DECIZIA nr. 29 din 14 mai 2018referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 568 din 5 iulie 2018



    Dosar nr. 252/1/2018
    Iulia Cristina Tarcea- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
    Lavinia Curelea- președintele delegat al Secției I civile
    Eugenia Voicheci- președintele Secției a II-a civile
    Ionel Barbă- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal
    Viorica Cosma- judecător la Secția I civilă
    Mihaela Paraschiv- judecător la Secția I civilă
    Simona Gina Pietreanu- judecător la Secția I civilă
    Carmen Elena Popoiag- judecător la Secția I civilă
    Romanița Ecaterina Vrînceanu- judecător la Secția I civilă
    Ruxandra Monica Duță- judecător la Secția a II-a civilă
    Iulia Manuela Cîrnu- judecător la Secția a II-a civilă
    Rodica Dorin- judecător la Secția a II-a civilă
    Rodica Zaharia- judecător la Secția a II-a civilă
    Cosmin Horia Mihăianu- judecător la Secția a II-a civilă
    Andreea Marchidan- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Iuliana Măiereanu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Marius Ionel Ionescu- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Carmen Maria Ilie- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Eugenia Ion- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal
    Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulamentul Î.C.C.J.Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept: Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; se arată, de asemenea, că la dosar au fost atașate jurisprudența în materie și opiniile judecătorilor din cadrul instanțelor de judecată naționale, precum și răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul sesizării.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării1. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, prin Încheierea din 17 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.035/109/2017, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept:Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus.II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinaA. Hotărârea instanței de fond2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 17 martie 2017, reclamanta, persoană fizică, a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Argeș, solicitând obligarea acesteia să aplice indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010) și să-i plătească diferențele de pensie pe ultimii trei ani de la data introducerii acțiunii.3. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost pensionată pentru invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), iar din data de 2.07.2014 a trecut la pensie pentru limită de vârstă, fiind nemulțumită că nu i s-a aplicat indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 la punctajul mediu anual stabilit prin Decizia nr. 286.620 din 2.07.2014 emisă de pârâtă.4. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală, arătând că indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie, aceasta neîndeplinind condițiile, întrucât nu a fost înscrisă la pensie începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv 1.01.2011, ci a fost înscrisă la pensie de invaliditate în condițiile Legii nr. 19/2000, începând cu data de 31.07.2006, aceasta fiind data inițială a înscrierii sale la pensie.5. Prin Sentința nr. 2.247 din 14 iunie 2017, instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pârâta să aplice indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 la punctajul mediu anual stabilit prin Decizia nr. 286.620 din 2.07.2014 în beneficiul reclamantei și să îi plătească acesteia diferențele de drepturi de pensie, începând cu data de 21.06.2014.B. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de fond6. Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta, din cuprinsul sesizării nerezultând motivele invocate.III. Dispozițiile normative supuse interpretării7. Legea nr. 263/2010:  +  Articolul 170(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.(…)(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept8. În opinia intimatei-reclamante, în cauză nu este aplicabilă Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017^1, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar sesizarea nu este justificată, având în vedere că jurisprudența Curții de Apel Pitești este unitară în ceea ce privește această problemă.^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017.9. A susținut intimata-reclamantă că, dacă pentru pensia anticipată, anticipată parțial și pentru limită de vârstă există liberul arbitru, în speță este vorba de un factor obiectiv, independent de voința celui care se pensionează, pentru că își pierde capacitatea de muncă din motive care nu au legătură cu activitatea de muncă; în acest sens a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 26 iunie 2012^2, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 263/2010.^2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012.10. Apelanta-pârâtă nu și-a exprimat punctul de vedere.V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizareaA. Cu privire la admisibilitatea sesizării11. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării12. Invocând practica judiciară majoritară^3 a Curții de Apel Pitești, instanța de trimitere a apreciat că înscrierea la pensia de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 nu constituie înscriere inițială la pensie, conform prevederilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010.^3 Deciziile nr. 3.079 din 25.10.2017 nr. 2.604 din 27.09.2017, nr. 2.190 din 28.06.2017, nr. 1.822 din 7.06.2017, nr. 3.205 din 6.11.2017 și nr. 2.591 din 26.09.2017.13. S-a arătat că este neîntemeiat argumentul caselor județene de pensii, potrivit căruia dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile în cazul celor pensionați anterior intrării în vigoare a acestei legi, pentru care înscrierea inițială la pensie a avut loc în baza Legii nr. 19/2000 sau chiar a Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 3/1977).14. Această susținere, conform căreia textul de lege ar avea în vedere numai persoanele înscrise la pensie pentru prima dată după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, este neîntemeiată, deoarece reclamanții au fost înscriși pentru prima oară la pensie pentru limită de vârstă, începând cu o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Ca atare, aceștia beneficiază de indicele de corecție prevăzut de art. 170 din acest act normativ, întrucât noțiunea de „înscriere inițială la pensie“ nu include și pensia de invaliditate. 15. Opinează instanța de trimitere că o interpretare contrară ar conduce la încălcarea principiului egalității, deoarece un element aleatoriu, cum este pierderea capacității de muncă, nu justifică un tratament diferit între persoane pentru care legea impune aceleași condiții de pensionare pentru limită de vârstă.16. Mai mult, arată completul care a formulat sesizarea, Curtea Constituțională a statuat, în considerentele Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012, că legiuitorul nu poate impune condiții nerezonabile pentru persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca în privința acordării pensiei de invaliditate.17. Decizia Curții Constituționale nr. 437 din 29 octombrie 2013^4 nu este de natură să conducă la o altă concluzie; prin această decizie s-a statuat că indicele de corecție reglementat de art. 170 din Legea nr. 263/2010 se aplică atât celor pensionați după 1.01.2013, cât și celor înscriși la pensie după 1.01.2011, în condițiile în care Legea nr. 263/2010 a intrat în vigoare la data de 1.01.2011, iar dispozițiile art. 170 abia la data de 1.01.2013.^4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013.18. În ceea ce privește Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, completul care a formulat sesizarea susține că prin aceasta s-a stabilit numai că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, fără a se referi însă la pensia de invaliditate. Instanța supremă nu a analizat, așadar, problema dacă înscrierea la pensia de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 constituie sau nu înscrierea inițială la pensie, raportat la dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010.19. Instanța de trimitere a menționat și punctul de vedere opus, minoritar^5, potrivit căruia, în speță, este aplicabilă Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, prin care s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial de pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a acestei legi.^5 Deciziile nr. 3.719 din 7.12.2017 și nr. 3.721 din 7.12.2017.20. S-a reținut, în această opinie, că intimatei-reclamante nu i s-a întocmit o altă decizie de pensionare pentru limită de vârstă, care să substituie decizia de invaliditate, întrucât numărul deciziei este același, iar în cuprinsul deciziei pentru limită de vârstă este menționată și data înscrierii inițiale la pensie. Date fiind dispozițiile art. 88 din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, decizia de pensionare pentru limită de vârstă este definitivă sub acest aspect - data nașterii inițiale a dreptului la pensie, întrucât s-a contestat doar cuantumul pensiei din perspectiva neaplicării indicelui de corecție menționat în Legea nr. 263/2010.21. Potrivit art. 47 alin. (2) din Constituția României, republicată, condițiile de exercitare a dreptului la pensie și la alte forme de asistență socială se stabilesc prin lege și, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislația în materie și de a stabili data de la care operează recalcularea, fiind pe deplin aplicabile dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la principiul neretroactivității legii.22. În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare, sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie, întrucât, potrivit textelor legale amintite, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești.23. Făcând referire la jurisprudența altor instanțe, instanța de trimitere a menționat Decizia nr. 6.151 din 28.11.2016 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ca încadrându-se în orientarea majoritară a Curții de Apel Pitești, precum și sentințele nr. 2.054 din 2.09.2014 a Tribunalului Gorj, nr. 389 din 2.06.2016 a Tribunalului Bihor, nr. 1.262 din 21.05.2014 a Tribunalului Constanța și nr. 185 din 29.01.2015 a Tribunalului Timiș, precum și deciziile nr. 2.256 din 5.05.2015 și nr. 3.000 din 2.06.2016 ale Curții de Apel Craiova, nr. 398 din 18.06.2014 a Curții de Apel Suceava și nr. 321 din 4.05.2015 a Curții de Apel Brașov, ca fiind contrare acestei orientări.VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie24. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis sesizarea formulată și a stabilit că „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii“. 25. Instanța supremă a statuat, cu acest prilej, că: „În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești“. 26. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele de judecată, în majoritate, au comunicat hotărâri și/sau puncte de vedere referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, din analiza cărora se desprind următoarele orientări jurisprudențiale și de opinie:A) Într-o orientare, majoritară s-a considerat că înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 constituie înscrierea inițială la pensie.27. S-au pronunțat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanțe: Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă (Decizia nr. 616 din 3 februarie 2015), Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (Decizia nr. 174 din 24 martie 2016), Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale (Decizia nr. 118 din 1 februarie 2016), Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă (Decizia nr. 1.057 din 26 noiembrie 2015), Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă (deciziile nr. 1.002 din 22 noiembrie 2017 și nr. 939 din 17 noiembrie 2015), Curtea de Apel Cluj - Secția civilă (Decizia nr. 158 din 20 ianuarie 2016), Tribunalul Olt - Secția I civilă (Sentința nr. 1.160 din 11 septembrie 2014) și Tribunalul Ilfov.28. Instanțele care au judecat în această materie au respins cererile de acordare a indicelui de corecție cu prilejul acordării pensiei pentru limită de vârstă, în condițiile în care solicitantul beneficiase de pensie de invaliditate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, următoarele argumente principale fiind invocate:– pensia de invaliditate este reglementată de dispozițiile art. 51 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 40 lit. d) din Legea nr. 19/2000, ca o categorie de pensie;– dacă pensionarul beneficiază de pensie de invaliditate, la împlinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, cum se prevede expres în cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și cum dispunea art. 64 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, de unde rezultă că data inițială a înscrierii la pensie este cea a înscrierii la pensia de invaliditate;– problema nu este nouă, aceeași chestiune fiind tratată de instanța supremă prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 62; chiar dacă această decizie se referă la o altă categorie de pensie decât cea de invaliditate, trebuie observat că, potrivit normelor expuse, situația juridică este aceeași, din moment ce și pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă;– art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă la prima înscriere la pensie, indiferent de categoria de pensie, textul legal nefăcând nicio distincție în acest sens;– dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 care stabilesc aplicarea unui indice de corecție la punctajul mediu anual vizează doar persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis ulterior datei de 1.01.2011;– cum dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu disting, este evident că au în vedere toate categoriile de pensie enumerate de art. 51 din aceeași lege, și anume: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie anticipată parțială, pensie de invaliditate sau pensie de urmaș;– data înscrierii inițiale la pensie este data recunoașterii primei pensii de asigurări sociale în domeniul public de pensii, indiferent de categoria de pensie ce s-a acordat; în cazul în care, ulterior, apar modificări în ceea ce privește categoria de pensie acordată la un moment dat, data înscrierii inițiale la pensie este data la care a fost recunoscută prima pensie, indiferent de ce natură juridică a fost aceasta;– transformarea pensiei de invaliditate sau a pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, prin emiterea unei decizii de pensie, nu are semnificația unei noi înscrierii la pensie, deoarece „înscrierea inițială la pensie“ este unică, fiind reprezentată de momentul la care persoana respectivă a dobândit prima dată calitatea de pensionar, indiferent de natura pensiei acordate;– dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile în situația în care drepturile de pensie ale asiguratului au fost deschise anterior intrării în vigoare a acestei legi, data înscrierii inițiale la pensie fiind data recunoașterii primei pensii.B) Într-o altă orientare, dimpotrivă, s-a considerat că înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 nu constituie înscrierea inițială la pensie, în sensul dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010.29. S-au pronunțat, respectiv au opinat în acest sens următoarele instanțe: Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (deciziile nr. 2.687 din 2.05.2017, nr. 6.151 din 29.11.2016, nr. 3.529 din 12.06.2017 și nr. 5.055 din 20.10.2017), Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă (deciziile nr. 314 din 19 mai 2015 și nr. 876 din 31 mai 2017), Tribunalul București - Secția a VIIIa conflicte de muncă și asigurări sociale (sentințele nr. 6.955 din 9.10.2017, nr. 3.679 din 8.04.2016 și nr. 1.043 din 15.02.2017), Tribunalul Giurgiu -Secția civilă (Sentința nr. 355 din 14.09.2017) și Tribunalul Ialomița.30. Aceste instanțe au admis cererile de calculare a indicelui de corecție cu prilejul acordării pensiei pentru limită de vârstă solicitanților care beneficiaseră de pensie de invaliditate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, următoarele argumente principale fiind invocate:– în cazul în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 este stabilit dreptul său la pensie pentru limită de vârstă, sintagma „înscrierea inițială la pensie“ din cuprinsul art. 170 din Legea nr. 263/2010 are în vedere data stabilirii dreptului la pensie pentru limită de vârstă;– rațiunea instituirii indicelui de corecție prevăzut de dispozițiile legale în discuție a fost de atenuare a efectelor negative generate de modul inițial de calcul al pensiei, care determină pentru toate persoanele care intră sub incidența noii legi un punctaj mediu anual mai mic, astfel cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 3/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; singura posibilitate de atingere a scopului legiuitorului este de aplicare a acestui indice de corecție pentru toate pensiile deschise după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, o singură dată;– atât timp cât persoana nu a mai beneficiat de o corecție în temeiul art. 170 din Legea nr. 263/2010, aceasta are dreptul la corecția prevăzută de lege pentru pensie de vârstă, acordată în temeiul Legii nr. 263/2010, iar faptul că a beneficiat anterior, în temeiul Legii nr. 19/2000, de pensie de invaliditate nu are nicio relevanță din perspectiva aplicării art. 170 din Legea nr. 263/2010;– pensia pentru limită de vârstă reprezintă genul propriu al noțiunii de „pensie“, iar nu numai o simplă formă de protecție socială pentru cei care ar intra în incapacitate de muncă anterior împlinirii vârstei limită; pensia pentru limită de vârstă este alt tip de pensie, nederivat, automat, din pensia de invaliditate stabilită anterior, în temeiul Legii nr. 19/2000, pensie ce nu trebuia în mod obligatoriu să subziste până la data împlinirii vârstei standard;– toate pensiile calculate în baza noii legi trebuie să includă acest indice o singură dată, începând de la data înscrierii inițiale la pensie în baza Legii nr. 263/2010;– pensia pentru limită de vârstă acordată corespunde unui drept distinct de cel asupra pensiei de invaliditate de care a beneficiat asiguratul în baza Legii nr. 19/2000, cu atât mai mult cu cât pensia pentru limită de vârstă a fost acordată în baza unei alte legi;– art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se interpretează în sensul că o persoană care a beneficiat de aplicarea indicelui prevăzut în acest text legal la înscrierea inițială la pensie nu-l poate cumula cu un nou indice de corecție la un moment ulterior, chiar dacă i se acordă o nouă categorie de pensie; – a fost invocată Decizia Curții Constituționale nr. 437 din 29 octombrie 2013.VII. Jurisprudența Curții Constituționale31. Instanța de contencios constituțional s-a pronunțat cu privire la dispozițiile legale supuse interpretării prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013^6, reținând următoarele:^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013.(…) prin art. 170 din Legea nr. 263/2010 (…), s-a prevăzut ca, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, la punctajul mediu anual să se aplice un indice de corecție «calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent și valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată“». Acest indice urma să se aplice o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. (…) dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2013, astfel că, până la această dată, indicele de corecție reglementat de acest text de lege nu a putut fi aplicat pensiilor obținute de la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.De la 1 ianuarie 2013 însă art. 170 din Legea nr. 263/2010 a început să producă efecte, astfel că pensionarii al căror drept la pensie s-a deschis după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 au dobândit dreptul de a li se recalcula din oficiu pensia cu luarea în calcul a indicelui de corecție.Acest decalaj a fost determinat de voința legiuitorului, nereprezentând un element de fapt, particular fiecărui pensionar, care să justifice necesitatea formulării unor noi cereri de recalculare a pensiei de către aceștia. Aceasta mai ales în condițiile în care dispozițiile art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, respectiv ale alin. (3) din același articol, în forma modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, prevăd că indicele de corecție «se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie“».De altfel, art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede posibilitatea caselor de pensii ca, din oficiu, prin decizie de revizuire, să procedeze la modificarea pensiilor stabilite în situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite. Prin urmare, tot ca efect al legii, casele de pensii ar fi trebuit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2013, să procedeze la aplicarea indicelui de corecție pensiilor obținute după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu aplicarea indicelui de corecție reglementat de art. 170. Aplicarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv data de 1 ianuarie 2011, este justificată de faptul că legiuitorul a prevăzut astfel încă de la momentul intrării în vigoare a acestei legi, pentru a îndepărta orice diferențe de tratament juridic între persoanele pensionate sub imperiul aceleiași reglementări.“^7 ^7 În același sens sunt și Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, și nr. 410 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 13 noiembrie 2017.VIII. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție32. Prin Adresa nr. 293/C/363/III-5/2018 din 8.03.2016, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.IX. Raportul asupra chestiunii de drept33. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din același cod, pentru declanșarea mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.X. Înalta Curte de Casație și Justiție34. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată că sesizarea este inadmisibilă, după cum se va arăta în cele ce urmează.35. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să analizeze dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt întrunite cerințele de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce constituie temeiul sesizării.36. Prin aceste dispoziții legale sunt instituite o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv:– existența unei cauze aflate în curs de judecată;– cauza să fie soluționată în ultimă instanță;– cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza;– ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;– chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.37. Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet al Curții de Apel Pitești, învestit cu soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal, în primă instanță, într-un litigiu în materie de asigurări sociale.38. În conformitate cu prevederile art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010:(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.(2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.“39. Pe acest temei, decizia instanței de apel ce urmează a fi pronunțată este definitivă, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs, prin raportare și la dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă.40. Astfel, Curtea de Apel Pitești este legal învestită cu soluționarea unui apel împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunal într-o cauză în care se solicită obligarea casei județene de pensii să aplice indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, precum și să plătească diferențele de pensie pe ultimii trei ani de la data introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație.41. Condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, soluția pe fond depinde de interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010. 42. În ceea ce privește condiția noutății, instanța de trimitere a opinat că ar fi îndeplinită, deoarece asupra chestiunii de drept invocate Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat.43. Trebuie subliniat însă că noutatea unei chestiuni de drept nu este subsumată condiției referitoare la statuarea anterioară a instanței supreme asupra chestiunii de drept.44. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reliefat, în mod constant, caracterul distinct al condiției noutății față de condiția privind statuarea anterioară a instanței supreme asupra chestiunii de drept sau ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare.45. Îndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept trebuie raportată la scopul declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, ce rezidă în preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivelul instanțelor judecătorești (control a priori), spre deosebire de mecanismul pe care îl presupune recursul în interesul legii, acela de a înlătura o astfel de practică neunitară, deja existentă (control a posteriori).46. Caracterul de noutate se pierde, iar cerința de admisibilitate nu este îndeplinită, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, în timp ce opiniile jurisprudențiale nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile.47. Se constată că problema de drept supusă dezlegării a făcut obiectul a numeroase decizii pronunțate de curțile de apel, însă această jurisprudență este anterioară Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiunii de drept. Analiza deciziilor înaintate de curțile de apel relevă faptul că a existat o jurisprudență care a cristalizat o opinie majoritară, potrivit căreia înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 constituie înscrierea inițială la pensie, și o opinie minoritară, conform căreia înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 nu constituie înscrierea inițială la pensie, în sensul dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 (a se vedea supra pct. VI).48. A fost identificată o singură decizie, pronunțată ulterior datei de 4 decembrie 2017, la 8 februarie 2018, de un complet din cadrul Curții de Apel Pitești (instanța de trimitere), din considerentele căreia rezultă că, într-o cauză de același fel cu cea din litigiul pendinte, s-a dat deplină eficiență modului în care instanța supremă a tranșat chestiunea de drept prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017.49. După publicarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 71 din 16 octombrie 2017, în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 4 decembrie 2017, când a devenit obligatorie dezlegarea dată chestiunii de drept pentru toate instanțele, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu există jurisprudență neunitară.50. Se apreciază, așadar, că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept.51. Nici condiția referitoare la nestatuarea asupra chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu este îndeplinită.52. Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că instanța de trimitere, referindu-se la incidența Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reține că aceasta privește interpretarea art. 170 din Legea nr. 263/2010, în sensul stabilirii dacă indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a legii, dar numai pentru situația în care data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, iar nu și pentru situația în care înscrierea inițială la pensie derivă dintr-o decizie de pensionare pentru invaliditate. 53. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de trimitere, în argumentarea opiniei sale cu privire la chestiunea de drept analizată, recurge la o distincție pe care textul legal nu o conține, anume aceea că sintagma „înscriere inițială la pensie“ nu include și înscrierea la pensia de invaliditate. Regula de interpretare logică, exprimată prin adagiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică unde legea (norma juridică) nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, presupune ca generalitatea formulării unui text de lege să conducă la generalitatea aplicării lui.54. În plus, observația instanței de trimitere face abstracție de interpretarea pe care o cuprinde dispozitivul Deciziei nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, care nu limitează aplicarea normei legale doar pentru cazul în care înscrierea inițială la pensie derivă dintr-o decizie de pensionare anticipată, emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010. 55. Prin dispozitivul acestei decizii s-a stabilit că: „în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii“.56. Pentru a statua astfel, instanța supremă a reținut, la paragraful 49, în contextul verificării condiției privind caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată, că existența opiniilor divergente în materie, întemeiate pe argumente derivând din același text de lege, conferă chestiunii de drept un grad suficient de mare de dificultate „cu consecința aplicării sau nu a indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 și deciziilor de pensionare emise anterior intrării în vigoare a legii“.57. Prin decizia menționată, cu privire la fondul sesizării, s-a constatat, cu titlu prealabil, că art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu a intrat în vigoare odată cu celelalte dispoziții ale legii, respectiv la 1.01.2011, ci a fost amânată la data de 1.01.2012, așa cum s-a prevăzut în cuprinsul art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.58. Ulterior, termenul de intrare în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost prorogat din nou, la data de 1.01.2013, prin dispozițiile art. II art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, cu modificările ulterioare.59. S-a constatat incidența în cauză și a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000, având corespondent în art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV din Legea nr. 263/2010; art. 92 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, dispoziții similare regăsindu-se în art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; art. 52 din Legea nr. 19/2000, corespondent fiind art. 64 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și dispozițiile similare prevăzute de art. 104 din Legea nr. 263/2010.60. Interpretând sistematic și teleologic textele de lege menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că, la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.61. Concluzionând, instanța supremă a reținut că recalcularea cuantumului pensiei anticipate, prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată, nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta.62. Această hotărâre prealabilă a avut ca situație premisă, în litigiul pendinte în care s-a dispus sesizarea instanței supreme cu dezlegarea chestiunii de drept, existența unei decizii de pensionare anticipate emise pe temeiul Legii nr. 19/2000, care se transformă în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010. Chestiunea de drept este identică și pentru situația în care are loc transformarea pensiei de invaliditate, stabilită în baza Legii nr. 19/2000, în pensie pentru limită de vârstă în condițiile legii noi. Aceasta, pentru că, și în cazul analizat, se invocă modul de interpretare și aplicare ale art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, în ceea ce privește sintagma „înscriere inițială la pensie“, are o formulare generică, ceea ce înseamnă că se referă la prima înscriere la pensie în sistemul public de pensii, indiferent de natura pensiei acordate (invaliditate, anticipată ș.a.), și nu distinge cu privire la situația în care anumite categorii de pensii se transformă, în condițiile legii, în pensii pentru limită de vârstă.63. Prin raportare la elementul temporal, identificat ca fiind data inițială a înscrierii la pensie (fără a fi menționat un anume tip de pensie), instanța supremă a statuat în mod clar, prin hotărârea prealabilă mai sus menționată, că indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii, fără a limita această statuare numai pentru situația existenței unei decizii de pensionare anticipată.64. Prin interpretarea efectuată s-a statuat, cu valoare de principiu, asupra normei care a făcut obiectul chestiunii de drept în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare în cauzele în care se ridică problema incidenței prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010.65. De asemenea este nepertinent argumentul instanței de trimitere, desprins din considerentele Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012 pronunțate de Curtea Constituțională, potrivit căruia s-ar încălca principiul egalității, prin aceea că un element aleatoriu, cum este pierderea capacității de muncă, nu justifică un tratament diferit între persoane pentru care legea impune aceleași condiții de pensionare pentru limită de vârstă.66. Prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea sintagmei „în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3“ din cuprinsul art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, stabilind că acordarea pensiei de invaliditate va fi realizată în funcție de stagiul de cotizare efectiv realizat de persoana asigurată. Ca urmare, prevederile legale constatate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 26 iunie 2012 nu au legătură cu dispozițiile legale cu caracter tranzitoriu care fac obiectul chestiunii de drept supuse analizei.67. Sub aspectul respectării principiului egalității în fața legii, în legătură cu dispozițiile legale analizate, prezintă relevanță Decizia Curții Constituționale nr. 698 din 27 noiembrie 2014, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 95 alin. (1), art. 102 alin. (2^1) și art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.68. În considerentele acestei decizii Curtea Constituțională a reținut, în esență, în privința reglementării prevăzute de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, referitoare la calculul punctajului mediu anual, a celei cuprinse în art. 170 din aceeași lege, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.69. În paragraful 18 al Deciziei nr. 698 din 27 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a reliefat că indicele de corecție la care se referă art. 170 din Legea nr. 263/2010 avea ca scop corectarea diferențelor între cei pensionați înainte și după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.70. Având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, se consideră că nu se poate solicita, pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile din litigiul pendinte nu se află într-o situație juridică identică cu aceea care a condus la pronunțarea, deja, a unei hotărâri prealabile în rezolvarea aceleiași chestiuni de drept.71. În consecință, nu se poate reține niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate.72. Revine instanței de trimitere sarcina aplicării concrete a legii, în funcție de circumstanțele proprii litigiului cu care este sesizată.73. Având în vedere interpretarea dată de instanța supremă asupra acelorași dispoziții legale, printr-o hotărâre prealabilă anterioară, precum și absența unor elemente noi, care să prefigureze o nouă abordare a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, se constată că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru declanșarea procedurii privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.74. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    În numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2018.
    PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    IULIA CRISTINA TARCEA
    Magistrat-asistent,
    Aurel Segărceanu
    ----