PROGRAM NAȚIONAL din 9 noiembrie 2016de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 920 din 16 noiembrie 2016



    Notă
    *) Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 830 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 920 din 16 noiembrie 2016.
     +  Capitolul I Prevederi generale  +  Articolul 1(1) Pentru porcinele domestice, obiectivele Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, denumit în continuare Program, sunt următoarele:a) stabilirea criteriilor minime de biosecuritate pentru porcii domestici din exploatații;b) stabilirea regimului de inspecție și de investigare a populațiilor de porci domestici;c) stabilirea modului de desfășurare a campaniilor de conștientizare și de avertizare a populației, precum și a obligațiilor producătorilor din industria cărnii de porc și a proprietarilor de porcine;d) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator;e) stabilirea modului de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii la porcii domestici.(2) Pentru porcii mistreți, obiectivele Programului sunt următoarele:a) stabilirea strategiei de management și de vânătoare a porcilor mistreți;b) stabilirea criteriilor minime de biosecuritate pentru porcii mistreți din complexurile de vânătoare;c) stabilirea sistemului de recoltare a probelor pentru diagnosticul de laborator al pestei porcine africane;d) determinarea modului de păstrare a mistreților vânați până la stabilirea diagnosticului de laborator;e) stabilirea modului de distrugere a carcaselor porcilor mistreți morți și a resturilor provenite în urma vânătorilor;f) stabilirea modului de desfășurare a campaniilor de conștientizare și de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate și a vânătorilor;g) stabilirea modului de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreți;h) stabilirea modului de control al corelării dintre cota de recoltă aprobată de Ministerul Apelor și Pădurilor, porcii mistreți vânați efectiv și numărul de porci mistreți testați pentru pesta porcină clasică/pesta porcină africană. (la 25-08-2017, sintagma: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost înlocuită de Punctul 12, ARTICOL UNIC HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) (3) Programul se aplică până la eliminarea riscului privind apariția pestei porcine africane și/sau declararea teritoriului României ca liber de boală.(4) Pentru porcinele domestice, Programul se aplică în exploatațiile comerciale și în exploatațiile nonprofesionale existente pe teritoriul României.(5) Programul se aplică pentru toți porcii mistreți, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.  +  Articolul 2 Programul are scopul de a stabili măsuri armonizate de biosecuritate, profilaxie și control în situații epidemiologice de creștere a riscului, respectiv în situația confirmării oficiale în România a pestei porcine africane, pentru a preveni răspândirea bolii și în alte regiuni sau pentru a combate boala.  +  Articolul 3(1) Obligația asigurării și respectării măsurilor de biosecuritate prevăzute în Program revine deținătorilor de porcine din exploatațiile de animale, indiferent de regimul acestora.(2) Acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare.  +  Articolul 4(1) Mișcarea în scopul comercializării porcinelor domestice se efectuează cu respectarea prevederilor Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările și completările ulterioare.(2) Mișcarea în scopul comercializării subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman și a deșeurilor provenite de la porcinele domestice sau sălbatice se efectuează cu respectarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 55/2017. (la 25-08-2017, Alineatul (2) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) (3) În situația confirmării oficiale a primului caz de pestă porcină africană, mișcarea în scopul comercializării porcinelor domestice, a mistreților vii și a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman și a deșeurilor provenite de la acestea se va realiza în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE), seria L, nr. 192 din 20 iulie 2002, și dispozițiile Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE.  +  Articolul 5 În caz de suspiciune sau de confirmare oficială a unui focar de pestă porcină africană se aplică prevederile Planului de contingență pentru pesta porcină africană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul program, precum și prevederile legislației specifice sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.  +  Articolul 6 Fondurile necesare pentru realizarea Programului se asigură prin bugetele instituțiilor implicate în punerea în aplicare a acestuia, în limita bugetelor aprobate, conform legilor bugetare anuale, precum și din fondurile aprobate cu această destinație prin deciziile anuale ale Comisiei Europene privind aprobarea programelor naționale de eradicare și control al bolilor animalelor și a finanțării acestora, aprobate în baza Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului.  +  Capitolul II Definiții  +  Articolul 7 În sensul Programului, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) caz de pestă porcină africană - confirmarea oficială a pestei porcine africane, la unul sau mai multe animale;b) complex de vânătoare - sistemul format din una sau mai multe crescătorii de vânat, suprafețe de teren, amenajări și instalații specifice constituite într-o incintă unitară pentru izolarea și controlul populației speciei respective, în care se realizează creșterea exemplarelor din speciile de faună prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în scopul valorificării pentru consum, pentru popularea fondurilor cinegetice și pentru recoltarea acestora prin diverse moduri în interiorul complexurilor;c) confirmare oficială - atestarea prin buletin de analiză de confirmare a faptului că agentul patogen al unei boli este prezent în proba analizată;d) crescătorie de vânat - sistemul de amenajări, instalații și construcții în care, prin tehnologie specifică, se produc exemplare aparținând unei singure specii de faună prevăzute de Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, în scopul valorificării pentru consum sau pentru popularea fondurilor cinegetice;e) exploatație comercială - exploatație de animale înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor și autorizată sanitar-veterinar, deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau de persoane juridice organizate în condițiile legii, care îndeplinesc prevederile normelor de biosecuritate;f) exploatație comercială de tip A - exploatație de animale deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condițiile legii, înregistrate și autorizate de oficiul registrului comerțului, înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, care îndeplinește condițiile prevăzute în anexa nr. 50 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare, și este înregistrată sanitar-veterinar;g) exploatație nonprofesională - exploatație de animale înregistrată în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor și deținută de persoane fizice neînregistrate la Camera de Comerț și Industrie a României;h) focar de pestă porcină africană - exploatația unde au fost detectate unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;i) loc de hrănire - locul unde se administrează hrana pentru porcii mistreți;j) medic veterinar de liberă practică împuternicit - medicul veterinar de liberă practică organizat conform legii și împuternicit de direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, pe bază de contract, să efectueze unele activități sanitar-veterinare publice, în condițiile legii;k) momire - atragerea porcilor mistreți cu o cantitate limitată de hrană numai în scopul vânătorii; cantitatea maximă de hrană nu trebuie să depășească 10 kg/kmp/lună; momirea nu trebuie, în niciun caz, să reprezinte o sursă continuă de hrană a porcilor mistreți, în scopul susținerii populației de mistreți în cursul iernii;l) porc mistreț - exemplar din specia mistreț (Sus scrofa) din mediul sălbatic, din crescătorii de vânat și din complexurile de vânătoare;m) zonă de mare risc - zona aflată în vecinătatea imediată a unei zone în care a fost confirmat oficial un focar de pestă porcină africană, caracterizată printr-o mare densitate a populației de porci domestici și de porci mistreți și în care boala se poate răspândi rapid.  +  Capitolul III Activități cu privire la detectarea timpurie a virusului pestei porcine africane  +  Articolul 8În vederea stabilirii unor activități de prevenire intensivă a introducerii virusului pestei porcine africane în România, se stabilește drept zonă de mare risc fâșia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina și cu Republica Moldova, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării. (la 25-08-2017, Articolul 8 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 )  +  Articolul 9 Detectarea timpurie a virusului pestei porcine africane trebuie să reprezinte o prioritate pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pentru proprietarii/deținătorii de porci domestici, pentru administratorii/gestionarii/deținătorii porcilor mistreți și pentru vânători.  +  Articolul 10 În scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane trebuie desfășurată și menținută o stare de alertă permanentă printre decidenții în controlul bolii, operatorii economici și alte categorii de crescători de animale, în vederea detectării virusului pestei porcine africane încă de la prima pătrundere a lui pe teritoriul României.  +  Articolul 11 Activitățile necesare și obligatorii în scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane sunt următoarele:a) notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării și a recoltării de probe pentru laborator;b) efectuarea supravegherii intensive, prin inspecții ale porcilor domestici și ale porcilor mistreți, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării, începând de la frontiera cu Ucraina și cu Republica Moldova; (la 25-08-2017, Litera b) din Articolul 11 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) c) supravegherea intensivă a populației de porci domestici și de porci mistreți aflate în localitățile, în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei "Delta Dunării", situate de-a lungul șoselelor naționale și ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina și din Republica Moldova;d) întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor și în coletele poștale sosite din țări terțe, precum și asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană;e) menținerea unei stări permanente de alertă a centrelor locale de combatere a bolilor din județele aflate la graniță cu Ucraina și Republica Moldova;f) în zonele de mare risc prevăzute la lit. b) se supraveghează săptămânal evoluția mortalității la porcii aflați în exploatațiile comerciale, în exploatațiile de tip A, în cele nonprofesionale, pentru porcii domestici, și în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei "Delta Dunării", crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare, pentru porcii mistreți.  +  Capitolul IVMăsurile de profilaxie și control care se aplică la porcii domestici din exploatațiile de pe teritoriul României (la 25-08-2017, Titlul Capitolului IV a fost modificat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 )  +  Articolul 12Cerințele minime de biosecuritate pentru exploatațiile nonprofesionale în care se cresc porcine domestice sunt următoarele: (la 25-08-2017, Partea introductivă a articolului 12 din Capitolul IV a fost modificată de Punctul 5, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) a) porcinele domestice din exploatațiile nonprofesionale trebuie deținute în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele domestice din alte exploatații, cu porci mistreți sau cu proprietari străini care dețin porcine domestice;b) animalele nu sunt hrănite cu resturi alimentare/lături ce conțin resturi de la carnea de porc gătită în familie, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002;c) nu există contact între porcii domestici și orice produs sau subprodus provenit de la porcii mistreți, inclusiv de la cei vânați sau morți;d) scroafele/vierii nu sunt scoase/scoși din exploatație în scopul montei cu animale din altă exploatație;e) în zonele în care pesta porcină africană a fost confirmată oficial este interzisă hrănirea animalelor sau folosirea de așternut cu iarbă ori fân provenite din zonele aflate sub restricții.  +  Articolul 13 Pentru exploatațiile comerciale și pentru exploatațiile comerciale de tip A trebuie respectate regulile prevăzute în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 63/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploatațiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar.  +  Articolul 14 Creșterea porcinelor domestice în spații neîngrădite și neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreți este strict interzisă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 15 Deținătorii de porcine domestice din exploatațiile nonprofesionale au obligația să comunice medicului veterinar de liberă practică împuternicit potrivit legii modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor proprii sau în exploatațiile limitrofe, numărul animalelor moarte.  +  Articolul 16 În exploatațiile comerciale de porcine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări de servicii veterinare are obligația de a comunica direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor și numărul animalelor moarte din exploatație.  +  Articolul 17 Campaniile de informare/avertizare destinate crescătorilor de porcine din toate sistemele de creștere și patronatelor de profil trebuie realizate astfel încât să informeze crescătorii de porcine cu privire la strategia urmată de autorități, la rolul crescătorilor de porcine în respectarea măsurilor de biosecuritate, la notificarea precoce a bolii și la participarea activă la supravegherea stării de sănătate a animalelor deținute.  +  Articolul 18 În recoltarea probelor pentru examenul de laborator sunt respectate principiile stabilite în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor.  +  Articolul 19 Diagnosticul pestei porcine africane pe aceste probe se stabilește în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/CE din 26 mai 2003 de aprobare a manualului de diagnostic al pestei porcine africane.  +  Articolul 20 În cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane la porcii domestici, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene aplică măsurile de control prevăzute în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare.  +  Capitolul V Măsurile care se aplică pentru porcii mistreți din fondurile cinegetice, parcurile naționale, Rezervația Biosferei "Delta Dunării", crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare  +  Articolul 21 Crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare sunt supuse controlului sanitar-veterinar și trebuie înregistrate sanitar-veterinar conform legislației naționale în vigoare.  +  Articolul 22(1) În crescătoriile de vânat și în complexurile de vânătoare de pe teritoriul României se aplică următoarele măsuri de biosecuritate:a) exploatațiile sunt îngrădite, pentru a împiedica mișcarea porcilor mistreți în afara exploatației;b) la intrarea în exploatație există mijloace de dezinfecție pentru personal, vizitatori și pentru mijloacele de transport;c) încheierea unui contract cu o unitate de ecarisare care să colecteze subprodusele de origine animală;d) încheierea unui contract cu un medic veterinar de liberă practică care să asiste partidele de vânătoare, să examineze vânatul, să recolteze probele și să certifice transporturile de vânat către centrele de procesare;e) notificarea către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană a tuturor partidelor de vânătoare organizate, a animalelor moarte sau bolnave, precum și a creșterii morbidității sau a mortalității la animalele din exploatație;f) vânătorii din alte țări care participă la campaniile de vânătoare trebuie să semneze, la intrarea în exploatație, o declarație pe propria răspundere că nu au participat, împreună cu câinii lor, în ultima lună, la vânători de porci mistreți în țări în care evoluează pesta porcină africană;g) în cazul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană într-o astfel de exploatație, stabilirea zonelor de protecție și supraveghere se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare.(2) În scopul evitării difuzării de material patologic, exploatația trebuie prevăzută cu:a) centru de colectare a vânatului, prevăzut cu mijloace corespunzătoare de dezinfecție;b) platformă/spațiu de eviscerare a animalelor împușcate, prevăzută cu containere de colectare pentru masa gastro-intestinală provenită de la eviscerarea animalelor;c) containere de colectare a animalelor moarte.  +  Articolul 23 Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană are obligația să informeze periodic proprietarii crescătoriilor de vânat și ai complexurilor de vânătoare cu privire la situația epizootologică a bolilor la porcii mistreți care evoluează în Comunitatea Europeană și în țările terțe din jurul României.  +  Articolul 24 Gestionarii fondurilor cinegetice au obligația reținerii și păstrării în condiții optime din punct de vedere sanitar-veterinar a exemplarelor de mistreț vânate sau găsite moarte, până la obținerea rezultatului de laborator privind pesta porcină africană; condițiile optime sunt reprezentate de spații amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spații frigorifice și altele asemenea).  +  Articolul 25 Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană are obligația de a informa, ori de câte ori este cazul, gestionarii fondurilor cinegetice, administratorii parcurilor naționale și Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" cu privire la situația epidemiologică a pestei porcine africane la nivel național și local.  +  Articolul 26 Gestionarii fondurilor cinegetice, administratorii parcurilor naționale și Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" au obligația să participe, la solicitarea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, la instruirile anuale cu privire la obligațiile care le revin în aplicarea Programului și asupra cunoștințelor tehnice necesare cu privire la epidemiologia și controlul bolii.  +  Articolul 27 În cazul porcilor mistreți din fondurile cinegetice, parcurile naționale, Rezervația Biosferei "Delta Dunării", din crescătoriile de vânat și din complexurile de vânătoare, animalele vânate nu sunt scoase din centrul de colectare decât după sosirea rezultatului pentru trichineloză și pentru bolile porcilor supuse supravegherii conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, doar în cazul în care rezultatul supravegherii este negativ.  +  Articolul 28Pe durata aplicării Programului, cel puțin următoarele măsuri sunt aplicate în populațiile de porci mistreți, după cum urmează:a) cotele de vânătoare sunt analizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și sunt stabilite ținând cont de necesitatea reducerii populației de porci mistreți existente;b) administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreți la locurile de pândă este permisă;c) hrănirea susținută cu cantități îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreți este interzisă;d) încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de porci mistreți, îndeosebi pentru femelele adulte și subadulte; ținta vânătorii este atingerea densității de 0,5 mistreți pe km^2 sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii;e) cota de vânătoare trebuie să fie echilibrată între masculi și femele, 50% din fiecare categorie, dintre femele având prioritate cele adulte și subadulte; f) în zonele de frontieră, cel puțin pe o distanță de 20 km până la frontiera de stat, vânătoarea trebuie condusă astfel încât să se evite mișcările excesive de animale spre frontiera de stat. (la 25-08-2017, Articolul 28 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 )  +  Articolul 28^1(1) Pentru porcii mistreți găsiți morți, bolnavi și împușcați în vederea stabilirii diagnosticului sau morți în accidente, proveniți din fondurile cinegetice, gestionarii acestor fonduri, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei, precum și vânătorii primesc un stimulent în valoare de 225 lei/animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare cadavru adus la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectând condițiile de biosecuritate în timpul transportului.(2) Pentru fiecare porc mistreț mascul vânat în zona definită ca zonă de mare risc, de la care se prezintă probe la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, vânătorii primesc un stimulent în valoare de 65 lei, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe aduse la laborator; carcasa trebuie păstrată până la obținerea rezultatelor de laborator privind pesta porcină africană, în condiții optime din punct de vedere sanitar-veterinar.(3) Pentru fiecare femelă vânată din zona definită ca zonă de mare risc, vânătorii primesc un stimulent în valoare de 400 lei, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe adus la laborator, cu condiția prezentării la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene a aparatului reproducător recoltat de la scroafa vânată, astfel încât să fie evidentă proveniența sălbatică.(4) Persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care notifică direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene existența unor cadavre de porci domestici, respectiv existența unor porci care prezintă semne clinice de pestă porcină africană, în zonele adiacente drumurilor publice, pe raza teritorială a localităților, în cadrul sau în vecinătatea exploatațiilor, și asigură prezența animalului/animalelor până la ajungerea unui medic veterinar oficial în locul respectiv, primesc un stimulent în valoare de 65 lei/fiecare notificare, în urma confirmării diagnosticului de pestă porcină africană în baza buletinului eliberat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laborator național de referință pentru pesta porcină africană.(5) Persoanele care beneficiază de despăgubiri conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, nu pot beneficia de stimulentul prevăzut la alin. (4).(6) Fondurile necesare pentru plata sumelor prevăzute la alin. (1)-(3) sunt asigurate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație și rambursate, în proporție de 75%, de Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile deciziilor Grant anuale.(7) Fondurile necesare pentru plata sumelor prevăzute la alin. (4) sunt asigurate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație. (la 06-07-2018, Capitolul V a fost completat de Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 485 din 5 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 06 iulie 2018 )  +  Articolul 29 În zonele de frontieră, acțiunile de vânătoare se desfășoară cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 30 Supravegherea suplimentară - supravegherea activă - la animalele vânate trebuie efectuată în zonele de mare risc de la frontierele cu țările în care a fost confirmată oficial această boală ori în zonele de restricție stabilite prin Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, în proporție de 100% din porcii mistreți vânați, în urma confirmării oficiale a bolii în România.  +  Articolul 31(1) Cadavrele porcilor mistreți sau carcasele porcilor depistați pozitivi în laborator vor fi distruse în condițiile și prin metodele specificate și admise în Regulamentul Consiliului nr. 1.069/2009, cu respectarea tuturor precauțiilor de împiedicare a răspândirii virusului în mediul înconjurător, precum și a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.(2) Suprafețele considerate infectate în urma contactului cu cadavrele vor fi dezinfectate prin utilizarea dezinfectantelor specifice aprobate.  +  Articolul 32 În cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane la porcii mistreți, autoritățile veterinare competente aplică măsurile de control al bolii prevăzute în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006, cu modificările și completările ulterioare.  +  Articolul 33 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene vor desfășura campanii de informare și avertizare periodice, pentru informarea tuturor categoriilor de persoane care pot veni în contact cu porcii mistreți, referitor la strategia stabilită pentru profilaxia și controlul bolii.  +  Articolul 34Investigațiile de laborator pentru pesta porcină africană se desfășoară la nivelul întregii țări; principiul investigării se bazează pe creșterea supravegherii pasive și pe recoltarea de probe provenite de la porcii domestici găsiți morți sau bolnavi și de la porcii mistreți găsiți morți, bolnavi sau morți în accidente de mașină. (la 25-08-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 7, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 )  +  Anexa la program
    PLANUL DE CONTINGENȚĂ
    al României pentru pesta porcină africană
     +  Capitolul I Prevederi generale1.1. Scopul prezentului plan de contingență al României pentru pesta porcină africană, denumit în continuare Plan de contingență, este de a stabili modalitatea în care sunt realizate și controlate intervențiile în focarele de pestă porcină africană. Planul de contingență cuprinde prevederi privind desemnarea și atribuțiile factorilor de decizie și de intervenție în focare, resursele financiare, de personal și de echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare a crizei și modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare, în vederea unei reacții prompte în cazul unor alerte de boală și a reducerii riscului de răspândire a virusului bolii.  +  Capitolul II Definiții2.1. În înțelesul prezentului plan de contingență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) alertă - activarea structurii operaționale a autorității centrale competente;b) animal - mamifere, păsări domestice, păsări sălbatice, pești, albine, viermi de mătase, batracieni, moluște, gasteropode, crustacee și tunicate;c) deținător de animale - persoană fizică sau juridică care are în responsabilitatea sa animale;d) exploatație - orice incintă împrejmuită, cu unul ori mai multe adăposturi, sau orice loc în care sunt ținute animale;e) proprietar de animale - persoană fizică sau juridică care are în proprietate animale;f) situație de urgență - eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;g) situație epidemiologică veterinară - eveniment excepțional care afectează sănătatea publică, a animalelor și/sau cu impact economic deosebit de pe teritoriul României, care, prin amploare și intensitate, amenință sănătatea animală și siguranța alimentelor și, implicit, sănătatea populației și mediul înconjurător, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare importante și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate în combaterea bolilor.  +  Capitolul III Măsurile care se impun pentru controlul pestei porcine africane3.1. Controlul pestei porcine africane în România se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările și completările ulterioare.3.2. Neutralizarea cadavrelor și a altor subproduse3.2.1. Cadrul legal privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală, indiferent de locul de proveniență a acestora, este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 și de Ordonanța Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.  +  Capitolul IV Costurile aferente măsurilor care se impun pentru controlul pestei porcine africane4.1. În cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană se acordă despăgubiri în condițiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare.4.2. Costurile necesare aplicării măsurilor legale de control al bolilor infectocontagioase sunt finanțate din fondurile prevăzute în bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, precum și al unităților subordonate.4.3. Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane se asigură prin bugetele anuale aprobate Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ale instituțiilor care contribuie la aplicarea măsurilor de control.4.4. Dacă fondurile prevăzute în buget nu sunt suficiente, acestea se asigură cu prioritate prin virări de credite bugetare și de angajament, efectuate potrivit prevederilor legale în vigoare, sau se pot aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în condițiile legii.  +  Capitolul V Planul de acțiune privind intervenția în focarul de pestă porcină africană și depopularea exploatațiilor5.1. În conformitate cu prevederile art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii, înainte de depopularea exploatațiilor, unitatea operațională locală din cadrul centrului local de combatere a bolilor, responsabilă de operația de depopulare, trebuie să stabilească un plan de acțiune, pentru a asigura respectarea normelor prevăzute în acest regulament, în vederea stabilirii ordinii activităților și pentru asigurarea deplinei eficiențe în depopularea efectivelor; acest plan de acțiune asigură coordonarea întregii activități de o manieră previzibilă și eficientă. Necesitatea planului de acțiune este stipulată și de prevederile cap. 7.6 art. 7.6.4 din Codul internațional de sănătate a animalelor terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor - Codul OIE pentru animale terestre. Planul de acțiune reprezintă o parte a unui plan mai larg de acțiune privind intervenția în focar, care este elaborat la nivelul unității operaționale locale a centrului local de combatere a bolilor, respectiv al municipiului București, supus aprobării în cadrul acestuia.5.2. În elaborarea planului de acțiune este esențial ca metoda de ucidere aleasă să fie sigură, ușor de aplicat și să ofere garanția că toate animalele sunt ucise rapid.5.3. Planul de acțiune are următoarele scopuri:a) să asigure că activitățile de depopulare sunt efectuate corespunzător;b) să asigure depopularea fermei în mod rapid și eficient;c) să respecte cerințele de siguranță pentru protecția oamenilor care participă la depopulare;d) să respecte cerințele de ucidere a animalelor în condiții de siguranță și bunăstare;e) să confere siguranța că ferma este gata pentru repopulare la încheierea aplicării măsurilor de control.5.4. Planul de acțiune trebuie să cuprindă:a) obiectivele și scopul activităților de depopulare;b) numărul adăposturilor, specia și numărul de animale care trebuie ucise;c) metodele de asomare și ucidere, condițiile de utilizare, parametrii-cheie (cantitate de substanță, timp de expunere);d) echipamentul, personalul și materialele necesare;e) ordinea depopulării, ținând cont de vârsta și starea fiziologică a animalelor;f) numărul și componența echipelor de ucidere;g) șeful operațiunii de depopulare;h) planificarea timpului necesar depopulării;i) locurile de ucidere a animalelor.5.5. Cu privire la focar, Planul de acțiune stabilește:a) locul de amplasare a centrului de intervenție în teren, dacă este cazul;b) desemnarea persoanei însărcinate cu supravegherea activităților de control al bolii;c) numărul și componența echipelor de intervenție;d) facilitățile, materialele și echipamentele necesare activităților de control și sursele din care acestea vor fi procurate;e) planificarea timpului necesar derulării fiecărei activități;f) unitatea de ecarisare autorizată la care se va efectua distrugerea cadavrelor rezultate în urma depopulării;g) în cazul în care nu există unități de ecarisare autorizate în apropiere, locurile de pe teritoriul județului unde se vor putea utiliza metodele alternative de distrugere (îngropare/ardere);h) metodele de dezinfecție alese;i) aspecte speciale referitoare la respectarea biosecurității și a unor aspecte de mediu, dacă este cazul;j) previzibilitatea limitărilor/problemelor care ar putea apărea în timpul activităților de depopulare.5.6. Planul de acțiune va fi aprobat în plenul centrului local de combatere a bolii și va fi comunicat:a) tuturor partenerilor operaționali care contribuie la combaterea focarului, pentru a fi strict respectat;b) proprietarului exploatației/operatorului comercial/deținătorului de animale, după caz, cu privire la care s-au instituit restricțiile;c) Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, spre informare și pentru monitorizarea activităților de combatere. Pe baza planului de acțiune, directorul executiv al direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București supervizează activitățile de control al bolii.  +  Capitolul VI Atribuțiile autorităților și instituțiilor publice implicate în supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane6.1. Autoritățile și instituțiile publice implicate în supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane sunt Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției, Agenția Națională de Administrare Fiscală, consiliile județene, consiliile locale și primarii. (la 25-08-2017, sintagma: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost înlocuită de Punctul 12, ARTICOL UNIC HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.2. Atribuțiile și responsabilitățile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ale Ministerului Apelor și Pădurilor, ale Ministerului Transporturilor și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției cu privire la supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane sunt prevăzute în hotărârile Guvernului privind organizarea și funcționarea acestora. (la 25-08-2017, sintagma: Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost înlocuită de Punctul 12, ARTICOL UNIC HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.3. În condițiile art. 6^3, 9 și 12 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are următoarele atribuții și responsabilități:a) elaborează și promovează Programul de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane în România;b) elaborează procedurile specifice privind prevenirea, combaterea și controlul pestei porcine africane;c) transmite și susține măsurile aferente prevenirii, combaterii și controlului pestei porcine africane în relația cu serviciile specializate ale Comisiei Europene;d) monitorizează, evaluează și gestionează datele privind evoluția pestei porcine africane;e) alocă și eliberează fondurile necesare achiziției echipamentelor și materialelor necesare testării în laborator a probelor recoltate pentru diagnosticul de laborator și asigură respectarea termenelor de diagnostic, pentru identificarea precoce a virusului pestei porcine africane;f) reactualizează periodic analiza de risc, în funcție de evoluția epizootică a pestei porcine africane în Europa și în țările terțe vecine;g) reactualizează, atunci când este cazul, Planul de contingență pentru pesta porcină africană, aprobat prin prezenta hotărâre;h) inițiază măsurile de control la confirmarea oficială a pestei porcine africane;i) solicită, în situația creșterii gradului de risc sau a confirmării oficiale a pestei porcine africane, întrunirea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea convocării Centrului Național de Combatere a Bolilor, organizat potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.189/2009 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Combatere a Bolilor și ale structurilor din componența acestuia;j) asigură sau efectuează demersuri pentru identificarea resurselor umane, a resurselor financiare și a materialelor pentru implementarea măsurilor de control al bolii;k) monitorizează măsurile de control aplicate în focar;l) asigură aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare pentru uciderea animalelor;m) monitorizează aplicarea măsurilor de ecarisare în focar;n) asigură notificarea pestei porcine africane organismelor internaționale de profil și raportarea stadiului de aplicare a măsurilor de combatere a bolii;o) în funcție de modificarea situației epidemiologice veterinare, solicită întrunirea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență ori de câte ori este necesar, pentru dispunerea de măsuri privind mobilizarea forțelor de intervenție necesare aplicării măsurilor de control al bolii prevăzute de legislația în vigoare;p) informează Ministerul Apelor și Pădurilor cu privire la nerespectarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a prevederilor Programului și propune rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice respective; (la 25-08-2017, sintagma: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost înlocuită de Punctul 12, ARTICOL UNIC HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) q) informează călătorii, la punctele de trecere a frontierei de stat, cu privire la unele restricții sanitar-veterinare dispuse ca urmare a evoluției bolii.6.3^1. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor achiziționează, în regim de urgență, prin direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, opt incineratoare mobile, pentru incinerarea cadavrelor rezultate în urma măsurilor de ucidere pentru controlul și eradicarea bolii. (la 25-08-2017, Capitolul VI din Anexa a fost completat de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.3^2. Fondurile necesare pentru achiziționarea incineratoarelor mobile prevăzute la pct. 6.3^1 se asigură din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. (la 25-08-2017, Capitolul VI din Anexa a fost completat de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.3^3. Prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor se stabilesc direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene care achiziționează incineratoarele mobile prevăzute la pct. 6.3^1, condițiile de operaționalizare și transport al acestora către și în focarele de pestă porcină africană. (la 25-08-2017, Capitolul VI din Anexa a fost completat de Punctul 8, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.4. În condițiile art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 2 și 3,lit. b) pct. 2, 5, 7 și 10 și lit. c) pct. 22, precum și ale art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuții și responsabilități:a) personalul specializat din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sau al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, după caz, contribuie, conform competențelor legale, la realizarea măsurilor profilactice și de control, astfel:1. participă prin echipe fixe și/sau mobile la activitățile pentru supravegherea și controlul mișcărilor de animale vii, produse și subproduse animaliere, alte materii și materiale ce pot fi contagioase, în și dinspre focar, zona de protecție și zona de supraveghere;2. acordă sprijin personalului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor pentru aplicarea tuturor măsurilor restrictive dispuse conform legii;3. execută controlul mijloacelor de transport în scopul identificării transporturilor ilegale de animale și produse de origine animală;4. execută activități specifice în scopul prevenirii și combaterii activităților de comercializare ilegală a animalelor vii și a produselor de origine animală;5. asigură protecția personalului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor în timpul efectuării activităților sanitar-veterinare prevăzute la pct. 6.3 lit. h), k), l) și m), în conformitate cu legislația în vigoare;6. stabilește rutele, dirijează și controlează circulația autovehiculelor în zonele afectate de pesta porcină africană;7. la solicitarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în condițiile art. 11 lit. l) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, în scopul prevenirii răspândirii bolii, permite organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei și stabilește condițiile în care se pot organiza acestea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;8. comunică direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, competente teritorial, informații referitoare la descoperirea cadavrelor de porci mistreți ori a unei populații de porci mistreți cu un comportament modificat, care poate fi determinat de boală, despre care au luat cunoștință pe timpul executării misiunilor de supraveghere a frontierei de nord și celei de est a României;9. comunică direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, competente teritorial, informații referitoare la mișcările populațiilor de porci mistreți peste frontieră, despre care au luat cunoștință pe timpul executării misiunilor de supraveghere a frontierei de nord și celei de est a României;10. sprijină reprezentanții autorităților publice locale în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la pct. 6.9 lit. a);b) prefectul, în calitate de președinte al comitetului județean pentru situații de urgență, dispune măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea focarelor de pestă porcină africană.6.5. În condițiile art. 5 alin. (1) lit. a), b), k), m) și ț) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Apărării Naționale are următoarele atribuții și responsabilități:a) asigură sprijinul necesar organizării prompte a centrelor de intervenție în teren, cât mai aproape de focar, inclusiv prin punerea la dispoziția acestora a unor facilități existente în unitățile militare ce pot fi dislocate în acest sens;b) pune la dispoziția centrelor de intervenție în teren hărți, Sistemul informatic geografic și Sistemul global de poziționare, precum și alte surse de informare ce pot fi folosite pentru direcționarea măsurilor de control al bolii;c) participă la organizarea de exerciții de alertă în domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor;d) asigură logistica activităților necesare în controlul bolii identificate în cadrul Centrului Național de Combatere a Bolilor.6.6. În aplicarea art. 5 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Apelor și Pădurilor are următoarele atribuții și responsabilități: (la 25-08-2017, sintagma: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost înlocuită de Punctul 12, ARTICOL UNIC HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) a) cooperează cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la stabilirea și aprobarea cotei de vânătoare a porcilor mistreți, pentru asigurarea supravegherii pasive și active a pestei porcine africane pe teritoriul României, în funcție de situația epidemiologică veterinară națională și internațională;b) cooperează cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în vederea aprobării reducerii populației de porci mistreți; (la 25-08-2017, Litera b) din Punctul 6.6. , Capitolul VI , Anexa a fost modificată de Punctul 9, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) c) răspunde de monitorizarea și controlul implementării măsurilor ce revin personalului de specialitate al fondurilor cinegetice, conform Programului și solicitărilor tehnice ale Autorității Naționale Sanitare Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;d) pune la dispoziția Autorității Naționale Sanitare Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor catagrafia porcilor mistreți, cota de recoltă stabilită, precum și situația mistreților vânați efectiv sau identificați morți din fondurile cinegetice și complexurile de vânătoare/crescătoriile de vânat;e) notifică Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în regim de urgență, cu privire la creșterea mortalității și morbidității la porcii mistreți, precum și cu privire la modificările intervenite în comportamentul acestora;f) Abrogată. (la 25-08-2017, Litera f) din Punctul 6.6. , Capitolul VI , Anexa a fost abrogată de Punctul 10, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) g) dispune măsurile cu privire la rezilierea contractelor de gestionare a fondurilor cinegetice pentru nerespectarea prevederilor Programului, în urma propunerilor formulate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.6.6^1. Ministerul Mediului participă, prin autoritățile competente pentru protecția mediului din subordinea acestuia, la identificarea/stabilirea metodelor alternative de ecarisare, în funcție de condițiile locale, potrivit derogărilor prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002, precum și a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 24/2016, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 55/2017. (la 25-08-2017, Capitolul VI din Anexa a fost completat de Punctul 11, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 583 din 9 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 25 august 2017 ) 6.7. În condițiile art. 7 lit. C pct. 22 și ale art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională de Administrare Fiscală are următoarele atribuții și responsabilități:a) efectuează controlul vamal asupra bagajelor persoanelor și coletelor poștale sosite din țări terțe, precum și asupra mijloacelor de transport, în vederea evitării introducerii produselor de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană;b) colaborează, în exercitarea atribuțiilor sale, cu personalul cu atribuții de inspecție și control de specialitate din cadrul autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor și cu organele de specialitate ale altor ministere și instituții specializate, precum și cu persoane juridice și fizice și cu alte entități, în vederea eliminării riscului de introducere în România a produselor care nu îndeplinesc cerințele stabilite în legislația specifică în vigoare.6.8. Consiliile județene realizează activitatea de distrugere a materialelor de risc rezultate în urma aplicării Programului, în condițiile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 24/2016.6.9. În condițiile art. 36 alin. (2) lit. e) și alin. (7) lit. a), precum și ale art. 63 alin. (1) lit. d) și alin. (5) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 4 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 24/2016, consiliile locale și primarii au următoarele atribuții și responsabilități:a) colaborează cu reprezentanți ai Jandarmeriei Române în cadrul activităților de pază a obiectivelor, dacă este cazul, precum și la instalarea semnelor și a panourilor de avertizare pe căile de acces din zonele de protecție și de supraveghere și în jurul fermelor/curților unde boala a fost confirmată oficial; aceste semne se instalează și pe drumurile ce delimitează granițele zonelor de protecție și de supraveghere;b) participă la evaluarea animalelor, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de legislația în vigoare;c) în cazul neutralizării prin metode alternative, identifică și pun la dispoziție terenurile pentru incinerare/îngropare;d) pun la dispoziție utilajele și sprijină cu personal activitățile referitoare la încărcare, săpare, astupare, care sunt necesare în cadrul neutralizării alternative.  +  Capitolul VII Resurse și capacități de laborator7.1. Resurse umane Centrul local de combatere a bolilor deține o listă a personalului din cadrul direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București care poate fi contactat la momentul suspiciunii sau confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană. În această listă trebuie inclus personalul calificat și experimentat în creșterea speciilor susceptibile la boală și în combaterea bolii, din cadrul județului, cu datele de contact ale fiecărei persoane; o linie telefonică de tip help-line trebuie să fie disponibilă pentru public, la nivelul fiecărei direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, pentru anunțarea suspiciunilor de pestă porcină africană. În cazul confirmării oficiale a pestei porcine africane, numărul de persoane care operează în fiecare centru local de combatere a bolilor este stabilit în funcție de numărul de focare și de mărimea zonelor de protecție și de supraveghere. Personalul centrului local de combatere a bolilor include:a) personal administrativ instruit în managementul situațiilor de urgență din domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor, determinate de apariția pestei porcine africane;b) medici veterinari instruiți în diagnosticul pestei porcine africane, ucidere, măsuri de biosecuritate și alte proceduri care se aplică în zonele de control, operațiunile de control al mișcării animalelor în teritoriu și alte restricții;c) personal tehnic auxiliar, instruit în diverse operațiuni, precum evaluarea animalelor, proceduri care se execută în curțile infectate, și operațiuni privitoare la controlul mișcărilor.7.2. Resurse materiale7.2.1. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene trebuie să dețină următoarele materiale consumabile:a) echipament de protecție: măști, mănuși, ochelari de protecție, salopete - cel puțin 50-100 de bucăți din fiecare articol; stocul trebuie să fie suficient pentru intervenția în cinci focare de pestă porcină africană care evoluează într-o exploatație nonprofesională ori într-o exploatație comercială cu până la 1.000 de animale;b) dezinfectante eficiente față de agenții infecțioși, detergenți și săpun; cantitatea de dezinfectant trebuie să fie suficientă pentru dezinfecția unei suprafețe de 20.000 mp;c) echipament pentru prelevarea de probe - cel puțin 5 truse;d) benzi pentru delimitarea teritoriului - 20.000 m;e) hărți detaliate ale județului - 2 bucăți; câte o hartă pentru ședințele operative ale unității operaționale locale, respectiv ale unității locale de sprijin din centrul local de combatere a bolilor;f) echipament de vaccinare - seringi automate și ace de schimb - cel puțin 5 bucăți, necesare pentru dotarea a 5 echipe de vaccinare;g) afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere;h) alte consumabile considerate necesare.7.2.2. Mijloace fixe7.2.2.1. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene trebuie să dețină asomatoare, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 74/2009 privind asigurarea condițiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 180/2006.7.2.2.2. Materialele consumabile și mijloacele fixe trebuie întreținute corespunzător, inventariate și verificate periodic pentru aprecierea gradului de deteriorare, în vederea înlocuirii, după caz.7.3. Capacități de laborator7.3.1. Examenele de laborator pentru evidențierea virusului pestei porcine africane sunt efectuate de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, laborator național de referință pentru pesta porcină africană, sau de laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene autorizate și arondate în acest scop prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.7.3.2. Laboratorul comunitar de referință pentru pesta porcină africană este El Centro de Investigacion en Sanidad Animal - Valdeolmos, Madrid, Spania.7.3.3. Sarcinile și responsabilitățile Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală sunt următoarele:a) stabilirea și confirmarea oficială a diagnosticului în pesta porcină africană;b) colaborarea cu Laboratorul comunitar de referință pentru pesta porcină africană, cu privire la standardele și metodele de diagnostic pentru pestă porcină africană și la diagnosticul diferențial;c) stocarea culturilor celulare de origine de la porcine, monocite și macrofage folosite în diagnostic împreună cu virusul și/sau a serurilor standardizate și a celorlalți agenți de referință;d) supervizarea măsurilor de securitate ce trebuie luate de laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene cu privire la diagnosticul pestei porcine africane, în conformitate cu standardele minime în domeniu.  +  Capitolul VIII Programe de instruire a personalului veterinar8.1. Personalul veterinar implicat în combaterea pestei porcine africane trebuie instruit periodic, prin sesiuni de instruire și prin exerciții de simulare în timp real și în sală.8.2. În conformitate cu prevederile Directivei 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană, trebuie organizate:a) acțiuni de formare privind semnele clinice, ancheta epidemiologică și combaterea pestei porcine africane;b) exerciții de alertă, organizate cel puțin de două ori pe an;c) acțiuni de formare în tehnicile de comunicare, cu scopul de a organiza campanii de sensibilizare privind apariția epizootiei curente, adresate autorităților, fermierilor și medicilor veterinari.8.3. Personalul veterinar din Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală trebuie să urmeze, de asemenea, cursuri de instruire periodice, cel puțin o dată pe an, organizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.8.4. Instruirea personalului din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București se realizează prin:a) seminare, grupuri de lucru și exerciții de simulare privind diagnosticul și controlul pestei porcine africane, organizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor; la nivelul instituției care organizează instruirea trebuie să fie disponibile dosarele care atestă organizarea instruirii, cu semnătura de prezență a persoanelor instruite;b) instruiri organizate la nivelul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, care trebuie să pună accent pe măsurile imediate de control al pestei porcine africane, în primele 12 ore de la confirmarea oficială a bolii.8.5. Personalul din laboratoare trebuie să fie instruit cu privire la noile echipamente pentru laboratoare și teste de diagnostic pentru pesta porcină africană.  +  Capitolul IX Programe de informare și de conștientizare a populației9.1. Atât în perioada de liniște epidemiologică, cât și în perioadele de evoluție a pestei porcine africane, Centrul Național de Combatere a Bolii trebuie să informeze și să conștientizeze populația prin:a) afișarea în locuri publice a materialelor informative referitoare la boală;b) tipărirea de broșuri informative;c) anunțuri în mass-media;d) ședințe informative publice;e) publicitate intensivă la acutizarea bolii;f) modele de afișe, dispoziții și anunțuri.9.2. Atunci când există un risc major privind evoluția pestei porcine africane în Uniunea Europeană sau în țări terțe situate la granița cu România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor inițiază o campanie de informare a populației asupra acestui aspect, precum și a riscului pentru România, prin intermediul mass-media; de asemenea se înființează o linie telefonică de urgență la nivel central și județean la care se pot solicita informații cu privire la boală și la evoluția acesteia.9.3. Crescătorii de animale sunt anunțați cu privire la condițiile în care beneficiază de despăgubirile acordate ca urmare a măsurilor care se întreprind pentru lichidarea focarelor de boli transmisibile ale animalelor.  +  Capitolul X Distrugerea carcaselor de animale în cazul apariției unui focar de pestă porcină africană10.1. Uciderea animalelor și distrugerea carcaselor în cazul apariției unui focar de pestă porcină africană se realizează cât mai rapid posibil, pentru a împiedica răspândirea bolii în exploatațiile de contact.10.2. Distrugerea carcaselor de animale se poate face prin două metode:a) convențională, prin denaturarea în unități specializate;b) alternativă, în situația în care este depășită capacitatea de distrugere a carcaselor sau în situația în care condițiile epidemiologice o impun; pot fi folosite ca metode alternative de distrugere incinerarea și îngroparea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009. În situația în care sunt utilizate metodele alternative de distrugere este necesară consultarea prealabilă a direcției de sănătate publică, a Administrației Naționale "Apele Române" prin structurile subordonate, a Agenției pentru Protecția Mediului și a autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială a fost identificat focarul de pestă porcină africană/au fost identificate locurile pentru aplicarea metodelor alternative de distrugere.
    -------