DECIZIA nr. 4 din 28 februarie 2018referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: dacă fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal
EMITENT
  • ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 19 aprilie 2018



    Dosar nr. 3.101/1/2017
    Mirela Sorina Popescu- președintele cu delegație al Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului
    Simona Cristina Neniță- judecător la Secția penală
    Simona Elena Cîrnaru- judecător la Secția penală
    Lavinia Valeria Lefterache- judecător la Secția penală
    Luciana Mera- judecător la Secția penală
    Anca Mădălina Alexandrescu- judecător la Secția penală
    Angela Dragne- judecător la Secția penală
    Florentina Dragomir- judecător la Secția penală
    Ioana Bogdan- judecător la Secția penală
    Pe rol se află soluționarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 și nr. 34.338/212/2016 prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal“.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.Ședința a fost prezidată de către președintele cu delegație al Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Mirela Sorina Popescu.Conform art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la ședința de judecată a participat doamna Aurelia Hirt, magistrat-asistent în cadrul Secției penale. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor înaintate de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală sub nr. 3.101/1/2017, nr. 3.102/1/2017 și nr. 3.103/1/2017, s-a dispus reunirea dosarelor nr. 3.102/1/2017 și nr. 3.103/1/2017 la Dosarul nr. 3.101/1/2017.Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 3.101/1/2017, aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum și faptul că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, doamna judecător Simona Cristina Neniță, care a fost comunicat părților din proces, potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, la dosar nefiind depuse puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusă judecății.În continuare, magistratul-asistent a arătat că la dosar au transmis puncte de vedere Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate.A mai arătat că, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a specialiștilor din domeniul juridic cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, la dosar fiind comunicat punctul de vedere formulat de către Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu“ din București.La data de 19 decembrie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar Adresa nr. 2.840/C/2.994/III-5/2017, prin care s-a adus la cunoștință faptul că, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanța, fiind comunicate totodată concluzii scrise.Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatând că nu sunt cereri sau excepții de formulat, a solicitat reprezentantului Ministerului Public să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii.Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Constanța în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.A învederat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că prin sesizarea formulată nu se urmărește interpretarea unui text legal, ci lămurirea întinderii efectelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale.Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar dosarul a fost reținut în pronunțare asupra problemei de drept supuse dezlegării.
    ÎNALTA CURTE,
    asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizăriiCurtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a dispus, prin încheierile de ședință din 23 octombrie 2017 pronunțate în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 și nr. 34.338/212/2016, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal“.II. Expunerea succintă a cauzelorDosarul nr. 9.683/327/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie Prin Sentința penală nr. 709 din 17.05.2017 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în temeiul art. 336 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.În temeiul art. 335 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.În temeiul art. 38 și 39 din Codul penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A.D. în pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare.În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare, stabilindu-se un termen de supraveghere de 3 ani și 6 luni.În fapt, s-a reținut că, la data de 17.01.2016, în jurul orei 1,25, inculpatul A.D. a condus, pe drumurile publice din orașul T., un autoturism, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și fără a poseda permis de conducere.Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A.D., cauza formând obiectul Dosarului nr. 9.683/327/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanța de apel a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menționate, și, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergență, compus în condițiile art. 394 din Codul de procedură penală.În complet de divergență, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și s-a dispus sesizarea instanței supreme.În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile.Dosarul nr. 5.285/254/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familiePrin Sentința penală nr. 118 din data de 12.05.2017 pronunțată de Judecătoria Mangalia, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul P.P. la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal.În fapt, s-a reținut că, la data de 1.07.2016, inculpatul P.P. a condus pe drumurile publice din orașul N.V. autoturismul VW G., fără a poseda permis de conducere.Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P.P., cauza formând obiectul Dosarului nr. 5.285/254/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanța de apel a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menționate, și, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergență, compus în condițiile art. 394 din Codul de procedură penală.În complet de divergență, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și s-a dispus sesizarea instanței supreme.În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile.Dosarul nr. 34.338/212/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familiePrin Sentința penală nr. 625 din data de 8.05.2017 pronunțată de Judecătoria Constanța, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 83 din Codul penal, s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare față de inculpatul T.S., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.S-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare față de inculpatul T. S. și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri, conform art. 84 din Codul penal.În fapt, s-a reținut, în esență, că la data de 7.05.2015, în jurul orei 20,50, inculpatul T.S. a condus pe drumurile publice un moped marca F.B., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul T.S., cauza formând obiectul Dosarului nr. 34.338/212/2016 al Curții de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanța de apel a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menționate, și, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergență, compus în condițiile art. 394 din Codul de procedură penală.În complet de divergență, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și s-a dispus sesizarea instanței supreme.În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile.III. Opinia instanței care a formulat sesizareaMembrii completului de judecată, constituit în complet de divergență, au exprimat opinii diferite asupra chestiunii de drept în discuție. În opinie majoritară s-a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării de principiu a problemei de drept menționate, obiectul sesizării îl constituie o problemă de drept cu privire la care Înalta Curte de Casație și Justiție are competența să se pronunțe, întrucât vizează o problemă juridică de aplicare a legii, în mod unitar, respectiv se solicită adoptarea unei hotărâri de principiu din care să rezulte dacă, ulterior publicării deciziei Curții Constituționale, norma de incriminare mai produce efecte concrete, în condițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituția României.S-a susținut că există precedent judiciar în sensul admisibilității sesizării, cum ar fi Decizia nr. 6/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care instanța supremă a analizat efectele juridice ale unei norme de incriminare, ulterior pronunțării unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Cu privire la problema de drept invocată, s-a susținut că, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale a României, în raport cu conținutul acestei decizii, s-a creat o stare de incertitudine cu privire la aplicabilitatea efectivă a dispozițiilor de incriminare constând în prevederile art. 335 alin. (1) din Codul penal. Prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională, din considerentele deciziei rezultând că neconstituționalitatea se întemeiază pe încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generând discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă și rațională care să le justifice.În opinie minoritară s-a apreciat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este inadmisibilă, nefiind întrunite cerințele dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală.S-a argumentat că din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 (punctele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32), rezultă, cu evidență, caracterul interpretativ al acesteia, precizându-se că omisiunea reglementării în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere, fără o argumentație rezonabilă și obiectivă, creează inechități contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție și afectează protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice.Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale a arătat, în principiu, în ce constă viciul de neconstituționalitate a omisiunii incriminării în art. 335 alin. (1) din Codul penal a faptei de a conduce un tractor agricol sau forestier pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar problema angajării răspunderii penale a persoanei care a condus pe drumurile publice un autovehicul, altul decât un tractor agricol sau forestier, fără a poseda permis de conducere, este o problemă de aplicare a legii, care nu poate face abstracție de interpretarea dată de Curtea Constituțională.IV. Punctele de vedere ale procurorului și părților cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicităReprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, este inadmisibilă, arătând că Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale nu poate produce efecte în cauză. Apelanții-inculpați au apreciat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, pentru soluționarea, de principiu, a problemei de drept este admisibilă, susținând că textul de lege prevăzut de art. 335 alin. (1) din Codul penal nu mai produce efecte juridice, fiind în prezența unei veritabile dezincriminări a faptei, ca urmare a constatării neconstituționalității soluției legislative cuprinse în norma de incriminare.V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondateAu comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la punctele de vedere ale unora dintre instanțele arondate.Cu privire la admisibilitatea sesizării, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, Tribunalul Caraș-Severin și Tribunalul Covasna au exprimat opinia potrivit căreia sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța este inadmisibilă, întrucât nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanța supremă. S-a argumentat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 475 din Codul de procedură penală, trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții, iar nu în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate.Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, nu vizează situația conducerii autovehiculelor și tramvaielor de către persoanele care nu posedă permis de conducere, neputându-se aplica acestora nici prin raportare la dispozitivul acestei decizii, nici prin raportare la considerentele sale. Prin această decizie instanța de contencios constituțional a avut în vedere „omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere“ (paragraful 30 teza finală), situație ce nu se regăsește în cazul autovehiculelor și tramvaielor.Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării s-au conturat următoarele opinii:În opinie majoritară s-a apreciat că și după pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.S-a argumentat că, prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituțională a constatat existența unui veritabil viciu de neconstituționalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracțiunii de conducere pe drumurile publice fără permis de conducere.Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unei soluții legislative care nu incriminează o categorie de fapte și se adresează legiuitorului, acesta fiind singurul în măsură să înlăture omisiunea de reglementare printr-o normă de incriminare, întrucât Curtea Constituțională nu poate interveni pentru înlăturarea vidului legislativ, fără a aduce atingere principiului separației puterilor în stat și rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Astfel, la punctul 40 din Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituțională a arătat că, prin raportare la prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, revine legiuitorului obligația să pună de acord cu Legea fundamentală și cu decizia menționată soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere.Având în vedere efectele deciziilor prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unor dispoziții legale ca urmare a unor omisiuni ale legiuitorului, într-o astfel de ipoteză, nu se produc efecte cu privire la norma de incriminare, la existența sa normativă în ordinea juridică. În consecință, prin decizia în discuție, Curtea Constituțională a menținut în fondul activ al legislației soluția prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, neexistând vreo prevedere în sens contrar în cuprinsul considerentelor și dispozitivului acestei decizii.În acest sens s-au pronunțat: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș, Curtea de Apel Timișoara și instanțele arondate acestora.În opinie minoritară s-a apreciat că, după pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, nu mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.În acest sens s-au pronunțat Tribunalul Mureș - Secția penală, Judecătoria Rupea și Judecătoria Făgăraș, fără a se invoca argumente în susținerea acestei opinii. VI. Examenul jurisprudențeiVI.1. Jurisprudența națională relevantăInstanțele la care au fost identificate hotărâri judecătorești în această materie sunt: Curtea de Apel Alba Iulia (Decizia penală nr. 704/A din 13 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.038/A din 27 noiembrie 2017), Curtea de Apel Brașov (Decizia penală nr. 654 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Făgăraș (Sentința penală nr. 148 din 18 septembrie 2017), Curtea de Apel București (Decizia penală nr. 1.546/A din 2 noiembrie 2017 pronunțată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București; Decizia penală nr. 1.167/A din 14 septembrie 2017 pronunțată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București; Decizia penală nr. 1.245/A din 22 septembrie 2017 pronunțată de Secția a II-a penală a Curții de Apel București), Tribunalul București (Sentința penală nr. 1.925/F din 27 septembrie 2017), Judecătoria Sectorului 2 București (Sentința penală nr. 793 din 7 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 3 București (Sentința penală nr. 747 din 3 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 5 București (Sentința penală nr. 2.555 din 12 octombrie 2017), Judecătoria Oltenița (Sentința penală nr. 279 din 13 octombrie 2017); Judecătoria Giurgiu (Sentința penală nr. 2.107 din 1 noiembrie 2017; Sentința penală nr. 2.206 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Roșiori de Vede (Sentința penală nr. 307 din 15 noiembrie 2017), Curtea de Apel Cluj (Decizia penală nr. 1.151/A din 19 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.293/A din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Constanța (Decizia penală nr. 796 din 14 septembrie 2017; Decizia penală nr. 829 din 15 septembrie 2017), Judecătoria Slatina (Sentința penală nr. 897 din 2 noiembrie 2017), Judecătoria Motru (Sentința penală nr. 185 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Târgu Bujor (Sentința penală nr. 245 din 5 iulie 2017), Judecătoria Beiuș (Sentința penală nr. 266 din 25 octombrie 2017), Judecătoria Salonta (Sentința penală nr. 161 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Topoloveni (Sentința penală nr. 242 din 29 septembrie 2017), Judecătoria Curtea de Argeș (Sentința penală nr. 339 din 19 octombrie 2017), Curtea de Apel Ploiești (Decizia penală nr. 1.091 din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Suceava (Decizia penală nr. 818 din 15 septembrie 2017, Decizia penală nr. 1.085 din 1 noiembrie 2017), Judecătoria Suceava (Sentința penală nr. 430 din 28 noiembrie 2017), Judecătoria Botoșani (Sentința penală nr. 1.268 din 17 octombrie 2017), Judecătoria Săveni (Sentința penală nr. 73 din 7 august 2017), Judecătoria Timișoara (Sentința penală nr. 5.340 din 23 octombrie 2017), Judecătoria Sânnicolau Mare (Sentința penală nr. 318 din 27 septembrie 2017). Jurisprudența menționată relevă că, și ulterior pronunțării și publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale, instanțele au apreciat că fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, constituie infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal și atrage răspunderea penală a persoanei care se face vinovată de această faptă.VI.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și JustițieNu au fost identificate decizii în care instanța supremă să fi examinat chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări.VI.3. Jurisprudența relevantă a Curții ConstituționaleDecizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate invocată și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională.Instanța de contencios constituțional a constatat că „omisiunea includerii tractoarelor agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal echivalează cu dezincriminarea faptei de conducere a unui asemenea vehicul pe drumurile publice, fără a deține permis de conducere. Or, dacă asemenea fapte nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței publice, drepturile și libertățile cetățenilor, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme“. Totodată, Curtea a mai subliniat că, prin absența reglementării ca infracțiune a faptei de conducere a unui tractor agricol sau forestier pe drumurile publice, fără permis de conducere, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, precum siguranța circulației pe drumurile publice, cu consecințe majore asupra vieții și integrității corporale a persoanelor, valori protejate prin art. 22 din Constituție. De asemenea a reținut că, în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție, soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generează discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă și rațională care să le justifice.VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițiePrin Adresa nr. 2.840/C/2.994/III-5/2017 din 19 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară a înaintat concluziile formulate de procuror asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat, comunicând totodată că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la această chestiune de drept.În concluziile formulate procurorul a apreciat că sesizarea ce face obiectul cauzei de față este inadmisibilă, nefiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.S-a argumentat că prin decizia Curții Constituționale ale cărei efecte se solicită a fi explicitate s-au identificat, cu claritate neinterpretabilă, aspectele de neconstituționalitate derivate din deficiența de reglementare cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, de către o persoană care nu posedă permis de conducere. Nici în cuprinsul considerentelor și nici al dispozitivului deciziei menționate, Curtea Constituțională nu a constatat neconstituționalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa și nu lipsește textul legal de efecte juridice, norma de incriminare continuând să își producă efectele în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule pentru care este necesară deținerea unui astfel de permis, cu excepția tractoarelor agricole sau forestiere.Cum în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a unui autoturism, este vădit că decizia Curții Constituționale nu îi este aplicabilă. În consecință, între obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul judecății instanței de trimitere nu există legătura cerută de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, intervenția instanței supreme prin mecanismul întrebării prealabile nejustificându-se. Având în vedere că prin prezentul demers se urmăresc lămurirea întinderii efectelor pe care le produce o decizie a Curții Constituționale și stabilirea caracterului acesteia, iar nu interpretarea unui text legal, iar aspectul de neconstituționalitate sancționat prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale nu este aplicabil cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, condițiile ca întrebarea adresată instanței supreme să constituie o chestiune de drept, iar de lămurirea acesteia să depindă soluționarea pe fond a respectivei cauze, nu sunt îndeplinite.VIII. Opinia specialiștilor consultațiÎn conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a unor specialiști cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu“ din București a apreciat că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța este inadmisibilă.S-a susținut că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării, respectiv dependența soluționării pe fond a cauzei în care a fost invocată de lămurirea chestiunii de drept. Având în vedere că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină aceasta, s-a apreciat că aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate în cauză.IX. Dispoziții legale incidente  +  Articolul 335 din Codul penal Conducerea unui vehicul fără permis de conducere(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.(...)  +  Articolul 336 din Codul penal Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.[...]Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare  +  Articolul 6În sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile și termenii de mai jos au următorul înțeles:(...)6. autovehicul - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obișnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe șine, denumite tramvaie, precum și tractoarele agricole sau forestiere nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule;[...]  +  Articolul 20(1) Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător.[...]  +  Articolul 23(1) Dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegăriiOpinia judecătorului-raportor este în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.XI. Înalta Curte de Casație și JustițieExaminând sesizarea formulată de către Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele:În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, dacă în cursul judecății un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță constată că există o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală s-a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“. Astfel, s-a apreciat că între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent că vizează o normă de drept material sau de drept procesual) și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o legătură, în sensul că decizia instanței supreme să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii (în acest sens, Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014). De asemenea, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că sesizarea trebuie să ducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de fondul speței (în acest sens, Decizia nr. 14 din 12 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015).În fine, s-a apreciat că numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă și de natură a da naștere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite legitimează concursul dat tribunalelor și curților de apel de către instanța supremă într-o cauză pendinte.În cazul unor sesizări prin care se tinde, dimpotrivă, la dezlegarea unor probleme teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii (în acest sens, Decizia nr. 16 din 22 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015).În speță, se constată că sesizarea instanței supreme prin mecanismul de unificare a jurisprudenței prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală pune în discuție, în esență, interpretarea și aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017.Prin decizia menționată Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională. Curtea Constituțională nu a constatat neconstituționalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa. Ca atare, norma de incriminare continuă să își producă efectele, în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule, inclusiv autoturisme pentru care este necesară deținerea unui astfel de permis, cu excepția tractoarelor agricole sau forestiere.Întrucât în cauzele aflate pe rolul instanței de trimitere inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, a unor autovehicule (autoturisme, moped), este evident că decizia Curții Constituționale nu este aplicabilă, având în vedere că decizia se referă la tractoare agricole sau forestiere.Prin urmare, între obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul judecății instanței de trimitere nu există nicio legătură și, în această situație, intervenția instanței supreme prin mecanismul întrebării prealabile este inadmisibilă.Pe de altă parte, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, cu referire la sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“ cuprinsă în art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedură din 1968, care își păstrează valabilitatea și în prezent și se aplică mutatis mutandis și în cazul mecanismului de unificare a jurisprudenței prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală în vigoare, aceasta nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a conținutului dispozițiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu și a deciziilor Curții Constituționale și a efectelor pe care acestea le produc. Sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“ nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, iar nu și de către Curtea Constituțională, care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc (în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013).Prin urmare, cum în speță se solicită instanței supreme să se pronunțe asupra interpretării și aplicării unei decizii a Curții Constituționale, care oricum nu are nicio legătură cu cauzele instanței de trimitere, iar nu a unei dispoziții legale, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 475 și 477 din Codul de procedură penală,
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    În numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 și nr. 34.338/212/2016 prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunțarea și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curții Constituționale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole și forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.“Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 februarie 2018.
    PREȘEDINTELE CU DELEGAȚIE AL SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
    judecător MIRELA SORINA POPESCU
    Magistrat-asistent,
    Aurelia Hirt
    -----