LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*)privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 13 decembrie 1999



     Notă *) Republicată în temeiul art. XI din Legea nr. 99/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, dându-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 64/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995 şi a mai fost modificată prin:- Ordonanţa Guvernului nr. 38/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 30 august 1996, abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 58/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 3 octombrie 1997;- Ordonanţa de ugenta a Guvernului nr. 58/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 3 octombrie 1997, abrogată prin Legea nr. 99/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Prezenta lege se aplică comercianţilor - persoane fizice şi societăţi comerciale -, care nu mai pot face faţa datoriilor lor comerciale şi care vor fi denumiţi, în continuare, debitor.  +  Articolul 2Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului, în încetare de plati, fie prin reorganizarea întreprinderii şi activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la acoperirea pasivului, fie prin faliment.  +  Articolul 3În înţelesul prezentei legi, averea debitorului cuprinde totalitatea bunurilor şi drepturilor patrimoniale ale acestuia - inclusiv cele dobândite în cursul procedurii stabilite de prezenta lege - care pot face obiectul unei executări silite, în condiţiile Codului de procedura civilă.  +  Articolul 4 (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului. (2) Plăţile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei bănci, pe bază de dispoziţii emise, în cursul procedurii de reorganizare, de debitor sau de judecătorul-sindic, iar în cursul falimentului, numai de judecătorul-sindic. (3) În lipsa disponibilităţilor în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele plătite de persoanele fizice şi/sau juridice registrului comerţului pentru serviciile prestate de acesta. (4) Fondul prevăzut la alin. (3) va fi constituit prin majorarea cu 10% a taxelor percepute de oficiile registrului comerţului. (5) Acoperirea cheltuielilor de lichidare a societăţilor la care statul deţine pachetul de control se va face de către Fondul Proprietăţii de Stat din veniturile realizate din privatizare.  +  Capitolul 2 Organele care aplica procedura reoganizarii şi lichidării judiciare  +  Articolul 5 (1) Organele care aplica procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor. (2) Tribunalul şi judecătorul-sindic au îndatorirea să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la aceste acte şi operaţiuni.  +  Secţiunea 1 Instanţele judecătoreşti  +  Articolul 6Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevăzut la art. 7, sunt de competenţa exclusiva a tribunalului în jurisdicţia căruia se afla sediul debitorului, care figurează în registrul comerţului, şi sunt exercitate de un judecător-sindic desemnat de către preşedintele tribunalului, în condiţiile art. 8.  +  Articolul 7 (1) Curtea de apel va fi instanţa de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 10. (2) Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând a fi facuta prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedură civilă. (3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei debitorului - facuta în temeiul art. 31 alin. (5) -, nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.  +  Secţiunea a 2-a Judecătorul-sindic  +  Articolul 8Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de preşedintele tribunalului, dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. 3 din Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.---------- Notă *) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997 şi ulterior modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 179/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999.  +  Articolul 9În îndeplinirea îndatoririlor sale judecătorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le şi retributia. Retribuţiile vor fi plătite în conformitate cu art. 4.  +  Articolul 10Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotărârii de deschidere a procedurii; b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; c) desemnarea, prin hotărâre, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestora, controlul asupra activităţii lor şi, dacă este cazul, înlocuirea lor; d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea; e) judecarea acţiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive; f) judecarea contestaţiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator; g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori; h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare; i) soluţionarea obiectiilor la rapoartele semestriale şi la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului; j) darea hotărârii de închidere a procedurii.  +  Articolul 11Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi vor cuprinde, prin derogare de la art. 261 alin. 4 din Codul de procedură civilă, şi motivarea. În condiţiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.  +  Articolul 12În orice stadiu al procedurii, tribunalul poate înlocui pe un judecător-sindic cu altul, prin încheiere motivată, data în Camera de consiliu.  +  Secţiunea a 3-a Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor  +  Articolul 13 (1) Creditorii cunoscuţi vor fi convocaţi de către administrator sau de lichidator ori de câte ori va fi necesar; adunarea creditorilor va fi convocată însă şi la cererea creditorilor detinand creanţe în valoare de cel puţin 50% din valoarea totală a acestora. La prima şedinţa ei vor fi convocaţi de judecătorul-sindic, în condiţiile prevăzute la art. 33. (2) La şedinţele adunării creditorilor vor participa debitorul şi 2 delegaţi ai salariaţilor acestuia, votand pentru creanţele reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti. (3) De asemenea, la adunarea creditorilor va putea participa un reprezentant al camerei de comerţ şi industrie teritoriale. (4) Prima şedinţa a adunării creditorilor va fi prezidata de judecătorul-sindic, iar celelalte, de către administrator sau lichidator.  +  Articolul 14 (1) În cadrul şedinţelor adunării creditorilor aceştia vor avea dreptul sa analizeze situaţia debitorului, măsurile luate de administrator sau de lichidator şi efectele acestora şi sa propună, motivat, şi alte măsuri. (2) Planul de reorganizare sau de lichidare va fi supus votului adunării creditorilor, în condiţiile stabilite la art. 67.  +  Articolul 15 (1) În cadrul primei şedinţe adunarea creditorilor va alege, cu majoritate simpla, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, care se vor fi oferit voluntar. Dacă nu se va obţine aceasta majoritate, comitetul va fi desemnat de judecătorul-sindic. (2) În cursul activităţii sale, judecătorul-sindic va putea cere asistenţa comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.  +  Articolul 16 (1) Comitetul creditorilor face parte dintre cei îndreptăţiţi ca, atunci când nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecătorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea. (2) Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecătorul-sindic sa introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - făcute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator.  +  Secţiunea a 4-a Administratorul  +  Articolul 17 (1) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide angajarea unui administrator - persoana fizica sau societate comercială -, stabilindu-i şi retributia, indiferent dacă, prin hotărârea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic a desemnat un administrator. (2) Creditorii nemultumiti pot contesta aceasta decizie în termen de 5 zile la judecătorul-sindic, care va soluţiona, de urgenta şi deodată, toate contestaţiile printr-o sentinta, prin care va desemna administratorul propus de creditori sau, după caz, va menţine administratorul desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii. (3) Dacă în termenul stabilit la alin. (2) decizia adunării creditorilor nu este contestată, judecătorul-sindic, printr-o încheiere, va desemna administratorul propus de creditori, dispunând totodată încetarea atribuţiilor administratorului pe care l-a desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii. (4) Administratorul, persoana fizica, sau delegatul permanent, persoana fizica, al societăţii comerciale administratoare va trebui să fie contabil autorizat, expert contabil, licenţiat în studii economice sau în drept ori inginer şi să aibă cel puţin 5 ani de activitate practica - economică sau juridică. (5) Dacă creditorii nu decid angajarea unui administrator, judecătorul-sindic poate dispune, în aceeaşi zi, printr-o încheiere, desemnarea unui administrator, dacă nu fusese desemnat un administrator prin hotărârea de deschidere a procedurii.  +  Articolul 18Principalele atribuţii ale administratorului, în cadrul prezentei legi, sunt: a) examinarea activităţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic în termen de 30 de zile de la desemnarea sa; b) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; c) conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului; d) stabilirea datelor şedinţelor adunării creditorilor; e) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; f) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; g) examinarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea; h) urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; i) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale; j) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problema care ar cere o soluţionare de către acesta; k) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic, cu excepţia celor prevăzute de lege în competenţa exclusiva a acestuia.  +  Articolul 19Debitorul şi oricare dintre creditori pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administrator. O astfel de contestaţie va trebui să fie înregistrată în termen de 10 zile de la data la care măsura a fost luată. Judecătorul-sindic va soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile de la înregistrarea ei, în Camera de consiliu, putând, dacă va considera necesar, sa citeze contestatorul şi administratorul.  +  Articolul 20În orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice - dol sau culpa grava - şi în condiţiile stabilite pentru desemnarea administratorului, judecătorul-sindic îl poate înlocui prin încheiere.  +  Articolul 21În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale administratorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea şi nivelul retributiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării judecătorului-sindic.  +  Secţiunea a 5-a Lichidatorul  +  Articolul 22În cazul admiterii unui plan de lichidare sau al începerii procedurii falimentului, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, art. 17, 19, 20, 21 şi art. 69 alin. (4). Atribuţiile administratorului încetează la momentul stabilirii atribuţiilor lichidatorului de către judecătorul-sindic.  +  Articolul 23Principalele atribuţii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt: a) examinarea activităţii debitorului în raport cu situaţia de fapt şi cu întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic în termen de 30 de zile de la desemnarea sa; b) conducerea în tot sau în parte a activităţii debitorului; c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor; e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; f) examinarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea; g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta înaintea deschiderii procedurii; h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului; i) vânzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile prezentei legi; j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic; k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problema care ar cere o soluţionare de către acesta; l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.  +  Capitolul 3 Procedura  +  Secţiunea 1 Cererile introductive  +  Articolul 24Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori, ori de către camera de comerţ şi industrie teritorială.  +  § 1. Cererea debitorului  +  Articolul 25 (1) Debitorul, care nu mai poate face faţa datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile, poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi. (2) Cererile societăţilor comerciale vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.  +  Articolul 26 (1) Cererea debitorului va trebui să fie însoţită de următoarele acte: a) bilanţul şi copii de pe registrele contabile curente; b) o lista a tuturor bunurilor debitorului; pentru imobile se vor trece datele din registrele de publicitate imobiliară; c) o lista a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinta; d) contul de profit şi pierderi pe anul anterior depunerii cererii; e) o lista a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită; f) o declaraţie prin care debitorul îşi arata intenţia de a-şi reorganiza activitatea sau de a-şi lichidă averea, conform unui plan, în vederea achitării datoriilor sale; dacă aceasta declaraţie nu va fi depusa până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se va considera ca debitorul este de acord cu începerea procedurii falimentului. (2) Dacă debitorul nu dispune, în momentul înregistrării cererii, de vreuna dintre informaţiile arătate la alin. (1), el va putea inregistra acea informaţie la tribunal, în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi respinsă.  +  Articolul 27 (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandită, acea cerere nu va fi considerată ca fiind facuta şi de asociaţii cu răspundere nelimitată sau, în condiţiile art. 29-31, şi împotriva lor. (2) O cerere introdusă de un asociat cu răspundere nelimitată sau împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandită din care face parte.  +  Articolul 28Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor, care în ultimii 5 ani precedenti au mai făcut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori.  +  § 2. Cererile creditorilor ori ale camerelor de comerţ şi industrie teritoriale  +  Articolul 29 (1) Orice creditor, care are o creanta certa, lichidă şi exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puţin 30 de zile, a încetat plăţile. (2) Simplul refuz al unor plati, în baza unor excepţii pe care debitorul le socoteşte, cu buna-credinţa, întemeiate, nu constituie o dovadă de încetare a plăţilor. (3) Camerele de comerţ şi industrie teritoriale vor putea introduce cerere împotriva debitorului, care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla într-o situaţie notorie de încetare a plăţilor.  +  Articolul 30După înregistrarea unei cereri introductive, preşedintele tribunalului va nominaliza de îndată judecătorul-sindic, potrivit art. 8.  +  Secţiunea a 2-a Deschiderea procedurii  +  Articolul 31 (1) Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor stabilite la art. 25, 26 şi 28, judecătorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii, pe care o va notifica în condiţiile art. 32. În cazul în care creditorii se opun la aceasta cerere în termen de 15 zile de la emiterea notificării, judecătorul-sindic îi va cita, împreună cu debitorul, la o şedinţa în urma căreia va soluţiona, deodată, printr-o sentinta, toate opoziţiile. (2) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorilor/camerei de comerţ şi industrie teritoriale judecătorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului şi va dispune afişarea unei copii la usa instanţei. (3) Dacă în termen de 5 zile de la primirea copiei debitorul contesta ca ar fi în încetare de plati, în condiţiile stabilite la art. 29, judecătorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o şedinţa la care vor fi citaţi creditorii care au introdus cererea, debitorul şi camera de comerţ şi industrie teritorială. (4) La cererea debitorului judecătorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 5 zile, la o banca, o cauţiune de cel mult 30% din valoarea creanţelor. Cauţiunea va fi restituită creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va fi respinsă, cauţiunea poate fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacă nu este consemnată în termen cauţiunea, cererea introductivă va fi respinsă. (5) Dacă judecătorul-sindic stabileşte ca debitorul este în încetare de plati, îi va respinge contestaţia şi va deschide procedura printr-o sentinta. (6) Dacă judecătorul-sindic stabileşte ca debitorul nu este în încetare de plati, respinge cererea creditorilor şi dispune ca sentinta să fie afişată la usa instanţei. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei. (7) Dacă debitorul nu contesta în termenul prevăzut la alin. (3) ca ar fi în încetare de plati, judecătorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii. (8) Prin încheierea sau, după caz, sentinta de deschidere a procedurii judecătorul-sindic va desemna, dacă este necesar, un administrator, stabilindu-i atribuţiile, potrivit art. 18, precum şi retributia.  +  Articolul 32În urma deschiderii procedurii judecătorul-sindic va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 26, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii.  +  Articolul 33 (1) Notificarea va cuprinde convocarea şedinţei adunării creditorilor, care va trebui să aibă loc în cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii, termenul limita pentru înregistrarea creanţelor asupra averii debitorului şi cerinţele pentru ca o creanta înregistrată să fie considerată valabilă. (2) Notificarea va preciza locul, data şi ora primei şedinţe a adunării creditorilor.  +  Articolul 34 (1) Debitorul va trebui să depună la dosarul cauzei actele cerute prin art. 26 alin. (1), în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 31 alin. (5) sau (7). (2) Nerespectarea fără motive întemeiate a dispoziţiei prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă civilă de 200.000 lei pe zi de întârziere, amenda care va fi imputată persoanelor care îl reprezintă legal pe debitor. (3) Cuantumul amenzii stabilite la alin. (2) se va modifica periodic, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele inflaţiei.  +  Articolul 35De la data deschiderii procedurii se suspenda toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.  +  Articolul 36Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescripţie a acţiunilor prevăzute la art. 35.Termenele vor reîncepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii.  +  Articolul 37Nici o dobânda ori cheltuiala nu va putea fi adăugată creanţelor negarantate sau părţilor negarantate din creanţele garantate, de la data deschiderii procedurii, în afară de cazul în care, prin programul de plată a creanţelor cuprins în planul de reorganizare, se deroga de la prevederile de mai sus.  +  Articolul 38 (1) După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 31, este interzis administratorilor societăţii comerciale, sub sancţiunea nulităţii, sa înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic, acţiunile sau părţile lor sociale, deţinute la debitorul care face obiectul acestei proceduri. (2) Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor sau a părţilor sociale, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta sau în conturile înregistrate electronic.  +  Articolul 39Debitorul are obligaţia de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic şi administratorului, în cazul reorganizării, ori lichidatorului, în cazul lichidării sau falimentului, toate informaţiile cerute de aceştia cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale făcute de el în cele 90 de zile anterioare deschiderii procedurii.  +  Articolul 40În afară de cazurile prevăzute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, orice constituire de garanţii personale sau reale, efectuată după deschiderea procedurii, va fi nulă.  +  Articolul 41Administratorul sau lichidatorul va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termen de 30 de zile de la desemnarea sa, un raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la încetarea de plati, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.  +  Secţiunea a 3-a Situaţia unor acte juridice ale debitorului  +  Articolul 42Acţiunile introduse de administrator/lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei secţiuni sunt scutite de taxele de timbru.  +  Articolul 43Măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică atât în cazurile de reorganizare sau de lichidare conform unui plan, cat şi în cele de faliment.  +  Articolul 44Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dăuna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.  +  Articolul 45 (1) Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar; b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vadit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea sa o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. (2) Următoarele operaţiuni comerciale, încheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în paguba intereselor creditorilor: a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel puţin 20% din capitalul societăţii comerciale, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate în nume colectiv; b) cu un acţionar detinand cel puţin 20% din acţiunile debitorului, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni; c) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere ale debitorului societate pe acţiuni; d) cu orice altă persoană fizica ori juridică, detinand o poziţie dominantă asupra debitorului sau activităţii sale; e) cu un coindivizar asupra unui bun comun.  +  Articolul 46 (1) Acţiunea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial, potrivit art. 44 sau 45, poate fi introdusă de administrator/lichidator în termen de un an de la deschiderea procedurii. (2) Judecătorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor sa introducă o astfel de acţiune, dacă administratorul/lichidatorul nu o face.  +  Articolul 47Prin excepţie de la dispoziţiile art. 45, nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, făcut de către debitor în cursul desfăşurării normale a activităţii sale.  +  Articolul 48 (1) Terţul dobanditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 46, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor. (2) Terţul dobanditor, care a restituit averii debitorului valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeaşi valoare, cu condiţia ca terţul sa fi acceptat transferul cu buna-credinţa şi fără intenţia de a împiedica, întârzia ori insela pe creditorii debitorului.  +  Articolul 49Administratorul, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea intenta acţiune pentru a recupera de la subdobanditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor numai dacă subdobanditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi stia ca transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat.  +  Articolul 50 (1) Judecătorul-sindic poate dispune ca notificarea înregistrării unei cereri pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial să fie menţionată în registrele de publicitate imobiliară. (2) O persoana obtinand un titlu sau dobândind vreo garanţie sau un alt drept real asupra imobilului respectiv, după menţionarea unei astfel de notificări, va avea titlul sau dreptul sau condiţionat de dreptul de a fi recuperat bunul.  +  Articolul 51 (1) În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate să menţină sau sa denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru menţinerea ori denunţarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. (2) În cazul denunţării unui contract, o acţiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului. (3) Cu acordul creditorilor, administratorul/lichidatorul va putea menţine contractele de credit şi va putea modifica clauzele lor, astfel încât acestea să asigure echivalenta viitoarelor prestaţii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării judecătorului-sindic, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cat şi în cel al creditorilor. (4) Dacă vânzătorul unui bun imobil a reţinut titlul de proprietate până la plata integrală a preţului vânzării, vânzarea va fi considerată executată de către vânzător şi nu va fi supusă prevederilor alin. (1). (5) Un contract de muncă sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denunţat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz. (6) Într-un contract prevăzând plati periodice din partea debitorului, menţinerea contractului nu îl va obliga pe administrator/lichidator să facă plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.  +  Articolul 52Dacă un bun mobil, vândut debitorului şi neplătit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii şi bunul nu este încă la dispoziţia debitorului şi nici alte părţi nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzătorul îşi poate lua înapoi bunul. În acest caz toate cheltuielile vor fi suportate de către vânzător şi el va trebui sa restituie debitorului orice avans din preţ. Dacă vânzătorul admite ca bunul să fie livrat, el va putea recupera preţul prin înscrierea creanţei sale în tabelul de creanţe. Dacă administratorul/lichidatorul cere ca bunul să fie livrat, el va trebui sa ia măsuri să se plătească din averea debitorului întregul preţ datorat în baza contractului.  +  Articolul 53Dacă debitorul este parte într-un contract prevăzând transferul anumitor mărfuri ori titluri de valoare, cotate la o bursa de mărfuri sau pe o alta piaţa, la o anumită data sau într-o perioadă determinata de timp, şi scadenta cade sau perioada se termina după ce cererea a fost înregistrată sau după ce a expirat termenul pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor ori a fost respinsă contestaţia debitorului împotriva acestei cereri, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul cotat, la datele menţionate mai sus, la bursa de mărfuri sau pe pieţele locului de livrare ori, dacă nu poate fi stabilit locul, la cea mai apropiată bursa de mărfuri sau pe cea mai apropiată piaţa, va trebui să fie plătită averii debitorului, dacă aceasta este creditoare, şi va fi înscrisă în tabelul de creanţe, dacă este o obligaţie a averii debitorului.  +  Articolul 54Dacă un comisionar, care deţine titluri pentru bunuri ce urmează a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptăţit să-şi ia înapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor să fie plătită de către comisionar.  +  Articolul 55 (1) Dacă un debitor deţine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care aparţine altuia, la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor sau a respingerii contestaţiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să-şi recupereze bunul, dacă este ingaduit asa ceva prin contract, în afară de cazul în care debitorul are un drept de garanţie valabil asupra bunului. (2) Dacă la una dintre datele menţionate la alin. (1) marfa nu este în posesiunea debitorului şi el nu o poate recupera de la deţinătorul actual, proprietarul va fi îndreptăţit să aibă creanta înregistrată în tabelul de creanţe, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Dacă debitorul este în posesiunea mărfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesiunea, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a mărfii să fie înscrisă în tabelul de creanţe.  +  Articolul 56Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afară de cazul în care va fi fost stipulat astfel. Cu toate acestea, administratorul/lichidatorul poate să refuze să asigure prestarea oricăror servicii datorate de proprietar chiriaşului pe timpul închirierii. În acest caz chiriaşul poate evacua clădirea şi poate introduce o acţiune sau poate deţine în continuare imobilul, scăzând din chiria pe care o plăteşte costul serviciilor datorate de proprietar. Dacă chiriaşul alege sa continue a deţine imobilul, el nu va fi îndreptăţit la vreo acţiune în despăgubiri împotriva debitorului, ci va avea numai dreptul de a scădea din chiria pe care o plăteşte costul serviciilor datorate de proprietar.  +  Articolul 57Administratorul/lichidatorul poate să denunţe un contract prin care debitorul s-a obligat să efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afară de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestaţiei de către o persoană desemnată de administrator/lichidator.  +  Articolul 58Dacă un asociat dintr-o societate în nume colectiv, o societate în comandită ori cu răspundere limitată sau acţionarul unei societăţi pe acţiuni este debitor într-o procedură prevăzută de prezenta lege şi dacă implicarea debitorului într-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societăţi, judecătorul-sindic poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate - potrivit ultimului raport financiar aprobat - sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat, dacă ceilalţi asociaţi sunt de acord.  +  Secţiunea a 4-a Planul  +  Articolul 59 (1) Debitorul - ca urmare a declaraţiei date în conformitate cu art. 26 alin. (1) lit. f) -, creditorii titulari a cel puţin unei treimi din valoarea creanţelor garantate sau creditorii chirografari, titulari a cel puţin unei treimi din valoarea creanţelor negarantate, vor putea propune un plan. De asemenea, vor putea propune un plan asociaţii din societăţile în nume colectiv, asociaţii comanditati din societăţile în comandită şi actionarii titulari a cel puţin unei treimi din capitalul social al unei societăţi pe acţiuni. (2) Planul va prevedea fie reorganizarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia. (3) Declaraţia debitorului persoana fizica, facuta în condiţiile art. 26 alin. (1) lit. f), cu privire la intenţia de a-şi reorganiza activitatea, nu va fi acceptată şi nici un plan propus de acesta nu va fi admis în condiţiile art. 66, dacă el a mai fost în ultimii 5 ani debitor într-o procedură în conformitate cu prezenta lege sau a fost condamnat definitiv pentru: bancruta frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, infracţiuni împotriva proprietăţii publice sau private ori infracţiuni incriminate prin Legea concurentei nr. 21/1996*). (4) Planul va trebui să fie propus în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii. Termenul poate fi prelungit de judecătorul-sindic cu cel mult 60 de zile. (5) Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (4) conduce la decăderea părţilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau de lichidare şi, ca urmare, la trecerea, din dispoziţia tribunalului, la procedura falimentului.----------- Notă *) Legea nr. 21/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996.  +  Articolul 60 (1) În cazul în care se propune continuarea activităţii, proiectul planului de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului. (2) Proiectul planului de reorganizare va indica modalităţile de lichidare a pasivului.  +  Articolul 61Dacă proiectul planului de reorganizare, în vederea redresarii prin continuarea activităţii, prevede restrangeri de personal din ratiuni economice, se vor indica măsurile deja luate şi se vor expune acţiunile şi perspectivele de natura sa ducă la reorientarea profesională a personalului.  +  Articolul 62Planul de reorganizare prin continuarea activităţii poate să prevadă şi majorarea capitalului social. În acest caz judecătorul-sindic va convoca adunarea generală extraordinară a acţionarilor/asociaţilor, pentru a decide asupra acestei măsuri.  +  Articolul 63 (1) În cazul în care redresarea debitorului depinde de înlocuirea unuia sau mai multor conducatori ai acestuia, judecătorul-sindic poate dispune aceasta la cererea administratorului, a comitetului creditorilor sau din oficiu. (2) În acelaşi scop şi în aceleaşi condiţii judecătorul-sindic poate suspenda dreptul de vot pentru conducătorii debitorului, indiferent dacă sunt sau nu sunt retribuiţi. În aceste cazuri judecătorul-sindic va dispune numirea unui mandatar care să exercite dreptul de vot.  +  Articolul 64 (1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului, din cauza deschiderii procedurii sau pentru ca acesta nu a achitat astfel de servicii prestate anterior deschiderii procedurii. (2) Prin derogare de la alin. (1) judecătorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispună ca debitorul să depună la o banca o cauţiune, ca o condiţie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale, în timpul desfăşurării procedurii prevăzute în prezenta lege. O astfel de cauţiune nu va putea depăşi 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neachitate.  +  Articolul 65Proiectul planului de lichidare trebuie să prevadă amănunţit: a) cum, când şi în ce măsura creditorilor cu garanţii, diferitelor categorii de creditori privilegiaţi, asociaţilor şi acţionarilor li se vor plati sau compensa în alt mod creanţele prin convertirea creanţelor lor în părţi ale capitalului social al debitorului ori prin novatiune, ce garanţii vor putea fi oferite fiecărei categorii, în care categorii creanţele vor fi plătite în întregime sau nu vor fi în alt mod defavorizate prin plan; b) dacă şi în ce măsura debitorul şi asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditati din cele în comandită vor fi descărcaţi de datoriile existente; c) ce despăgubiri urmează a fi oferite tuturor categoriilor de creditori, în comparatie cu ceea ce ar primi prin distribuire, dacă s-ar putea face, în caz de faliment; d) cum şi către cine va putea fi vândută - parţial sau total, separat sau în bloc - averea debitorului şi ce efecte vor putea fi obţinute prin aceasta, mai ales în ceea ce priveşte continuarea utilizării unor părţi din întreprinderea debitorului, folosirea salariaţilor, satisfacerea creditorilor şi proiectele financiare pe care se întemeiază posibilitatea de realizare a planului; e) posibilitatea ca, prin derogare de la art. 22, operaţiunile de lichidare să fie efectuate de debitor.  +  Articolul 66 (1) După depunerea planului de către cei îndreptăţiţi potrivit art. 59 alin. (1), judecătorul-sindic va dispune convocarea adunării creditorilor în termen de 30 de zile. (2) Judecătorul-sindic va dispune, în termen de 48 de ore de la înregistrare, publicarea planului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va da votul cu privire la plan şi a faptului ca este admisibilă votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnăturii creditorului de către notarul public, comunicată prin orice mijloace şi înregistrată la tribunal cu cel puţin 5 zile înainte de data fixată pentru exprimarea votului cu privire la plan. În cazul unui plan care ar depăşi 100 de pagini, judecătorul-sindic va putea aproba publicarea unui extras, cu condiţia asigurării de către debitor a posibilităţii consultării planului la sediul sau. (3) Din momentul publicării toate părţile interesate vor fi socotite ca au cunoştinţa de plan.  +  Articolul 67 (1) În termen de 30 de zile de la publicarea planului potrivit art. 66 alin. (2) judecătorul-sindic va tine o şedinţa cu creditorii cu garanţii, cu creditorii cu creanţe privilegiate şi cu cei chirografari; debitorul şi administratorul vor fi citaţi în scris. Actionarii şi asociaţii participa la şedinţa, dacă sunt şi creditori ai debitorului. (2) Dacă sunt mai multe planuri, toate vor fi supuse votării în aceeaşi şedinţa. (3) Numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate vor fi îndreptăţiţi sa voteze cu privire la plan. (4) Următoarele categorii de creditori vor vota separat: a) creditorii având garanţii reale; b) creditorii menţionaţi la art. 108 pct. 3 şi 6; c) creditorii chirografari. (5) La începutul votării judecătorul-sindic va informa creditorii prezenţi despre voturile valabile primite în scris. (6) Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creditori, dacă în fiecare categorie deţinătorii unei majorităţi prin valoarea creanţelor votează acceptarea planului.  +  Articolul 68 (1) Un plan va fi confirmat de judecătorul-sindic, dacă cel puţin două dintre categoriile de creditori menţionate la art. 67 alin. (4) accepta planul. (2) Dacă, potrivit alin. (1), pot fi confirmate mai multe planuri, judecătorul-sindic va confirma planul debitorului. Dacă planul debitorului nu întruneşte condiţia prevăzută la alin. (1), judecătorul-sindic va confirma planul votat de creditorii titulari ai celei mai mari părţi din valoarea totală a creanţelor. (3) O dată cu confirmarea judecătorul-sindic poate impune debitorului unele condiţii sau limitări, concordante cu planul confirmat, pentru desfăşurarea activităţii.  +  Articolul 69 (1) Când hotărârea care confirma un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzător; creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul unei executări silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva debitorului. (2) Dacă nici un plan nu este confirmat, tribunalul va dispune ca judecătorul-sindic sa înceapă de îndată procedura falimentului, în condiţiile art. 77 şi următoarele. (3) Retribuţiile persoanelor angajate în temeiul art. 9, al art. 17 alin. (1), al art. 21 şi al art. 22 şi alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevăzut, după caz, de lege, cu excepţia cazurilor în care părţile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plată. Planul trebuie să precizeze cum va fi asigurata aceasta plata. (4) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe bază de acte legale.  +  Secţiunea a 5-a Reorganizarea  +  Articolul 70Debitorul va fi obligat sa îndeplinească fără întârziere, schimbările de structura prevăzute în plan. Judecătorul-sindic va putea dispune ca administratorul sa supravegheze activitatea debitorului până la îndeplinirea unor astfel de măsuri, dar nu mai mult de un an de la confirmarea planului.  +  Articolul 71 (1) Dacă debitorul îşi declara, potrivit art. 26 alin. (1) lit. f), intenţia de a-şi reorganiza activitatea şi apoi planul de reorganizare este confirmat, conform art. 68, de judecătorul-sindic, el va putea să îşi conducă activitatea şi să îşi administreze averea, sub supravegherea administratorului, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa înceteze şi să se facă lichidarea averii debitorului, în condiţiile art. 77 şi următoarele. (2) În cazul reorganizării unei societăţi comerciale, aceasta va fi condusă de persoanele legal împuternicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii şi asociaţii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului.  +  Articolul 72 (1) În termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii toţi creditorii ale căror creanţe sunt anterioare datei deschiderii procedurii, cu excepţia salariaţilor, vor depune declaraţia de creanţe în adunarea creditorilor. (2) Declararea creanţelor trebuie facuta chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.  +  Articolul 73 (1) Dacă debitorul nu se conformează planului, administratorul sau oricare dintre creditori poate cere, în scris, judecătorului-sindic sa aprobe începerea procedurii falimentului, în condiţiile art. 77 şi următoarele. (2) Dacă judecătorul-sindic aproba o astfel de cerere, modificările aduse creanţelor ori drepturilor părţilor interesate, prin planul de reorganizare, rămân definitive.  +  Articolul 74Cu toate acestea, dacă se constata o redresare a activităţii şi o creştere a cuantumului sumelor care urmează a fi distribuite creditorilor, judecătorul-sindic poate dispune, prin încheiere, prelungirea perioadei de reorganizare pentru o durată de cel mult un an, desemnând însă un administrator în condiţiile prezentei legi, dacă o astfel de desemnare nu fusese deja facuta.  +  Articolul 75 (1) Administratorul căruia i s-a încredinţat conducerea continuării activităţii debitorului va trebui să prezinte, lunar, rapoarte judecătorului-sindic asupra situaţiei financiare a averii debitorului. (2) De asemenea, administratorul va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, potrivit art. 69 alin. (3).Asupra acestei cereri judecătorul-sindic se va pronunţa prin încheiere. (3) Creditorii vor fi convocaţi la sfârşitul fiecărui trimestru pentru a asculta raportul şi darea de seama contabila.  +  Articolul 76În cazul în care judecătorul-sindic a dispus, în condiţiile art. 74, continuarea activităţii debitorului, creditorii pot totuşi să se opună ulterior - nu mai des decât la fiecare 60 de zile - la continuarea activităţii, dacă desfăşurarea unei astfel de activităţi aduce pierderi averii debitorului. Înregistrarea unei astfel de opoziţii nu suspenda continuarea activităţii, până când judecătorul-sindic hotărăşte asupra ei, printr-o sentinta.  +  Secţiunea a 6-a Falimentul  +  Articolul 77În cazurile prevăzute la art. 59 alin. (5), art. 69 alin. (2), art. 71 alin. (1), art. 73 alin. (1) şi la art. 79 alin. (3) se vor aplica dispoziţiile prezentei secţiuni.  +  § 1. Primele măsuri  +  Articolul 78Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de ele, dacă nu şi-a declarat, în condiţiile art. 26 alin. (1) lit. f), intenţia de reorganizare.  +  Articolul 79 (1) În lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de judecătorul-sindic în condiţiile art. 68, debitorul, un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comerţ şi industrie teritorială poate adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-şi conduce activitatea. (2) Judecătorul-sindic va examina, în termen de 10 zile, o astfel de cerere, într-o şedinţa la care vor fi citaţi debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor şi camera de comerţ şi industrie teritorială. Cererea va putea fi admisă numai motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan raţional de activitate. (3) Dacă cererea este admisă, judecătorul-sindic va dispune şi aplicarea de îndată a dispoziţiilor prezentei secţiuni.  +  Articolul 80 (1) Îndată ce este posibil, după deschiderea procedurii, dacă debitorul îşi declara intenţia de a lichidă, judecătorul-sindic va dispune sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului. Când debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecătorul-sindic va putea trimite notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor. (2) Tribunalele din alte judeţe pot sigila bunurile unui debitor şi din oficiu, după ce vor fi aflat ca acesta a înregistrat o cerere prin care şi-a declarat intenţia de a lichidă. Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecătorului-sindic.  +  Articolul 81 (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comercială, contractele, mărfurile şi orice alte bunuri mobile aparţinând averii debitorului. (2) Nu vor fi puse sub sigilii: a) obiectele care vor trebui vândute de urgenta, spre a se evita deteriorarea lor materială sau pierderea din valoare; b) registrele de contabilitate; c) cambiile şi alte titluri de valoare scadente sau care urmează a fi scadente în scurt timp şi care vor fi luate de judecătorul-sindic, spre a obţine numerar sau pentru a efectua activităţile de conservare cerute; d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la banca în contul averii debitorului.  +  Articolul 82Dacă averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fără a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri el va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui să fie de faţa şi sa asiste la inventar, dacă judecătorul-sindic dispune astfel. Dacă debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.  +  Articolul 83 (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului chiar şi pe cele nepuse sub sigiliu, şi sa indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. La cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate numi un expert, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor. (2) Actul de inventar va fi semnat de lichidator, de debitor şi de expert, dacă este cazul.  +  Articolul 84 (1) În timpul acţiunii de sigilare lichidatorul va lua măsurile necesare pentru conservarea bunurilor. (2) Lichidatorul poate să vândă oricând bunurile perisabile sau cele supuse deprecierii iminente. Bunurile care implica cheltuieli de conservare vor putea fi vândute cu aprobarea comitetului creditorilor sau, în cazurile în care acesta nu exista, cu aprobarea adunării creditorilor. (3) Judecătorul-sindic va putea dispune vânzarea de bunuri importante din averea debitorului - terenuri, fabrici, instalaţii - numai cu acordul prealabil al adunării creditorilor, dat cu o majoritate de două treimi din valoarea creanţelor verificate. (4) Sumele realizate din aceste vânzări vor fi depuse la banca, în contul averii debitorului.  +  Articolul 85 (1) Judecătorul-sindic va trebui sa notifice deschiderea procedurii falimentului, cat mai curând posibil, oficiilor poştale, statiilor de cale ferată, antrepozitelor, depozitelor portuare şi altor locuri de inmagazinare din circumscripţia în care debitorul are sediul social ori filiale sau sucursale şi să le ceara sa îi fie predată corespondenta debitorului şi orice alte comunicări trimise acestuia. Judecătorul-sindic va da dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispună de acestea fără un ordin al său sau al lichidatorului. (2) Dacă debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscripţiei sau înregistrării în registrele de publicitate imobiliară, judecătorul-sindic va trimite instanţelor sau autorităţilor care ţin aceste registre o copie de pe hotărârea de deschidere a procedurii - precizând averea debitorului - spre a se face menţiune.  +  § 2. Stabilirea masei pasive  +  Articolul 86Dacă debitorul nu a prezentat informaţiile cerute la art. 26 alin. (1) lit. b) - d) sau le-a prezentat în mod necorespunzător, lichidatorul poate, pe cheltuiala averii acestuia, sa angajeze un expert contabil, care, folosind bilanţul, registrele contabile şi documentele contabile şi extracontabile ale debitorului, să le întocmească sau, după caz, să le corecteze.  +  Articolul 87 (1) Lichidatorul va trimite fiecărui creditor o notificare în care va preciza termenul limita pentru înregistrarea creanţelor împotriva debitorului şi cerinţele legale pentru ca ele să poată fi luate în considerare. (2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanţi în ţara, notificarea va fi trimisa acestora din urma. (3) Totodată lichidatorul va cere notarului public sau instanţei din raza teritorială a circumscripţiei în care este situata averea imobiliară a debitorului o lista cuprinzând sarcinile care o grevează.  +  Articolul 88 (1) Toate creanţele vor fi supuse verificării. (2) Creanţele vor fi prezentate cu o cerere, în termen de 30 de zile de la data trimiterii de către lichidator creditorilor a notificării prevăzute la art. 87 alin. (1). Creanţele vor fi înregistrate într-un registru care se va tine la grefa tribunalului. (3) Înregistrarea unei cereri suspenda orice fel de prescripţie, care va începe să curgă din nou, dacă cererea a fost respinsă. (4) Toate creanţele înregistrate la grefa tribunalului vor fi socotite valabile şi corecte, atâta timp cat debitorul, lichidatorul sau un creditor nu le contesta, caz în care judecătorul-sindic le va stabili, prin sentinta, valabilitatea, valoarea, prioritatea şi garanţiile.  +  Articolul 89Fiecare cerere va cuprinde: prenumele şi numele creditorului sau numele firmei, domiciliul sau sediul, suma datorată, temeiul creanţei şi o declaraţie cu privire la drepturile de prioritate sau la garanţii. Vor fi anexate cererii copii de pe documentele pe care se întemeiază creanta, precum şi copii de pe actele de ipoteca sau de pe alte garanţii.  +  Articolul 90 (1) După expirarea termenului pentru înregistrarea creanţelor lichidatorul va examina cat mai curând posibil toate creanţele şi actele înregistrate şi poate efectua o cercetare corespunzătoare pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe. (2) Nu vor fi supuse verificării creanţele izvorâte din impozite, taxe, amenzi penale sau contravenţionale, datorate bugetului de stat sau celui local şi care sunt supuse legilor specifice.  +  Articolul 91Creanţele nescadente şi cele sub condiţie la data înregistrării cererii vor fi îndreptăţite sa participe la distribuiri de sume, în măsura ingaduita de prezenta lege.  +  Articolul 92Creanţele negarantate şi părţile negarantate ale creanţelor garantate, care nu sunt scadente la data înregistrării cererii, vor fi înscrise în tabelul de creanţe cu întreaga lor valoare, însă orice distribuire de suma pentru astfel de creanţe se va face prin reducerea lor la valoarea rezultată prin aplicarea procentului general de reducere.  +  Articolul 93Creanţele constând în obligaţii, care nu au fost calculate în valoare monetara sau a căror valoare este supusă modificării, vor fi calculate de către lichidator şi înscrise în tabelul de creanţe cu valoarea nominală pe care ele o aveau la data înregistrării cererii. Judecătorul-sindic va decide, prin sentinta, asupra oricărei contestaţii împotriva calculului făcut de lichidator pentru astfel de creanţe.  +  Articolul 94O creanta a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până ce va fi fost complet acoperită. Nici o reducere a sumei creanţei prevăzute în tabelul de creanţe nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creanţe ale debitorilor, până ce creditorul nu va fi fost plătit pe deplin, în numerar sau în bunuri. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului, în toate acţiunile cu debitorii, va depăşi totalul sumei care îi este datorată, va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reinscrise ca fonduri în averea debitorilor, proporţional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a plătit peste ceea ce era datorat.  +  Articolul 95Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri, a primit o plata parţială pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a încasat-o încă. Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptăţit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creanţe cu suma pe care a plătit-o creditorului.  +  Articolul 96Ca rezultat al verificărilor făcute lichidatorul va întocmi şi va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate obligaţiile debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub condiţie.  +  Articolul 97Tuturor creditorilor ale căror creanţe vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunică, prin notificare, termenul stabilit de judecătorul-sindic pentru şedinţa în care acesta va soluţiona, deodată, printr-o sentinta, toate contestaţiile. Termenul nu va putea depăşi 20 de zile de la emiterea notificării.  +  Articolul 98După ce toate contestaţiile la creanţe vor fi fost soluţionate, judecătorul-sindic va inregistra la tribunal şi va avea grija să fie afişat la usa acestuia un tabel cuprinzând toate obligaţiile debitorului, arătând suma, prioritatea şi situaţia - garantată sau negarantata - a fiecărei creanţe.  +  Articolul 99Până la închiderea procedurii judecătorul-sindic sau oricare creditor poate contesta orice creanta sau rangul de prioritate din tabelul total de obligaţii, pe temeiul unei fraude sau al unei comportări necorespunzătoare a creditorului.  +  § 3. Efectuarea lichidării  +  Articolul 100 (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului-sindic. (2) Ea va începe de îndată după afişarea tabelului cuprinzând obligaţiile, menţionat la art. 98. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca un ansamblu în stare de funcţionare - sau individual. (3) Lichidatorul poate angaja un expert contabil pentru a-l asista la stabilirea preţurilor bunurilor din averea debitorului.  +  Articolul 101 (1) În caz de necesitate sau de utilitate invederata a vânzării în bloc, judecătorul-sindic va desemna, după caz, un expert sau o comisie compusa din 3 experţi dintre cei figurand pe tabelul tribunalului, care, în termen de cel mult 30 de zile, va depune un raport în care vor fi indicate, descrise şi evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună, precizându-se şi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, şi vor fi propuse modalităţile de vânzare. (2) Dacă judecătorul-sindic va avea obiecţiuni la cuprinsul raportului, îl va înapoia comisiei de experţi, care va trebui sa îl prezinte, refăcut, în termen de 15 zile. (3) Dacă judecătorul-sindic va fi de acord cu cuprinsul raportului, îl va supune, de îndată, votului adunării creditorilor. Dacă adunarea creditorilor îl va aviza favorabil, prin votul tuturor creditorilor cu creanţe garantate şi cu majoritate simpla, ca valoare a creanţelor, a creditorilor chirografari, judecătorul-sindic va da, printr-o încheiere, dispoziţie lichidatorului să efectueze actele şi operaţiunile de lichidare, în condiţiile propuse prin raport.  +  Articolul 102 (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobată de judecătorul-sindic. (2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul prin situaţia de pe teren şi prin datele din registrele de publicitate imobiliară şi sa arate sarcinile de care este grevat. Înainte de a fi supusă judecătorului-sindic propunerea va fi notificată debitorului şi creditorilor cu garanţii reale asupra bunului, care îşi vor putea formula obiectiunile în termen de 10 zile de la primirea notificării. (3) Judecătorul-sindic va analiza, deodată, în termen de 15 zile, obiectiunile într-o şedinţa la care vor fi citaţi lichidatorul, debitorul şi creditorii cu garanţii reale asupra bunului, şi le va soluţiona printr-o sentinta. (4) Sentinta judecătorului-sindic va fi notificată celor menţionaţi la alin. (3), dacă nu vor fi dat urmare citarii, afişată la imobilul care urmează să fie vândut şi publicată în doua ziare locale de larga difuzare. (5) Vânzarea va putea fi facuta, sub sancţiunea nulităţii, numai după 20 de zile de la data ultimei publicaţii în ziar.  +  Articolul 103Veniturile obţinute din administrarea clădirilor sau a altor bunuri ale averii debitorului vor fi depuse în contul averii acestuia şi vor fi împărţite creditorilor în acelaşi timp cu preţul obţinut din vânzarea acelor bunuri.  +  Articolul 104Valorile mobiliare vor fi vândute în condiţiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori*).-------------- Notă *) Legea nr. 52/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 11 august 1994.  +  Articolul 105Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumpărare; sumele realizate din vânzări vor fi depuse în contul prevăzut la art. 4 alin. (2) şi recipisele vor fi predate judecătorului-sindic.  +  Articolul 106 (1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garanţii reale în favoarea creditorilor, vor fi distribuite în următoarea ordine:1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 22;2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul şi dobânzile. (2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri vor fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţa, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele prevăzute la art. 108 pct. 9 şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 37. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferenţa în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantată este îndreptăţit sa participe la orice distribuire de suma, facuta înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor sa primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.  +  § 4. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidării  +  Articolul 107La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidării, lichidatorul va prezenta judecătorului-sindic un raport asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea şi plata retributiei sale şi a celorlalte cheltuieli, menţionate la art. 108 pct. 1. Judecătorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul pentru prezentarea raportului şi a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului şi lichidatorul va notifica aceasta fiecărui creditor. Câte o copie de pe raport şi de pe planul de distribuire vor fi afişate la usa tribunalului. Oricare creditor poate formula obiecţiuni la raport şi la plan în termen de 10 zile de la afişare. Între 20 şi 30 de zile de la adresarea notificării către creditori judecătorul-sindic va tine, cu lichidatorul, cu debitorul şi cu creditorii, o şedinţa în care va soluţiona, deodată, prin sentinta, toate obiectiunile.  +  Articolul 108Creanţele vor fi plătite, atât în cazul lichidării unor bunuri din averea debitorului pe bază de plan, cat şi în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata retributiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 9, art. 17 alin. (1), art. 21 şi ale art. 22, sub rezerva celor prevăzute la art. 69 alin. (3);2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de bănci în perioada de reorganizare, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului, în condiţiile art. 74;3. creanţele izvorâte din contracte de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;4. creanţele statului provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice*);5. în condiţiile art. 106 alin. (3), creanţele garantate cu garanţii reale asupra bunurilor;6. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;7. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoana fizica;8. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;9. alte creanţe chirografare.  +  Articolul 109 (1) În cazul în care valoarea bunurilor din averea debitorului este mai mica decât valoarea creanţelor prevăzute la art. 108 pct. 4, judecătorul-sindic va autoriza statul să îşi exercite drepturile potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996**) privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările ulterioare. (2) În urma vânzării bunurilor potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 vor fi plătite mai întâi sumele de bani prevăzute la art. 108 pct. 1, aferente procedurii lichidării pe bază de plan sau a falimentului.----------- Notă *) Legea nr. 72/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 diin 17 iulie 1996 şi a fost modificată prin Legea nr. 189/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 22 octombrie 1998, şi prin Legea nr. 81/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 mai 1999. Notă **) Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996. Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 a mai fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 29 ianuarie 1997 (aprobată prin Legea nr. 98/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 25 iunie 1997), prin Ordonanţa Guvernului nr. 53/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997 (aprobată şi modificată prin Legea nr. 258/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998), prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 15/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 22 septembrie 1998, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 25 martie 1999, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 41/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, şi prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 113/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 30 iunie 1999.  +  Articolul 110Sumele de distribuit între creditori în acelaşi rang de prioritate vor fi acordate proporţional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul menţionat la art. 98.  +  Articolul 111Creditorii ale căror creanţe au fost prezentate tardiv, dar nu mai târziu de închiderea lichidării, vor lua parte la distribuire în mod proporţional, numai din sumele eventual rămase după plata creanţelor înregistrate în termen.  +  Articolul 112În cazul în care bunurile care alcătuiesc averea unei societăţi în nume colectiv sau în comandită nu sunt suficiente pentru plata creanţelor, înregistrate şi verificate, împotriva societăţii, judecătorul-sindic va putea proceda la executarea silită împotriva asociaţilor cu răspundere nelimitată.  +  Articolul 113Cu ocazia distribuirilor parţiale următoarele sume vor fi consemnate:1. sume proporţionale, datorate creditorilor ale căror creanţe sunt supuse unei condiţii care nu s-a realizat încă;2. sume proporţionale, datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtător şi care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;3. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.  +  Articolul 114Pentru creditorii cu creanţe înscrise în tabelul de creanţe, cărora li s-au alocat sume numai parţial, sau cu creanţe sub condiţie şi care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi păstrate la banca, într-un cont special de depozit, până ce situaţia lor va fi fost lămurită.  +  Articolul 115 (1) După ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate şi toate contestaţiile cu privire la creanţe vor fi fost soluţionate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final împreună cu un bilanţ general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor şi debitorului şi vor fi afişate la usa tribunalului. Creditorii pot formula obiecţiuni la raportul final în termen de 10 zile de la afişarea lui. Între 20 şi 30 de zile de la comunicarea copiilor către creditori şi debitor judecătorul-sindic va tine, cu lichidatorul, cu debitorul şi cu creditorii, o şedinţa în care va analiza obiectiunile la raport, în vederea aprobării lui printr-o sentinta sau, dacă nu vor fi fost obiecţiuni, printr-o încheiere. (2) Creanţele care la data înregistrării raportului final vor fi încă sub condiţie nu vor participa la vreo distribuire.  +  Articolul 116După ce judecătorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului acesta va trebui să facă distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de către cei îndreptăţiţi la ele vor fi depuse de către lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Ele vor putea fi folosite în condiţiile art. 4 alin. (3).  +  § 5. Închiderea lichidării  +  Articolul 117 (1) O procedura de lichidare judiciară va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite şi când fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului judecătorul-sindic va da o încheiere, închizând procedura. Încheierea va fi comunicată în scris debitorului, tuturor creditorilor şi camerei de comerţ şi industrie teritoriale. (2) O procedura de reorganizare sau de lichidare judiciară pe bază de plan va fi închisă în urma îndeplinirii unui plan confirmat sau la cererea celui care l-a propus. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine lichidare, aceasta va fi închisă în conformitate cu prevederile alin. (1).  +  Secţiunea a 7-a Închiderea procedurii  +  Articolul 118În orice stadiu al procedurii judecătorul-sindic poate da o încheiere de închidere a procedurii, dacă constata ca bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare.  +  Articolul 119Judecătorul-sindic va da o încheiere de închidere a procedurii chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, dacă creanţele vor fi fost complet acoperite prin distribuirile făcute.  +  Articolul 120Dacă la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor privind creanţele judecătorul-sindic constata că nu s-a depus vreo cerere, va da o încheiere de închidere a procedurii.  +  Articolul 121Închiderea procedurii va fi notificată de judecătorul-sindic debitorului, tuturor creditorilor şi camerei de comerţ şi industrie teritoriale. În termen de 10 zile de la primirea notificării cei interesaţi vor putea formula obiecţiuni, pe care judecătorul-sindic le va soluţiona, deodată, printr-o sentinta, într-o şedinţa ţinuta în termen de cel mult 30 de zile de la emiterea notificării.  +  Articolul 122Prin închiderea procedurii judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la procedura, debitor şi averea lui, creditori, titulari de garanţii, acţionari sau asociaţi.  +  Articolul 123 (1) Prin închiderea procedurii debitorul va fi descărcat de obligaţiile pe care le avea înainte de deschiderea ei, însă sub rezerva de a nu fi găsit vinovat de bancruta frauduloasă sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situaţii el va fi descărcat de obligaţii numai în măsura în care acestea vor fi fost plătite în cadrul procedurii. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică debitorilor care în ultimii 5 ani au fost supuşi prezentei proceduri şi au beneficiat de dispoziţiile acestui alineat. Faţa de aceşti debitori fiecare creditor îşi va păstra dreptul la plata restului creanţelor sale, potrivit dreptului comun.  +  Capitolul 4 Răspunderea membrilor organelor de conducere  +  Articolul 124 (1) Tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul societăţii pe acţiuni sau al societăţii cu răspundere limitată, ajunsă în încetare de plati, să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori - care au contribuit la ajungerea societăţii în aceasta situaţie, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele societăţii în folosul propriu sau în cel al unei alte societăţi; b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea societăţii; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea în mod vadit societatea la încetarea de plati; d) au ţinut o contabilitate fictiva, au făcut sa dispara unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul societăţii sau au mărit, în mod fictiv, pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societăţii fonduri, în scopul întârzierii încetării de plati; g) în luna precedenta încetării plăţilor au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinta unui creditor, în dăuna celorlalţi creditori. (2) Aplicarea dispoziţiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni.  +  Articolul 125Sumele depuse potrivit art. 124 alin. (1) vor intra în averea debitorului şi vor fi destinate, în caz de reorganizare, completării fondurilor necesare în vederea continuării activităţii debitorului, iar în caz de lichidare, plăţii datoriilor.  +  Articolul 126În vederea luării măsurilor prevăzute la art. 124, tribunalul poate fi sesizat de către judecătorul-sindic, de către oricare dintre creditori, de camera de comerţ şi industrie teritorială sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, şi va dispune măsuri asiguratorii.  +  Articolul 127Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 124 alin. (1) se efectuează potrivit Codului de procedura civilă.  +  Capitolul 5 Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 128Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civilă şi ale Codului comercial român.  +  Articolul 129Exerciţiul acţiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute în prezenta lege se suspenda faţă de debitorii - societăţi comerciale cu capital majoritar de stat - pentru care Guvernul a instituit sau va institui proceduri speciale de supraveghere financiară, pe perioada cat acestea se afla sub incidenţa acestor proceduri.  +  Articolul 130Procedura aplicabilă regiilor autonome pentru insolvabilitate se va stabili prin lege, în acord cu regimul general al proprietăţii publice.  +  Articolul 131 (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României şi se aplică la 60 de zile de la data intrării ei în vigoare*). (2) Pe data aplicării prezentei legi se abroga:- art. 695-888 (Cartea a III-a - Despre faliment) şi art. 936-944 (Dispoziţiuni speciale de procedura în materie de faliment) din Codul comercial român;- art. 34-38 (Dispoziţiuni relative la faliment) din Regulamentul pentru punerea în aplicare a Codului comercial român, publicat în Monitorul Oficial nr. 126 din 10 septembrie 1887.----------- Notă *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.  +  Articolul 132Procedurile falimentare deschise până la data punerii în aplicare a prezentei legi vor continua să fie administrate şi lichidate potrivit dispoziţiilor Codului comercial român.-----