PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016al riscului la inundații Administrația Bazinală de Apă Banat
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017



    Notă
    Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 106 din 7 februarie 2017
     +  CUPRINS Abrevieri  +  Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Banat  +  Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrografic Banat2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații2.3. Istoricul inundațiilor2.4. Evenimentele semnificative de inundații2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații2.7. Indicatori statistici  +  Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor  +  Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora4.1. Măsuri aplicabile la nivel național4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B A. Banat4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F. R. din cadrul A.B.A. Banat4.4. Prioritizarea măsurilor4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundații la nivel de A.B.A.4.6. Definirea de proiecte integrale majore la nivel de A.B.A4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A.  +  Capitolul 5 Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat  +  Capitolul 6 Informarea și consultarea publicului  +  Capitolul 7 Lista autorităților competente în implementarea și monitorizarea evaluarea P.M.R.I.7.1. Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România7.2. Autorități competente în implementarea P.M.R.I. inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp  +  Bibliografie  +  Planșe Planșa nr. 1 Harta hipsometrică Planșa nr. 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice Planșa nr. 3 Utilizarea terenului Planșa nr. 4 Zone afectate de inundații istorice semnificative Planșa nr. 5 Zonele cu risc potențial semnificativ în inundații Planșa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planșa nr. 7 Riscul la inundații în secenariul mediu Planșa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore  +  Anexe Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.3 Newsletter nr. 1 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I. Anexa 7.1 Legislația din domeniul managementului situațiilor de urgență generale de inundații  +  Tabele Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2-6 Poldere Tabel 2-7 Inundații istorice în Spațiul Hidrografic Banat Tabel 2-8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Banat Tabel 2-9 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Banat Tabel 2-10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Tabel 2-11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Banat (în cazul scenariului mediu) Categorie consecințe Indicatori Evaluare Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri Tabel 4-2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național Tabel 4-3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Banat Tabel 4-4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Banat Tabel 4-5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.--lor identificate pentru reducerea riscului la inundații Tabel 4-6 Principalele localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat Tabel 5-1 Indicatori asociați măsurilor conform Catalogului de măsuri potențiale la nivel național  +  Figuri Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat Figura 2-2 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Banat Figura 4-1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat  +  ABREVIERI A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române" A.N.C.O.M. - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.R.A. - Asociația Română a Apei A.S.A.S. - Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" AMC - Aparate de măsură și control C.E. - Comisia Europeană C.I.R. - Centrul de Intervenție Rapidă C.J. - Consiliul Județean C.J.S.U - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centru Meteorologic Regional C.N.A.D.N.R. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România C.N.S.S.U. - Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență CFR - Companiei Naționale de Căi Ferate D.A.I.I. - Dispecerat și Apărare Împotriva Inundațiilor D.B.H. - District de Bazin Hidrografic D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiții D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul A.N.A.R. D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. DC - Drum ComunalDE - Drum European DJ - Drum Județean DN - Drum Național E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații E-PRTR - Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați F.I.R. - Formație de Intervenție Rapidă G.A. - Gospodărirea Apelor HH - Hărți de hazard la inundații HR - Hărți de risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.D.D. - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării I.N.C.D.S. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean LDE - Linie Dublă ElectrificatăLDN - Linie Dublă NeelectrificatăLEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă LII - Linie Îngustă LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată LSN - Linie Simplă Neelectrificată M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor InterneM.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.D.T. - Modelul digital al terenului M.E. - Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. - Ministerul Finanțelor Publice M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.M.D.D. - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile M.R.I. - Managementul Riscului la Inundații M.S. - Ministerul SănătățiiM.T. - Ministerul TransporturilorMHC - Microhidrocentrală ONG - Organizație Neguvernamentală P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Județean P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. - Potențial ecologic bun P.F. - Persoană Fizică P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundații P.O.I.M. - Programul Operațional "Infrastructură Mare" P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor P.U.D. - Planurile de Urbanism și de Dezvoltare P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Național P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat REBAR - Registrul Național al Barajelor din România R.N.P. - Romsilva - Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. - Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor S.A. - Societate pe Acțiuni S.C. - Societate Comercială S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Starea ecologică bună S.G.A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundații S.N.C.S. - Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național STAS - Standard de stat TVR - Televiziunea Română U.A.T. - Unitate administrativ teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice U.N.S.A.R. din România - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România U.P.B. - Universitatea Politehnica București U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcții București UE - Uniunea Europeană A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies OSM - Open Street Map P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management VPN - Virtual Private Network WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plan s WG-Floods - Working Group Floods WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System WISE - Web-based Inquiry Science Environment  +  Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Banat Spațiul hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Banat, cuprinde bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna, situate în extremitatea de Sud-Vest a României, precum și sectorul fluviului Dunărea situat aval de confluența cu râul Nera - amonte de confluența cu râul Cerna (inclusiv afluenții de stânga ai Dunării situați în acest sector). Suprafața totală a spațiului hidrografic este de 18.393,15 kmp.  +  Relief Spațiul hidrografic Banat se caracterizează prin prezența tuturor treptelor de relief.Zona montană este redusă ca suprafață (13%) reprezentată de Munții Godeanu, Munții Cernei, Munții Banatului, ce fac parte din Carpații Meridionali. Culmile acestor munți au înălțimi cuprinse între 2.229 m și 600-700 m. Munții Mehedinți se continuă cu Podișul Mehedinți, piemont cu altitudini mai reduse. Zona dealurilor (Dealurile Lipovei, Dealurile Sacos-Zagujeni, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviței, Dealurile Bozoviciului) se află în prelungirea munților și au o răspândire relativ restrânsă. Înălțimea lor variază între 170 și 800 m și ocupă 25 % din suprafața spațiul hidrografic Banat. Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafața spațiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). O altă unitate geomorfologica distinctă este Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. În planșa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spațiului hidrografic Banat.  +  Geologie Din punct de vedere geologic,în spațiul hidrografic Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri.  +  Clima Spațiul hidrografic Banat are o climă temperat continentală moderată cu influențe submediteraneene. Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11°C, iar în zona montană ajung la -2°C. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10°C - 11°C, în zonele de câmpie, 9°C - 10°C în zona dealurilor joase și 5°C - 8°C în zona dealurilor înalte. În zona montană temperatura medie multianuală variază între 9°C - 4°C și 0°C. În ceea ce privește precipitațiile, acestea au valori de 500 mm în zonele de câmpie, în zonele înalte din Munții Poiana Ruscă, Munții Semenic și Munții Anine se înregistrează 1.000 - 1.200 mm iar în zona aferentă afluenților Dunării sunt de 500 - 600 mm.  +  Resurse de apă Resursele de apă de suprafață ale spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde resursele de apă ale celor 6 bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna, plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Lungimea totală a rețelei hidrografice aferentă spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat este de 6.705 km. Pe teritoriul acestuia, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 81 stații hidrometrice. Râul Aranca (cod cadastral IV.2.), are o lungime de 76 km pe teritoriul românesc și mai parcurge încă alți 41 km până la vărsarea în Tisa. Izvorăște la Sud- Vest de municipiul arad, după care își începe parcursul spre vest, prin județul Timiș. Râul Bega (cod cadastral V.1.) este situat în partea de vest a țării și are o orientare generală Est-Vest. Răul Bega izvorăște din Carpații Apuseni (Munții Poiana Ruscă) și are lungimea (până la granița) de 170 km. El cuprinde 80 de cursuri de apă codificate. Lungimea totală a rețelei hidrografice este de 1.418 km densitatea medie fiind de 0,38 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 4.470 kmp, din care cursului principal îi revin 2.362 kmp. Principalul afluent al Begăi este răul Bega Veche (L = 107 km, S = 2.108 kmp) punctul de confluența situându-se pe teritoriul Șerbiei. Râul Timiș (cod cadastral V.2.) este situat în partea de vest a țării având orientarea generală Est-Vest. Răul Timiș izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 244 km pe teritoriul românesc. Răul Timiș colectează - pe teritoriul României - apele unui număr de 150 afluenți (cursuri de apă codificate), lungimea totală a rețelei hidrografice fiind de 2.434 km, iar densitatea medie de 0,33 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 7.310 kmp. Principalii afluenți ai Timișului sunt Bistra (L = 60 km, S = 919 kmp) și Bârzava (L = 154 km, S = 1.202 kmp), punctele de confluența cu aceste două râuri situându-se pe teritoriul sârbesc.Râul Caraș (cod cadastral V.3.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are o orientare Nord Est-Sud Vest. Răul Caraș izvorăște că și răul Timiș din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/kmp. Suprafața bazinului de recepție este de 1.280 kmp. Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are orientarea generală Est-Vest. Râul Nera izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/kmp. Suprafața bazinului este de 1.380 kmp. Râul Cerna(cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a țării având orientarea generală Nord-Sud. Răul Cerna izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Vălcan), are lungimea de 79 km și se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km și are o densitate de 0,39 km/kmp. Bazinul acoperă o suprafață de 1.36 0 kmp. Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 kmp).În tabelul 1-1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici.  +  Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici
    Nr. crt.  Râul Stația hidrometrică F (kmp) H (m) Qmax1% (mc/s)
    1 Bega Balint 1002 335 265
    2 Bega Veche (Beregsău) Cenei 1592 126 100
    3 Timiș Lugoj 2827 666 1225
    4 Timiș Șag 4493 477 1425
    5 Bârzava Partoș 933 293 205
    6 Caraș Carașova 131 615 190
    7 Caraș Vărădia 897 347 450
    8  Nera  Mocerniș - Dalboșeț   817   676   605
    9 Nera Sasca Montană 1160 626 685
    10 Nera Naidaș 1264 590 700
    Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spațiu hidrografic; se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafață mai mare de 0,5 kmp dar toate sunt lacuri de acumulare (Gozna, Timiș Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni). Pe teritoriul spațiului hidrografic Banat au fost delimitate 20 corpuri de apă subterană: 9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural - carstic și 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil și fisural). În planșa nr. 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic Banat.
     +  Soluri Solurile din spațiul hidrografic Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: ● soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ● podzoluri, soluri brune sau brun roșcate - în zona deluroasă; ● soluri aluviale - în depresiuni; ● cu exces de apă la suprafață și în masa lor - la câmpia joasă; ● soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase.  +  Biodiversitate La nivelul bazinului hidrografic Banat flora sălbatică se diferențiază în funcție de relief și se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu rășinoase), numeroase specii de ciuperci dar și specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal și munte, în zona pădurilor, predomină fagul, speciile țări, rășinoasele, stejarii și apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiștile și iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă și se regăsesc numeroase specii de animale și păsări protejate.  +  Populație, așezări umane Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Banat include teritorii administative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest și 55,1 % din regiunea Vest. Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Banat ocupă integral județele Timiș și Caraș-Severin și parțial județele Arad, Mehedinți și Gorj. În ceea ce privește situația așezărilor umane, în componența spațiului hidrografic Banat se întâlnesc 5 municipii și14 orașe (în a căror componență intră în afara localităților de reședință și un număr de 45 de sate) și 161 de comune (având în componență 516 de sate). Populația totală din spațiul hidrografic Banat era conform recensământului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) și 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populației din spațiul hidrografic Banat față de populația totală a României este de 4,97 %.  +  Utilizarea terenului În cadrul spațiului hidrografic Banat predomină pădurile, care reprezintă cca. 45% din total. Pe locurile următoare se situează terenuri arabile care ocupă cca. 27% și apoi de arii agricole eterogene (pășuni 1,89%, ape și zone umede 0,45%, culturi perene 21,5%). De remarcat este faptul că zonele urbane și industriale ocupă și ele o suprafață de 3,89% din totalul spațiului hidrografic Banat. Suprafața totală agricolă este de cca. 12 mii ha. În planșa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic Banat.  +  Activitatea economică În spațiul hidrografic Banat activitățile economice variate: industria minieră, tratarea și prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei și a produselor din hârtie, producerea energiei electrice,extracții petroliere etc. Infrastructura Pe teritoriul acoperit de spațiul hidrografic Banat există o rețea relativ densă de drumuri naționale, județene și comunale. Lungimea totală drumurilor naționale și europene însumează aproximativ 4.800 km. Rețeaua de căi ferate cu ecartament normal însumează 1.190 km. Spațiul hidrografic Banat dispune și de căi navigabile, reprezentate de Canalul Bega navigabil în lungime de cca. 44,5 km.  +  Recreere și turism Spațiul hidrografic Banat dispune de un valoros potențial turistic ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan și balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Cheile Minișului, Cheile Carasului, Munții Semenic, Muntele Mic - Tarcu, Valea Cerni, Munții Aninei, Defileul Dunării, Parcul Național Valea Cernei - Domogled, Băile Herculane, Lacul Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul Bănățean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peștera Pietroasa, Peștera Românești, Munții Poiana Ruscăi, Lacul Surduc.Siturile Natura 2000 din cadrul spațiului hidrografic Banat includ 14 situri tip S.P.A. (arii pentru protecție specială) conform H.G. nr. 1284/2007 și 22 situri de tip S.C.I. (arii de importanță comunitară) conform O.M. nr. 776/2007.● Situri de tip S.P.A. sunt: Teremia Mare - Tomnatic, Hunedoara Timișană, Pădurea Macedonia, Depresiunea Bozovici, Livezile Dolaț, Lunca Bârzavei, etc.; ● Situri de tip S.C.I. sunt: Pajiștea Cenad, Mlaștina Satchinez, Râul Timișului între Rusca și Prisaca, Semenic - Cheile Carașului, Cheile Nerei - Beușnița, Porțile de Fier, Cheile Rudăriei, Râul Cerna între Bozovici și Moceriș, Cheile Teregovei, etc.  +  Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului Bănățean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur Reșița, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană Timișoara, Muzeul Traia Vuia, Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani și multe altele.
     +  Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrograficBanat2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilorSchema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat este prezentată în figura 2-1. Spațiul hidrografic Banat deține lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conținând îndiguri, regularizări, derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente și nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sunt realizate în bazinele râurilor Bega și Timiș (550 km îndiguiri și 480 km regularizări, suprafața apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include și derivația de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiș - destinat apărării împotriva inundațiilor a municipiului Timișoara și a localităților limitrofe canalului Bega aval Topolovăț (L = 5,9 km, Qcapabil = 560 mc/s). Ca principale lucrări de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.mc, 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii și 150 km de apărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.mc. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic Banat se află în exploatare un număr de 8 baraje de categorie A și B, respectiv un numar de 55 baraje de categorie C și D. În tabelele nr. 2-1, 2-2, 2-3, 2-4, 2-5, 2-6 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Starea principalelor componente ale sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, repectiv diguri, acumulări permanente/nepermanente, se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundații.aspx
    Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat
     +  Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice
    Nr. crt.    Denumire   Curs de apă    Cod cadastral   Județ     Comuna     Localitate    Debite maxime derivate(mc/s)   Deținător   
    1 2 3 4 5 6 7 9 10
    BAZIN HIDROGRAFIC BEGA
    1 NH Sânmartinu MaghiarBega V-1 TM Uivar Sânmartinu Maghiar 83,5 A.B.A. Banat
    2 NHTopolovăț Bega V-1 TM Topolovăț Topolovăț 400 A.B.A. Banat
    3  NH Sânmihaiu Roman  Bega   V-1   TM  Sânmihaiu Roman  Sânmihaiu Roman   83,5  A.B.A. Banat
    4  Bega - baraj și bloc priză  Bega   V-1   TM    Timișoara   83,5 S.C. COLTERM S.A. Timișoara
    BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIȘ
    5 NH Costei Timiș V-2 TM Costei Costei 40 A.N.A.R. -A.B.A. Banat
     +  Tabel 2-2 Derivații de ape mari
    Nr. crt.  Denumire   Județ    Comuna/ localitate Curs de apă derivat Cod cadastral  Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime (m)   Deținător   
    0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
    BAZIN HIDROGRAFIC BEGA
    1  Canal descărcare Bega- Timiș   TM  Topolovat  Bega   V-1  Timiș   V-2   5570 A.B.A. Banat
    2  Canal alimentare Timiș - Bega   TM  Costei  Timiș   V-2  Bega   V-1   9700 A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIȘ
    3 Canal italian TM Deta Bârzava V-2.38 Bârzava V-2.38 12000A.B.A. Banat
     +  Tabel 2-3 Diguri
    Nr. crt.       Denumire lucrare      Curs de apă       Cod cadastral     Poziție dig (mal stâng/mal drept) MS/MD   Județ      Comuna/localitate       Lungime (m)*      Înălțime medie (m)*      PIF       Condiții normalede exploatare Locali-tăți apărate    Deținător       
    Probabi-litate de depă-șire pc%Qcalcul(mc/s)   
    0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
    BAZINUL HIDROGRAFIC BEGA
    1  Dig Bega Navigabila mal stg  Bega   V-1   MS   TM Timișoara, Peciu, Uivar, Timiș   37340  3   1915  5   47,00  7  A.B.A. Banat
    2  Dig Bega Navigabila mal drept  Bega   V-1   MD   TM Timișoara, SinmihaiulRoman, Uivar, Timiș   39595  3   1915  5   47,00  5  A.B.A. Banat
    3  Dig Bega Nenavigabil mal drept  Bega   V-1   MD   TM Topolovat, Remetea, Timiș   12865  3   1915  2   72  2  A.B.A. Banat
    4  Dig Bega Nenavigabilamal stg.  Bega   V-1   MS   TM Topolovat, Remetea, Timiș   20375  3   1915  2   72  5  A.B.A. Banat
    5  Dig Bega mal drept  Bega   V-1   MD   TM  Balint, Belint, Chizătău, Timiș   10051  3   1860  2   365  3  A.B.A. Banat
    6  Dig Bega mal stâng  Bega   V-1   MS   TM  Bethausen, Balint, Chizătău, Timiș   26285  3   1860      1  A.B.A. Banat
    7 Dig Chizdia mal dreptChizdia V-1.16 MD TM Ghizela, Timiș 2700 2 1984 5   1 A.B.A. Banat
    8 Dig Chizdia mal stângChizdia V-1.16 MS TM Ghizela,Timiș 2200 2 1984 5   1 A.B.A. Banat
    9  Dig Bega Veche m.stg. Bega Veche   V-1.21   MS   TM Sacalaz, Becicherec, Cenei, Timiș   33360  4   1898  5   47  2  A.B.A. Banat
    10  Dig Bega Veche mal dr Bega Veche   V-1.21   MD   TM Sacalaz, Becicherec, Cenei, Timiș   32080  4   1898  5   47  4  A.B.A. Banat
    11  Dig canal Carlea mal drept Glavita- Riul V-1.15 V-1.10   MD   TM  Traian Vuia, Timiș   1950  2   1976  5     0  A.B.A. Banat
    12  Dig canal Carlea mal stâng Glavita- Riul V-1.15 V-1.10   MS   TM  Traian Vuia, Timiș   1500  2   1976  5      A.B.A. Banat
    13 Dig Glavita mal dreptGlavita V-1.15 MD TM Traian Vuia, Timiș 4200 1,5 1975 2   1 A.B.A. Banat
    14 Dig Glavita mal stângGlavita V-1.15 MS TM Traian Vuia, Timiș 3800 1,5 1975 2   1 A.B.A. Banat
    15  Dig Apa Mare (Ier) m.dr. km 0+000-12+606 Apa Mare   V-1.21.4  MD   TM Satchinez, Biled, Becicherec, Timiș   12606  3   1898  5     9  A.B.A. Banat
    16   Dig Apa Mare (Ier) m.stg. km 0+000-12+ 119   Apa Mare    V-1.21.4   MS    TM   Ier, Timiș    12119   3    1898   5    9    1   A.B.A. Banat
    17 Dig Minis mal drept Minis V-1.14 MD TM Ghizela, Timiș 1500 2 1973 5   3 A.B.A. Banat
    18 Dig Radasel mal dreptRiul V-1.10 MD TM Traian Vuia, Timiș 1350 1 1975 2   1 A.B.A. Banat
    19 Dig Radasel mal stângRiul V-1.10 MS TM Traian Vuia, Timiș 1400 1 1975 2   A.B.A. Banat
    20 Dig Saraz mal stâng Saraz V-1.15.1 MS TM Traian Vuia, Timiș 450 2 1977 5   1 A.B.A. Banat
    21  Dig canal descărcare Bega m.dr.  Bega   V-1   MD   TM  Topolovat, Timiș   5758  4   1910  2   350    A.B.A. Banat
    22  Dig canal descărcare Bega m.stg  Bega   V-1   MS   TM  Topolovat, Timiș   5777  4   1915  2   350   1  A.B.A. Banat
    23  Dig pamint Iercici mal dr.  Iercici V-1.21. 4.5   MD   TM Becicherecul Mic, Timiș   1600  2   1973  5   9    A.B.A. Banat
    24  Dig pamint Iercici mal stg.  Iercici V-1.21. 4.5   MS   TM Becicherecul Mic, Timiș   1600  2   1973  5   9   1  A.B.A. Banat
    25  Dig de pamint Surduc mal dr.  Surduc V-1.21. 4.6   MD   TM Becicherecul Mic, Timiș   2900  2   1973  5   9    A.B.A. Banat
    26  Dig pamint mal stg. Surduc  Surduc V-1.21. 4.6   MS   TM Becicherecul Mic, Timiș   2900  2   1973  5   9   2  A.B.A. Banat
    27 Dig Riu mal drept Riul V-1.10 MD TM Traian Vuia, Timiș 1975 2 1976 5 50 1 A.B.A. Banat
    28 Dig Riu mal stâng Riul V-1.10 MS TM Traian Vuia, Timiș 2100 2 1976 5 50 2 A.B.A. Banat
    29  Dig remu Gherteamos m.dr. 2050m Gherte- amos  V-1.19   MD   TM  Remetea Mare, Timiș   2050  2   1970  2   72    A.B.A. Banat
    30  Dig remu Gherteamos m.stg.1300m Gherte- amos  V-1.19   MS   TM  Remetea Mare, Timiș   1300  2   1970  2   72    A.B.A. Banat
    31  Dig remu Giurita m.stg. 250 ml  Remetea  V-1.19a   MS   TM  Remetea Mare, Timiș   2250  2   1970  2   72   1  A.B.A. Banat
    32  Dig remu Giurita mal dr.  Remetea  V-1.19a   MD   TM  Remetea Mare, Timiș   600  2   1970  2   72    A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIȘ
    33   Dig Timiș m.dr.   Timiș    V-2    MD    TM   Costei, Boldur, Racovița, Cheveres, Giera    99760   5    1896   5    900    14   A.B.A. Banat
    34   Dig Timiș m.stg.   Timiș    V-2    MS    TM   Costei, Belint, Topolovat, Recas, Giulvaz    99136   5    1896   5    900    15   A.B.A. Banat
    35  Dig Fizes mal stg  Fizes  V-2.38.8   MS   CS  Berzovia,Caras- Severin   1600  1,5   1984  5   188   3  A.B.A. Banat
    36  Dig Fizes mal dr.  Fizes  V-2.38.8   MD   CS  Berzovia,Fisez,Caras-Severin   500  1,5   1983  5   36   3  A.B.A. Banat
    37  Dig Birzava mal stg, sect Ghertenis-Bocsa  Bârzava   V-2.38   MS   CS  Bocsa-limita judet CS  35106  1,5-1,8  1984  2   215   3  A.B.A. Banat
    38 Dig Birzava mal dr Bârzava V-2.38 MD CS Bocsa-limita judet CS 35635 1,5-1,8 1982 2 215  A.B.A. Banat
    39  Dig Bistra mal stg.  Bistra   V-2.20   MS   CS  Obreja,Glimboca,Caras-Severin   6400 0,8-2,0   1974  5   360   2  A.B.A. Banat
    40  Îndiguire Bistra la Otelu Rosu  Bistra   V-2.20   MS   CS Otelu Rosu, Glimboca Caras- Severin   7900  3   1996  5   260   3  A.B.A. Banat
    41  Dig Bistra mal drept  Bistra   V-2.20   MD   CS  Obreja, Glimboca, Caras-Severin   900 0,8-2,0   1973  5   360    A.B.A. Banat
    42  Dig Poganis mal dr.  Poganis   V-2.35   MD   CS  Brebu, Vermes, Caras-Severin   26430  1-1,6   1986  5   59   4  A.B.A. Banat
    43     Dig Poganis mal stg.+parapet beton ciclopian pr. Poganis, sector Remetea Poganici     Poganis     V-2.35      MS      CS    Brebu,Vermes,Caras- Severin      44400     1-1,6      1986     5      59      4     A.B.A. Banat
    44  Dig Carastau mal drept  Cherastau V-2.30.5   MD   TM  Racovița, Timiș   2290  2,5   1970  5     1  A.B.A. Banat
    45  Dig Carastau mal stâng  Cherastau V-2.30.5   MS   TM  Racovița, Timiș   2163  2,5   1970  5     1  A.B.A. Banat
    46  Dig Cernabora Serganimal drept  Cernabora V-2.29c   MD   TM VV Delamarina, Darova, Timiș   503  3   1975      2  A.B.A. Banat
    47  Dig Cernabora Serganimal stâng  Cernabora V-2.29c   MS   TM VV Delamarina, Darova, Timiș   666  3   1975      2  A.B.A. Banat
    48  Dig Cernabora Stiuca Timiș mal. Dr.  Cernabora V-2.29c   MD   TM VV Delamarina, Stiuca, Timiș   2087  3   1975      1  A.B.A. Banat
    49  Dig Cernabora Stiuca Timiș mal st.  Cernabora V-2.29c   MS   TM VV Delamarian, Stiuca, Timiș   2400  3   1975       A.B.A. Banat
    50  Dig Cernabora mal drept  Cernabora V-2.29c   MD   TM  VV Delamarina, Timiș   1010  3   1975       A.B.A. Banat
    51  Dig Cernabora mal stâng  Cernabora V-2.29c   MS   TM  VV Delamarina, Timiș   625  3   1975       A.B.A. Banat
    52 Dig DIcsani mal dreptDicsani V-2.30.4 MD TM Boldur, Timiș 2938 2,5 1970 5   1 A.B.A. Banat
    53 Dig Dicsani mal stângDicsani V-2.30.4 MS TM Boldur, Timiș 2967 2,5 1970 5   1 A.B.A. Banat
    54  Dig Moravița m.dr. 11,450 km  Moravița  V-2.38.12  MD   TM  Moravița, Timiș   11450  3   1984  5   83,5   3  A.B.A. Banat
    55  Dig Moravița m.stg. 13,320 km  Moravița  V-2.38.12  MS   TM  Moravița, Timiș   11230  3   1983  5   83,5    A.B.A. Banat
    56  Dig Poganis m.dr.km 0+000- 5+235  Poganis   V-2.35   MD   TM  Sacosu Turcesc, Timiș  5235  3,5   1908  5     2  A.B.A. Banat
    57  Dig Poganis m.stg. 0+000-4+620  Poganis   V-2.35   MS   TM  Sacosu Turcesc, Timiș  4620  3,5   1952  5      A.B.A. Banat
    58  Dig Sechelita mal stâng  Dicsani  V-2.30.4   MS   TM  Darova, Timiș   2472  2,5   1975  5      A.B.A. Banat
    59  Dig Sculea m.dr. km 0+000-4+300  Bârzava   V-2.38   MD   TM  Gătaia,Timiș   4300  2   1970  5     1  A.B.A. Banat
    60  Dig Sculea m.stg.km 0+000-3+30  Bârzava   V-2.38   MS   TM  Gătaia, Timiș   3300  2   1970  5     1  A.B.A. Banat
    61 Dig Sergani mal dreptCernabora V-2.29c MD TM VV Delamarina, Timiș 11600 3 1975   A.B.A. Banat
    62 Dig Sergani mal stângCernabora V-2.29c MS TM VV Delamarina,, Timiș 11700 3 1975   2 A.B.A. Banat
    63 Dig Stiuca mal stâng Stiuca V-2.29 MS TM Lugoj, Timiș 200 2 1975   A.B.A. Banat
    64 Dig Timiș mal drept Timiș V-2 MD TM Lugoj, Timiș 10260 2 1860 5 860 1 A.B.A. Banat
    65 Dig Timiș mal stâng Timiș V-2 MS TM Lugoj, Timiș 11070 2 1860 5 860 1 A.B.A. Banat
    66 Dig Timiș mal drept Timiș V-2 MD TM Lugoj, Timiș 5190 2 1987 5 860 1 A.B.A. Banat
    67 Dig Timiș m. stâng Timiș V-2 MS TM Lugoj, Timiș 2237 2 1987 5 860 1 A.B.A. Banat
    68  Dig Timișina mal drept  Timișina   V-2.31   MD   TM Boldur Racovița, Timiș   20770  3   1970  5     5  A.B.A. Banat
    69  Dig Timișina mal stâng  Timișina   V-2.31   MS   TM Boldur Racovița, Timiș   18000  3   1970  5     3  A.B.A. Banat
    70  Dig Tofaia m.dr. km 0+000-7+630 Lanca Birda   V-2.36   MD   TM  Voiteg, Timiș   7630  2   1970       A.B.A. Banat
    71  Dig Tofaia m.stg. km 0+000-6+670 Lanca Birda   V-2.36   MS   TM  Voiteg, Timiș   6670  2   1970       A.B.A. Banat
    72  Dig canal alimentare mal drept  Timiș   V-2   MD   TM  Costei, Timiș   3930  3   1860  2     1  A.B.A. Banat
    73  Dig canal alimentare mal stâng  Timiș   V-2   MS   TM  Costei, Timiș   3665  3   1860  2     1  A.B.A. Banat
    74  Dig izolare Preco- Bara 3,05 km  Timiș   V-2   MD   TM  Foieni, Timiș   3050  3   1967  5     1  A.B.A. Banat
    75  Dig m.dr. Birda Veche5,250 km  Birdanca  V-2.38.11  MD   TM  Deta, Timiș   5250  1,5   1858  5     1  A.B.A. Banat
    76  Dig m.dr. Boruga 0+000-1+400 km  Boruga V-2.38. 12.6   MD   TM  Jamu Mare, Timiș   1400  2   1983  5     1  A.B.A. Banat
    77  Dig m.stg. Boruga 0+000- 1+500km  Boruga V-2.38. 12.6   MS   TM  Moravița, Timiș   1500  2   1983  5     1  A.B.A. Banat
    78  Dig m.dr. Lanca-Birda17,100 km Lanca Birda   V-2.36   MD   TM Jebel, Ciacova, Timiș   17100  3   1968  5     1  A.B.A. Banat
    79  Dig m.stg.Lanca-Birda18,400 km Lanca Birda   V-2.36   MS   TM  Jebel, Ciacova, Timiș  18400  3   1968  5      A.B.A. Banat
    80  Dig m.dr. Roiga km 0+000-4+842  Roiga V-2.38. 12.7   MD   TM  Moravița, Timiș   4842  2   1890  5      A.B.A. Banat
    81  Dig m.stg.Roiga km 0+000-4+882  Roiga V-2.38. 12.7   MS   TM  Moravița, Timiș   4882  2   1980  5     1  A.B.A. Banat
    82  Dig m.dr. V.Singeorgekm.1+450  Bârzava   V-2.38   MD   TM  Gătaia, Timiș   1450  1,5   1986  5      A.B.A. Banat
    83  Dig m.stg.V.Singeorge1,450 km  Bârzava   V-2.38   MS   TM  Gătaia, Timiș   1450  1,5   1985  5     4  A.B.A. Banat
    84  Dig m.dr.Birzava 36,360 km  Bârzava   V-2.38   MD   TM Gătaia, Denta, Banloc, Timiș   36360  2   1858  5   128   2  A.B.A. Banat
    85  Dig m.stg. Birzava Veche 41,33km  Bârzava   V-2.38   MS   TM Gătaia, Denta, Banloc, Timiș   41330  2   1858  5   128   7  A.B.A. Banat
    86  Dig m.dr.Clopodia 0+000-2,400km  Clopodia V-2.38. 12.3   MD   TM  Jamu Mare, Timiș   2400  2   1984  5      A.B.A. Banat
    87  Dig m.stg.Clopodia 0+000-1+500  Clopodia V-2.38. 12.3   MS   TM  Jamu Mare, Timiș   1500  2   1984  5      A.B.A. Banat
    88  Dig m.dr.Surgani 0+000- 11+600km  Surgani   V-2.33   MD   TM Sacosu Turcesc, Cheveres, Timiș   11600  3   1868  5     3  A.B.A. Banat
    89  Dig m.stg.Surgani 0+000-11+700  Surgani   V-2.33   MS   TM Sacosu Turcesc, Cheveres, Timiș   11700  3   1868  5      A.B.A. Banat
    90  Dig m.dr.V.Brestei 0+000-0+400  Bârzava   V-2.38   MD   TM  Denta, Timiș   400  1,5   1985  5     2  A.B.A. Banat
    91  Dig m.stg.V.Brestei 0+000-0+400  Bârzava   V-2.38   MS   TM  Denta, Timiș   400  1,5   1985  5      A.B.A. Banat
    92  Dig m.dr.V.Manastirii0,360 km]  Bârzava   V-2.38   MD   TM  Gătaia, Timiș   360  1,5   1986  5     1  A.B.A. Banat
    93  Dig m.stg.V. Manastirii 0,360 km  Bârzava   V-2.38   MS   TM  Gătaia, Timiș   360  1,5   1986  5     1  A.B.A. Banat
    94  Dig m.dr.V.Voita 0+000-0+300 km  Bârzava   V-2.38   MD   TM  Gătaia, Timiș   300  2   1984  5   37,8   1  A.B.A. Banat
    95  Dig m.dr.Valea Vucovei 1,100 km  Vucova  V-2.33.2   MD   TM Sacosul Turcesc, Timiș   1100  2,5   1958  5     1  A.B.A. Banat
    96  Dig m.stg.Vucovei 0+000- 2+200km  Vucova  V-2.33.3   MS   TM Sacosul Turcesc, Timiș   2200  1,5   1969  5     1  A.B.A. Banat
    97  Dig m.dr. Semnita 3,615 km  Semnita V-2.38. 12.5   MD   TM  Jamu Mare, Timiș   3640  2   1984  5      A.B.A. Banat
    98  Dig m.stg.Semnita 3,745 km  Semnita V-2.38. 12.5   MS   TM  Jamu Mare, Timiș   3745  2   1983  5      A.B.A. Banat
    99   Dig Caras mal stg.   Caras    V-3    MS    CS   am.Grădinari- frontiera,Caras- Severin    35512  1,5-1,6    1987   5    220    4   A.B.A. Banat
    100  Dig Caras mal dr.   Caras    V-3    MD    CS   am.Grădinari- frontiera,Caras- Severin    35688  1,5-1,6    1986   5    220    2   A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC NERA
    101Dig Nera mal stg. Nera VI-1 MS CS Socol,Caras-Severin 2000 1,6 1977 5 438 1 A.B.A. Banat
     +  Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente
    Nr. crt. Denumire baraj/ acumulare   Râul   Cod cadastral  Județ  Cea mai apropiatăcomună/localitate Înălțime baraj (m) Tip baraj*   Volum NNR (mil.mc) Volum total NME (mil.mc)Volum atenuare(mil.mc)Folosințe **  Deținător   
    0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
    BAZIN HIDROGRAFIC BEGA
    1  Sustra  Lipari  V-1.16b.1   TM  Sustra, UAT Topolovățu Mare   8,5  PO   0,06  0,92  0,86  V,P  A.B.A. Banat
    2 Topolovat Mociur V-1.16b TM Topolovățu Mare 9,5 PM 0,325 4,2 3,875 VPR A.B.A. Banat
    3  Ianova  Gherteamos V-1.19   TM  Ianova, UAT Remetea Mare   8,75  PM   0,68  5,5  4,82  V,P  A.B.A. Banat
    4 Giarmata Behela V-1.20 TM Giarmata 10,5 PM 0,6 1,34 0,74 VPIR A.B.A. Banat
    5 Dumbrăvița Behela V-1.20 TM Dumbrăvița 5 PM 0,1 1,32 1,22 VPR A.B.A. Banat
    6 Satchinez Sisco V-1.21.4.3 TM Satchinez, 6,3 PM 0,26 3,35 3,09 V A.B.A. Banat
    7  Murani  Măgheruș  V-1.21.2   TM  Murani UAT Pișchia   7,65  PM   1,47  6,24  4,77  VP  A.B.A. Banat
    8  Sinandrei  V.Lacului  V-1.21.3   TM  Sinandrei   7,25  PM   0,643  1,509  0,866  I  SANTIM Sinandrei SA
    9 Surduc Gladna V-1.10 TM   34,0 AM 24,225 50,000 25,775V,H,R,A A.B.A. Banat
    10  Mailat  Sisco  V-1.21.4.3   AR  Mailat UAT Vinga   2,50    0,500      P  Primărie Vinga
    BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIS
    11 Salcia Surgani, V-2.33 TM Buziaș 9,7 PM 0,082 1,525 1,443 VP A.B.A. Banat
    12  Latunas  V.Semnita  V-2.38.11.5  TM  Latunas UAT Jamu Mare   6,5  PO   0,09  0,81  0,72  VP  A.B.A. Banat
    13  Liebling  Lanca Birda  V-2.36   TM  Liebling   5,35  PO     0,420  0,42  P  SCMAGUS
    14    Honorici I    afl. Sezonier piriu Fata    necodificat    TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina      7,8    PO     0,097        0,097    P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj  
    15   Honorici II   afl. Sezonier piriu Fata  necodificat   TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina    7,8   PO    0,065      0,065   P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj
    16   Honorici III   afl. Sezonier piriu Fata  necodificat   TM Herendesti UAT Victor Vlad Delamarina    5,5   PO    0,083      0,083   P SCAGROME C HONORICI SA Lugoj
    17    Timis Trei Ape    Timis    V-2     CS         30,0    AA     4,8    5,800    1,000   A,V,R,H    SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita
    18    Poiana Mărului    Bistra Mărului    V-2.20.5     CS         125,0    AA     90    102,000    12,000    A,H,V   Hidroelectrica S.A. Suc. Hidr. Caranse bes
    19    Poiana Rusca    Piriu Rece   V-2.5     CS         75,0    A     15,098    18,990    3,892    V,H    Hidroelectrica S.A. Suc.Hidr. Caranse bes
    BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS
    20 Oravița Mare Oravița V-3.10a.1 CS Oravița 12,5 AA 0,207 0,341 0,134 A A.B.A. Banat
    21 Oravița Mica Oravița V-3.10a.1 CS Oravița 7,5 AA   0,043 0,043 A A.B.A. Banat
    22 Dognecea Mare Dognecea V-3-5 CS Dognecea 14,8 AA 0,305 0,391 0,086 A A.B.A. Banat
    23  Dognecea Mica  V.Lacului,necodif.  necodif.   CS  Dognecea   12  AA   0,07  0,133  0,063  A  A.B.A. Banat
    24 Buhui Buhui V-3.1 CS Anina 17 PM 0,505 0,726 0,221 A A.B.A. Banat
    25  Marghitas  Buhui  V-3.1   CS  Anina   10,00  A   0,044  0,230  0,186  R  Primărie Anina
    BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRZAVA
    26    Văliug    Bârzava    V-2.38     CS    Văliug UAT Văliug    27,0    G     1,20    1,32    0,124    A,R,H    SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita
    27  Danila  Moravița  V-2.38.5   CS  Ocna de Fier           0   Primăria Ocna de Fier
    28    Gozna    Bârzava    V-2-38     CS    Văliug     48,0    AM     9,924    12,050    2,126    A,V,R,H    SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita
    29    Secul    Bârzava    V-2-38     CS    Resita     41,0    C     8    14,300    6,300    A,V,R,H    SC Tmk Hydroenergy Power SRL Resita
    30  Medres  Medres  necodificat  CS  Bocsa   8,00  PO   0,027  0,070  0,043  V,R  Primărie Bocsa
    BAZINUL HIDROGRAFIC CERNA
    31    Herculane    Cerna    VI-2     CS    Baile Herculane     58,0    A     12,37    14,940    2,570    V,H,A    Hidroelectrica S.A. Suc.Hidr.Caransebes
    32   Valea Lui Iovan (Cerna Principal)   Cerna   VI-2    GJ       110,0   A    111   120,000   9,000   V,H  Hidroelectrica S.A. Suc.Hidr.Tg. Jiu
    BAZINUL HIDROGRAFIC NERA
    33    Gura Golumbului    Minis    VI-1.7     CS    Valea Minisului UAT Bozovici     9,5    SBB     0,35    0,35    0    H   Hidroelectrica S.A. Suc.Hidr. Caransebeș
    34 Taria Taria VI-1.7.2 CS Bozovici 10,45 AM 0,082 0,125 0,043 A,V A.B.A. Banat
    Notă
    Lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine
    * Tip baraj*
    ** Folosințe
    A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit)
    V - apărarea împotriva inundațiilor
    G - Baraj de beton de greutate
    I - irigații
    C - Baraj de beton cu contraforți
    H - hidroenergie
    AA - Baraj din anrocamente etanșat cu argile
    P - piscicultură
    AM - Baraj din anrocamente etanșat cu masca amonte
    A - alimentări cu apă
    PO - Baraj de pământ omogen
    R - agrement (recreere)
    PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)
    X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate
    PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu
    SS - Stăvilar cu stavile de suprafață
    SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton
    SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale
     +  Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente
    Nr. crt.  Denumire baraj/ acumulare    Râul   Cod cadastral   Județ  Tip baraj*  Înălțime baraj (m) (mil.mc) Volum total (volum atenuare)  Deținător   
    0 1 2 3 4 7 8 9 10
    BAZIN HIDROGRAFIC BEGA
    1 Iosifalau Iosifalau V-1.16a TM PO 9,15 0,99A.B.A. Banat
    2 Cosarii II Chizdia V-1.16 TM PO 7,6 2A.B.A. Banat
    3 Cosarii I Chizdia V-1.16 TM PO 6,6 0,325A.B.A. Banat
    4 Repas Repas V-1.16.1 TM PO 7,6 1,6A.B.A. Banat
    5 Hodos Hodos V-1.16.2 TM PO 6,6 0,875A.B.A. Banat
    6 Recas Curasita V-1.18.1 TM PO 8,5 0,52A.B.A. Banat
    7 Pișchia Bega Veche V-1.21 TM PO 10,4 13,3A.B.A. Banat
    8 Mănăștur Apa Mare(Rat), V-1.21.4 AR PO 8 10,15A.B.A. Banat
    9 Izvorin Slatina (Izvorin),V-1.21.4.2 AR PO 8,05 6,64A.B.A. Banat
    10 Secas I Minis V-1.14 TM PO 5,67 0,482A.B.A. Banat
    11 Secas II Minis V-1.14 TM PO 5,59 0,495A.B.A. Banat
    12 Secas III Minis V-1.14 TM PO 6,43 0,559A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC TIMIS
    13 Silagiu Silagiu V-2.33.a TM PM 9,15 0,635A.B.A. Banat
    14 Cadar duboz Poganis V-2.35 TM PO 10 41,4A.B.A. Banat
    15 Moravița Moravița V-2.38.12 TM PO 6,5 11,35A.B.A. Banat
    16 Nanoviste Moravița V-2.38.12 TM PO 6,5 0,37A.B.A. Banat
    17 Porcareata Clopodia V-2.38.12.3 TM PO 5,1 0,2A.B.A. Banat
    18  Pruni  La Pruni  V-2.38.12. 3.1   TM   PO   5,4  0,097 A.B.A. Banat
    19 Boculundia Boculundia V-2.38.12.a TM PO 5,1 0,133A.B.A. Banat
    20 Stiuca Timisana V-2.30 TM PM 12,1 2,309A.B.A. Banat
    21 Herendesti Fata V-2.30.2 TM PM 11,8 1,6A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS
    22 Mercina I (Vrani) Mercina V-3.11 CS PO 6,80 0,130ANIF CS
    23  Rovina (Vrani - Mercina III  Rovina  necodif.   CS   PO   6,00  0,080 ANIF CS
    24  Valea Virtopului - Vicinic  Vartopului  necodificat  CS   PO   8,00  0,111 ANIF CS
    25  Bucovăț - Mercina Ii (Vrani)  Bucovăț  necodif.   CS   PO   5,75  0,136 ANIF CS
    BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRZAVA
    26  Pastoanea (Bârzava Mijlocie)  Pastoanea,  necodif.   CS   PO   5,00  0,035 ANIF CS
    27 Fizes Fizes,Necodif. necodif. CS PO 6,00 0,013ANIF CS
    28  Valea Satului  Valea Satului, Necodif.  necodif.   CS   PO   6,00  0,025 ANIF CS
    29  Valea Vina Satului  Valea Vina SatuluiNecodif.  necodif.   CS   PO   6,00  0,250 ANIF CS
    Notă
    Lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine
    Tip baraj *
    PO Baraj de pământ omogen
    PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin)
    PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață
     +  Tabel 2-6 Poldere
    Nr .crt    Denumire polder      Râul    Cod cadastral    Județ   Comuna/ localitate   Tip dig (lateral, de contur) Lungime (m)   Înălțimedig (m)    Suprafața totală polder (ha) Volum total (volum atenuare) mii.mc) Deținător polder   
    0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
    BAZIN HIDROGRAFIC TIMIS
    1 Hitias- Polder Timiș-Bega Timis-Bega TM Hitias UAT Racovițalateral 11310 5 1430 20A.B.A. Banat
    2   Gad -Polder   Timiș -- - Lanca Birda Timis,V-2--Lanca Birda- V-2.36    TM   Gad UAT Ghilad   închidere    4500   5   420   20,5  A.B.A. Banat
    3 Pădureni- Polder Timiș V-2 TM Pădureni lateral 8640 8 1120 35A.B.A. Banat
    4  Ghertenis- Polder  Bârzava  V-2.38   CS  Ghertenis UAT Berzovia  lateral   8100  4,25  456  17,7 A.B.A. Banat
    5    Zervesti - Polder    Sebeș    V-2.18     CS    Caransebeș    frontal     1260    12    21,83    1,156   Hidroelectrica S.A.Suc. Hidr. Caransebeș
    BAZINUL HIDROGRAFIC CARAS
    6  Vărădia- Incinta  Caraș- Ciornovat  V-3/V-3.8   CS  Grădinari  contur   6950  4,75  335  8,84A.N.A.R. A.B.A. Banat
    7  Lisava- Incinta  Caraș - Lisava  V-3/V-3.10a  CS  Grădinari  contur   7635  4,8  495  10,24A.N.A.R. A.B.A. Banat
    BAZINUL HIDROGRAFIC BEGA
    8 Cenei Bega Veche V-1.21 TM Cenei laterala 3200 3 193 4A.N.I.F.
    2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații  +  Sistemul existent de avertizare - alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: ● previziunea și prevenirea; ● prioritatea potecției și salvării vieții omenești; ● respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ● asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; ● cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; ● transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; ● continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; ● operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: ● avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; ● declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; ● punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; ● intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; ● acordarea de ajutoare de urgență; ● instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; ● solicitarea sau acordarea de asistență internațională; ● acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; ● alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012Art. 7. - "Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale". Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Banat permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române" cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu există. O situație detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populației la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administrației Naționale "Apele Române se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundații.aspx  +  Sistemul informațional hidrometeorologic Conform definiției din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul spațiului hidrografic Banat, conține următoarele date și informații referitoare la: ● Instituțiile Meteorologice și Hidrologice de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; ● Instituțiile și Ministerele de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Unitățile A.N.A.R. (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Schema sinopticăprezentată în figura 2-2, informațiile privind evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populație), de la aceștia din urmă reîntorcându-se informațiile privind evoluția în teren a acestor fenomene.  +  Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, și anume, de jos în sus: ● Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); ● Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; ● Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; ● Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.) Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și dispecerat unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinalede apă.
    Figura 2-2 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Banat
    Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții: ● Colectarea datelor și informațiilor; ● Transmiterea datelor și informațiilor; ● Procesarea datelor și informațiilor; ● Stocarea datelor și informațiilor; ● Diseminarea datelor și informațiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: ● stații hidrometrice și posturi pluviometrice; ● acumulări permanente și nepermanente; ● posturi pluvio din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române"; ● prize de apă, aducțiuni, etc; lacare se adaugă: ● date furnizate din rețeaua A.N.M.:– stații meteorologice și posturi pluvio;– prognoze și avertizări meteorologice;– hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; ● date obținute din activitatea de prognoză hidrologică:– prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.;– detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Banat, provin de la: ● 1 radar meteorologic (Timișoara); informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.; ● 81 stații hidrometrice ale A.B.A. Banat; ● 88 stații pluviometrice ale A.B.A. Banat; ● 14 stații meteorologice ale C.M.R. Banat - Crișana/A.N.M.; ● 2 stații pluviometrice ale C.M.R. Banat - Crișana/A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Banat și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: ● S.G.A. Timiș realizează monitorizarea prin:– 26 stații hidrometrice din care 15 sunt automatizate;– 28 stații pluviometrice din care 9 sunt automatizate;– 5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.;– 2 stații pluviometrică ale C.M.R./A.N.M.;● S.G.A. Caraș-Severin realizează monitorizarea prin:– 55 stații hidrometrice din care 39 sunt automatizate;– 60 stații pluviometrice din care 53 sunt automatizate;– 9 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Banat concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: ● rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; ● rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; ● rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Banat). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor și informațiilor -se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Banat), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Banat.
     +  Diseminarea datelor și informațiilor În primă fază, toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Banat sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Structurile de intervenție, sunt compuse din: ● Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (utilaje și personal); ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (personal și utilaje minime de intervenție). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 - "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene metorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații.
    2.3. Istoricul inundațiilor Ca zone supuse inundațiilor sunt cunoscute cele din bazinul superior al râului Bega și afluenți, Bega Veche și afluenți, Timișul până la Lugoj și afluenți, Bârzava între Reșița și Gătaia, Carașul și Nera. Istoricul inundațiilor pe râul Timiș începe cu anul 1753 când a avut loc prima viitură semnificativă care a determinat apariția primelor proiecte de amenajare a bazinelor Bega și Timiș. Însă, cea mai mare inundație produsă în Banat a avut loc în luna iulie a anului 1859 cu consecințe negative importante. Secolul XX aduce cu el evenimente hidrologice extreme. Importante și de menționat sunt inundațiile ce au avut loc în anii 1912, 1966, 1999. În secolul XXI sunt importante de reținut evenimentele extreme din anii 2000, 2005, 2006 și respectiv 2010. În 1966 au fost inundații în tot spațiul hidrografic Banat și au culminat cu ruperea digului de apărare pe râul Timiș, mal stâng în zona localității Gad. Ca și cauză cunoscută a acestor inundații a fost cantitatea mare de precipitații cazută în tot spațiul. Această viitură excepțională a generat debite de vârf de 1.100 mc/s la Lugoj și de 1.416 mc/s la Șag. Inundațiile din februarie 1999 au fost cauzate de viituride origine pluvio-nivală și s-au produs în bazinele hidrografice Bega Veche, Bega - bazinul mijlociu și inferior, Timiș - bazinul inferior, Pogăniș, Moravița, Bârzava - bazinul mijlociu și inferior. În anul 2000, pe fondul existenței în zona montană și de deal a unui strat de zapadă consistent, peste care s-au înregistrat cantități mari de precipitații lichide (120 mm în 24 de ore) a dus la ieșirea râurilor din albie în zonele neamenajate și la deversarea și ruperea digului pe râul Timiș, mal stâng, în zona localității Grăniceri, provocând inundarea unor suprafețe extinse de teren pe malul stâng al cursului principal. În aprilie 2005 s-a înregistrat un excedent pluviometric îndeosebi în Banat. La majoritatea stațiilor meteorologice dinBanat au fost depășite vechile recorduri lunare la cantitatea de apă înregistrată. Aceste precipitații, la care s-a adăugat și aportul provenit din topirea zăpezilor, au produs în bazinul Timiș o undă de viitură compusă în care se remarcă un vârf principal și alte vârfuri secundare care au precedat sau au urmat vârfului principal. Astfel, au loc inundații excepționale provocate de ruperea digurilor pe malul drept al Timișului. Pe teritoriul României, aceasta a afectat suprafețe întinse de teren, în zona localităților Otelec, Iohanisfeld, Foeni și Cruceni. În anul 2006, în luna aprilie, cantitățile de precipitații au depășit media multianuală (10,4 mm la Cebza până la 28,6 mm la Gătaia). Caracterul precipitațiilor și cantitățile de apă înregistrate au condus la formarea unei viituri monoundice pe cea mai mare parte a cursurilor de apă, viitură ce a avut ca efect depășirea cotelor de apărare. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2-7, pentru A.B.A. Banat, un istoric al evenimentelor de inundații, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații.  +  Tabel 2-7 Inundații istorice în Spațiul Hidrografic Banat
    Unitate de management   Nume eveniment   Data produceriiDurată (zile)
    Administrația Bazinală de Apă Banat                                                Bega Veche - Apa Mare, Măgheruș   1999   7
    Bega - Riul, Gladna 1999 7
    Timiș 1999 7
    Caraș 1999 7
    Bârzava - Vicinic, Oravița 1999 5
    Timiș - Nădrag 2000 6
    Bârzava 2000 6
    Caraș 2000 6
    Bega - Riu, Hauzeasca, Poieni, Sasa 2000 6
    Timiș - Bistra, Bolvasnita, Vana Secaneasca, Tau, Poganis, Rusca, Sebes, Surgani, Nădrag    2005    15
    Bega - Hauzeasca, Munisel, Gladna, Icui, Bega Poienilor, Minis, Glavița, Saraz    2005    15
    Bârzava - Sodol, Moniomel, Boruga, Fizes, Cheie(necodif), Moravița (de Bocsa)    2005    15
    Nera - Minis, Rudăria, Lapusnic, Putna, Sopot   2005   15
    Caraș - Lisava, Ciornovat, Ciclova,Ogasu Popii, Gelug, Vicinic   2005   15
    Cerna - Bela Reca 2005 15
    Timiș 2006 9
    Bega 2006 9
    Bârzava 2006 9
    Bega - Vadana 2010 2
    Timiș - Bistra, Rusca, Poganiș 2010 15
    2.4. Evenimentele semnificative de inundațiiEvenimentele semnificative de inundații selectate*1) în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații), aferente A.B.A. Banat se prezintă în tabelul 2-8, respectiv planșa 4. Notă
    *1) Evenimentele istorice semnificative la inundații au fost selectate în baza criteriilor hidrologice și a criteriilor privind efectele negative ale inundațiilor asupra celor patru categorii de consecințe stabilite în cadrul Directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural și activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag și analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.)
     +  Tabel 2-8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Banat
    Nume eveniment   Sursă, caracteristici, mecanism inundație Data producerii
    Inundație r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. loc. Topolovățu Mare A11, A21, A32  Aprilie 2000  
    Inundație r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. loc.Topolovățu Mare  A11, A21, A38 Aprilie 2005  
    Inundație r. Bega Poienilor - av. loc. Crivina de Sus  A11, A21, A32 Aprilie 2000  
    Inundație r. Gladna - av. loc. Fârdea am. ac. Surduc și afl. Hăuzeasca  A11, A21, A32 Aprilie 2000  
    Inundație r. Munișel - av. loc. Drăgsinești am. ac. Surduc A11, A21, A38  Aprilie 2005  
    Inundație r. Glavița - sector loc. Păru - Gruni A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Săraz - av. confl. Verdea am. loc. Săceni  A11, A21, A32 Aprilie 2000  
    Inundație r. Săraz - av. confl. Verdea am. loc. Săceni  A11, A21, A38 Aprilie 2005  
    Inundație r. Curașița - loc. Recaș A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Timiș - av. loc. Teregova am. loc. Coșteiu A11, A12, A21, A22, A23,A32 Aprilie 2000  
    Inundație r. Timiș - av. loc. Teregova am. loc. Coșteiu A11, A13, A21, A38  Aprilie 2005  
    Inundație r. Timiș - sector loc. Cebza loc. Grănicerii A11, A12, A21, A22, A23,A32 Aprilie 2000  
    Inundație interfluviu r. Timiș - r. Bega, loc. Cruceni - Uivar  A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005  
    Inundație r. Bistra - av. loc. Bucova A11, A21, A32 Aprilie 2000
    Inundație r. Bistra - av. confl. Bucovița A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Rusca - loc. Rusca Montană A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Vâna Secănească - loc. Copăcele A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Nădrag - sector loc. Nădrag Crivina A11, A21, A32 Aprilie 2000
    Inundație r. Șurgani A11, A21, A22, A23 Aprilie 2005
    Inundație r. Sariș - loc. Sacoșu Turcesc  A11, A12, A21, A22, A23,A38  Aprilie 2005
    Inundație r. Pogăniș - sector av. confl. Igăzău loc. Remetea-Pogănici  A11, A21, A32 Aprilie 2000  
    Inundație r. Pogăniș - av. loc. Delinești A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Tău - av. loc. Soceni A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Bârzava - av. confl. Terova A11, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000
    Inundație r. Bârzava - av. loc. Reșița A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Moravița - loc. Ocna de Fier  A11, A12, A21, A22, A23,A38  Aprilie 2005
    Inundație r. Fizeș - av. loc. Doclin A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Caraș - av. confl. Dognecea A11, A21, A22, A23, A32 Aprilie 2000
    Inundație r. Caraș - av. loc. Carașova A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Gârliște - loc. Anina  A11, A12, A21, A22, A23,A38  Aprilie 2005
    Inundație r. Dognecea - loc. Dognecea A11, A12, A21, A32 Aprilie 2000
    Inundație r. Dognecea - loc. Dognecea  A11, A12, A21, A22, A23,A38  Aprilie 2005
    Inundație r. Oravița - loc. Oravița  A11, A12, A21, A22, A23 A38  Aprilie 2005
    Inundație r. Vicinic - av. loc. Macoviște A11, A21, A22, A23, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Nera - av. loc. Borlovenii Vechi am. confl. Răchita A11, A13, A21, A38  Aprilie 2005  
    Inundație r. Nera - av. confl. Beu A11, A13, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Miniș - loc. Bozovici A11, A12, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Cerna - av. confl. Bela Reca A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Inundație r. Globul - av. loc. Pârvova A11, A21, A38 Aprilie 2005
    Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A21 = Depășirea capacității de transport a albiei; A22 = Depășirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A32 = Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii; A38 = Viitură cu niveluri remarcabile.
    2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în cadrul A.B.A. Banat au fost luate în considerare, într-o primă etapă, informațiile disponibile la momentul respectiv, rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - Ministerul Mediului și Pădurilor și Administrația Națională "Apele Române"), și anume: ● zonele potențial inundabile, sub forma înfășurătorii inundațiilor istorice extreme; ● evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). Astfel, pe baza hărților topografice și a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi G.I.S., care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potențial inundabile (aflate în înfășurătoarea inundațiiloristorice extreme). Bunurile considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populație, drumuri și cai ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafețe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menționat, s-a dezvoltat oMetodologie de evaluare a pagubelor produse de inundații și, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parțială și posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România și care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text și hărți reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiți. O sinteză (analiză) a consecințelor potențiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului național. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate și rezultatele obținute în cadrul proiectului comportă/prezintă anumite limite; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă și mai detaliată a riscului la inundații, la scară națională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potențial Significant Flood Risk). Se menționează că, într-o a doua etapă, delimitarea zonelor potențial inundabile, respectiv înfășurătoarea inundațiiloristorice extremea fost ameliorată; realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administrațiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului și Pădurilor și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilorde apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale. Pentru inundațiile pentru care nu au existat informații clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfășurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză G.I.S. semi-automată pe baza M.D.T.-ului și a nivelurilor înregistrate la stațiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa a treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ținut seama de zonele apărate împotriva inundațiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza: ● normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcției și clasa de importanță determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectați/evacuați precum și a suprafețelor apărate la inundații, și ținând cont de probabilitatea de depășire a debitelor de calcul. ● stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecțiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, s-au considerat toate inundațiile care au survenit în trecut și care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeași măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deși protejate pentru anumite categorii de evenimente (și care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: ● potențiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; ● evenimente extreme, superioare obiectivului de protecție stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundațiile pentru care zona potențial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfășurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculați. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ține seama doar de experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor. Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecințelor potențiale ale inundațiilor viitoare (pe diverse categorii de bunuri) reprezintă un criteriu important de selecție a A.P.S.F.R. Totuși și alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile și sunt bazate pe experiența specialiștilor (expert judgement). În tabelul 2-9, respectiv în planșa 5, sunt prezentate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în A.B.A. Banat.  +  Tabel 2-9 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Banat
    Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații  Lungime (km)
    r. Bega - av. loc. Luncanii de Jos am. confl. Iosifalău 87.1
    r. Bega - av. loc. Topolovățul Mic 77.5
    r. Bega Poienilor - av. loc. Crivina de Sus 10.5
    r. Râu - av. loc. Traian Vuia 7
    r. Hăuzeasca - av. loc. Hăuzești 3.9
    r. Munișel - sector av. loc. Drăgsinești am. ac. Surduc 4.6
    r. Glavița - av. loc. Păru 8.9
    r. Glavița - av confl. Biniș 3.1
    r. Săraz - sector av. confl. Verdea am. loc. Săceni 12.5
    r. Chizdia - av. confl. Hisiaș 6.4
    r. Curașița 9.4
    r. Bega Veche - loc. Sânandrei 31.6
    r. Bega Veche - av. loc. Săcălaz 7.2
    r. Apa Mare - av. confl. Iercici 14
    r. Timiș - sector av. loc. Teregova am. loc. Coșteiu 80.4
    r. Timiș - sect. av.loc. Coșteiu am.loc. Cebza 23.4
    interfluviu r. Timiș - r. Bega, loc. Cruceni - Uivar 12.2
    r. Timiș - sect. av.loc. Cebza am.loc. Grănicerii 26.8
    r. Timiș - av. loc. Grăniceri 3.8
    r. Bistra - av. loc. Bucova 43.3
    r. Rusca - av. confl. Lozna 8.1
    r. Vâna Secănească - av. loc. Copăcele 15.9
    r. Nădrag - sector av. loc. Nădrag am. loc Crivina 12
    r. Timișana - av. confl. Fața, sect. îndig. 106.2
    r. Șurgani 19.5
    r. Șurgani - av. confl. Vucova 11.6
    r. Șariș 8.8
    r. Pogăniș - av. loc. Delinești 106.3
    r. Tău - av. loc. Soceni 19.7
    r. Lanca Birda - av. confl. Folea 27.1
    r. Bârzava - av. confl. Bârzăvița 98.3
    r. Moravița 14.9
    r. Vornic - av. loc. Ramna 5.1
    r. Fizeș - av. loc. Doclin 19.4
    r. Moravița - av. loc. Șemlacu Mic 21.2
    r. Caraș - av. loc. Carașova 50.3
    r. Gârliște 19.6
    r. Dognecea -av. loc. Dognecea 21.9
    r. Oravița 19.4
    r. Vicinic - sector av. loc. Macoviște am. loc. Milcoveni 22.7
    r. Vicinic - av. loc. Milcoveni 7.6
    r. Nera - sect. av. loc. Borlovenii Vechi am. confl. Răchita 38.8
    r. Nera - av. confl. Beu 53
    r. Miniș - av. loc. Valea Minișului 22.1
    r. Cerna - sector av. confl. Bela Reca am. Orșova 14.6
    r. Globul - av. loc. Pârvova 15.5
    2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la extinderea suprafețelor inundate, adâncimea apei și după caz viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărți se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică și hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului și a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare al acestor hărți este unul complex și necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare cât și un efort financiar susținut. Hărțile de hazard la inundații la nivelul A.B.A. Banat raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerințele Directivei Inundații, pentru zonele desemnate ca având un risc potențial semnificativ la inundații și acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: ● scenariul cu probabilitate mică (Q0,1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani); ● scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani); ● scenariul cu probabilitate mare (Q10% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărților de hazard la inundațiiau fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obținute în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor (P.P.P.D.E.I.)*2). Notă
    *2) În cadrul acestui program, la nivel național, au fost realizate hărți de hazard la inundații pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.500 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de harți de hazard la inundațiirealizate în cadrul programului mai sus menționat. Hărțile de hazard la inundații raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.40 0 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.10 0 km).
     +  Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundații Metoda folosită pentru elaborarea hărților de hazard la inundații la nivelul A.B.A. Banat, în cadrul Programului Național Planul de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor pe bazine hidrografice (desfășurate în perioda 2011-2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice și hidraulice) și cuprinde două componente: I) studii topografice și geodezice și II) studii hidrologice și hidraulice.I. Studii topografice și geodezice ● Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia L.I.D.A.R. (Light Intensity Detection and Ranging); ● Procesarea datelor după scanarea L.I.D.A.R. rezultând un model digital al terenului primar (M.D.T). ● Activități de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătățirii M.D.T.-ului rezultat în etapa anterioară (rețea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginerești, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice). ● Prelucrarea și editarea Modelului Digital al Terenului. A fost obținut un M.D.T. care pentru zona considerată prioritară are o rezoluție foarte mare (±10-15 cm pe verticală - nivel detaliere A) și o rezoluție mare (±15-20 m pe verticală - nivel detaliere B) și corespunde metodei L.I.D.A.R. completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginerești de pe cursurile de apă (poduri, podețe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de spațiu hidrografic M.D.T.-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărților topografice disponibile (nivel de detaliere C).II. Studii hidrologice și hidraulice ● Modelarea hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea și compunerea acestora pe râurile principale și pe afluenți.Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilități de depășire 0,1%, 1%, 5% și rezultând hidrografele de debit aferente. Au fost rulate modelele hidrologice CONSUL și RĂZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A. Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potențial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) și bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condițiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harților de inundabilitate s-a utilizat rularea software-urile HEC RAS Informații suplimentare cu privire la modelarea hidrologică și hidraulică utilizată pentru realizarea Hărților de Hazard la Inundații (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundații.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităților de depășire de 80%, 10%, 5%, 1% și 0,1%, din care 10%, 1% și 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerințelor de implementare a Directivei 2007/60/EC. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Banat, au fost realizate hărți de hazard la inundații pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 3.624 km, din care 41 zone în lungime totală de 1.188km, declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de harți de hazard la inundații realizate în cadrul programului mai sus menționat. Hărțile de hazard la inundații raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 1.246 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G..A., hărțile realizate de contractorul A.B.A. Banat(Aquaproiect, Cornel Cornel Topoexim, U.T.C.B.), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate și corectate, armonizate și structurate unitar, codificate conform WISE și mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru trei zone raportate la Comisia Europeană și neacoperite de P.P.P.D.E.I. (r. Glavița - av. confl. Biniș, r. Timiș - av. loc. Grăniceri, r. Timiș - sect. av.loc. Cebza am.loc. Grănicerii, ceea ce reprezintă cca 4,7 % din A.P.S.F.R. declarate în cadrul P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment), s-au generat curbe de inundabilitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizeaza extensii ArcView, modelare hidraulica aproximativă cu HEC-RAS, etc), pe o lungime de cca. 58 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Extindera arealelor inundabile în cele 3 scenarii (0,1%, 1%, 10%) pentru spațiul hidrografic Banat este prezentată în planșa 6. Hărțile de risc la inundații s-au elaborat pe baza hărților de hazard la inundații, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului și vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potențialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcție de: populație, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural. Elaborarea și raportarea hărților de risc la inundații, împreună cu metodologiile și bazele de date asociate, a fost realizată de aceeași echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A.  +  Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundații Pentru A.B.A. Banat, ca pentru toate Administrațiile Bazinale de Apă din țară, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundații; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc și, mai apoi, evaluarea vulnerabilității obiectivelor identificate și expuse riscului la inundații, ținând cont de adâncimea apei*3) și de pagubele potențiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc considerați. Notă
    *3) Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m; (b). adâncimea apei intre 0,5 m și 1,5m; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m.
    Hărțile de risc la inundații publicate la nivel național sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depășire a debitului maxim de: 0,1%, 1% și 10%, conform legislației în vigoare, pentru următorii indicatori: ● numărul aproximativ de locuitori afectați (pentru care s-a utilizat metoda statistică) ● indicatori, aferenți celorlalte tipuri de consecințe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociați consecințelor economice, în vederea elaborării hărților de risc la inundații, s-a dezvoltat și aplicat o matrice de risc, care ia în considerare diverse straturi informaționale (layere) din Corine Land Cover și din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificație: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2-0,5Ț1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roșie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundații în cazul senariului mediu pentru Spațiului Hidrografic Banat este prezentată în planșa nr. 7.

    *
    * *
    Hărțile de hazard și risc la inundații publicate pe site-ul A.N.A.R. și raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depășire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depășire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel național), din care 1.246 km la nivelul A.B.A. Banat. Ulterior, s-au publicat hărțile elaborate și în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depășire) și 10% (probabilitate mare de depășire), conform legislației în vigoare.  +  Tabel 2-10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații
    Scenariul  1% obligatoriu pentru C.E.  0,1 și 10 %
    Hărți de hazard și de risc la inundații pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Banat    1.246 km    1.188 km
    Notă
    În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a conținut activitatea de verificare/corectare/adaptare a hărților de hazard la inundații disponibile și de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul ProgramuluiNațional Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor, chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R.în 2012).
    2.7. Indicatori statistici Pe baza hărților de hazard și de risc la inundații a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel național (inclusiv fluviul Dunărea) cât și la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obținute în urma aplicăriii scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani). Populația reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundații. În cazul spațiului hidrografic Banat se poate discuta de aproximativ 32.500 de locuitori expuși riscului la inundații. Au mai fost calculați o serie de indicatori-cheie care descriau principalele consecințe pe care inundațiile le pot avea asupra mediului înconjurător, cum ar fi instalațiile I.E.D., zonele protejate (naționale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, etc), dar și alți indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel la nivelul spațiului hidrografic Banat au rezultat 28 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 11 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 4 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.), 6 situri de importanță comunitară (S.C.I.) și 7 arii protejate de interes național. Instalațiile I.E.D. sunt acele instalații descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive) care are "ca obiective reguli mai clare și un aer mai curat". Având în vedere ca emisiile provenite de la instalațiile industriale, au fost supuse legislației la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze și să simplifice legislația existentăși pentru a o aduce în concordanță cu evoluțiile tehnologice, politice și pentru a evita denaturarea concurenței în cadrul U.E. În cadrul spațiul hidrografic Banatnu au fost identificate instalații I.E.D. care sunt expuse riscului de fi inundate. O alta categorie de consecințe pe care Directiva Inundații o are în vedere sunt consecințele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei țări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundațiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când discutăm despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărților de hazard și risc la inundații ne arată că aproximativ 52 km de cale ferată, poate fi afectată de inundații în cadrul spațiul hidrografic Banat. Drumurile publice alături de transportul naval și de căile ferate completează, infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a doua din Directiva Inundații a luat în calcul drumurile naționale și europene, drumurile județene, drumurile comunale, precum și rețeaua de străzi. Pentru această analiză au fost reținute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel sunt supuși riscului de a fi inundați la nivelul spațiului hidrografic Banat aproximativ 51 km. de drum național/european, cca. 88 de km. de drum județean și aproximativ 77 km. de drum comunal. Efectele pe care inundațiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecință pe care Directiva Inundații o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele și muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru spațiul hidrografic Banat aproximativ 19 biserici și unmuzeu, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundații cu perioada de revenire o dată la 100 de ani. Situația centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinați la nivelul A.B.A. Banat pentru cele 4 categorii de consecințe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundații, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 11.  +  Tabel 2-11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Banat (în cazul scenariului mediu)
    Categorie consecințe Indicatori Evaluare
    Sănătate umana populația 32.500 locuitori expuși
    Mediul înconjurător      zone protejate     11 zone protejate pentru captarea apei în scopul uman 4 zone S.P.A. 6 zone S.C.I. 7 arii protejate de interes național
    Economic    infrastructura   52 km cale ferată 51 km drum naJional/european 88 km drum județean 77 km drum comunal
    Patrimoniul cultural  obiective culturale 19 biserici 1 muzeu
     +  Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații Acest capitol este unitar la nivel de Administrație Bazinală de Apă și prezintă următoarele aspecte: ● Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice); ● Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale).  +  Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații strategice pentru România, s-a ținut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R., după cum urmează: ● evitarea/prevenirea unor riscuri noi; ● reducerea riscurilor existente; ● creșterea rezilienței; ● conștientizarea publicului.  +  Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale) Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază: criteriul economic, social, mediu și patrimoniu cultural. Fiecare obiectiv specific are asociat un indicator, după cum urmează: ● Economic:– Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport Indicator: lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații;– Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice Indicator: numărul obiectivelor economice cu risc la inundații;– Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole Indicator: suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații. ● Social:– Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții Indicator: numărul locuitorilor expuși riscului la inundații;– Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunită/ii Indicator: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățămant, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații; ● Mediu:– Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) în conformitate cu cerințele D.C.A. Indicator: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge "starea ecologică bună" sau "potențialul ecologic bun" ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundații);– Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Indicator: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații;– Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare Indicator: numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații; ● Patrimoniu cultural:– Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Indicator: umărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații. După cum se poate observa, pentru fiecare obiectiv, s-a stabilit, un indicator măsurabil cantitativ. Indicatorii au fost aleși pe baza: ● informațiilor GIS disponibile (GIS datasets) și a relevanței acestora în raport cu obiectivul respectiv; ● capacității acestora de a măsura/cunatifica cele două situații: situația existentă (baseline scenario) și cea în care masura de reduere a riscului la inundații este implementată. Au fost stabilite ținte minime și ținte aspiraționale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundații. Ținta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundații propuse. Fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabel 3 - 1).  +  Indicatori Deși cele mai multe State Membre își definesc obiectivele de management al riscului la inundații calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori (ca /inte cuantificabile). În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ. Indicatorii au fost aleși pe baza: ● informațiilor GIS disponibile (GIS datasets) și a relevanței acestora în raport cu obiectivul respectiv; ● capacității acestora de a măsura/cuantifica cele două situații: situația existentă (baseline scenario) și cea în care masura/opțiunea de management al riscului la inundații este implementată.  +  Ținte minime și ținte aspiraționale După modelul irlandez, au fost stabilite ținte minime și ținte aspiraționale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundații. Ținta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundații propuse. Dacă o masura nu îndeplinește ținta minimă atunci i se atribuie un scor negativ. Ținta aspirațională a fost definită pentru a permite masurilor care exced ținta minimă și oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ținta minimă. Cu cât masura de management al riscului la inundații va fi mai aproape de ținta aspirațională, cu atât va primi un scor mai mare.  +  Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%)
    Criterii de bază   Nr. indica-tori   Obiective    Indicatori    Cerință minimă    Țintă aspirațională  
    1              Economic               I1      Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport   Lungimea și importanța infrastructurii de transport(rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului căilor de transportsupuse riscului la inundații    Reducerea numărului căilor detransport supuse riscului la inundații la 0    
    I2    Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice Numărul obiectivelor economice cu risc la inundații  Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor economice supuse riscului la inundații Reducerea numărului obiectivelor economice supuseriscului la inundații la 0  
    I3   Managementul risculuiinundațiilor asupra terenurilor agricole Suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații Nu se aplică   Reducerea numărului terenurilor agricole supuse riscului la inundații la 0
    2          Social          I4   Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții Numărul locuitorilor expuși riscului la inundații  Menținerea la situația actuală a numărului locuitorilor expușiriscului la inundații Reducerea numărului locuitorilor expuși riscului la inundații la 0
    I5      Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității    Numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități deînvățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații   Reducerea numărului infrastructurilor sociale supuse riscului la inundații la 0   
    3                       Mediu                       I6        Suport pentru atingerea și conser- varea stării ecologice bune (SEB)/potențialului ecologic bun (PEB) înconformitate cu cerințele D.C.A. Numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge SEB sau PEB ca efect al presiunilor hidromorologice (în legăturăcu măsurile de management al riscului la inundații)  Prin măsurile de management al riscului la inundații să nu se îngrădească atingerea obiectivelor de mediu ("starea ecologică bună"/"potențialul ecologic bun")   Contribuția semnificativă a măsurilor de management al riscului la inundații în atingerea obiectivelor de mediu ("stare ecologică bună"/"potențial ecologic bun")   
    I7      Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman Numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații   Menținerea la situația actuală a numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații    Reducerea numărului captărilor de apă supuse riscului la inundații la 0    
    I8       Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare    Numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC- IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) șiDirectivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații Reducerea sau menținerea la situația actuală a numărului dezone cu poluare potențială expuse riscului la inundații    Reducerea numărului zonelor cu poluare potențială expuse riscului la inundații la 0     
    4    Patrimoniu cultural   I9    Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural Numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații Menținerea la situația actuală a numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații Reducerea numărului obiectivelor de patrimoniu cultural supuse riscului la inundații la 0
    3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor În stabilirea obiectivelor, s-a ținut seama de datele geospațiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări/îmbunătățiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori: ● pentru componenta Populație:– locuitori expuși riscului la inundații,– infrastructuri sociale - spitale,– infrastructuri sociale - unități de învățământ (universități, licee, școli, grădinițe),– infrastructuri sociale - primării,– infrastructuri sociale - unități de poliție, ● pentru componenta Activitate economica:– aeroporturi și porturi,– linii ferate,– drumuri și autostrăzi,– gări,– activități economice secundare,– obiective industriale de importanță majoră,– terenuri agricole. ● pentru componenta Mediu:– corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potențialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundații,– captări de apă,– instalații incluse în registrul E-PRTR,– instalații IPPC. ● pentru componenta Patrimoniu cultural:– biserici,– monumente istorice,– muzee. Layerele GIS utilizate au diferite surse, majoritatea provenind din baza de date a Administrației Naționale Apele Române (baza de date WIMS), baza de date geospațiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) și Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate și corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: ● aeroporturi și porturi: I.N.H.G.A. ● linii ferate, gări: WIMS ● drumuri și autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ ● activități economice secundare: NAVTEQ ● obiective industriale de importanță majoră: WIMS ● terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A. ● locuitori expuși riscului la inundații: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A. ● spitale, unități de învățământ, primării, unități de poliție, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ ● captări de apă: WIMS ● instalații incluse în registrul E-PRTR: EEA ● instalații IPPC: M.M.A.P.. O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanțelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostrada, DE - drum european, DN - drum național, DJ - drum județean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate și gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie inchisă, LII - linie ingustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată. Stratul informațional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanțial îmbunătățit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea și detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri și căi ferate, depozite de deșeuri, lacuri și acumulări etc.) Utilizând informația geospațială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanța acestora în zona inundabilă (APSFR), scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecție și însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanței măsurii presupune peste 40 de astfel de analize. Indicatorii și receptorii stabiliți și utilizați sunt cei mai relevanți pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundații (atunci când evaluarea se realizează la nivel de APSFR), precum și pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură și se referă la receptorii scoși din zona inundabilă).
     +  Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestoraProcesul de identificare/stabilire a măsurilor structurale și nestructurale la nivel de A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri poten/iale la nivel național*4) [conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă*5)], propus de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, cu contribuția Administrațiilor Bazinale de Apă și a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii/propuneri/observații ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect S. A. etc. Notă
    *4) http://www.rowater.ro/pmri-site/Catalog%20de%20m%C4%83suri%20poten%C6%ABiale-dec.pdf
    *5) http://www.rowater.ro/pmri-site/Metodologie%20cadru%20pentru%20PMRI-dec.pdf
    Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații și se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri).Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acțiune cu evidențierea măsurilor structurale/nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4-1.  +  Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri
    DOMENII DE ACȚIUNE (5)  TIPURI DE MĂSURI (23)  MĂSURA STRUCTURALĂ vs NESTRUCTURALĂ
    PREVENIRE   3  3 NESTRUCTURALE (RO-M01 - RO-M03)
    PROTECȚIE    11   1 STRUCTURALĂ (RO-M11) 10 NESTRUCTURALE (RO-M04 - RO-M14)
    CONȘTIENTIZAREA PUBLICULUI   2  2 NESTRUCTURALE (RO-M15 - RO-M16)
    PREGĂTIRE   4  4 NESTRUCTURALE (RO-M17 - RO-M20)
    RĂSPUNS ȘI REFACERE/ RECONSTRUCȚIE   3 3 NESTRUCTURALE (RO-M21 - RO-M23)
    În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel: ● național; ● bazinal (la nivel de A.B.A.); ● local (la nivel de A.PS.F.R./localitate/U.A.T.).4.1. Măsuri aplicabile la nivel național România a fost puternic afectată de inundații distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005, 2006, 2008, 2010 și 2014 s-au înregistrat inundații la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester -DG Environment - February 2014), în perioada 2002-2013, au avut loc 20 evenimente de inundații majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedește a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiții, în România este absolut necesară îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, alertă timpurie și avertizare alarmare, în condițiile în care se impune o schimbare a abordării de la "apărarea împotriva inundațiilor" la o "acțiune proactivă" orientată către managementul riscului la inundații, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului cât și la reducerea vulnerabilității și creșterea rezilienței la inundații. În acest context, inițiativa UE de a elabora și implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundații și realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.) pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menționează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundațiilor și hărți de risc pentru fiecare bazin hidrografic și arie costieră în care sănătatea umană, activitățile economice, mediul înconjurător și patrimoniul culturalpot fi afectate. Măsurile aplicabile la nivel național cuprind măsuri cu rol esențial în managementul riscului la inundații, care fac referire la legislația curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului și urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundațiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how și schimb de experiență care să sprijine implementarea Directivei Inundații la nivel bazinal și național, și care presupun conlucrarea autorităților la nivel central (din domenii precum managementul situațiilor de urgență, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Banat. Măsurile propuse la nivel național, au aplicabilitate în fiecare Administrație Bazinală de Apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicațiile de proiecte pentru fonduri europene, funcție de specificul acestora. În vederea prevenirii riscului la inundații, în perioada 2007-2013 s-au finanțat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în cele 11 bazine hidrografice și 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I.. În martie 2014 au fost raportate hărțile de hazard și risc la inundații, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor reducere a riscului la inundații. Propuneri de proiecte la nivel național în cadrul planului național de management al riscului la inundații(1) WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) și Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016- 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: ● Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcții hidrotehnice; ● Monitorizarea calității apei la 51 de stații hidrometrice automate situate în secțiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situația unor poluări accidentale; ● Monitorizarea nivelului de precipitații lichide și solide și a nivelurilor râurilor amonte și aval de baraje, pe râuri și derivații, în vederea îmbunătățirii managementului riscului la inundații; ● Transmiterea și prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristică barajelor (AMC) și stații automate la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal și național) - (Administrațiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someș - Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș - Vedea, Buzău - Ialomița, Siret, Prut - Bârlad și Dobrogea - Litoral), și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); ● Îmbunătățirea prognozelor viiturilor și a propagării poluărilor generate de inundații, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, și implicit pentru a reducerea daunelor potențiale; ● Intervenția pentru prevenirea și/sau atenuarea efectelor inundațiilor și poluărilor, cu ajutorul echipamentelor și dotărilor specifice. Proiectul WATMAN se integrează și reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații prevederilor Strategiei Naționale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum și în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2). În cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicații a A.N. Apele Române cu soluții personalizate și cu asigurarea redundanței (radio digital pe frecvența alocatș A.N.A.R., fibră optică, G.S.M./G.P.R.S., satelit, sau alte soluții) pentru fiecare locație identificată în funcție de importanță: baraje, noduri hidrotehnice, derivații, formații, cantoane și alte sedii administrative A.N.A.R., ținând cont de prevederile legislative aflate în vigoare precum și de necesitatea implementării Deciziei 2006/771/CE. Prin Decizia 2006/771/CE prin care frecvența 402 - 405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. Apele Române trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicații radio care să fie adaptat noii benzi de frecvențe alocate. Astfel devine absolut necesar transferul rețelei de comunicații a A.N. Apele Române din benzile de frecvență 403 - 403,4 MHz și 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicația radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvență 410.4 - 410.8 MHz și 420,4 -420.8 MHz pentru rețelele de voce/date și alarmare. În baza studiilor de identificare a locațiilor, de audibilitate și de comunicații radio la baraje și aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare/alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea și alarmarea populației în caz de inundații sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor sistemele de alarmare avertizare sunt învechite și parțial funcționale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populației, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj și prin similitudine cu extindere pentru cel puțin toate barajele prevăzute în WATMAN I se va realiza un studiu de audibilitate privind dimensionarea numărului de sirene necesar sistemului de alarmare a populației în situații de urgență. Totodată, este necesar să se elaboreze și un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a stațiilor de emisie recepție care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populației în situații de urgență precum și documentațiile de autorizare necesare în frecvențele alocate A.N.A.R. inclusiv avizul I.G.S.U. și A.N.C.O.M.. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmărește atingerea următoarelor obiective: ● Modernizarea și reabilitarea sistemului de comunicații al Administrației Naționale Apele Române cu soluții tehnologice (radio digital voce/date, G.S.M., G.P.R.S., satelit, fibră optică WI-FI, etc) care să permită redundanța și siguranța comunicațiilor în caz de dezastre; ● Sisteme de avertizare - alarmare a populației aval de barajele mari (minim 89); ● Sistem suport decizional - D.S.S. pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R. precum și pe soluții software de modelare recunoscute internațional (HEC D.S.S./HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum și implementarea softurilor de tip UCC - WAT bazate pe datele din WATMAN I și bazele de date locale etc); Deasemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT - FEWS care vor permite și integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11, 21, HEC-Ras, ISIS, SMS-- 2D, HYDRO AS).(2) Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenta inundații, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificati