DECIZIA nr. 71 din 22 februarie 2018referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 526 din 26 iunie 2018



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ioana Marilena Chiorean- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.881D/2016.2. La apelul nominal răspunde autoarea excepției Felicia Amuzan și directorul general al Direcției generale juridice, relații publice și comunicare pentru partea Agenția Națională de Integritate, cu delegație la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autoarei excepției a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, motivată de faptul că trebuie să se prezinte și la Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de apărător. Președintele admite cererea și dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.3. La a doua strigare a cauzei, răspunde autoarea excepției Felicia Amuzan și directorul general al Direcției generale juridice, relații publice și comunicare pentru partea Agenția Națională de Integritate.4. Având cuvântul, autoarea excepției solicită admiterea excepției, astfel cum a fost formulată.5. Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând, în esență, jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la celelalte aspecte invocate de autoarea excepției, susține că acestea vizează chestiuni ce țin de legalitatea raportului de evaluare, care se analizează de instanța de contencios administrativ. Precizează că legiuitorul nu a modificat art. 96 din Legea educației naționale nr. 1/2011 decât în ceea ce privește funcția de primar, iar nu și cea de viceprimar. De asemenea, arată că textul se referă la calitatea de membru al consiliului de administrație al unei școli publice, iar nu la calitatea de administrator.6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autoarea excepției urmărește în realitate modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, prin prisma art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, or aceste aspecte reprezintă atributul exclusiv al instanței judecătorești.
    CURTEA,
    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 14 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 280/42/2016, Curtea de Apel Ploiești - Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Felicia Amuzan, în cadrul soluționării acțiunii formulate de autoarea excepției, privind anularea raportului de evaluare întocmit la data de 29 martie 2016 de către Agenția Națională de Integritate, prin care s-a stabilit că reclamanta a încălcat regimul juridic al incompatibilităților în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, deoarece a deținut concomitent funcția de viceprimar și de membru în consiliul de administrație al unei școli gimnaziale, regăsindu-se în situația de la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că textul de lege criticat este neconstituțional în ceea ce privește incompatibilitatea dintre funcția de primar sau viceprimar și funcția de membru al consiliului de administrație al unei școli publice. Într-un stat de drept, prevederile normative trebuie să aibă rațiune și predictibilitate. Incompatibilitățile enunțate de Legea nr. 161/2003 în ceea ce îi privește pe aleșii locali au rațiunea apărării ordinii publice și a unor valori indispensabile într-un stat de drept, care constau în înlăturarea riscului ca titularul unei funcții publice, care ar deține și o altă funcție publică de decizie la o entitate publică sau privată, să nu își exercite funcția publică pentru a obține avantaje din această a doua funcție și, astfel, să altereze climatul de onestitate și responsabilitate în care trebuie exercitată funcția publică. În speță, legea specială în raport cu Legea nr. 161/2003, și anume Legea educației naționale nr. 1/2011, a prevăzut, la art. 96 alin. (2), ca din consiliul de administrație al școlilor publice să facă parte și un reprezentant al primarului și reprezentanți ai consiliului local al localității în care funcționează școala respectivă. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 s-a prevăzut în mod expres ca primarul sau un reprezentant al primarului și reprezentanți ai consiliului local să fie membri ai unui asemenea consiliu de administrație. Astfel, este evident că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014, legiuitorul a modificat implicit textul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, înțelegând să dea, în mod explicit, sensul instituțional al participării autorităților administrației publice locale la administrarea unităților de învățământ de stat și să permită interpretarea textului de incompatibilitate al art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în sensul că reprezentarea acestor autorități să poată fi făcută și de primar, și de viceprimar. Este de reținut că primarul este și ordonator principal de credite, poziție din care s-ar fi putut susține, potrivit reglementării anterioare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014, că primarul ar fi putut oferi școlii publice al cărei administrator este avantaje nepermise de lege. În final arată că, de vreme ce funcția de administrator al unei școli publice nu este remunerată, nu procură titularului ei niciun avantaj, rezultă că incompatibilitatea funcției de viceprimar cu aceasta nu are rațiune și este în detrimentul responsabilității pe care trebuie să și-o asume aleșii locali, în interesul bunului mers al școlilor publice.9. Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că „pentru aceeași situație juridică, înainte și după apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014, se creează o inechitate și o discriminare, deoarece, pentru exercițiul vechiului mandat de viceprimar, reclamanta este considerată incompatibilă, iar pentru noul mandat să fie considerată compatibilă, mai ales că noua formulare a legii a intrat în vigoare la 30 iunie 2014, prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, iar sesizarea Agenției Naționale de Integritate sa înregistrat la 28 noiembrie 2014, investigația de evaluare începând cu 11 martie 2015.“10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11. Guvernul consideră, în principal, că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, din perspectiva situației de fapt care face obiectul judecății pe fond. Astfel, autoarea excepției a fost evaluată de Agenția Națională de Integritate în sensul că s-a aflat în incompatibilitate în perioada 26 iunie 2012-30 octombrie 2014, prin cumularea funcției de viceprimar cu calitatea de membru al consiliului de administrație al unei școli gimnaziale. Temeiul în vigoare îl constituia art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 96 din Legea nr. 1/2011, în forma aflată în vigoare în perioada respectivă. Prin urmare, excepția privește modul în care a fost aplicată legea prin prisma principiilor de drept ce guvernau starea de fapt, iar nu o situație de neconstituționalitate a prevederilor legale care au constituit temei pentru evaluarea respectivă. În subsidiar, Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011. Totodată, consideră că textul art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia România este stat de drept, consacră principiul potrivit căruia funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii, Legea nr. 161/2003 fiind o aplicare a acestui principiu constituțional. În consecință, reglementarea criticată se integrează scopului legii și nu contravine niciunei dispoziții din Constituție.12. Avocatul Poporului menționează că își păstrează punctul de vedere astfel cum a fost exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 și nr. 799D/2014, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente în ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare. Aceste dispoziții aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul cuprins: „(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;“. Ulterior învestirii Curții Constituționale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate, iar art. 87 alin. (1) lit. d) a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 17 iunie 2017. În prezent, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: [...] d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație;“. Însă, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017.16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept.17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017, criticate din aceeași perspectivă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 12 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 235 din 30 martie 2016, respingând-o ca neîntemeiată. La paragraful 15 al acestei decizii, Curtea a reținut că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilități care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011). Curtea a mai reținut, la paragraful 16, că, prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, se instituie mai multe situații de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate, autorul excepției se afla în situație de incompatibilitate, întrucât deținea atât funcția de primar, cât și pe cea de membru al consiliului de administrație al instituțiilor publice (școala în care autorul a ocupat poziția de membru al consiliului de administrație fiind considerată de Agenție ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere „instituții publice“). În perioada în care autorul excepției a exercitat și funcția de primar și pe aceea de membru în consiliul de administrație al școlii, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prevedea că în componența consiliului de administrație intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanți ai părinților, un reprezentant al consiliului local și un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuși. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că din consiliul de administrație al școlii fac parte, pe lângă ceilalți reprezentanți, și primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea a observat că autorul critică, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituționalitate. În acest sens, în jurisprudența sa în materie, Curtea a constatat că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).18. Prin Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, Curtea a reținut că activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Totodată, Curtea a observat că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție.19. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.21. În plus, referitor la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, Curtea reține că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească, așa cum este precizat la paragraful 17 al prezentei decizii, analizează aplicarea legii la cazul dedus judecății, potrivit principiului tempus regit actum.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Felicia Amuzan în Dosarul nr. 280/42/2016 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 februarie 2018.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    ----