul a reprezentat și reprezintă în continuare un sector aparte în privința salarizării și chiar legiuitorul stabilește la art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 că personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ i se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Deci, a fost voința expresă a legiuitorului ca personalul didactic și didactic auxiliar să fie supus unui alt text de lege. Or, dacă acestei categorii i s-ar fi aplicat prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, nu își mai avea rostul alin. (5) al aceluiași articol. Dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 reprezintă regula, iar excepția este dată de art. 1 alin. (5). 32. La data de 24 decembrie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Legea nr. 250/2016), lege care modifică dispozițiile art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și prevede la articolul unic pct. 10 că, începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ aferente lunii decembrie 2016 se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Din nou este vorba despre o reglementare de excepție începând cu data de 1 ianuarie 2017 pentru personalul din învățământ. Atât timp cât avem o normă de excepție, este clar ca aceasta se aplică în detrimentul normei cu caracter general.33. Apelanta unitatea școlară a arătat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menționate, având în vedere că prevederile legale sunt clare și nu necesită interpretări: art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 99/2016 prevede expres că, în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016.34. Prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu prevăd nicio derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.35. Părțile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății, după comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă.V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept36. Completul de judecată al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a arătat că, din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se desprinde concluzia că necesitatea adoptării acesteia a rezultat ca urmare a faptului că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016. S-a reținut totodată că Guvernul urmează să promoveze politici publice în domeniul fiscal-bugetar, motiv pentru care se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.37. În consecință, în funcție de întinderea câmpului de aplicare, atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 sunt acte normative generale, cea din urmă ordonanță de urgență fiind destinată să succeadă temporal celei dintâi și să mențină parte din politicile bugetare instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.38. În problematica analizată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 s-a stabilit, ca regulă generală, menținerea pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016; de asemenea, pentru aceeași perioadă s-a prevăzut menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016.39. Prin derogare de la regula generală, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut că pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.40. Ca atare, textul a prevăzut ultraactivitatea legii vechi, în speță art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Or, potrivit art. 3^3 alin. (1) din actul normativ „Prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (2), începând cu luna august 2016, salariile personalului prevăzut în anexa nr. 2 se stabilesc potrivit prezentului articol“, iar conform art. 3^3 alin. (4) indemnizația pentru învățământul special, gradația de merit și sporul de stabilitate se calculează procentual prin raportare la salariul de bază.41. Prin pct. 10 al articolului unic din Legea nr. 250/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, a fost introdus art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care a stipulat că „Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 2^1 la prezenta ordonanță de urgență, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și aprobate prin hotărâre a Guvernului.“ 42. Ca natură juridică, textul reprezintă în esență o normă modificatoare a prevederilor art. 3^3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (cu începere de la 1 ianuarie 2017) și face corp comun cu acesta.43. De altfel, este necontestat că, la nivelul unității pârâte, prin intermediul programului național de calcul al salariilor la nivel de învățământ, s-a aplicat creșterea legală a cuantumului salariilor de bază pentru personalul didactic. În consecință, salariile de bază ale personalului didactic începând cu 1 ianuarie 2017 s-au determinat potrivit dispozițiilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale Hotărârii Guvernului nr. 38/2017. 44. O serie de soluții judiciare au reținut aplicabilitatea prioritară a prevederilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 potrivit cărora, în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. S-a arătat că textul art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 vizează exclusiv majorarea salariului de bază, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a impus menținerea în plată a cuantumului sporurilor/ indemnizațiilor în raport cu valoarea din decembrie 2016.45. Or, mecanismul de interpretare tehnico-juridic nu permite reținerea argumentelor expuse.46. În susținerea prevalenței art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 s-a invocat caracterul temporal ulterior al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, față de Legea nr. 250/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016 [care a completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin introducerea art. 3^4 alin. (3)], însă această axiomă desprinsă din principiul aplicării legii în timp nu poate fundamenta concluzia precăderii dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 în raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Sub acest aspect, atât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, cât și prevederile art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt dispoziții normative temporare [în sensul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare], aplicându-se deopotrivă cu începere de la data de 1 ianuarie 2017, fiind așadar indiferentă data intrării în vigoare a actului normativ care le conține, din perspectiva regulilor interpretative referitoare la aplicarea legii civile în timp.47. Mai mult, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut expres, cu titlu de derogare, ultraactivitatea normei vechi în ceea ce privește personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ.48. Atât din punct de vedere topografic, cât și din punctul de vedere al conținutului, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 derogă de la regulile generale instituite prin prevederile art. 1 alin. (1) și (2) în conținutul actului normativ, stabilindu-se că pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.49. În consecință, textul normativ trimite la stabilirea tuturor drepturilor de natură salarială, fără a decela între salariu de bază, sporuri sau alte drepturi de aceeași natură. 50. Totodată, textul face trimitere la prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care reglementează, deopotrivă, atât modalitatea de stabilire a salariului de bază, cât și modalitatea de determinare a indemnizației pentru învățământul special, gradația de merit și sporul de stabilitate care se calculează procentual prin raportare la salariul de bază.51. Este real că dispozițiile art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au vizat exclusiv majorarea salariului de bază, dar, în economia reglementării acestui act normativ, referirea la majorarea drepturilor salariale dependente referențial de salariul de bază (indemnizații, sporuri, gradații) era inutilă. Este indubitabil că majorarea salariului de bază al personalului din învățământ se reflectă, în temeiul art. 3^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în cuantumul sporurilor care sunt definite legal într-o cotă procentuală din salariul de bază [de exemplu, potrivit art. 3^3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, indemnizația pentru învățământul special se determină prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază]. În consecință, majorarea sporurilor și indemnizațiilor intervine nu numai în cazul unei dispoziții legale exprese în acest sens, dar și în situația în care se schimbă legal însăși modalitatea de determinare a salariului de bază, cu efect indirect asupra celorlalte drepturi salariale dependente de acesta.52. Nu în ultimul rând, calcularea salariului de bază în temeiul art. 3^3 alin. (1), art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, iar a sporurilor în limitele impuse de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, conduce la crearea unei lex tertia, aplicându-se simultan două teze diametral opuse, respectiv teza ultraactivității legii vechi [în speță, art. 3^3 alin. (1), art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015] și teza activității legii în vigoare [în speță, art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016].53. În consecință, pentru argumentele prezentate, trebuie conchis că art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut expres ultraactivitatea normei stabilite de art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, normă ce se aplică în integralitatea sa, atât în ceea ce privește calcularea salariului de bază, cât și a celorlalte drepturi salariale care se raportează la cuantumul salariului de bază.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie54. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au înaintat hotărârile judecătorești identificate și care prezintă relevanță pentru chestiunea de drept în discuție, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, relevând existența unor opinii divergente.55. Astfel, în timp ce unele instanțe au apreciat că, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016, într-o altă orientare jurisprudențială s-a considerat că se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017, ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 635/C/849/III-5/2018 din 20 aprilie 2018, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică în prezent practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.VII. Jurisprudența Curții Constituționale57. Din verificările efectuate nu a rezultat jurisprudență relevantă a Curții Constituționale cu privire la chestiunea de drept invocată.VIII. Raportul asupra chestiunii de drept58. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. 59. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, începând cu 1 ianuarie 2017, este supus majorării de 15% numai salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, menționat în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, nu și cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care nu fac parte din salariul de bază, acordate în luna decembrie 2016. Cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale care se determină prin referire la salariul de bază, conform art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, se raportează la salariul de bază prevăzut de anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.IX. Înalta Curte de Casație și Justiție60. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: + Admisibilitatea sesizării61. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și care pot fi enunțate astfel:– existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță;– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării;– chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;– Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.62. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată din cadrul Curții de Apel Iași, învestit cu soluționarea în ultimă instanță a unui litigiu privitor la drepturi ce izvorăsc din textele legale ce fac obiectul sesizării.63. În consecință, apare ca fiind îndeplinită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât aceasta are ca obiect tocmai dreptul la sporurile și indemnizațiile ce constituie obiectul cererii de chemare în judecată pentru categoria profesională pe care o reprezintă și membrii unității sindicale reclamante.64. Problema prezintă în continuare caracter de noutate, dată fiind jurisprudența redusă și recentă la nivel național cu privire la această chestiune de drept și are un grad relativ ridicat de dificultate, generat de modificările succesive ale cadrului normativ și paralelismul reglementărilor. Astfel, textele de lege au fost considerate susceptibile de mai multe interpretări, aspect ce rezultă și din punctele de vedere exprimate de instanțe. 65. Această situație justifică și interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare privitoare la personalul din aceeași categorie profesională. În acest sens se impune a se sublinia numărul mare al cauzelor similare aflate în curs de soluționare în căile de atac sau a căror judecată a fost suspendată în vederea valorificării răspunsului ce va fi oferit de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept invocate.66. Deși atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 au fost adoptate în contextul aplicării Legii-cadru nr. 284/2010, în prezent abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), acest aspect nu este de natură a înlătura îndeplinirea cerințelor de admisibilitate, întrucât cererea de chemare în judecată privește o perioadă de timp supusă efectelor actelor normative a căror interpretare se solicită, aplicabile unei întregi categorii profesionale.67. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competență materială și nefăcând obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.68. În consecință, sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile. + Asupra fondului sesizării69. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. 70. Art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, stabilește o nouă metodologie de calcul al drepturilor de natură salarială pentru personalul didactic, începând cu luna august 2016.71. Astfel, conform art. 3^3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, salariul de bază include salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ și gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de execuție, respectiv salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ, indemnizația de conducere și gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de conducere. La salariul de bază se acordă sporurile și indemnizațiile prevăzute în art. 3^3 alin. (4) și (5) din aceeași ordonanță de urgență.72. Salariile de bază sunt menționate, pe categorii de personal, în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introdusă în textul ordonanței de urgență prin Legea nr. 250/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, în vigoare din 24 decembrie 2016). Aceste salarii de bază sunt cele acordate în luna decembrie 2016.73. La pct. 10 al articolului unic, Legea nr. 250/2016 (care aprobă cu modificări și completări Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015) a introdus alin. (3) la art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a prevăzut majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2017, în medie cu 15%, a salariilor de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăseau în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.74. În baza aceluiași text de lege au fost elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice normele metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului, care au stabilit salariile de bază acordate începând cu luna ianuarie 2017. În acest sens a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 38/2017.75. I-a succedat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, care a reglementat unele măsuri privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. În preambulul ultimei reglementări amintite, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, se arată că elaborarea acestui act normativ a avut în vedere încetarea aplicabilității prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 la data de 31 decembrie 2016. Pentru evitarea aplicării în integralitate, începând cu 1 ianuarie 2017, a Legii-cadru nr. 284/2010 și cu argumentarea că urmează a fi promovate politici publice noi în domeniul fiscal-bugetar, legiuitorul delegat a considerat că se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.76. În consecință, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 statuează următoarele: + Articolul 1(1) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.(2) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)(5) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.77. Modificările legislative aduse prin Legea nr. 250/2016 (intrată în vigoare la 24 decembrie 2016), referitoare la creșterile salariale aplicabile personalului din învățământ, s-au aplicat concomitent cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 (intrată în vigoare la 22 decembrie 2016), în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. 78. Legea nr. 250/2016 modifică dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, fiind emisă pentru aprobarea cu modificări și completări a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, dispozițiile legii fiind astfel încorporate în actul normativ de bază.79. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu își propune edictarea unor modificări asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ci, potrivit preambulului, doar extinde efectele unor dispoziții din acest act normativ, adoptat pentru anul 2016, pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. 80. Potrivit voinței legiuitorului delegat, exprimată în cuprinsul prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se păstrează la același nivel cu cel din decembrie 2016 cuantumul salariilor de bază, precum și cel al sporurilor și indemnizațiilor care se adaugă salariului de bază și care compun totalul drepturilor salariale, pentru toate categoriile de personal la care actul normativ se referă, inclusiv personalul din învățământ. Alin. (5) al art. 1 nu stipulează o excepție de la prevederile alin. (2), ci stabilește că, în privința personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, continuă să se aplice metodologia de calcul al drepturilor salariale indicată de prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Alin. (2) și (5) ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 reglementează aspecte diferite și se aplică concomitent, negăsindu-se într-o relație regulă-excepție.81. Conform voinței legiuitorului primar, exprimată prin Legea nr. 250/2016, care a introdus alin. (3) la art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, s-a acordat o majorare de 15% la salariile de bază ale personalului din învățământ aferente lunii decembrie 2016. Această excepție face inaplicabilă, în privința personalului din învățământ, regula menținerii salariilor de bază la același nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2016, regulă cuprinsă în art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.82. Excepția este, însă, de strictă interpretare. În privința cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care se adaugă salariului de bază și care fac parte, potrivit metodologiei de stabilire a drepturilor de natură salarială, din salariul brut, rămân aplicabile prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, care stabilesc că acestea se mențin la același nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2016.83. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,În numele legii,DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.489/89/2017, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor prevăzute pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2018.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi-----
| EMITENT |
Dosar nr. 572/1/2018
| Gabriela Elena Bogasiu | - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele completului |
| Lavinia Curelea | - președintele delegat al Secției I civile |
| Rodica Dorin | - pentru președintele Secției a II-a civile |
| Ionel Barbă | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal |
| Bianca Elena Țăndărescu | - judecător la Secția I civilă |
| Viorica Cosma | - judecător la Secția I civilă |
| Eugenia Pușcașiu | - judecător la Secția I civilă |
| Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă |
| Carmen Georgeta Negrilă | - judecător la Secția I civilă |
| Virginia Florentina Duminecă | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Ianina Blandiana Grădinaru | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Paulina Lucia Brehar | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Minodora Condoiu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| George Bogdan Florescu | - judecător la Secția a II-a civilă |
| Emilia Claudia Vișoiu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Adriana Florina Secrețeanu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Mădălina Elena Grecu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
| Viorica Trestianu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal |
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării1. Prin Încheierea pronunțată în ședință publică la 13 februarie 2018, în Dosarul nr. 1.489/89/2017, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016 sau prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017 [salariu de bază ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015]“.II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată2. Prin acțiunea înregistrată cu nr. 1.489/89/2017, pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamanții, membri de sindicat, au solicitat anularea actelor adiționale emise de unitatea de învățământ pârâtă, emiterea unor noi decizii/acte adiționale de stabilire a drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2017, în care calculul sporurilor și al indemnizațiilor să fie raportat la salariile de bază prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (Hotărârea Guvernului nr. 38/2017) și la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale care se cuvin membrilor de sindicat, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite ca urmare a calculării sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază stabilit în luna ianuarie 2017 conform Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, începând cu luna ianuarie 2017 și până la data pronunțării sentinței, diferențe actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și obligarea la calcularea și plata dobânzii legale aferente diferențelor salariale stabilite conform celor solicitate anterior, începând cu luna ianuarie 2017 și până la data plății efective și integrale a debitului.3. În motivare, reclamanții au arătat că, începând cu luna ianuarie 2017, salarizarea personalului didactic (de predare, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și control) din învățământul preuniversitar se realizează în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 257/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2017), și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017.4. Au arătat că, deși începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului didactic au fost majorate, conform anexei la Hotărârea Guvernului nr. 38/2017, în mod greșit unitatea de învățământ pârâtă a calculat sporurile și celelalte indemnizații ce se cuvin membrilor de sindicat pentru luna ianuarie 2017, în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu în raport cu salariul de bază aferent lunii ianuarie 2017. 5. Prin Sentința civilă nr. 1.079 din 5 octombrie 2017, Tribunalul Vaslui a admis acțiunea și a dispus anularea actelor adiționale privind stabilirea drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2017 ale personalului didactic de predare și didactic auxiliar. A fost obligată pârâta să emită membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea noi acte adiționale cu sporurile cuvenite raportate la salariul de bază din luna ianuarie 2017. A fost obligată pârâta să calculeze și să achite fiecărui membru de sindicat diferențele salariale rezultate, actualizate, precum și dobânda legală penalizatoare aferentă acestor diferențe, începând cu 1 ianuarie 2017 până la data efectivă a plății.6. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanții sunt membrii ai Uniunii Sindicale „Didactica“ Vaslui și își desfășoară activitatea în cadrul instituției pârâte.7. Având în vedere dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, prin actele adiționale încheiate la data de 1 ianuarie 2017 părțile au convenit ca, începând cu luna ianuarie 2017, salariile de bază să se majoreze cu 15%. De asemenea au convenit ca valoarea cuantumului sporurilor și indemnizațiilor în afara salariului de bază să fie la nivelul lunii decembrie 2016.8. Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au criticat modalitatea de calcul al sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu prin raportare la salariul de bază din luna ianuarie 2017 care, conform dispozițiilor din actul adițional, a fost majorat cu 15%. 9. Instanța a reținut că nu este învestită cu verificarea legalității sporurilor stabilite de părți prin actul adițional, ci cu stabilirea bazei de calcul la care trebuiau să fie raportate sporurile și indemnizațiile pe care părțile, de comun acord, le-au convenit.10. Salarizarea personalului didactic - de predare, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și control - din învățământul preuniversitar se realizează în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2017 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017.11. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului didactic au fost majorate, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 38/2017.12. Din interpretarea dispozițiilor art. 3^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), rezultă că modalitatea de calcul al salariilor presupune ca primă etapă stabilirea salariului de bază, potrivit anexei nr. 2 (majorat cu 15%), și la salariul de bază rezultat se acordă sporurile și indemnizațiile prevăzute de lege. 13. Cu încălcarea acestei dispoziții legale, instituția pârâtă a acordat sporurile și indemnizațiile prevăzute de lege la salariul de bază al membrilor de sindicat din luna decembrie 2016.14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel unitatea școlară pârâtă, arătând că este adevărat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016), în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, dar în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială legiuitorul nu face nicio derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.15. Aceleași limitări au fost prevăzute și la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), astfel: în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută, salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010).16. Aceste limitări se aplică întregului personal plătit din fonduri publice. Când legiuitorul a aprobat derogări sau excepții de la aceste prevederi, le-a inclus expres în cuprinsul actelor normative modificatoare.17. Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, apreciind că instanța de fond în mod corect și legal nu a avut în vedere la soluționarea cauzei dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, întrucât personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ i s-au aplicat prevederile alin. (5) ale aceluiași articol. Clar este o derogare de la regula generală stipulată în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat.III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării18. Prin încheierea de sesizare pronunțată data de 13 februarie 2018 în Dosarul nr. 1.489/89/2017, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de următoarele aspecte:19. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât:20. În cauză, în baza art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, prin actele adiționale la contractele individuale de muncă încheiate la data de 1 ianuarie 2017, unitatea școlară și reclamanții, membri de sindicat, au convenit majorarea salariilor de bază cu 15%, începând cu luna ianuarie 2017. La lit. b) din actele adiționale încheiate s-a prevăzut ca valoarea cuantumului sporurilor și indemnizațiilor în afara salariului de bază să fie la nivelul lunii decembrie 2016.21. Prin acțiune, reclamanții, solicitând anularea actelor adiționale încheiate, au criticat modalitatea de calcul al sporurilor și indemnizațiilor prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016 și nu prin raportare la salariul de bază din luna ianuarie 2017 care, conform dispozițiilor de la lit. a) din actul adițional, a fost majorat cu 15%.22. În consecință, în esență, dezlegarea aspectelor litigioase din prezenta cauză ține exclusiv de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor normative expuse, în sensul stabilirii bazei de calcul prin raportare la care trebuiau determinate sporurile și indemnizațiile personalului didactic ulterior datei de 1 ianuarie 2017, în sensul stabilirii dacă această bază era reprezentată de salariul de bază cuvenit din luna decembrie 2016 sau de salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017 [salariu de bază ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015].23. Chestiunea de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre.24. Prioritar, s-a subliniat că aspectele ce fac obiectul sesizării sunt chestiuni de drept, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, solicitându-se Înaltei Curți de Casație și Justiție statuarea asupra modalității de interpretare și aplicare a unor texte legale asupra cărora instanța supremă nu a statuat. 25. Relativ la condiția noutății, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată de un act normativ recent intrat în vigoare, care are un potențial mai mare de a conține probleme noi de drept, susceptibile să creeze practică neunitară (Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.186/1/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015).26. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, deși nu este menționată expressis verbis ca o condiție de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă drept obiect o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 14/1/2014/HP/C, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2015).27. Plecând de la reperele fixate prin deciziile deja pronunțate, dar și de la finalitatea mecanismului hotărârii prealabile și rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificator al practicii judiciare, instanța de sesizare a apreciat că aspectele dezbătute satisfac cerința noutății, în condițiile în care: – chestiunile de drept ridicate sunt noi, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că actele normative aplicabile sunt de dată relativ recentă, chiar dacă, în raport cu instabilitatea normativă accentuată în materia salarizării, în prezent acestea sunt parțial abrogate; – prin practica excedentară de modificare succesivă a legislației și prin paralelismul normativ creat în materia salarizării personalului didactic, soluțiile legale sunt contradictorii, dezlegarea chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție fiind necesară pentru preîntâmpinarea unei practici judiciare neunitare, în contextul în care instanțele de fond deja aplică în mod diferit prevederile normative; – aspectele litigioase antamate prin prezenta sesizare vizează modalitatea de determinare a cuantumului sporurilor salariale începând cu 1 ianuarie 2017 (determinarea bazei de raportare în calculul acestor sporuri) pentru personalul didactic și ridică, prin sfera largă a destinatarilor normelor supuse interpretării, un interes practic major, dar și consecințe importante din perspectivă bugetară.28. În consecință, față de considerentele expuse, s-a apreciat că, în speță, condiția noutății este suficient de bine caracterizată și permite declararea ca admisibilă a sesizării, rămânând în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia în acest sens.29. De asemenea s-a reținut că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării.IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept30. Ambele părți au învederat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât dispozițiile normative sunt foarte clare, potrivit poziției procesuale a fiecăreia dintre acestea.31. Astfel, reclamanții-intimați au arătat, în principal, că învățământul a reprezentat și reprezintă în continuare un sector aparte în privința salarizării și chiar legiuitorul stabilește la art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 că personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ i se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Deci, a fost voința expresă a legiuitorului ca personalul didactic și didactic auxiliar să fie supus unui alt text de lege. Or, dacă acestei categorii i s-ar fi aplicat prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, nu își mai avea rostul alin. (5) al aceluiași articol. Dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 reprezintă regula, iar excepția este dată de art. 1 alin. (5). 32. La data de 24 decembrie 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Legea nr. 250/2016), lege care modifică dispozițiile art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și prevede la articolul unic pct. 10 că, începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ aferente lunii decembrie 2016 se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Din nou este vorba despre o reglementare de excepție începând cu data de 1 ianuarie 2017 pentru personalul din învățământ. Atât timp cât avem o normă de excepție, este clar ca aceasta se aplică în detrimentul normei cu caracter general.33. Apelanta unitatea școlară a arătat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menționate, având în vedere că prevederile legale sunt clare și nu necesită interpretări: art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 99/2016 prevede expres că, în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016.34. Prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu prevăd nicio derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.35. Părțile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății, după comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă.V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept36. Completul de judecată al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a arătat că, din expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se desprinde concluzia că necesitatea adoptării acesteia a rezultat ca urmare a faptului că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016. S-a reținut totodată că Guvernul urmează să promoveze politici publice în domeniul fiscal-bugetar, motiv pentru care se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.37. În consecință, în funcție de întinderea câmpului de aplicare, atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 sunt acte normative generale, cea din urmă ordonanță de urgență fiind destinată să succeadă temporal celei dintâi și să mențină parte din politicile bugetare instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.38. În problematica analizată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 s-a stabilit, ca regulă generală, menținerea pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016; de asemenea, pentru aceeași perioadă s-a prevăzut menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016.39. Prin derogare de la regula generală, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut că pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.40. Ca atare, textul a prevăzut ultraactivitatea legii vechi, în speță art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Or, potrivit art. 3^3 alin. (1) din actul normativ „Prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (2), începând cu luna august 2016, salariile personalului prevăzut în anexa nr. 2 se stabilesc potrivit prezentului articol“, iar conform art. 3^3 alin. (4) indemnizația pentru învățământul special, gradația de merit și sporul de stabilitate se calculează procentual prin raportare la salariul de bază.41. Prin pct. 10 al articolului unic din Legea nr. 250/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, a fost introdus art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care a stipulat că „Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr. 2^1 la prezenta ordonanță de urgență, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și aprobate prin hotărâre a Guvernului.“ 42. Ca natură juridică, textul reprezintă în esență o normă modificatoare a prevederilor art. 3^3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (cu începere de la 1 ianuarie 2017) și face corp comun cu acesta.43. De altfel, este necontestat că, la nivelul unității pârâte, prin intermediul programului național de calcul al salariilor la nivel de învățământ, s-a aplicat creșterea legală a cuantumului salariilor de bază pentru personalul didactic. În consecință, salariile de bază ale personalului didactic începând cu 1 ianuarie 2017 s-au determinat potrivit dispozițiilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale Hotărârii Guvernului nr. 38/2017. 44. O serie de soluții judiciare au reținut aplicabilitatea prioritară a prevederilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 potrivit cărora, în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. S-a arătat că textul art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 vizează exclusiv majorarea salariului de bază, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a impus menținerea în plată a cuantumului sporurilor/ indemnizațiilor în raport cu valoarea din decembrie 2016.45. Or, mecanismul de interpretare tehnico-juridic nu permite reținerea argumentelor expuse.46. În susținerea prevalenței art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 s-a invocat caracterul temporal ulterior al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, față de Legea nr. 250/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016 [care a completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 prin introducerea art. 3^4 alin. (3)], însă această axiomă desprinsă din principiul aplicării legii în timp nu poate fundamenta concluzia precăderii dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 în raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Sub acest aspect, atât prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, cât și prevederile art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt dispoziții normative temporare [în sensul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare], aplicându-se deopotrivă cu începere de la data de 1 ianuarie 2017, fiind așadar indiferentă data intrării în vigoare a actului normativ care le conține, din perspectiva regulilor interpretative referitoare la aplicarea legii civile în timp.47. Mai mult, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut expres, cu titlu de derogare, ultraactivitatea normei vechi în ceea ce privește personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ.48. Atât din punct de vedere topografic, cât și din punctul de vedere al conținutului, art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 derogă de la regulile generale instituite prin prevederile art. 1 alin. (1) și (2) în conținutul actului normativ, stabilindu-se că pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.49. În consecință, textul normativ trimite la stabilirea tuturor drepturilor de natură salarială, fără a decela între salariu de bază, sporuri sau alte drepturi de aceeași natură. 50. Totodată, textul face trimitere la prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care reglementează, deopotrivă, atât modalitatea de stabilire a salariului de bază, cât și modalitatea de determinare a indemnizației pentru învățământul special, gradația de merit și sporul de stabilitate care se calculează procentual prin raportare la salariul de bază.51. Este real că dispozițiile art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au vizat exclusiv majorarea salariului de bază, dar, în economia reglementării acestui act normativ, referirea la majorarea drepturilor salariale dependente referențial de salariul de bază (indemnizații, sporuri, gradații) era inutilă. Este indubitabil că majorarea salariului de bază al personalului din învățământ se reflectă, în temeiul art. 3^3 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în cuantumul sporurilor care sunt definite legal într-o cotă procentuală din salariul de bază [de exemplu, potrivit art. 3^3 alin. (4) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, indemnizația pentru învățământul special se determină prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază]. În consecință, majorarea sporurilor și indemnizațiilor intervine nu numai în cazul unei dispoziții legale exprese în acest sens, dar și în situația în care se schimbă legal însăși modalitatea de determinare a salariului de bază, cu efect indirect asupra celorlalte drepturi salariale dependente de acesta.52. Nu în ultimul rând, calcularea salariului de bază în temeiul art. 3^3 alin. (1), art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și a Hotărârii Guvernului nr. 38/2017, iar a sporurilor în limitele impuse de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, conduce la crearea unei lex tertia, aplicându-se simultan două teze diametral opuse, respectiv teza ultraactivității legii vechi [în speță, art. 3^3 alin. (1), art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015] și teza activității legii în vigoare [în speță, art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016].53. În consecință, pentru argumentele prezentate, trebuie conchis că art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a prevăzut expres ultraactivitatea normei stabilite de art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, normă ce se aplică în integralitatea sa, atât în ceea ce privește calcularea salariului de bază, cât și a celorlalte drepturi salariale care se raportează la cuantumul salariului de bază.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie54. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au înaintat hotărârile judecătorești identificate și care prezintă relevanță pentru chestiunea de drept în discuție, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, relevând existența unor opinii divergente.55. Astfel, în timp ce unele instanțe au apreciat că, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016, într-o altă orientare jurisprudențială s-a considerat că se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017, ce include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 635/C/849/III-5/2018 din 20 aprilie 2018, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică în prezent practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.VII. Jurisprudența Curții Constituționale57. Din verificările efectuate nu a rezultat jurisprudență relevantă a Curții Constituționale cu privire la chestiunea de drept invocată.VIII. Raportul asupra chestiunii de drept58. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. 59. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și ale art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, începând cu 1 ianuarie 2017, este supus majorării de 15% numai salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, menționat în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, nu și cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care nu fac parte din salariul de bază, acordate în luna decembrie 2016. Cuantumul sporurilor și indemnizațiilor legale care se determină prin referire la salariul de bază, conform art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, se raportează la salariul de bază prevăzut de anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.IX. Înalta Curte de Casație și Justiție60. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: + Admisibilitatea sesizării61. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile au fost instituite mai multe condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și care pot fi enunțate astfel:– existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță;– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;– soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării;– chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă;– Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.62. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele două condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet de judecată din cadrul Curții de Apel Iași, învestit cu soluționarea în ultimă instanță a unui litigiu privitor la drepturi ce izvorăsc din textele legale ce fac obiectul sesizării.63. În consecință, apare ca fiind îndeplinită și cerința ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, întrucât aceasta are ca obiect tocmai dreptul la sporurile și indemnizațiile ce constituie obiectul cererii de chemare în judecată pentru categoria profesională pe care o reprezintă și membrii unității sindicale reclamante.64. Problema prezintă în continuare caracter de noutate, dată fiind jurisprudența redusă și recentă la nivel național cu privire la această chestiune de drept și are un grad relativ ridicat de dificultate, generat de modificările succesive ale cadrului normativ și paralelismul reglementărilor. Astfel, textele de lege au fost considerate susceptibile de mai multe interpretări, aspect ce rezultă și din punctele de vedere exprimate de instanțe. 65. Această situație justifică și interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii generalizării unei practici neunitare privitoare la personalul din aceeași categorie profesională. În acest sens se impune a se sublinia numărul mare al cauzelor similare aflate în curs de soluționare în căile de atac sau a căror judecată a fost suspendată în vederea valorificării răspunsului ce va fi oferit de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept invocate.66. Deși atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cât și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 au fost adoptate în contextul aplicării Legii-cadru nr. 284/2010, în prezent abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), acest aspect nu este de natură a înlătura îndeplinirea cerințelor de admisibilitate, întrucât cererea de chemare în judecată privește o perioadă de timp supusă efectelor actelor normative a căror interpretare se solicită, aplicabile unei întregi categorii profesionale.67. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei probleme de drept, materia nefiind în domeniul său de competență materială și nefăcând obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.68. În consecință, sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile. + Asupra fondului sesizării69. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. 70. Art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, stabilește o nouă metodologie de calcul al drepturilor de natură salarială pentru personalul didactic, începând cu luna august 2016.71. Astfel, conform art. 3^3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, salariul de bază include salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ și gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de execuție, respectiv salariul de încadrare aferent tranșei de vechime în învățământ, indemnizația de conducere și gradațiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile de conducere. La salariul de bază se acordă sporurile și indemnizațiile prevăzute în art. 3^3 alin. (4) și (5) din aceeași ordonanță de urgență.72. Salariile de bază sunt menționate, pe categorii de personal, în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, introdusă în textul ordonanței de urgență prin Legea nr. 250/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, în vigoare din 24 decembrie 2016). Aceste salarii de bază sunt cele acordate în luna decembrie 2016.73. La pct. 10 al articolului unic, Legea nr. 250/2016 (care aprobă cu modificări și completări Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015) a introdus alin. (3) la art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a prevăzut majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2017, în medie cu 15%, a salariilor de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăseau în anexa nr. 2^1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.74. În baza aceluiași text de lege au fost elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice normele metodologice, aprobate prin hotărâre a Guvernului, care au stabilit salariile de bază acordate începând cu luna ianuarie 2017. În acest sens a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 38/2017.75. I-a succedat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, care a reglementat unele măsuri privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. În preambulul ultimei reglementări amintite, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, se arată că elaborarea acestui act normativ a avut în vedere încetarea aplicabilității prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 la data de 31 decembrie 2016. Pentru evitarea aplicării în integralitate, începând cu 1 ianuarie 2017, a Legii-cadru nr. 284/2010 și cu argumentarea că urmează a fi promovate politici publice noi în domeniul fiscal-bugetar, legiuitorul delegat a considerat că se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.76. În consecință, art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 statuează următoarele: + Articolul 1(1) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.(2) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2016, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (…)(5) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, se aplică prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește metodologia de stabilire a drepturilor de natură salarială.77. Modificările legislative aduse prin Legea nr. 250/2016 (intrată în vigoare la 24 decembrie 2016), referitoare la creșterile salariale aplicabile personalului din învățământ, s-au aplicat concomitent cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 (intrată în vigoare la 22 decembrie 2016), în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. 78. Legea nr. 250/2016 modifică dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, fiind emisă pentru aprobarea cu modificări și completări a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, dispozițiile legii fiind astfel încorporate în actul normativ de bază.79. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu își propune edictarea unor modificări asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ci, potrivit preambulului, doar extinde efectele unor dispoziții din acest act normativ, adoptat pentru anul 2016, pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017. 80. Potrivit voinței legiuitorului delegat, exprimată în cuprinsul prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, se păstrează la același nivel cu cel din decembrie 2016 cuantumul salariilor de bază, precum și cel al sporurilor și indemnizațiilor care se adaugă salariului de bază și care compun totalul drepturilor salariale, pentru toate categoriile de personal la care actul normativ se referă, inclusiv personalul din învățământ. Alin. (5) al art. 1 nu stipulează o excepție de la prevederile alin. (2), ci stabilește că, în privința personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, continuă să se aplice metodologia de calcul al drepturilor salariale indicată de prevederile art. 3^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Alin. (2) și (5) ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 reglementează aspecte diferite și se aplică concomitent, negăsindu-se într-o relație regulă-excepție.81. Conform voinței legiuitorului primar, exprimată prin Legea nr. 250/2016, care a introdus alin. (3) la art. 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, s-a acordat o majorare de 15% la salariile de bază ale personalului din învățământ aferente lunii decembrie 2016. Această excepție face inaplicabilă, în privința personalului din învățământ, regula menținerii salariilor de bază la același nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2016, regulă cuprinsă în art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016.82. Excepția este, însă, de strictă interpretare. În privința cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care se adaugă salariului de bază și care fac parte, potrivit metodologiei de stabilire a drepturilor de natură salarială, din salariul brut, rămân aplicabile prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, care stabilesc că acestea se mențin la același nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2016.83. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,În numele legii,DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.489/89/2017, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 3^3 și art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 1 alin. (1), (2) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor și indemnizațiilor prevăzute pentru personalul din învățământ se determină prin raportare la salariul de bază acordat în luna decembrie 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 3^4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2018.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari