NORME METODOLOGICE din 30 martie 2016de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor
EMITENT
  • AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR
    • Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 20 aprilie 2016



     Notă
    Aprobate prin Ordinul nr. 35 din 30 martie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 20 aprilie 2016.     Notă1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deținătorul de animale asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării și prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploatație;b) confidență - intervalul în care trebuie să se găsească, pentru un anumit risc de eroare atribuit, variația valorilor obținute pe un eșantion dintr-o populație variabilă;c) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;d) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum și cu regulile de sanătate și bunăstare animală;e) controale oficiale cu frecvență redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la fața locului, la destinație și/sau în timpul transportului ce pot implica și prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformității cu cerințele de certificare asumate la origine;f) controale oficiale cu frecvență întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă asupra lotului controlat; controalele oficiale cu frecvență întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeași destinație, până la obținerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploatația/abatorul de destinație la principiul controlului oficial cu frecvență redusă;g) data prelevării - data la care a fost recoltată proba;h) deținător de animale - persoană responsabilă pentru sănătatea animalelor pe care le are în grijă cu obligația de a proteja atât animalele, cât și oamenii de boli transmisibile. Deținătorul de animale are animalele în posesie permanentă în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație, sau are animalele în posesie temporară în calitate de îngrijitor al acestora, sau de persoană căreia i s-a încredințat îngrijirea acestora; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum și administratorii exploatațiilor comerciale, de tip târguri sau expoziții de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor și abatoare;i) expunere - gradul de distribuție a produsului medicinal veterinar și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect;j) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de calitate;k) expertiza suplimentară - analiza contraprobei/contraprobelor prelevată/prelevate de către medicul veterinar oficial odată cu proba/probele, la solicitarea proprietarului, la orice laborator acreditat, atunci când acesta nu este convins de rezultatul analizei/analizelor efectuate în cadrul laboratoarelor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București sau în cadrul laboratoarelor naționale de referință; contraproba sigilată rămâne la dispoziția proprietarului care trebuie să o păstreze în condiții corespunzătoare și o poate trimite pentru analiză la orice laborator acreditat din România sau din Uniunea Europeană pentru a efectua examenul de laborator respectiv; acest drept al proprietarului nu va aduce atingere obligației direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de a impune, în termenele prevăzute de legislație, măsurile necesare asupra animalului și exploatației în care se găsește acesta, în cazul diagnosticării bolilor transmisibile animalelor sau omului, ca urmare a acțiunilor sanitar-veterinare publice cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor;l) incidență - reprezintă numărul de cazuri sau focare noi de boală apărute în interiorul unei populații de animale, expusă riscului, într- o arie geografică determinată, pe parcursul unui interval de timp determinat;m) localitate/sat - organizare teritorială cu cod siruta;n) perioada de așteptare/interzicere a mișcării - perioadă în care animalele nu pot ieși în afara exploatațiilor;o) prevalență - numărul total de cazuri sau focare a unei boli prezentă într-o populație de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinatăp) prevenirea bolilor - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora;q) Program - programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și ecvideelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora;r) proprietar de animale - persoană care are drept de proprietate asupra unor animale;s) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;t) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe dintr-o populație normală morfoclinic și examinarea acestora, precum și examenele necropsice; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecția de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat și agreat, în numele autorității, examinarea populației animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creștere a moluștelor pentru depistarea unei boli, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției și notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creșteri a mortalității;u) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli, prelevarea de probe, analize și examene de laborator pentru precizarea diagnosticului;v) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții, in cadrul aplicarii masurilor de control specificate de lege.2. Animalele vii importate din țări terțe se supun prelevărilor de probe în posturile de inspecție la frontieră cu scopul verificării îndeplinirii normelor de sănătate din certificatul însoțitor conform prevederilor Decizia 97/794/CE a Comisiei din 12 noiembrie 1997 de stabilire a anumitor modalități de aplicare a Directivei 91/496/CEE a Consiliului privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din țări terțe.3. Animalele vii importate din țări terțe se supun regulilor de carantină profilactică timp de minim 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploatației de animale este obligat să dețină locuri special amenajate în acest scop.4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar pentru creștere și reproducție se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.5. Proprietarii și deținătorii de animale sunt obligați să notifice direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale din comerțul intracomunitar și import în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a intrării în exploatație.6. Examenul clinic acceptat și decontat de către direcția sanitar - veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabilește zona în care se face examenul clinic, frecvența și documentele necesare pentru decont în următoarele situații:a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere și protecție specifică fiecărei boli.Decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcției sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, formulată anterior acțiunii de examinare clinică.7. La propunerea direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate dispune, prin ordin al președintelui acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, acțiuni imunoprofilactice de necesitate; orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate în România cu notificarea prealabilă către direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București; notificarea trebuie însoțită de motivație, tipul de vaccin și schema de vaccinare.8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor trebuie comunicate proprietarului sau deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.9. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situația rezultatelor nefavorabile, exploatația trebuie supusă controalelor oficiale cu frecvență întărită.10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia specifică este obligatorie în cazul exploatațiilor nonprofesionale se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar în cazul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A se realizează de medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii.11. La bovine, ovine, caprine, suine și ecvidee, acțiunile sanitare-veterinare publice din cadrul Programului suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale ce au fost identificate și înregistrate conform legislației în vigoare.12. La carnasierele domestice, acțiunile sanitar-veterinare publice din Program se efectuează în campanie și sub forma vaccinărilor de completare, conform precizărilor tehnice din capitolul I secțiunea 9 pct. 3, numai la animalele care dețin carnete de sănătate, fie livrate de către furnizorii aprobați de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, fie furnizate și gestionate de Colegiul Medicilor Veterinari, înseriate și numerotate potrivit alocării marjelor de serii și de numere de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în care sunt completate în mod obligatoriu: numele și prenumele proprietarului/deținătorului, domiciliul acestuia (localitatea, strada, numărul și județul), specia (câine/pisică), adresa acestuia, cod de identificare/numărul microcipului, după caz în conformitate cu respectarea prevederilor legislative în vigoare, rasa, sexul, vârsta, culoarea și semnele particulare ale animalului; seria și numărul carnetelor de sănătate/codul de identificare/numărul microcipului, după caz, sunt trecute în mod obligatoriu în documentul justificativ privind efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare, pentru acceptarea plății acestora; fiecare consiliu județean, respectiv al municipiului București al Colegiului Medicilor Veterinari trebuie să dețină evidența carnetelor de sănătate furnizate și să o furnizeze direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București.Vaccinarea antirabică este obligatorie la toate carnasierele domestice, identificate prin microcipare sau prin alte mijloace în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în zona de control a unui focar de rabie, dupa cum este definit in legislație.13. Costurile manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și tuberculinare, analiza și examenele de laborator necesare realizării în exploatațiile nonprofesionale a acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program se asigură din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.14. Prin excepție de la prevederile pct. 13, proprietarii animalelor suportă costurile aferente:a) manoperei de prelevare a probelor, analizele și examenele de laborator efectuate la solicitarea proprietarilor dacă probele nu au fost prelevate in cadrul supravegherii pasive dispuse de ANSVSA/DSVSA și a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli declarabile;b) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;c) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului sau comerțului intracomunitar;d) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora, pentru animalele care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale, mișcări noncomerciale si comerciale ale animalelor de companie;e) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, precum și analizelor și examenelor de laborator aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;f) prelevării contraprobei, analizei și examenului de laborator efectuate in vederea expertizei suplimentare;g) contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle și contra agalaxiei contagioase;h) contravalorii manoperei de vaccinare antirabică a pisicilor domestice în cazul vaccinării în campanie conform Programului, contravalorii vaccinului și manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice în situația executării acesteia de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, la solicitarea și alegerea proprietarului și în afara campaniei prevăzute în Program;i) deparazitării animalelor;j) operațiunilor de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale pentru export sau comerț intracomunitar;k) supravegherii sanitar - veterinare a materialului seminal congelat din import și supravegherii tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare (mamitele subclinice);l) manoperei pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora pentru:i) ecvideele provenite din import, comerț intracomunitar și caii de sport reîntorși în țară;ii) costurile determinate de procedurile administrative suplimentare, inclusiv orice teste de laborator sau investigații ulterioare necesare privind circulația ecvideelor, materialului seminal, ovulelor, embrionilor și serului provenite de la ecvidee, în conformitate cu prevederile art. 9 din Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România;iii) testul efectuat în cele 10 zile premergătoare datei mișcării pe teritoriul României, la ecvideele care părăsesc exploatația și au trecut 90 zile de la testare.m) manoperei de prelevare a probelor aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru:i) avortul salmonelic al iepelor;ii) rinopneumonia ecvină;iii) fascioloza;iv) trichomonoza bovină;v) diareea virală a bovinelor, respectiv boala mucoaselor BVD - MD;vi) paratuberculoza;vii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;viii) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;ix) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare;x) moluște gasteropode-Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode la moluștele gasteropode;xi) Batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze la batracieni;xii) bruceloza la canide;xiii) toxoplasmoza;xiv) oncopatii la mamiferele de producție și carnasiere;xv) oncopatii de animalele de producție în libertate și exotice;xvi) bruceloza la iepuri;xvii) micoplasmoza respiratorie aviară.n) programului de control al epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul verificării înainte și după campania de montă, importului, exportului, comerțului intracomunitar.o) programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.p) programului de control pentru Maedi - Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului și comerțului intracomunitar.15. Contravaloarea tuberculinei aviare și mamifere, a vaccinului contra rabiei și a vaccinului contra antraxului, a vacutainerelor și a acelor necesare prelevării probelor de sânge, precum și a formularelor tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor sanitar - veterinare publice din Program se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, conform art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1156/2013.16. Costurile pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv a celor de tip A, și anume costurile aferente manoperei de prelevare a probelor, de vaccinare și de tuberculinare, se suportă de către proprietarii acestora.17. Costurile analizelor și examenelor de laborator pentru realizarea acțiunilor sanitar-veterinare publice din Program în cadrul exploatațiilor comerciale, inclusiv al celor de tip A, se suportă din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.18. Manopera de identificare și înregistrare a animalelor neidentificate, care au depășit vârsta maximă prevăzută de legislația în vigoare pentru identificarea și înregistrarea acestora, se efectuează numai în cazul în care se poate face dovada originii acestora, costurile fiind suportate de proprietar. În cazul bovinelor neidentificate, dacă nu se poate face dovada originii animalelor, se aplică prevederile art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/98 al Comisiei din 27 februarie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor administrative minime în cadrul sistemului de identificare și înregistrare a bovinelor, cu amendamentele ulterioare.19. În cazul în care operatorul economic pune la dispoziția laboratorului materialele necesare, acesta va achita doar contravaloarea manoperei și a altor cheltuieli incluse in tarif.20. Analizele și examenele de laborator efectuate in controlul oficial în cadrul Programului se efectuează doar cu metode acreditate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.21. Conduita de diagnostic de laborator se stabilește și se comunică de către LNR / institutele de profil, după caz.22. Costurile probelor recoltate și ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficiențe privind condițiile de depozitare a produsului medicinal veterinar sunt suportate de persoana juridică responsabilă, respectiv, după caz, de către deținătorul autorizației de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice veterinare.23. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deținătorul autorizației de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.24. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în țările terțe se vor face ținând cont de condițiile impuse în certificatele transmise de către administrațiile veterinare ale țării respective.25. În cazul în care, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.26. Vaccinul contra antraxului și vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.27. Laboratoarele sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București din cadrul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. Se exceptează probele pentru examene toxicologice care se păstrează 30 de zile, dacă nu au fost identificați compuși volatili sau cu descompunere rapidă.28. În perioada testării animalelor este interzisă vânzarea acestora, până la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepția ecvideelor destinate abatorizării pe teritoriul României, care trebuie transportate direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație.29. Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în scopul abatorizării pe teritoriul României pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea anemiei infecțioase ecvine.30. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a lua măsuri ca, la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, control oficial, precum și medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripției sanitar-veterinare zonale.31. Planul cifric anual se elaborează la nivelul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, luându-se în considerare o medie anuală din ultimii 3 ani, calculată la data de 31 martie a fiecărui an, a efectivelor pe specii și categorii de animale și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat.32. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București trebuie să elaboreze programe lunare de afluire detaliate privind prelevarea probelor și a transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe circumscripții sanitar - veterinare de asistență, și pe exploatații comerciale autorizate sanitar - veterinar; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în planul cifric, graficele sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct, șeful serviciu/birou economic și administrativ, șeful laboratorului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București, medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripțiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.33. Direcția sanitar - veterinară și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București transmite planul cifric, graficul de afluire și probele pentru analize la laboratorul propriu pentru metodele pentru care este acreditat, la alt laborator sanitar - veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București acreditat sau la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, pentru fiecare caz în parte. Desemnarea laboratoarelor sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv al municipiului București cu metode spre care se afluiesc probele pentru diagnostic este făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.34. Dacă planul cifric estimat este diferit de numărul real al animalelor țintă existente la data efectuării acțiunii se va avea în vedere ca toate animalele țintă să fie supuse testării chiar dacă numărul probelor este mai mic sau mai mare decât cel planificat. Planul cifric se consideră realizat atunci când 100% din animalele țintă, existente efectiv in teren la data testarii, au fost supuse testării.35. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislația în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți notifică în scris direcția sanitar - veterinară și pentru siguranța lanțului alimentar județeană, respectiv a municipiului București cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitar - veterinare obligatorii.36. Refuzul efectuării acțiunilor sanitar - veterinare obligatorii de către proprietarii sau deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale în vigoare, iar întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.37. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.38. În situația supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să realizeze analize cost - beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode pentru controlul bolii.39. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să îndeplinească în cel mai scurt timp posibil condițiile de testare necesare pentru finalizarea calificării statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale de bovine și al exploatațiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și să întocmească dosarele de calificare pentru exploatațiile care îndeplinesc condițiile de calificare pentru tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină.40. Direcțiile sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația să monitorizeze statusul exploatațiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină, luând în considerare faptul că România a fost declarată oficial liberă de bruceloză bovină din anul 2013.41. Medicii veterinari oficiali prelevează probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabilirii eficacității și eficienței unor acțiuni sanitar - veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situație în care se dispune de autoritatea sanitar - veterinară competentă.42. În cazul acțiunilor imunoprofilactice pentru stabilirea frecvenței de execuție se va tine cont, in mod obligatoriu, de precizarile cuprinse in prospectul produselor biologice utilizate in ceea ce priveste perioada de timp cuprinsa intre doua actiuni succesive de vaccinare.43. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie însoțite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piață și de utilizare a reagenților și a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.44. Toate seriile de produse medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii trebuie controlate oficial de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar sau de către autoritatea competentă dintr - un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 85 și 86 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare. Contravaloarea analizelor pentru toate seriile de produsele medicinale veterinare imunologice utilizate pentru acțiunile de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii se achită de către deținătorul autorizației de comercializare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.45. În cazul în care medicii veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București și cei ai posturilor de inspecție la frontieră suspicionează introducerea pe piață, importul în Uniunea Europeană sau exportul din Uniunea Europeană ale blănurilor de pisică (felis silvestris) și/sau de câine (canis lupus familiaris), precum și ale produselor care conțin asemenea blănuri, aceștia vor utiliza serviciile unui laborator comunitar acreditat.46. Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a-și menține actualizate stocuri minime de materiale și echipamente de intervenție pentru controlul bolilor majore la animale în exploatațiile nonprofesionale, în conformitate cu planurile de contingență și cu manualele operaționale pentru fiecare maladie. Necesarul de materiale și echipamente va fi stabilit la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și transmis, anual, prin notă de serviciu, direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. În cazul confirmării unei boli majore prin procedurile de achiziție în vigoare se vor achiziționa materialele necesare combaterii întregului focar.47. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile nonprofesionale pentru controlul bolilor majore la animale sunt suportate de la bugetul de stat.48. Operatorii economici deținători de animale de producție crescute în scop comercial sau de agrement - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice organizate în condițiile legii - deținători de exploatații comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, precum și primăriile orașelor care au în subordine grădini zoologice, au obligația să-și reactualizeze periodic stocul echipamentelor de protecție, materiale de intervenție și dezinfectanți care să servească intervenției în cazul confirmării unor focare de boli majore.49. Costurile materialelor și echipamentelor de intervenție utilizate în exploatațiile comerciale, abatoare, centre de colectare, baze de achiziții, grădini zoologice sunt suportate de către operatorii economici deținători sau care au în subordine unitățile sus amintite.50. Pentru implementarea programelor de monitorizare, control și eradicare a anumitor boli și zoonoze, programe ce sunt aprobate și cofinanțate de către Uniunea Europeană anual prin decizie a Comisiei Europene, în scopul efectuării unitare a achiziției materialelor și a consumabilelor necesare realizării analizelor de laborator pentru toate probele recoltate în cadrul acestor programe, prin ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor sunt stabilite detaliile privind constituirea comisiilor, organizarea și derularea procedurilor de achiziție publică.51. Inspecțiile oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul național al exploatațiilor sunt programate a se efectua în două campanii, respectiv februarie - mai și septembrie-octombrie. După finalizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale din perioada februarie - mai, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor analizează în detaliu modalitatea de realizarea a acestora și rezultatele obținute. În funcție de concluziile acestor analize, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor decide dacă este necesar efectuarea celei de a doua campanie de inspecții în exploatațiile nonprofesionale programată a se desfășura în perioada septembrie-octombrie. Plata pentru realizarea inspecțiilor în exploatațiile nonprofesionale se efectuează numai în cazul în care au fost operate în Baza Națională de Date toate modificările identificate în teritoriu în momentul efectuării acestor inspecții.52. Acțiunile sanitar-veterinare obligatorii prevăzute în Program și ale căror costuri nu sunt suportate integral de la bugetul de stat pot fi efectuate de orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, cu respectarea legislației specifice în vigoare.53. Toate costurile suportate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor în vederea realizării Programului trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație.  +  ABREVIERI
    AA-PASalbastru alsacian
    ADNSsistemul de notificare a bolilor la animale
    AIEanemie infecțioasă ecvină
    ANSVSAAutoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
    BCCCBoala cronică cahectizantă a cervideelor
    BNDBaza Națională de Date
    CSVSACircumscripția sanitar - veterinară și pentru siguranța alimentelor
    CMVColegiul Medicilor Veterinari
    DDDDezinfecție, Dezinsecție, Deratizare
    DSVSADirecția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București
    EDTAEtilen diamino tetraacetat de sodiu
    ElAs-yIFNtest imunoenzimatic pentru gamainterferon
    GPSsistem de poziționare globală
    HACCPPrincipiile privind analiza riscurilor și punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point)
    HEhematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică
    HEAhematoxilină - eozină - albastru de metil
    HEVhematoxilină - eozină - verde lumină
    Hbhemoglobină
    IAinfluența aviară
    IDSAInstitutul de Diagnostic și Sănătate Animală
    IFDImunofluorescență directă
    IISPVInstitutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară
    ICPBMVInstitutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar
    LEBLeucoză enzootică bovină
    LMRețeaua națională a laboratoarelor de morfopatologie
    LNRLaboratorul național de referință
    LNR ESTLaboratorul Național de Referință pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile
    LNR IALaboratorul Național de Referință pentru Influența Aviară
    LSVSALaboratorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor județean, respectiv al municipiului București
    NTGNumărul total de germeni
    OMSA /OIEOrganizația Mondială pentru Sănătatea Animală
    OMSOrganizația Mondială a Sănătății
    PASPeriodic acid schiff
    PCRReacția de polimerizare în lanț
    PIFPost de inspecție la frontieră
    PPDExtract proteic purificat
    PPD-JDerivat proteic purificat - Johnină - paratuberculină
    RFCReacția de fixare a complementului
    RSARReacția de seroglutinare rapidă
    RMAReacția de microaglutinare
    SRAAFSistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje
    TBTuberculoză bovină
    TCSTest comparativ simultan
    TIAToxiinfecție alimentară
    TUTest unic
    UCPRUniunea Crescătorilor de Păsări din România
    UEUniunea Europeană
      +  Capitolul I SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE  +  Secţiunea 1 PROGRAME NAȚIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ȘI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA. Supravegherea în exploatațiile comerciale
    Exploatații comerciale autorizate sanitar - veterinarExploatații comerciale de tip A
    12
    I. Supravegherea clinicăI. Supravegherea clinică
    1. Medicul de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor.2. Medicul veterinar oficial semestrial. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clincă în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcineclasice.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor.2. Medicul veterinar oficial semestrial.În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clincă în exploatație conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei.
    II. Supravegherea serologicăII. Supravegherea serologică
    1. pasivă- pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la scroafele ce au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de fiecare deținator de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.1. pasivă- în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat;
    2. activă *)Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:- în exploatațiile cu reproducție, de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci, exceptând sugarii, se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%, raportata la tot efectivul de animale.2. activă ***)Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel:a) de la toți vierii și scroafele;b) de la toate categoriile de porci cu exceptia celor de la lit.a) se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%.
    III. Supravegherea virusologicăIII. Supravegherea virusologică
    Supraveghere pasivă:a) atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalități zilnice**) se recoltează probe de organe pentru efectuarea de teste PCR;b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice si de la scroafele ce au avortat atunci cand numarul lor creste peste rata de imbolnavirii medii a fiecarei ferme:- sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR;c) de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR;d) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR.Supraveghere pasivăPentru efectuarea de teste PCR:a) se prelevează probe organe (dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată);b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scoafele ce au avortat: sânge pe EDTA;c) se recolteaza de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se vor preleva probe de organe; de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se vor preleva probe de organe pentru efectuarea de teste PCR;d) se recoltează de la toți avortonii.
    *) Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se va realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial.**) Rata mortalității zilnice se realizează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.***) Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se va realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor și a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale.    B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale
    I. Supravegherea clinică este efectuată de către:1. Medicul de liberă practică când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor.*)2. Medicul de libera practică prin inspecția clinică obligatorie efectuată în perioada februarie - mai și septembrie-octombrie.II. Supravegherea serologică1. pasivă- pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.2. activă**)Supraveghererea activă se efectuează în lunile iunie-iulie.Din exploatații cu porcine se vor preleva probe pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale, astfel:a) din localitați situate într-o zonă de3 km în jurul exploatațiilor comerciale industriale;b) din localități situate pe un cordon de 3 km în lungul graniței terestre a României cu Ucraina și Serbia;c) din localități situate în jurul punctelor de trecere a frontierelor de stat la granița României cu Moldova.Se va folosi următorul altgorim de calcul: prevalența 5% confidența 95% pentru exploatații și prevalența 5% cu confidența 95%, pentru numărul de porci din fiecare exploatație.III. Supravegherea virusologicăPasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și scroafele ce au avortat:a) pentru efectuarea de teste PCR se preleveaza probe de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne ce pot fi atribuite pestei porcine clasice;b) pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scoafele ce au avortat;c) pentru efectuarea de teste PCR: avortoni.
    Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți. Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale în suprafața efectivă a fondurilor de vânătoare.
    *) În oricare din situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale va completa o fișă de inspecție, va urmări identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și va solicita informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se vor completa la verificarea oricărui tip de exploatații comerciale și în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale bolnave cu semne clinice sau moarte ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislație. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit împreună cu primele informații epidemiologice transmise de acesta și rezultatele testelor de laborator justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteaze probe oficiale în scopul clarificării situației.**) Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale.    C. Supravegherea la mistreți*)
    I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau lichid toraco-abdominal de la toțimistreții indiferent de vârstă vânați. Probele prelevate pentru examene serologice vor fi însoțite de probe pereche prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se vor folosi următoarele teste serologice: 1. Testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sau lichid toraco-abdominal; 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se va face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecția genomului viral, pe probe prelevate de la: a) toți mistreții găsiți morți; b) toți mistreții vânați indiferent de vârstă. 2. Testul de imunofluorescență pe probe de la toate animalele prevăzute la punctul 1 a și b. 3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se vor preleva următoarele probe: a) organe: splină, tonsile, limfonoduri; b) stern.
    *) Probele provenite de la porcii mistreți vor fi recoltate de către medici veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare.    2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENȚEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA
    Criteriile și factorii de risc sunt:a) Prezența mai multor specii de păsări de curte în aceeași exploatație, în special prezența rațelor și gâștelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice.b) Situarea gospodăriilor populației deținătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploatații avicole comerciale.c) Prezența categoriilor de păsări de curte cu durată de viață mai îndelungată și a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploatație (cum ar fi găinile ouătoare).d) Situarea gospodăriilor populației în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.e) Situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7.Supravegherea serologica prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rate si gaste, in plus fata de supravegherea serologica curenta, conform recomandarii CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluarii realizate de catre EU Reference Laboratory Weybridge, UK.Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice șitestelor de biologie moleculara: izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate județele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga țară. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.Criteriile și factorii de risc sunt:a) Situarea exploatației avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaștinilor, lacurilor, râurilor sau țărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.b) Situarea exploatațiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii-țintă menționate în partea 2 din anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte și la păsările sălbatice.c) Exploatațiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploatațiile în care păsările domestice sau alte păsări captive sunt crescute în aer liber..d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploatația avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale și utilizarea apei de suprafață.e) Activități comerciale intense, inclusiv importurile și mișcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7.Supravegherea serologica prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rate si gaste, in plus fata de supravegherea serologica curenta, conform recomandarii CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluarii realizate de catre EU Reference Laboratory Weybridge, UK.Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigațiilor virusologice și testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.Prelevarea de probe și procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influența aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploatațiile comerciale, aparține medicului veterinar oficial.Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.Supraveghere pasivăGrupa de animale țintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ținta, specificate în anexa II la Decizia 2010/367/UE.În interesul coerenței legislației Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în considerare cerințele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, înspecial în ceea ce privește concepția supravegherii și procedurile de prelevare deprobe.Supravegherea păsărilor sălbatice constă în: 1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. 2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave și moarte - speciile "țintă" menționate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE - și testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparține medicului veterinar oficial. Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigațiilor virusologice: a) izolare de virus; b) tipizare; c) secvențiere; d) analize filogenetice. Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile "țintă" cu risc mare de contaminare cu subtipurile H5 și H7 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri și alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări bolnave sau moarte, conform anexei II la Decizia 2010/367/UE. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, asociațiile vânătorilor și pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României și la starea de sănătate a acestora Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi și autoritățile veterinare competente teritorial. Timpul execuției: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.
    3. PROGRAME NAȚIONALE DE CONTROL AL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN ROMÂNIA3.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din RomâniaScop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 1% al efectivelor de găini de reproducție adulte din specia Gallus gallus pozitive pentru Salmonella Enteritidis, Salmonella Infantis, Salmonella Hadar, Salmonella Typhimurium și Salmonella Virchow.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de găini de reproducție sunt incluse în Program.2. Un efectiv de găini de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducție ce împart aceeași unitate deproducție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adaposturile unde sunt crescute găinile de reproducție sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-), S. Infantis și S. Hadar, S. Virchow.4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.5. Fiecărui efectiv de găini de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puțin odata pe an și ori de cate ori este nevoie.
    B. Programul de control oficialDSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducție din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducție din România este opțională și se efectuează în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară;2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus;3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani;5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare;6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările șicompletările ulterioare.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Categorii de testat și frecvența:a) pui de o zi-maximum 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;b) tineret - fiecare efectiv din exploatație (hală populată):1. la 4 săptămâni;2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată):1. în baterii-cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);2. la sol:i) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate in minim doua probe compuse, sauii) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sauiii) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv (hală populată) - 150 gr/probă compusă.
    B. Programul de control oficial
    a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație:1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;2. o prelevare oficială de rutină spre sfârșitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producție;3. o prelevare oficială de rutină în cursul producției, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.
    b) Prelevarea oficială pentru confirmare:1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    Categorii de probe ce se prelevează:
    a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploatație:i) în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);ii) la sol- 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), din fiecare efectiv de păsări (hală populată) ce vor fi ce vor fi grupate în cel puțin două probe compuse, sau cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampon "șosetă") și o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete prelevate aleatoriu din mai multe puncte ale adăpostului din fiecare efectiv a cel puțin 150 gr/probă compusă (hală populată).b) Prelevarea oficială pentru confirmare:1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    2. în caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România.după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acțiunile de decontaminare, după care se prelevează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/ a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecței au avut rezultate corespunzătoare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și la LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Național de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR-SalmonelozeAnimale din IDSA.
    3.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România Scop: Apărarea sănătății publice prin reducerea și/sau menținerea procentului maxim la cel mult 2% al efectivelor pozitive de găini ouătoare adulte
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program.2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-4. Lista actualizată a exploatațiilor precum și a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.5. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supusă aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruireapersonalului ce recolteaza probele se realizeaza cel putin o data pe an si ori de cate ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonoticela găinile ouătoare din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de ouătoare incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploatației pentru avizare la DSVSA înainte de populareîmpreună cu prospectele vaccinurilor utilizate.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 și a Regulamentului (UE) nr. 200/2010;3. Regulamentul (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu amendamentele ulterioare;4. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene;5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel:a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ;Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată);c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată):1. în baterii - cel puțin 2 probe de materii fecale de cel puțin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete").
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează:a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploatațiile cu cel puțin 1.000 de păsări;b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium;c) când se suspectează o infecție cu S. Enteritidis sau S. Typhimurium, ca rezultat al investigației epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecție alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut în anexa II lit. D pct. 4 lit. (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;d) în toate efectivele din exploatație în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezența Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul dintre efectivele din exploatație;e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. În cadrul controlului oficial se prelevează:1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puțin o probă compusă de materii proaspete în funcție de mărimea efectivului, sau2. la sol - 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete"), plus cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) în funcție de mărimea efectivului.DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane șosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puțin 100 g.Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) și e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferăriibacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România. Un efectiv este considerat pozitiv și în cazul în care probele oficiale de praf sunt pozitive, iar probele de materii fecale proaspete/încălțămintea de unică folosință/tampoane șosete sunt negative.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării.În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella, se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecței au avut rezultate corespunzătoare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.5. Punerea pe piață a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007, cu amendamentele ulterioare.6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 dinRegulamentului (CE) nr. 1177/2006.7. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    3.3. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1 % a procentului maxim de efective de pui de carne pozitive pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puțin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program.2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu- aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.6. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării acesteia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului național de control alsalmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recolteaza probele se realizează cel putin o dată pe an și ori de cate ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;2. Regulamentul (CE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.
    A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Fiecare efectiv de pui de carne din exploatație (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar.Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă.
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe se realizează:a) anual din cel puțin un efectiv de pui de carne din cel puțin 10% din exploatații;b) din toate efectivele din exploatație în cazul în care în aceea exploatație a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis și/sau typhimurium la controlul realizat la inițiativa operatorului (autocontrol);c) din toate efectivele nou introduse într-o exploatație unde Salmonella Enteritidis și/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;d) ori de câte ori este necesar.Probele constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă.Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administratagenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecței au avut rezultate corespunzătoare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    3.4. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România3.4.1. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășat Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani pentru îngrășat pentru Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani pentru îngășat, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Sunt incluse în program toate exploatațiile cu efective de curcani pentru îngrășat ce cuprind cel puțin 500 de curcani pentru îngrășat.2. Un efectiv de curcani pentru îngrășat este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrășat ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuți curcanii pentru îngrășat sunt compartimentate, iar păsările crescute în acele adăposturi au aceeași vârstă, origine, condiții de creștere și bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program trebuie să se găsească la nivelul fiecărui DSVSA.5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrășat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.Instruirea personalului ce recolteaza probele se realizeaza cel puțin o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.
    B. Programul de control oficial - DSVSA se asigurăn că probele recoltate în cadrul Programul național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani;3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;4. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    5. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrășare din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.
    A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Fiecare efectiv de curcani pentru îngrășat din exploatație (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării și expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrășat să poată fi expediați către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării (serotipul) și să se completeze documentele care furnizează informațiile privind lanțul alimentar.Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa și testa într-o singură probă.
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează:a) anual din cel puțin 10% din exploatații;b) din toate efectivele din exploatație în cazul în care în aceea exploatație a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. Enteritidis și/sau Typhimurium la controlul realizat la inițiativa operatorului (autocontrol);c) din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde Salmonella Enteritidis și/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;d) ori de câte ori este necesar.Probele recoltate constau în 2 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălțăminte de unică folosință se vor grupa într-un singur eșantion.În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se prelevează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administratagenți antimicrobieni și se prelevează și probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.
    În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrășat.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevantede Salmonella se va efectua numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecței au avut rezultate corespunzătoare.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, seexaminează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.
    3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngășat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    3.4.2. Programul național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție Scop: Reducerea și/sau menținerea la cel mult 1% a procentului maxim de efectivele pozitive de curcani de reproducție pentru Salmonella interitidis și Salmonella Typhimurium
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de curcani de reproducție, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE ȘI CONTROL
    1. Toate exploatațiile ce cuprind cel puțin 250 de curcani de reproducție sunt incluse în program.2. Un efectiv de curcani de reproducție este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducție ce împart aceeași unitate de producție, sunt adăpostite în același spațiu-aer sau în aceeași zonă de creștere și sunt exploatate în același scop.3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică 1,4,[5],12:i:-.4. Lista actualizată a exploatațiilor și a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducție i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploatației/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol)pentru fiecare exploatație și pentru fiecare efectiv din exploatație se trimite DSVSA și este supus aprobării din partea acestuia.
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    B. Programul de control oficialDSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.
    Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducție incluse în cadrul Programului național de control al salmonelozelorzoonotice la curcanii de reproducție este opțională și se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal:
    1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al
    Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani;3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani;5. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;6. Prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani de reproducție din România, aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene;
    A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)
    Categorii de testat și frecvența:a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu și maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;b) tineret, potrivit lit. B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploatație:1. la 4 săptămâni;2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane șosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):1. 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) sau2. cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sau3. cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).
    B. Programul de control oficial
    Prelevarea oficială de probe de realizează prin:I. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploatație:1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploatațiile de curcani de reproducție adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de săptămâni;2. din toate efectivele noi introduse într-o exploatație unde Salmonella enteritidis și/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;3. în toate exploatațiile de curcani de reproducție de elită, străbunici și bunici;4. ori de câte ori este necesar.Se prelevează următoarele probe:a) 5 perechi de încălțăminte de unică folosință (tampoane "șosete") dintr-un efectiv (hale populate) saub) cel puțin o pereche de încălțăminte de unică folosință și o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată) sauc) cel puțin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puțin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).II. Prelevarea oficială pentru confirmare1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează și probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație.2. în caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienței decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acțiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienței decontaminării; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară precum și pentru eventualele prelevări ulterioare, sunt suportate de operatorul economic.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Detecția Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare și furajere - Metodă orizontală pentru detecția bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecția Salmonella spp. din materii fecale de la animale și probe de mediu din etapa de producție primară.2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane șosete și probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale și desemnate de către ANSVSA și la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.4. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducție se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanțelor antimicrobiene - antibiotice și sulfamide.5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploatațiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006.6. Discriminarea fenotipică și genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale și sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    3.5. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2014, 2016, 2018 și 2020 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:- Salmonella spp;- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli (C. jejuni și C. Coli);- Escherichia coli (E. coli) - indicator comensal;
    BAZA LEGALĂ
    Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale;Decizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru unplan coordonat de control pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene a agenților zoonotici în 2014.
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 și 2020
    A. Izolate de Salmonella spp:- din populația de găini ouătoare, pui de carne și curcani pentru îngrășare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naționale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr. 2160/2003;B. Izolate de Campylobacter jejuni:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carneC. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carneD. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din: aprobe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carneE. Izolate de Campylobacter coli:- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea în abator a puilor de carne;
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionăriiEșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii: 2014, 2016, 2018, 2020 - puii de carne.B. Dimensiunea eșantioanelorTestarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.C. Metoda eșantionăriiIzolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite din unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.D. Raportarea) Informații referitoare la fiecare eșantion individualb) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistență antimicrobiană)c) Informații generaled) Informații specifice privind eșantionareae) Informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobienef) Informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluareg) Rezultatelor testelor sinergice
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem. Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IDSA se efectuează de către IDSA și sunt transmise la ANSVSA.IDSA analizează rezultatele și tendințele privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
    Instrucțiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale sunt transmise prin nota de serviciu
    3.6. Programul privind monitorizarea și raportarea rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale 2015, 2017 și 2019 Scop: monitorizarea rezistenței antimicrobiene și evaluarea tendințelor și a surselor de rezistență antimicrobiană a bacteriilor zoonotice și comensale în România
    EȘANTIONAREA ȘI COLECTAREA IZOLATELOR DE:- Salmonella spp;- Campylobacter jejuni și Campylobacter coli (C. jejuni și C. Coli);- Escherichia coli (E. coli) - indicator comensal;
    BAZA LEGALĂ
    Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale;Decizia Grant SI.700679/26.02.2015 privind planul de control coordonat pentru monitorizarea rezistenței antimicrobiene.
    ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2015, 2017 și 2019
    A. Izolate de Salmonella spp:- din carcase de porci pentru îngrășat eșantionate pentru testare și verificarea conformității, în conformitate cu capitolul 2 pct. 2.1.4 din anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005- carcase de bovine cu vârsta mai mică de un an și producția de carne de bovine de peste 10.000 de tone pe an, eșantioanele pentru testare și pentru verificarea conformității, în conformitate cu capitolul 2 punctul 2 .1.3 din anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea în abator porcilorD. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din:- eșantioanele cecale prelevate la sacrificarea în abator porcilor
    PRECIZĂRI TEHNICE
    A. Frecvența eșantionăriiEșantionarea, colectarea și testarea susceptibilității la agenții antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de rotație în anii 2015, 2017, 2019 - pentru porcine (cecum și carcasă), carnea de porc și carnea de bovine.B. Dimensiunea eșantioanelorTestarea susceptibilității la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinație de specii bacteriene și tip de eșantion de populație animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eșantioane din fiecare populație animală și categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de porc, dacă producția este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine dacă producția este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinație specifică corespunzătoare.C. Metoda eșantionăriiIzolatele supuse testării susceptibilității la antimicrobiene se obțin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eșantionare aleatorie, provenite de la unități epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau selectate în mod aleatoriu în abatoare. Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeași unitate epidemiologică/an.D. Raportarea) Informații referitoare la fiecare eșantion individualb) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistență antimicrobiană)c) Informații generaled) Informații specifice privind eșantionareae) Informații specifice privind testarea susceptibilității la antimicrobienef) Informații specifice cu privire la rezultatele metodei de diluareg) Rezultatelor testelor sinergice
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilități în examinarea postmortem și în unitățile de vînzare cu amănuntul.Testarea susceptibilității la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA, IISPV și LSVSA nominalizate.Raportarea rezultatelor testărilor efectuate în cadrul LSVSA și IISPV se efectuează de către IISPV și sunt transmise la ANSVSA. IISPV analizează rezultatele și a tendințelor privind RAM, întocmind un raport anual pe care îl prezintă ANSVSA.
    Instrucțiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare și raportare a rezistenței antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale vor fi transmise prin nota de serviciu.
    4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE (BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ) ÎN ROMÂNIA Scopul: evidențierea lipsei circulației virale
    Supravegherea pasivă
    1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală. 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine și caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial; b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator; c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale (dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale) ori vânate datorită faptului că prezintă semne de clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația dea a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit despre orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice sau despre orice leziuni observate la animalele moarte. 4. În cazul în care, în urma inspecției se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora (ser sanguin și sânge pe EDTA de la animalele în viață, organe - splină, limfoganglioni, pulmon de la animalele moarte).
    Supravegherea activăAre ca scop îndeplinirea prevederilor anexei 1 pct. 1, lit b) și c) din Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei referitor la normele depunere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta.
    I. Supraveghere serologică:
    Monitorizarea serologică, se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel:1. Frecvența de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie.2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale santinelă, seronegative, nevaccinate (în primul rând bovine, apoi ovine și caprine) din interiorul unor localități țintă desemnate în cadrul unor unități epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2500 kmp), calculate în funcție de suprafața totală a fiecărui județ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate țintă. Identificarea localităților țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului, astfel încât între localitățile țintă să fie o distanță de minimum 50 km; localitățile țintă identificate sunt transmise la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu.Procentele de prevalență și confidență se aplică pentru fiecare localitate țintă.3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%.4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul localităților țintă și numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ:
    Nr. crt. Județ Suprafața totală a județului/kmp Nr. localități țintă Nr. total de probe/lună Nr. total de probe/perioadă
    1.Alba 6242 3 177 531
    2.Arad 7754 4 236 708
    3.Argeș 6862 3 177 531
    4.Bacău 6621 3 177 531
    5.Bihor 7544 3 177 531
    6.Bistrița Năsăud 5355 3 177 531
    7.Botoșani 4986 2 118 354
    8.Brăila 4766 2 118 354
    9.Brașov 5363 3 177 531
    10.Buzău 6103 3 177 531
    11.Caraș Severin 8514 4 236 708
    12.Călărași 5088 2 118 354
    13.Cluj 6674 3 177 531
    14.Constanța 7071 3 177 531
    15.Covasna 3710 2 118 354
    16.Dâmbovița 4054 2 118 354
    17.Dolj 7414 3 177 531
    18.Galați 4466 2 118 354
    19.Giurgiu 3526 2 118 354
    20.Gorj 5602 3 177 531
    21.Harghita 6639 3 177 531
    22.Hunedoara 7063 3 177 531
    23.Ialomița 4453 2 118 354
    24.Iași 5476 3 177 531
    25.Ilfov 1583 1 59 177
    26.Maramureș 6304 3 177 531
    27.Mehedinți 4933 2 118 354
    28.Mureș 6714 3 177 531
    29.Neamț 5896 3 177 531
    30.Olt 5498 3 177 531
    31.Prahova 4716 2 118 354
    32.Satu Mare 4418 2 118 354
    33.Sălaj 3864 2 118 354
    34.Sibiu 5432 3 177 531
    35.Suceava 8553 4 236 708
    36.Teleorman 5790 3 177 531
    37.Timiș 8697 4 236 708
    38.Tulcea 8499 4 236 708
    39.Vaslui 5318 3 177 531
    40.Vâlcea 5765 3 177 531
    41.Vrancea 4857 2 118 354
    42.Mun. București 228 1 59 177
    Total 238 391 114 6726 20178
    6. Selectarea animalelor santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie - februarie 2016, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative.Prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor santinelă, cât și pentru testarea ulterioară a acestora se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului oficial.Pentru atribuirea calității de ,,santinele", animalele se testează de două ori la interval de două săptămâni, de către același laborator, cu același kit, de către același operator.Animalele santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate în continuare ca santinele cu testarea obligatorie în perioada ianuarie - februarie. Animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA, sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. În acest caz, animalele santinelă trebuie selectate cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori.7. Selectarea animalelor santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de “santinelă” al animalului deținut, si despre obligațiile ce decurg din aceasta8. La stabilirea numărului de animale santinelă se ia în considerare un procent de 10% peste numărul propus; acestea constituie rezerve pentru înlocuirea santinelelor eliminate din efectiv (vândute de către proprietar, tăieri de necesitate etc.).9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral (pentru examen serologic), cât și probe de sânge pe EDTA (pentru examen PCR);10. Animalele santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie - noiembrie, sunt considerate ,,suspiciuni" și se elimină de la testarea serologică. Acestea se testează conform arondării, prin tehnica PCR pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. În cazul în care în județ este declarat cel puțin un focar de boala limbii albastre, dacă localitatea țintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului (zona de control), atunci aceasta se elimină de la testare.11. Pentru animalele santinelă care prezintă seroconversie, se expediază la IDSA în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maxim 9 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA.12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare, testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România, nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală, pe probe prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor. În cazul achizițiilor din țări terțe, vor fi testate toate animalele. Sunt acceptate pe teritoriul RO numai animale seronegative din zone indemne. Animalele care prezintă seroconversie, sunt considerate ,,suspiciuni". De la acestea se expediază, conform arondării, probe de sânge pe EDTA pentru testarea prin tehnica PCR. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale.13. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare, testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România, vaccinate sau trecute prin infecție naturală, pe probe prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor. În cazul achizițiilor din țări terțe, vor fi testate toate animalele. Rezultatul așteptat al testelor trebuie să fie pozitiv.14. Pentru suspiciunile clinice, până la confirmarea primului focar boală din fiecare județ, probele de ser sanguin pozitive și sângele pe EDTA se expediază la IDSA, cu cereri de analiză separate, în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de ser și sânge pe EDTA se testează/expediază conform arondării.
    II. Supravegherea entomologică
    1. Are ca obiective stabilirea perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale și identificarea genomului virusului bluetongue pe pool-uri de vectori.2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează:2.1. - capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ (o capcană fixă per județ) în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori.- capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ (o capcană fixă per județ), în perioadele de activitate vectorială, cu scopul de a stabili abundența spațială și temporală a vectorilor culicoizi.- capturi lunare cu capcane mobile în perioada de activitate vectorială (o capcană mobilă per județ). În fiecare lună se va alege o altă localitate țintă în care se va efectua captura. Scopul este de a stabili distribuția speciilor de vectori culicoizi.- capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ (o capcană fixă per județ), în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.2.2. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine și altitudine cu mijloace GPS.2.3. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară.2.4. Capcanele pentru vectori (fixe sau mobile) se amplasează numai în localitățile țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică.3. Probele de vectori recoltate în ultima săptămână din lunile iunie, septembrie, noiembrie se transmit la IDSA în vederea idetificării virusului bluetongue prin metoda PCR. În vederea identificării virusului prin metoda PCR, probele se recoltează pe tampon fosfat salin 1 X.În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste prevederi specifice pentru controlul si eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările și completările ulterioare.Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii, se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor și efectuarea de dezinsecții periodice.
    Observații
    1. Acțiunile de inspecție planificată vor fi efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue.4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA. Examenele de identificare a virusului bluetongue în vectori se efectuează la IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent.Metodă screening: Detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue (Real Time RT - PCR).
    VACCINAREA ÎMPOTRIVA BOLII LIMBII ALBASTRE 1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici, la solicitarea proprietarului de animale, în condiții stabilite de ANSVSA.2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue, serotipul/serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României, trebuie să fie inactivate.3. În exploatațiile comerciale, inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu respectarea prevederilor de la pct. 1.4. În exploatațiile nonprofesionale de animale, inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub supravegherea și controlul oficial al direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu respectarea prevederilor de la pct. 1.5. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului.6. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii Bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de uz Veterinar efectuează eliberarea oficială pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control.Notă:Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii Bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine.
    5. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILECadru legal: Supraveghere, control și eradicare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare și în conformitate cu precizările Programului pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2016, aprobat prin decizie grant a Comisiei Europene.Supravegherea pasivă reprezintă semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de ESB și atunci când prezența unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.Supravegherea activă reprezintă efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB, precum animalele sacrificate de urgență, animalele care prezintă semne de boală la inspecția antemortem, animalele moarte, animalele sănătoase sacrificate și animalele ucise în legătură cu un caz de ESB, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul României.5.1. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) pentru anul 2016 Obiectiv: revizuirea programului de monitorizare și control a Encefalopatiei Spongiforme Bovine (ESB) în vederea creșterii vârstei de testare la bovinele sacrificate pentru consum uman la 72 luni
    A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    I. Supravegherea pasivăII. Supravegherea activă
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008;3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare abolii;4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;2. Supraveghere prin examene de laborator;3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele țintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, transmise de către DSVSA;4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de ESB de către LNR-EST,5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;2. În afara animalelor suspecte prevăzute la pct. 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1 atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA;4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA.5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB.6. Atunci când se suspectează și alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB și obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase,indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime și se efectuează obligatoriu investigații complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum și pentru alte boli, după caz.8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care, după maxim 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persistă chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează creierul integral și se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR- EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB .9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică), DSVSA aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST și se transmite pe fax la ANSVSA.11. În cazul infirmării infecției prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.PRECIZĂRI TEHNICE1. Se prelevează probe de creier de la toate bovinele identificate și înregistrate în baza națională de date, din următoarele grupe țintă supuse testării pentru supravegherea ESB:a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman (tăieri normale) în vârsta de peste 30 luni;b) bovine cu semne clinice la inspecția antemortem în vârstă de peste 24 luni;c) bovine sacrificate de urgență în vârstă de peste 24 luni;d) bovinele moarte în vârstă de peste 24 luni;e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârsta de peste 24 luni, conform prevederilor art. 6 și capitolului A partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;2. Sacrificarea de urgență a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viață este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferințe, numai cu respectarea prevederilor capitolului VI secțiunea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului european și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.3. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor capitolului C pct. 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin:a) tehnica de prelevare a creierului integral;b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obișnuit:i. în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST;iii. în spații destinate prelevării de probe din incinta unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activității de neutralizare a deșeurilor de origine animală.4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare, și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie, și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1. Probele de la animale sacrificate vor fi trimise în maximum 48 de ore de la prelevare, iar probele de la bovinele moarte vor fi trimise în maximum 7 zile de la prelevare.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.6. De la toate bovinele moarte, precum și de la animalele sacrificate și/sau confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11.7. Probele de la bovinele suspecte de ESB vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11, și, după caz, prin examen histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.8. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.9. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamantele ulterioare.10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B pct. 1 lit. (a) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.11. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a prevederilor capitolul C pct. 3 subpct. 3.1 lit. (b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA județene desemnate pentru supravegherea ESB și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici si anticorpi monoclonali;- testul rapid western blot pentru EST;- testul rapid imunocromatografic pentru EST.Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;- metoda histologica de colorare HE.12. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.13. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA si IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.14. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.15. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare.DSVSA realizează numarul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2016 pentru supravegherea ESB.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificarii, toate părțile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricțiilor.3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoțire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalul să corespundă cu datele înscrise în pașaportul animalului și cu cele din BND.4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoțire a probelor la laborator. Acțiunile de completare, eliberare și înregistare în baza națională de date a formularului F3 se vor face concomitent și anterior trimiterii probei în laborator.5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea bovinelor,nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în baza națională de date decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să-și desfășoare activitatea.6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/ sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:a) probele provin de la bovine identificate și înregistrate în baza națională de date;b) probele prelevate din explotațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date;c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date;d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și copiii ale formularului/documentului de mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date.8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.9. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA au obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințelor pct. 7.
    B. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VIIII. CARNE și ORGANE
    1. Se examinează ante-mortem și se prelezează probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare.2. Bovinele, ovinele și caprinele se supun inspecției ante-mortem în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.3. Supravegherea speciilor receptive se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare, ale Planului de contingență și ale Manualului operațional al României pentru encefalopatia spongiformă bovină.4. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de ESB în mod oficial, în baza raportului de notificare, toate bovinele, ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulația până la aflarea rezultatelor examinării, de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar – veterinare zonale.5. Totodată, proprietarul va fi notificat în scris, sub semnătură, despre restricțiile impuse și despre obligația respectării acestora.6. Atunci când exploatația în care se află animalul la momentul suspectării prezenței ESB/EST nu este aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la ESB/EST, DSVSA poate decide ca doar animalul suspect să fie plasat sub restricție oficială de circulație sau poate decide, în același timp, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.7. Toate aspectele referitoare la punerea sub restricție a exploatației de origine sau a altor exploatații supecte de a fi infectate cu ESB/EST, la cohortă și la controlul furajelor din exploatația de unde provine animalul suspect, vor fi menționate în scris în ancheta epidemiologică efectuată de DSVSA, împreună cu medicul veterinar oficial zonal.1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.2. Medicii veterinari care realizeaza controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor, vor verifica dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit in cadrul programelor de autocontrol o frecventa de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu țesut nervos si respecta aceste programe, respectiv operatorii recolteaza probe pe care le trimit catre laboratoare in vederea efectuarii analizelor.3. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, capul, carcasa, organele interne și pielea animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB, nu se vor distruge și nu se vor utiliza pentru consum precum nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor.4. Inspecția post-mortem a carcaselor se efectuează în abatoarele autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.5. Recoltarea de probe și transmiterea acestora către laborator în vederea analizării pentru depistarea ESB se realizează ca parte a examenului post - mortem de la animalele care au vârsta prevăzută de legislația sanitară veterinară în vigoare.6. Se examinează fiecare carcasă de bovine, destinată consumului uman în conformitate cu prevederile legislației sanitare veterinare.7. Medicul veterinar oficial care efectuează examenul post - mortem va verifica și modul în care a fost îndepărtată măduva spinării și va dispune măsuri corective imediate în cazul unor neconformități.8. Toate părțile componente, inclusiv pielea și sângele provenite de la un animal declarat pozitiv după testul de confirmare, se distrug.9. De asemenea, carcasa care precede pe cea pozitivă și următoarele două care-i urmează acesteia pe linia de sacrificare se vor distruge.10. În cazul în care sunt constituite loturi din părți componente ale animalelor și se depistează un caz pozitiv de ESB, întreg lotul care conține părți de la animalul bolnav va fi distrus.11. Medicul veterinar oficial care asigură supravegherea sanitar - veterinară a abatorului va dispune măsurile necesare pentru ca toate părțile componente ale animalelor pentru care se efectuează examene ESB să nu fie marcate cu marca de sănătate și să nu fie plasate pe piață pentru consum uman până la sosirea rezultatelor analizelor de laborator care să excludă prezența ESB.12. Carnea nu va fi dată în consum decât dupa primirea buletinului de analiză de la IDSA prin care se infirmă suspiciunea de ESB.
    III. LAPTELE
    1. În cazul de suspiciune ESB la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului.2. În cazul confirmării ESB la o bovină dintr-o exploatație, laptele poate fi dat în consum după eliminarea cohortei de care aparție animalul pozitiv.Laptele provenit de la animalele cu ESB și din cohorta acestuia nu poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
    PRECIZĂRI EXECUȚIEPRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din IDSA1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.Examinarea la LSVSA și/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA se realizeaza prin testul de detecție a materialului de risc specific pentru ESB din masele musculare ale rumegătoarelor/suprafețe tehnologice din abatoare (metoda care nu se lucreaza in cadul controlului oficial)
    C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub resticție privind mișcarea în și dinspre exploatație până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST.Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu ESB de LNR - EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002.Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilorRegulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
    5.2. Programul pentru monitorizarea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la rumegătoarele mici (scrapia la ovine și caprine)Obiectiv: Calificarea exploatațiilor de ovine și/sau caprine cu risc neglijabil sau controlat sub raportul scrapiei prin îndeplinirea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare
    A. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarele mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    I. Supravegherea pasivăII. Supravegherea activă
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, coform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare;3. Observație clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii;4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;2. Supraveghere prin examene de laborator;3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele și caprinele din grupele țintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, transmise de către DSVSA.4. Raportare lunară a animalelor suspecte și a cazurilor pozitive de către LNR-EST.5. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.6. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamenteleulterioare.
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;2. În afara animalelor suspecte prevazute la pct. 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la pct. 1 și 2 se întocmește obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum și fișa de observație clinică pentru EST completată pentru situațiile prevăzute la pct. 1 atunci când animalele au fost puse sub observație clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fișa de observație clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/ confirmare a suspiciunii la ANSVSA;4. Situația supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA;5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST;6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune;7. În cazul în care se suspectează și alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferențial, atunci capul animalului se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie și alte boli cu semne clinice asemănătoare EST și obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigațiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST.8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maxim 15 zile de observație clinică, semnele clinice nervoase persită chiar și după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime și se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST și/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB .9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecție cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observație clinică), DSVSA județeană și a municipiului București aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art.12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST și se transmite pe fax la ANSVSA.11. În cazul infirmării infecției prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la pct. 9, încetează.12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 și Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.PRECIZĂRI TEHNICE1. Se prelevează probe de creier de la toate ovinele și caprinele identificate și înregistrate în baza națională de date din următoarele grupe țintă supuse testării pentru supravegherea EST:a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman în vârstă de peste 18 luni;b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman în vârstă de peste 18 luni;c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii în vârstă de peste 18 luni, conform prevederilor capitolului A partea II pct. 2, 3 și 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor capitolului C pct. 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om:i. în spații special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;ii. în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST ;iii. în spații destinate prelevării de probe din incinta unităților de procesare categoria 1, unităților intermediare categoria 1 și de incinerare care recepționează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005.3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon. Eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil, conform instrucțiunilor ANSVSA.4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare, și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie, și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1; probele de la animale sacrificate vor fi lucrate în maximum 48 de ore de la prelevare, iar probele de la bovinele moarte vor fi lucrate în maximum 7 zile de la prelevare.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la ovine și caprine care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă, se efectuează numai pe animale identificate, la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.6. De la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele țintă supuse testării pentru EST, cu excepția ovinelor și caprinelor încadrate în grupa țintă "suspecte de EST" înscrise la pct. 7 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală și limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare și discriminare a sușelor.7. De la toate ovinele și caprinele încadrate în grupa țintă "suspecte de EST", indiferent de vârstă, precum și de la toate ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează și se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte și creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.8. De la animalele moarte, precum și de la animalele sacrificate și confiscate în abator sau în diverse exploatații, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 16 de mai jos; probele de la ovinele/caprinele suspecte de EST vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea pct. 11 și, după caz, histologic, în funcție de prezența unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE/HEA, după caz, conform precizărilor LNR-EST.9. Probele de la animale cu semne clinice nervoase sau cu rezultat pozitiv sau neconcludent la testul rapid și, după caz, la testul histologic se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.10. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 și anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.11. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice și să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B pct. 1 lit. (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.12. În cazul în care prezența ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută la capitolul C pct. 3.2 lit. (c) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B pct.2.2.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.13. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opțiunea 1 prezentată la litera (b), fie opțiunea 2 prezentată la lit. (c), fie opțiunea 3 prezentată la lit. (d) din măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B pct. 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C pct. 3.2 lit. (c), cu informarea scrisă a ANSVSA.14. În cazurile în care este confirmată prezența scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B pct. 2.2.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.15. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieșit mai mult de doi incisivi permanenți în gingie la care s-a confirmat scrapie și care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu prevederile anexei VII pct. 2.2.2, optiunea 1 prezentată la litera (b) sunt testate prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eșantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr.999/2001, cu amendamentele ulterioare.16. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a prevederilor capitolul C pct. 3.2 lit. b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici si anticorpi monoclonali.Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST;- metoda histologica de colorare HE.Tipizarea se realizează numai de LNR-EST din IDSA prin testul de discriminare a suselor EST la rumegatoare mici17. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.18. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.19. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea sușelor responsabile de infecțiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.20. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A partea II pct. 8.1 din anexaIII la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141.21. Genotiparea aleatorie obligatorie a unui eșantion național minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecție, conformcapitolul A partea II pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE)nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează ținând cont de vârsta, rasa, tipul de producție de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte și ovinele vii, conform instrucțiunilor și țintelor transmise de ANSVSA.22. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situația în care se adoptă măsurile de eradicare din capitolul B pct. 2.2 din anexaVII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.23. În cazul în care se adoptă opțiunea 2, prezentată la lit. (c), prevăzută la capitolul B pct. 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în vederea genotipării se prelevează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii și probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scarpie de LNR-EST și pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA.24. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare.25. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveaze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele și caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploatațiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în baza populației de ovine și caprine existentă în fiecare județ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate anual pentru supravegherea EST.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care examinează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunțe DSVSA și să rețină, după caz, animalul viu sau în cazul sacrificării toate părțile corpului animalului până ce DSVSA decideautorizarea distrugerii sau ridicarea restricțiilor.3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA și/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează capul animalelor suspecte de EST și transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA și prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau după caz medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele și caprinele din grupele țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația completării, verificării, semnării și parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoțire a probelor”, stabilit de LNR-EST, care însoțește probele prelevate la LSVSA și/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realității, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND.4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal și transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoțire a probelor la laborator. Acțiunile de completare, eliberare și înregistare în baza națională de date a formularului F3 se vor face concomitent și anterior trimiterii probei în laborator.5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligația respectării legislației privind identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mișcare și operarea evenimentelor în baza națională de date decât pentru animale care se regăsesc staționare în exploatații aflate pe raza în care are competențe să-și desfășoare activitatea.6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.7. Probele prelevate de la ovinele supuse testării pentru scrapie vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:a) probele provin de la ovine/caprine identificate și înregistrate în baza națională de date;b) probele prelevate din explotațiile nonprofesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date;c) probele prelevate din exploatațiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire a probelor la laborator și formularul de declarare evenimente F3, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date;d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoțire aprobelor la laborator și copiii ale formularului/documentuluide mișcare și de formularul de consemnare F6, printat de pe stația de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit și operarea evenimentului în baza națională de date.8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA și/ sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.9. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanți din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.10. Personalul de la recepția probelor din cadrul LSVSA și IDSA au obligația verificării îndeplinirii cerințelor stabilite la pct. 7 și concordanței datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intraîn lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerințelor pct. 7.
    B. INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VIIII. CARNE, ORGANE, LAPTE
    1. se examinează ante- și postmortem.2. se prelezează probe de la ovinele și/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare;3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și investigației pentru ESB nu se va utiliza pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor1. Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.2. În cazul de suspiciune SCRAPIE la nivelul unei exploatații, laptele provenit de la animale nu se dă în consum până la infirmarea diagnosticului.3. În cazul în care nu se poate exclude prezenta ESB la o ovină/caprină dintr-o exploatație, laptele nu poate fi dat în consum.În cazul confirmării SCRAPIEI la ovine/caprine, laptele provenit de la animalele sănătoase din exploatație poate fi plasat pe piață pentru consum uman.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    C. Notificarea în cazul suspiciunii și/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.Animalele vii se izolează și animalele din exploatație se pun sub resticție privind mișcarea în și dinspre exploatație, până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST.Carnea, organele și subprodusele de la animalul diagnosticat cu scrapie de LNR EST se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilorRegulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.
    5.3. Programul anual al României pentru creșterea rezistenței ovinelor la EST Scop:a) evaluarea incidenței genotipurilor ovinelor sensibile la EST și implicit susceptibile de a dezvolta boli prionice si eliminarea acestora din efectiv;b) constituirea unei populații initiale de ovine cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea eradicării acestei boli;c) creșterea frecvența alelei ARR în cadrul efectivelor participante, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.
    Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale, exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    SUPRAVEGHERE de tip screening
    CONDUITA DE EXECUȚIEProgramul de creștere a rezistenței ovinelor la EST face parte din programul de monitorizare, control și eradicare a EST la rumegătoarele mici. Programul urmărește constituirea unei populații inițiale de ovine din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos cu genotip cunoscut, rezistente la scrapie, în vederea creșterii frecvenței haplotipului ARR în cadrul efectivului ovin din aceste rase, reducând, în același timp, prevalența haplotipurilor despre care s-a demonstrat că determina sensibilitate la scrapie.Acest program de genotipare a ovinelor și de determinare a susceptibilității la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducție, în strânsă legătură cu programul național de control al bolii și creearea fermelor de reproducție în care să fie folosiți la montă numai berbecii rezistenți genetic la scrapie.
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Programul urmărește examinarea unui număr suficient de probe prelevate de la berbecii de reproducție din rasele Merinos, Țigaie, Țurcană și Karakul, crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României pentru determinarea genotipului lor în relație cu rezistența la EST;2. DSVSA realizează o verificare inițială a statusului sanitar veterinar al exploatațiilor care participă la program pe baza istoricului bolilor anterioare și a inspecțiilor clinice și testelor specifice de laborator, unde este cazul.3. Berbecii pentru reproducere din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos care participă la program vor fi supuși unui test de genotipare pentru identificarea genotipul, cu respectarea cerințelor minime prevăzute la capitolul B partea 2 pct. 2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.4. ANSVSA, în urma unei solicitări scrise a DSVSA, poate acorda derogări de la cerințele stabilite la capitolul B partea 2 pct. 2 lit. (c) și (d) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în scopul protejării raselor și caracteristicilor de producție.5. Recunoașterea rezistenței la scrapie a efectivelor de ovine din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos se acordă numai pentru efectivele participante în program și care îndeplinesc cerințele acestuia și se acordă pentru nivelul reprezentat de efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR, conform prevederilor capitolul B partea 3 pct. 1 lit. (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.6. DSVSA realizează certificarea berbercilor participanți la program care au fost supuși unui test de genotipare prin alocarea unui număr de identificare individual, în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA.7. Selectarea berbecilor pentru reproducere din rasele Karakul, Țigaie, Țurcană și Merinos pentru testele de genotipare se va face în baza instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin nota de serviciu.8. Genotiparea și studiile de epidemiologie moleculară vor fi efectuate în Biroul de Biologie Moleculară și Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și în alte laboratoare din cadrul LSVSA, acreditate și desemnate de ANSVSA;9. Prelevarea probelor de sânge integral se face în condiții speciale, cu sistem vacutainer ce conține EDTA ca anticoagulant. Tubul și acul de prelevare sunt utilizate individual, pentru fiecare animal. Nu este recomandată prelevarea pe alte tipuri de substanță anticoagulantă - heparină, deoarece aceasta inhibă reacțiile enzimatice ulterioare;10. Ambalarea probelor de sânge integral se face în suporturi dedicate - suport tuburi vacutainer, cu respectarea ordinii din tabelul de prelevare;11. Identificarea probelor de sânge integral se realizează cu ajutorul numărului de crotalie a animalului de la care se prelevă proba, număr care se regăsește și în tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor. Pentru ușurință, numărul de pe tubul de prelevare poate fi cel atribuit numărului curent din tabelul nominal anexat la nota de însoțire a probelor;12. Pe nota de însoțire se înscriu atât data, cât și ora prelevării, cât și codul de identificare al animalului, rasa, sexul și vârsta animalului pentru a se putea face o statistica pe baza rezultatelor (pe rase, sexe etc.).13. Transportul probelor de sânge integral se face într-un timp cât mai scurt, pentru a fi posibilă extracția în condiții optime a ADN-ului genomic, la temperaturi de refrigerare;14. După prelevare, probele se păstrează în condiții de refrigerare, la o temperatură cuprinsă între 2-8°C, pentru maximum 12 ore până la procesarea acestora. Acest interval cuprinde inclusiv timpul necesar pentru transportul probelor către laborator;15. dacă intervalul de timp este mai mare de 12 ore, probele se păstrează la temperaturi de congelare, până la procesarea acestora, inclusiv intervalul de timp necesar pentru transportul probelor către laborator.16. DSVSA transmit ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la Capitolul B partea 1 pct. 2 lit. (a) și (b) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport privind cerințele prevăzute la Capitolul B partea 1 pct. 2 lit. (c) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.17. DSVSA realizează inspecții periodice sau inopinate în exploatațiile participante la program si sancționează nerespectarea implementării programului, pe teritoriul județului.18. DSVSA organizeze campanii de informare adresate medicilor veterinari, asociațiilor de crescători și altor instituții cu atributii în implementarea programului cu privire la obiectivele, conținutul și măsurile prevăzute în acesta.19. DSVSA furnizează la cerere informații relevante crescătorilor de ovine interesați în achiziționarea de ovine de un genotip rezistent la scrapie.20. DSVSA supraveghează aplicarea corespunzătoare a măsurilor stabilite în program după aflarea rezultatului testului de genotipare în cadrul exploatațiilor participante la program prin efectuarea de inspecții regulate, la fiecare 4 luni, precum și inspecții neașteptate.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți prelevează probe de sânge integral de la berbecii de reproducție din rasele Karakul ,Tigaie, Țurcană, Merinos crescuți în exploatații aflate pe teritoriul României, conform instrucțiunilor ANSVSA.2. Medicii veterinari oficiali zonali realizează o verificare inițială a statusului sanitar veterinar al exploatațiilor care participă la program.
    5.4. Boala cronică cahectizantă a cervideelor (BCCC) și EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate Scop: Supravegherea cervidelor pentru BCCC și a EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate
    I. Supraveghere pasivăII. Supraveghere activă
    CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere și/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor;2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau deconfirmare a bolii.CONDUITA DE EXECUȚIE1. Supraveghere prin examene de laborator;2. Supraveghere și/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentru bovidee, cervide și alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate;Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele țintă, tipul testului rapid si rezultatele testelor, transmise de către DSVSA.
    PRECIZĂRI TEHNICE1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice și transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul C pct. 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.PRECIZĂRI TEHNICE1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spații special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecțioase de la animale la om;2. ,,Specia-țintă" este reprezentată de cerbul roșu (Cervus elaphus) sălbatic și de crescătorie;3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele țintă:a) cervidee sănătoase vânate;b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare;c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală;d) cervidee rănite sau ucise pe șosele;e) cervidee moarte/ucise,conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE;4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare și în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie și se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerințele de testare privind vârsta.5. Prelevarea și testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerințele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.6. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele țintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/ infirmării rezultatului;7. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele țintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; toate părțile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară și organisme modificate genetic din cadrul IDSA.9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea și transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.10. Procesarea și examinarea probelor de creier pentru EST la cervide și alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul rețelei naționale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic și vaccinuri și a cerințelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.Laboratoarele de Morfopatologie din cadrul DSVSA desemnate pentru supravegherea EST și LNR-EST din IDSA, pot efectua unul din testele rapide înregistrate și acreditate în România:- testul rapid ELISA pentru EST, protocol dublu sandwich;- testul rapid ELISA pentru EST, protocolul cu polimeri chimici si anticorpi monoclonali. Confirmarea se efectuează numai de LNR-EST din IDSA prin unul sau mai multe teste de confirmare:- testul de confirmare western blot pentru EST;- testul de confirmare imunohistochimic pentru EST.12. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE și ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.Până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării și testării pentru EST nu intră în lanțul alimentar comercial și nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și medicamentelor.
    PRECIZĂRI EXECUȚIEOrice persoană care observă cervide cu comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă are obligația anunțării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele țintă.2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosință cu respectarea prevederilor capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiți de personalul abilitat din cadrul LSVSA.3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.4. Responsabilul ESB/ EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC.5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/ de confirmare.
    INSPECȚIA ANIMALELOR ABATORIZATE
    I. ANIMALE VIIII. CARNE și ORGANE
    -se examinează ante- și postmortem.-se prelevează probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare;-până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării șiinvestigației pentru BCCC nu se va utiliza pentru consum și nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice și a medicamentelor;Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele și subprodusele se confiscă și se distrug, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.PRECIZĂRI EXECUȚIE1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examinare la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    6. FEBRA AFTOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinareGrupa de animale țintă - animale din specii receptive, domestice și sălbatice. România isi declara la OIE, anual, statutul de liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii si produse ale acestora provenite din tari ce nu au statut de indemnitate fara vaccinare.Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (granițele României cu țările terțe, târguri de animale vii, expoziții, porturi, aeroporturi).
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă.În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop.Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase.În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecții clinice și testări serologice în acest scop.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu țări terțe, în scopul menținerii capabilității de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanță sau în trimestrul I.Va fi examinat un număr maxim de 400 probe ser sanguin, defalcat în mod egal între județele aflate la granița cu țările terțe (BT, CS, GL, IS, MH, MM, SM, SV, TM, TL, VS, CT). De pe teritoriul acestor județe, probele de sânge vor fi recoltate din efective aflate în localități de frontieră.
    b. virusologic - în caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OIE și Manualului de Diagnosticpentru Febra Aftoasă.
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele,gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți au obligatia, conform legislatiei nationale in vigoare, de a raporta cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciilereceptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.a) fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.
    b) supravegherea serologică se realizează prin teste de screening - teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile O, A și Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează și se supun testelor de confirmare prin virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase dinCodul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.)
    c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualul pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2012, și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurilepentru combaterea febrei aftoase.c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operațional pentru febra aftoasă.Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile capitolului 2.1.5. din Manualului pentru Teste de Diagnostic și Vaccinuri al OMSA/2012 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007.
    În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 113/2007, ce transpuneDirectiva Consiului 2003/85/CE pentru controlul febrei aftoase.
    În conformitate cu definiția cazului de infecție cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., art. 8.5.1.) diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin:- izolarea pe culturi celulare și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA);- detecția de antigen viral prin ELISA și detecția de genom viral prin RT - PCR în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante;- detecția de anticorpi prin ELISA față de proteinele structurale și nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice și epidemiologice relevante.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    7. TUBERCULOZA BOVINĂ Scop: menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză bovină
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne detuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținereastatusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.4. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.5. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn de TBC.8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, in prezența si responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, conform art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.10. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conformsecțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004.11. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.12. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după fătare;c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare din motivele enumerate la pct. 12, vor fi testate ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne detuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținereastatusului de exploatație oficial indemnă de boală: Supraveghere activă1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.4. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.5. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare și interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Exploatația își menține statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacționat negativ la test.7. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn de TBC.8. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, in prezența si responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploatației i se suspendă statusul de oficial indemn la TBC, până la clarificarea statusului exploatației printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.9. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive și se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, conform art. 15 alin. (1) din Norma sanitară veterinară privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.10. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004.11. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect.12. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după fătare;c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență.13. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare din motivele enumerate la pct. 12, vor fi testate ulterior îndeplinirii cerințelor de tuberculinare.
    B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare:1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacționat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizeazăla LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele de tuberculinare, la examenul de abator sau în cazul neefectuării anuale a testului de tuberculinare:1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menționate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă de tuberculoză și se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010 și ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.2. Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.3. Dacă prezența tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploatație oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată numai în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puțin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacționat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului serealizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.
    C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examenede laborator.1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie sa rămână retras până ce sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform pct. 3B din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*2. În situații concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-gIFN).3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția abatorului.7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.8. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitateamonitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-gIFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR- IDSA.C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, acea exploatație oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacție pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar tuberculoza a fost confirmată prin examene de laborator.1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploatații trebuie sa rămână retras până ce sunt efectuate curățarea și dezinfecția incintei și a ustensilelor, iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste TCS consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puțin de 4 luni și nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform pct. 3B din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.*2. În situații concrete (de ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploatații care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploatațiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-gIFN).3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.5. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.6. Este interzisă mișcarea animalelor pozitive și a celor suspecte, cu excepția abatorului.7. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare.8. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.9. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitateamonitorizării cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.10. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/și EIAs-gIFN se direcționează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum și a examenelor de laborator.11. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului.12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA, sub coordonarea și, după caz, cu sprijinul LNR- IDSA.
    D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președinteluiANSVSA nr. 49/2010.D. Exploatațiile cărora li s-a retras statusul de exploatație oficial indemnă la tuberculoză își recapătă indemnitatea dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. E din anexa nr. 4 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
    E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-gIFN).I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;d) porțiuni de țesuturi și organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinuluipreședintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice și genetice.8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizați pentru testul biologic la LNR-IDSA.9. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu și pentru paratuberculoză.II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari.III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post- mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate seprelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-gIFN).I. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng și drept, mandibular stâng și drept, parotidian stâng și drept;b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior;c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei;d) porțiuni de țesuturi și organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri și porțiunile de țesuturi și organe menționate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinuluipreședintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză și Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice și genetice.8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite țesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizați pentru testul biologic la LNR-IDSA.9. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu și pentru paratuberculoză.II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau și imunologice care la inspecția post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:a) submaxilar, retrofaringian, bronhic, mediastinal;b) eventual și cei mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portali și retromamari.III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecția post- mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**)
    III. Supravegherea în exploatațiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenței de testare.
    Supraveghere activă1. In exploatatiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca oficial indemne, se suspendă statusul de exploatație oficial indemnă, exploatațiile redobândindu-si statutul de oficial indemnă de tuberculoză numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ, a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 saptămâni,Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploatațiile nou înființate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploatații calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test nu mai târziu de 60 de zi la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.
    IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare
    Supraveghere pasivă1. Bovinele destinate comerțului intracomunitar/exportului în țări terțe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mișcării, test de premișcare, în centrele de colectare sau în exploatația de origine autorizată pentru comerț intracomunitar sau export în țări terțe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a incheiat contract de prestări servicii cu exploatația respectivă, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploatația de origine sau, în perioada șederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta.2. În vederea asigurării cerințelor de certificare, testul de premișcare se realizează prin TU.
    V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat
    Supraveghere pasivăSunt exceptați de la testul de tuberculinare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă locală să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct la locul de tăiere.
    VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice
    Supraveghere pasivă1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-gIFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii.2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs-gIFN).3. Animalele cu rezultat pozitiv și la testul prin gamma interferon (EIAs-gIFN) se izolează și se scot din circuitul vizitatorilor.4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obținut rezultate pozitive la testele menționate la alin. 2.
    VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic
    Supraveghere pasivăCu ocazia recoltării de trofee, pentru selecție și alte acțiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic + microscopic direct+test biologic pe cobai. Suplimentar: examen cultural+tipizare fenotipica+tipizare genetica.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
    Notă
    *) Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și coordonarea medicului veterinar oficial.
    **) Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.    8. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ Scop: eradicarea bolii și calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor și atestarea acestora în vederea recunoașterii statusului de țară/zonă oficial indemnă de LEB.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatațieoficial indemnă de boală:Supraveghere activă1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:a) taurii și bivolii folosiți la reproducție;b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți.3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA.4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare.5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA.6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe.7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează.8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție.10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendat până când:a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia;b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatațieoficial indemnă de boală:Supraveghere activă1. Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:a) taurii și bivolii folosiți la reproducție;b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciți.3. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic și recomandărilor LNR-IDSA.4. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge și examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare.5. Examenele serologice (ELISA și/sau ID) se efectuează la LSVSA.6. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor și din expertiză reiese că au existat neconformități legate de prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe.7. Dacă directorul executiv al DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA și o contraprobă care se păstrează la același laborator. După testarea probei și obținerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR- IDSA din cadrul IDSA. Proba și contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează.8. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.9. Exploatațiile oficial indemne, în care un singur animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție.10. Se suspendă statusul de sănătate al exploatației și rămâne suspendat până când:a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și a descendenților acestuia;b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative și toate exploatațiile legate epidemiologic cu exploatația contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificărileși completările ulterioare.
    B.Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție:Supraveghere activă1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obtinuți după data probabilă a infectarii.2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare.5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de l LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.B. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat în care mai mult de un animal a reacționat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse asanării prin extracție:Supraveghere activă1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploatația contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni, la cel puțin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv și ai descendenților acestuia obtinuți după data probabilă a infectarii.2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 104/2005.4. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităților veterinare.5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare să rămână în exploatație până la vârsta de 24 de luni și să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.8. Exploatațiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacții negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 își redobândesc statusul oficial indemn de l LEB, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 49/2010.
    C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.C. Exploatațiile contaminate care îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. A din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.
    D. Inspecția în abator a animalelor vii:1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori.2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator.4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completărileulterioare.*)D. Inspecția în abator a animalelor vii:1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic, pentru efectuarea examenelor histopatologice metoda HE/HEA/HEV, Pappenheim, Van Gieson, Lillie Pastenack, AT, Gomori.2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar oficial de abator.4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completărileulterioare.*)
    III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:Supraveghere pasivăVor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploatație calificată oficial indemnă de LEB.
    IV. Bovinele din localitățile Deltei Dunării aferente circumscripțiilor sanitar - veterinare de asistență Crișan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina și C.A. Rosetti, precum și suburbia Tudor Vladimirescu nu vor fi testate având în vedere procentul ridicat al cazurilor pozitive și sistemul de creștere în semilibertate al acestora.Mișcarea animalelor în zona menționată este permisă către alte exploatații de creștere a animalelor, după efectuarea unui test serologic cu rezultat negativ, test efectuat cu cel mult 10 zile înainte de mișcare.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare
    Notă
    *) În unitățile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, examinarea animalelor vii se efectuează de către medicii veterinari oficiali.    9. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pestă porcină africană. Programul a fost aprobat pentru cofinanțare din fonduri UE prin Decizia SANTE/VP/2015/RO/SI2.700815.
    I. Supravegherea la porcii domesticiII. Supravegherea la porcii mistreți
    1. PRECIZĂRI TEHNICE1. PRECIZĂRI TEHNICE
    Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - Laboratorul Național de Referință pentru PPA sau alt LSVSA judetean acreditat pe testele pentru PPA.Supravegherea pasivăToți porcii domestici bolnavi sau găsiți morți din exploatațiile nonprofesionale pentru care exista suspiciune de pesta porcina clasica, cu rezultate negative la testele virusologice, dar la care semnele clinice (febra, morbiditatea, mortalitatea) nu pot exclude infecția cu pesta porcină africană din toate cele 41 de județe și municipiul București.Testarea se face virusologic și serologic (in cazul porcilor domestici bolnavi), pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, de către medicul veterinar oficial. Probele ce trebuie recoltate constau în organe și ser.Laboratorul nominalizat pentru testarea probelor recoltate este Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - Laboratorul Național de Referință pentru PPA sau alt LSVSA acreditat pe testele pentru PPA.Supravegherea pasivăToți porcii mistreți bolnavi sau găsiți morți, inclusiv cei morți în urma accidentelor rutiere, din toate cele 41 de județe și municipiul București.Testarea se face virusologic si serologic, la mistreții bolnavi, la mistreții morți, și la mistreții împușcați, pe aceleași probe colectate pentru pesta porcină clasică, ținând cont de programarea cuprinsă în programul cofinanțat UE și transmis de ANSVSA. Probele ce trebuie recoltate constau în organe și ser.Probele de la mistreții găsiți morți sunt recoltate de către medicul veterinar oficial și transmise la IDSA - LNR for diagnostic. La porcii mistreți vânați, probele vor fi recoltate de către vânătorii instruiți în prealabil de către DSVSA și transmise la LSVSA, care le va transmite la LNR.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Toți mistreții vânați în timpul anului, în cele opt județe aflate la risc, de la granița cu statele terțe Ucraina și Moldova: Satu-Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea.
    Metode de diagnosticMetode de diagnostic
    Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusologic PCR (Polimerase Chain Reaction), pentru detectarea genomului viral al PPA, și un test serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC care aprobă manualul de diagnostic pentru PPA.Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii: testul de imunofluorescență indirectă (IIFT), sau testul Imunoperoxidază (IPT) pentru detectarea anticorpilor.Testele de elecție atât pentru supravegherea pasivă, cât și pentru cea activă sunt examenul virusulogic PCR (Polimerase Chain Reaction), pentru detectarea genomului viral al PPA, și un test serologic ELISA, pentru detectarea anticorpilor împotriva virusului PPA, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2003/422/EC care aprobă manualul de diagnostic pentru PPA.Dacă o probă reacționează pozitiv la testul ELISA pentru anticorpi, un al doilea test va fi efectuat pentru confirmarea bolii: testul de imunofluorescență indirectă (IIFT), sau testul Imunoperoxidază (IPT) pentru detectarea anticorpilor.
    2. PRECIZĂRI EXECUȚIE2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Supravegherea este făcută de persoanele (proprietari ori îngrijitori) care supraveghează animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor și a oricăror alte eventuale puncte de risc.După caz, medicii veterinari de liberă practicăîmputerniciți sau oficiali.Supravegherea este făcută de vânătorii și paznicii fondurilor de vânătoare.După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Examenele clinice (inspecțiile) sunt efectuatede medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. La suspectarea bolii, este notificată urgent DSVSA.Probele sunt recoltate de vânătorii sau paznicii fondurilor de vânătoare instruiti în prealabil.Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.Toți mistreții care sunt vânați și pe care se realizează supraveghere activă pentru pesta porcină africană, din cadrul celor opt județe (Satu-Mare, Maramures, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea) vor fi păstrați, în mod obligatoriu, în centrele de colectare/unitățile de manipulare a vânatului până la aflarea rezultatului.
    Diagnosticul de laborator se confirmă astfel:Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obțin 2 teste virusologice pozitive (PCR+IFD). Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obține 1 test virusologic pozitiv.Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face când se obțin 2 teste serologice pozitive (ELISA + Testul de imunoperoxidaza, ELISA + Imunobloting) corelate cu datele epidemiologice și clinice.Cazurile confirmate sunt trimise Laboratorului Comunitar de Referință pentru caracterizarea virusului.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. În cazul confirmării bolii, se aplică prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul pestei porcine africane, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 2002/60/CE de stabilire a prevederilor specifice pentru controlul pestei porcine africane și modifică Directiva 92/119/CEE privitoare la boala Teschen și pesta porcină africană.
    Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare, precum și pe suprafața gropilor de gunoi și în raza acestora, în scopul evitării contactului cu populația de mistreți. Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale în suprafața efectivă a fondurilor de vânătaore.
    10. RABIA10.1. RABIA LA ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICEScopul: realizarea eficientă a programului de control, supraveghere și monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătății publice și a sănătății animale, scăderea răspândirii rabiei în populațiile de animale domestice și sălbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei in România.Grupa de animale țintă: toate animalele susceptibile la infecția cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. PRECIZĂRI TEHNICE1. PRECIZĂRI TEHNICE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Se realizează pe speciile prevăzute în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulația necomercială a animalelor de companie și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, alte animale domestice și sălbatice, de circ și din grădinile zoologice, deținute în spații de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân și alte spații.Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciuneade rabie, pe tot timpul anului.Se realizează pe speciile prevăzute în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 576/2013, alte animale domestice și sălbatice, de circ și din grădinile zoologice, deținute în spații de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân și alte spații.Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.
    a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale.a) Prin examinare clinică obligatorie și punerea sub observație timp de 14 zile a animalelor care au mușcat sau zgâriat persoane și/sau animale.
    Grupa de animale țintă:1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare si ucise se recolteaza capul (creierul) si apoi se distrug în întregime nejupuite.3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploatație pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.4. Animalele ucise/moarte, si suspecte de rabie, se testează pentruaceasta boală.Grupa de animale țintă:1. În cazul animalelor suspecte de rabie și care au mușcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploatație de orice fel se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.2. De la cadavrele animalelor suspecte de turbare si ucise se recolteaza capul (creierul) si apoi se distrug în întregime nejupuite.3. După eliminarea animalelor bolnave și confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploatație pot părăsi exploatația după cel puțin 30 zile, odată cu ridicarea restricțiilor oficiale.4. Animalele ucise/moarte, si suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.
    b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc.), care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.Grupa de animale țintă:Animalele moarte/ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, exploatații nonprofesionale etc.), suspecte de rabie.Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.Investigații de laborator:a) în cazul suspiciunii de boală:- examen prin IFD sau- inoculare intracerebrală a șoarecilor/ inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, in cazul expunerii umane.- confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE.b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte și ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.Grupa de animale țintă:Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie.Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și a Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.Probele recoltate pentru rabie se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, BCCC și listerioză, în funcție de specie.Investigații de laborator:a) în cazul suspiciunii de boală:- examen prin IFD sau- inoculare intracerebrală a șoarecilor/ inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ, in cazul expunerii umane.- confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE.b) în cazul carnasierelor domestice și sălbatice găsite moarte:- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.
    Supravegherea circulației tulpinilor virale (prin PCR/ secventiere):Se prelevează probe de la toate animalele domestice și sălbatice pozitive la IFD și se transmit de la LSVSA la LNR pentru Rabie din cadrul IDSA.Pentru toate cadavrele de vulpi și șacali (în condiții corespunzătoare pentru diagnosticarea rabiei) găsite moarte sau ucise datorită suspiciunii de rabie și trimise la LSVSA pentru diagnosticarea rabiei se vor acorda recompense financiare conform deciziei grant anuale de aprobare a Programului național supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în românia pentru anul 2016-2017.
    2. PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivă
    Administratori ferme, proprietari exploatații nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice,circurilor, inclusiv itinerante și alte spații organizate conform legii și care adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, medici veterinari oficiali, instituții descentralizate și organizații non-guvernamentale.
    Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.În cazul în care medicul veterinar oficial decide existența unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucțiunile de utilizare a acestuia.
    1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau LNR- rabie din cadrul IDSA.2. Toate animalele receptive la virusul rabic moarte/ucise (pe drumuri rutiere, forestiere, GP, etc.), suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum și cele împușcate pentru determinarea eficienței vaccinării antirabice se vor testa la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declara suspiciune de boala in baza Buletinului de Analiza emis de LSVSA, iar proba respectiva se va transmite la LNR-rabie din cadrul IDSA pentru confirmare. Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescență directă IFD la LNR rabie din cadrul IDSA.IDSA are obligativitatea să informeze LSVSA rezultatul testării prin Buletin de Analiză. În baza rezultatului Buletinului de Analiză emis de către LNR rabie din cadrul IDSA se va confirma sau infirma suspiciunea, notificarea urmând sa fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR-rabie din cadrul IDSA, nu se vor solicita rambursarea cheltuielilor pentru această testare de la UE.3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR-IDSA sau LSVSA care au metode acreditate.4. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metoda acreditata în acest scop.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescență directă - IFD.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    10.2. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2016-2017 Scop: supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în România
    SUPRAVEGHERE
    Vaccinarea profilactica antirabică cu momeli vaccinale a populatiei de vulpi de pe intregul teritoriu al Romaniei prin distributie aeriană și manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicareaturbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare.
    Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerințele Farmacopeei Europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății în privința eficacității și siguranței în utilizarea acestora.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Vaccinarea vulpilor se va desfășura în două campanii, prin distribuție aeriană, cu avionul și/sau elicopterul, respectiv 25 doze vaccinale/campanie/kmp. Se vor evita localitățile (a nu se arunca momeli la mai puțin de 500 metri de localități), luciurile de apă, autostrăzile, drumurile nationale. În jurul acestor zone evitate de distribuția aeriană, precum și în zonele greu accesibile de către avion, distribuirea momelilor vaccinale se va face manual, la intrarea în vizuină și pe traseele circulate de vulpi.Prevederile Programului național supravegherea, controlul și eradicarea rabiei la vulpi în românia pentru anul 2016-2017 este aprobat anual prin decizie grant a Comisiei Europene.Costurile detaliate necesare implementării Programului, precum și sumele suportate de la bugetul de stat și cele rambursabile de către Comisia Europenă, sunt prevăzute în decizia de grant anuală.
    Supraveghere activă
    Grupa de animale țintă: vulpi din mediul silvatic.Se vor preleva probe de la vulpile împușcate in scop de evaluare postvaccinală.Prelevarea de probe de vulpi impuscate dupa cel putin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic și examen de laborator: probele se prelevează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevează 4 vulpi/100 kmp/an.
    Examenul virusologic prin testul de imunofluorescență directă (IFD) se realizeaza la toate vulpile impuscate in scop de evaluare a activitatii de vaccinare antirabica la vulpi.
    1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile/lichidele toracice recoltate de la vulpe. Se vor recolta de la vulpile vânate in scop de evaluare a eficientei vaccinarii dupa cel putin 45 de zile de la finalizarea activitatii de distribuție, probe pentru testarea nivelului de anticorpi.Identificarea și caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpina salbatica Materialul supus investigației este reprezentat de probe (omogenat creier) provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescența directă (IFD).
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie manuală la vizuină se va realiza prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice și aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuție manuală.
    Supraveghere activă
    1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA și medicul veterinar de liberă practică, după caz.2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate și/sau LNR din cadrul IDSA.
    Evaluarea eficientei vaccinarii antirabică la vulpi:Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină șiidentificarea si caracterizarea a genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA si la LSVSA care au metode acreditate.
    Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie confirmate:- se efectuează pe baza anchetei și la cererea medicului veterinar oficial.- se execută de către medicul veterinar oficial.
    Controlul oficial al realizării activității de distribuție a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale.Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, conform procedurilor ANSVSA. Se execută de către medicul veterinar oficial.
    Sancțiuni: conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.Se aplică de către medicii veterinari oficiali.
    11. ANTRAXUL Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii pentru prevenirea apariției acesteia la om.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a nimalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive din fondul cinegetic.Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor și a speciilor receptive.Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activă:Supravegherea activă:
    1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax2. În caz de suspiciune se prelevează:a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, rinichi, limfonoduri.3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:a) țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile;b) lichid de puncție din zona edematoasă.4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax2. În caz de suspiciune se prelevează:a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge recoltat prin puncție cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de țesut conjunctiv și muscular, rinichi, limfonoduri.3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:a) țesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente și tonsile;b) lichid de puncție din zona edematoasă.4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conținut digestiv sanguinolent.
    Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct și cultural (izolarea Bacillus anthracis).Animalele rămase în exploatații vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepția dirijării spre sacrificare.
    Inspecția animalelor in abator
    I. Animale viiBovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem.
    Carne și organeExaminarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
    Măsuri:1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru.2. În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului.3. Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și se distrug.
    2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activă:
    Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.
    Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiții de biosecuritate, la LNR pentru Antrax din IDSA pentru studiisuplimentare.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin: examen microscopic direct, examen cultural și test biologic
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    12. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ Scop: supraveghere și control bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supravegherea activăSupravegherea activăGrupa de păsări țintă: galinaceele vaccinate din exploatații nonprofesionale.Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploatațiilor comerciale cu păsări.Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populației.Cererea de analiză a probelor de sânge recoltate în scopul testăriiimunității postvaccinale, trebuie să menționeze:a) categoria de exploatatieb) vârsta păsărilor;b) tipul de vaccin utilizat;c) calea de administrared) data vaccinării;e) nr. de imunizarif) data prelevării probelor dupa ultima vaccinareg) sistemul de creștereProbele trebuie identificate conform notei de însoțire. Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploatațiile nonprofesionale/gospodăriile populației, a ambalării, etichetării și expedierii acestora la DSVSA aparține medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficial. Aceste probe sunt testate în cadrul LSVSA judetean care au metode de diagnostic acreditateÎn caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingență și cu Manualul OperaționalSupravegherea activăGrupa de păsări țintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociațiile de profil și alte păsări ținute în captivitate în exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA.a) În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală după vaccinarea a II-a la tineret, după transfer precum și la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 - 45 săptămâni). Prelevarea de probe se efectuează după instalarea imunității conform prevederilor prospectului producatorului de vaccin; se prelevează 30-50 probe/fermă;b) În exploatațiile de pui de carne și curcani destinați îngrășării, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunității postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcție de mărimea și situația epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate.Costul testelor se suportă de către deținătorul de animale.Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii.Reactia de inhibare a hemaglutinarii pentru supravegherea si diagnosticul bolii de Newcastle - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle.Investigatii virusologice- în cazul suspiciunii de boală;- supravegherea virusologică a porumbeilor aflați în evidența asociațiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalența de 10% , cu o confidență de 95% (25 probe).Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingență și cu Manualul Operațional.
    Diagnosticul se stabilește prin izolarea, identificarea virusului prin reacția de inhibarea a hemaglutinarii cu seruri pozitive specifice și determinarea patogenității virusului izolat prin indicele de patogenitate intracerebrală sau teste de biologie moleculară - secventiere în cadrul LNR pentru Influență Aviară și boala de Newcastle.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare
    13. TIFOZA AVIARĂ Scop: supraveghere și control
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din 1 aprilie 2011 de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație.1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări:a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial;b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo;d) exploatații de prepelițe;e) exploatații de fazani;f) exploatații de potârnichi;g) exploatații de rațe.2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea gallinarum3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:a) În efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;b) Pe o raza de 3 km in jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodariile individuale;c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;d) În exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel:5. Pentru efectivele de bunici:a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu.6. Pentru ferme de părinți:a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe ;b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. In funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;7. Pentru stații de incubație de tip industrial:a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior , astfel:- probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți,- proba compusă 30 ouă cu embrioni morți,- proba compusă puf - minimum 5 eșantioane,- proba compusă meconiu -minim 10 eșantioane.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale.4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată, se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate.7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale.Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.
    Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    14. PULOROZA (DIAREEA ALBĂ BACILARĂ A PUILOR) Scop: supraveghere și control
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a păsărilor și a stațiilor de incubație industriale
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE.1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploatații de păsări:a) exploatații de găini de reproducție din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări și stații de incubație de tip industrial;b) exploatații de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;c) exploatații de curcani din specia Meleagris gallopavo;d) exploatații de prepelițe;e) exploatații de fazani;f) exploatații de potârnichi;g) exploatații de rațe.2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum biovarietatea pullorum3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deșeuri de incubație - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:a) În efectivele de tineret de reproducție (găini, curcani, bibilici, prepelițe, fazani, potârnichi și rațe) înainte cu 10 zile de mișcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;b) Pe o raza de 3 km in jurul exploatațiilor avicole de selecție, reproducție rase ușoare și reproducție rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave și cadavre din gospodariile individuale;c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;d) În exploatațiile de găini de reproducție se va proceda astfel:5. Pentru efectivele de bunici:a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;b) pe durata vieții: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;c) pentru producție de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu.6. Pentru ferme de părinți:a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe ;b) pe durata vieții cu 2 și 4 săptămâni înainte de declanșarea ouatului pe cadavre. In funcție de situația epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;7. Pentru stații de incubație de tip industrial:a) lunar și ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morți, ouă cu embrioni morți în coaja, puf și meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior , astfel:- probă compusă cadavre - minimum 10 pui morți,- proba compusă 30 ouă cu embrioni morți,- proba compusă puf - minimum 5 eșantioane,- proba compusă meconiu -minim 10 eșantioane.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA și desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.3. Contravaloarea examenelor de laborator și a investigatiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deținătorul de animale.4. În situația depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unitățile care au achiziționat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.6. Este interzisă livrarea ouălor de incubație din unitățile contaminate.7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opțională și se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deținătorul de animale.Această acțiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.
    Confirmarea se efectuează prin izolarea și identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică a Salmonella spp. se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    15. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARĂ Scop: supravegherea bolii.
    I. Supravegherea activă a păsărilor din exploatațiile comerciale ce solicita aprobarea pentru comert intracomunitarPrecizări tehniceSupraveghere activă1. Conform prevederilor Directivei 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație, cu amendamentele ulterioare.2. Grupa de animale țintă: păsari domestice din exploatații comerciale de reproducție3. Examene clinice, examene serologice (RSAR sau ELISA - metode de screening), examene anatomopatologice pentru evidențierea leziunilor de aerosaculită (metodă de screening), efectuate la LSVSA și/sau la IDSA după caz.4. Tipul probelor recoltate:a) probe de sânge de la pui de găină și de curcă de o zi;b) 10 embrioni morți în coajă și pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 30 zile în funcție de schimbarea surseiII. Supraveghere pasivă a păsărilor în alte exploatații decât cele precizate la punctul I.1. Examene clinice și specifice de laborator, atunci când este cazul, în cadrul diagnosticului diferențiat față de alte stări morbide sau patologice ce evoluează în exploatațiiPRECIZĂRI EXECUȚIEPrelevarea probelor în cazul supravegherii active se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit - organizat în condițiile legii, sub controlul și responsabilitatea medicului veterinar oficialDiagnosticul de laborator se confirmă prin teste de biologie moleculară.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    16. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Grupa de animale țintă: porci domestici și sălbatici
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fiatribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului.În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fiatribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului.În cazul în care România se va afla în situația unui risc epidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR pentru Febră Aftoasă și Boala Veziculoasă a Porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.
    Diagnosticul de laborator și respectiv confirmarea unei suspiciuni se efectuează prin:- Izolarea și identificarea virusului (RT PCR și detecția de antigen prin ELISA);- Detecția de anticorpi prin ELISA, asociată cu simptomatologie clinică caracteristică;- Detecția de anticorpi prin ELISA sau simptomatologie clinică caracteristică asociate cu date epidemiologice relevante (pentru focare secundare).
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    17. STOMATITA VEZICULOASĂ Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de stomatită veziculoasă Grupa de animale țintă specii de animale receptive domestice și sălbatice.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.În cazul în care România se va afla în situația unui riscepidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.Este interzis importul de animale vii și produse ale acestora provenite din țări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea și notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.În cazul în care România se va afla în situația unui riscepidemiologic, din dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice în acest scop.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la LNR febră aftoasă și boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.Fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile de morbiditate și mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operațional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:- în caz de suspiciune (simptomatologie clinică și date epidemiologice relevante), probele cu rezultat negativ la febra aftoasă și boala veziculoasă a porcului sunt expediate la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene Pirbright.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    18. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)Prin Rezoluția nr. 18/2011, adoptată la a 79-a Sesiune Mondială a OIE, ce a avut loc la Paris în perioada 22 - 27 mai 2011, se recunoaște oficial că Pesta bovină (Rinderpest) nu mai evoluează în nici o țară sau teritoriu din lume. Prin urmare, nu se testează19. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de pesta micilor rumegătoare
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilorrumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.2. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prinprelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.2. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prinprelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.
    3. Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.Teste serologice :- detecția de anticorpi prin ELISA competitiv- detecția de anticorpi prin Virusneutralizare3. Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.Teste serologice :- detecția de anticorpi prin ELISA competitiv- detecția de anticorpi prin Virusneutralizare
    4.Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR IDSA.Teste virusologice :- Izolarea și identificarea virusului (prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare);- Detecția de genom viral prin RT - PCR4.Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele sunt expediate la LNR IDSA.Teste virusologice : - Izolarea și identificarea virusului (prin RT-PCR sau testul de seroneutralizare);- Detecția de genom viral prin RT - PCR
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz deîmbolnăvire.După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinicăRomânia nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acțiunile sanitare veterinare de supraveghere și imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri suntsuportate de către proprietarii animalelor.Examinarea clinicăRomânia nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005.
    În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA.După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSAÎn caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA.După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau oficiali.Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA
    Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul Laboratorului de Referință al UniuniiEuropene.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    20. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinareRaport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibilemoarte sau tăiate în perioada de așteptare.1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică.Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare.
    2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) și/sau microbiologice.Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sange, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sange, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR- IDSA.2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) și/sau microbiologice.Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive seidentifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sange, lichid pleural (în spațiul dintre coasta a 7-a și a 8-a) recoltat prin puncție aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și sange, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA.
    3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile dediagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare.3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.În caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederilelegislației comunitare.
    4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și /sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice..De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară și /sau examen bacteriologic la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către mediculveterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezența medicului veterinar oficial.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic și/sau PCR.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    21. VARIOLA OVINĂ ȘI CAPRINĂ Scop: menținerea statutului de țară liberă de variolă ovină și caprină.
    1.PRECIZĂRI TEHNICESupravegherea pasivăAplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare și are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte de de boală la animale receptive indigene, provenite din import sau comerț intracomunitar se investighează imediat, prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la Laboratorul Național de Referință pentru Variola Ovină și Caprină din IDSA. În acest caz, se impun măsuri imediate de restricționare a mișcării animalelor, produselor și subproduselor provenite de la acestea.Simptomatologia bolii este descrisă în manualul de diagnostic elaborat de Laboratorul Național de Referință pentru Variola Ovină și Caprină si transmis la ANSVSA.Suspiciunea și măsurile de restricționare a mișcărilor se vor notifica imediat la ANSVSA. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:a) virusologice, prin:- identificarea genomului virusului capripox prin RT-PCR sau PCR clasic pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat pe EDTA, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte;și/sau- identificarea virusului capripox prin izolare pe culturi celulare, pe probe de cruste, biopsii de țesut cutanat cu leziuni, tampoane conjunctivale, nazale, orofaringiene, sânge prelevat în perioada de viremie, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, provenite de la animale moarte;și/sau- detecția anticorpilor anti-capripoxvirusuri prin virusneutralizare pe probe de ser;b) morfopatologice, prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidență a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe biopsii de țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale vii și porțiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) și țesut cutanat cu leziuni, fixate în formol, provenite de la animale moarte.Supravegherea activăSe realizează, la dispoziția ANSVSA, în situații de risc epidemiologic cum ar fi evoluția bolii în vecinătatea României sau evoluția bolii în România.În această situație, ANSVSA va stabili și va dispune măsurile de supraveghere, control și eradicare necesare, în conformitate cu legislația relevantă.2. Precizări execuțieSupravegherea pasivăProcedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină și caprină și nici produse sau subproduse provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de boală fără vaccinare.În acest caz, responsabilitatea asupra supravegherii pasive o dețin și autoritățile competente pentru controlul la frontieră.În caz de suspiciune sau apariția unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare.Prelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare.Supravegherea activăPrelevarea probelor se realizează conform reglementărilor în vigoare precum și a programelor de supraveghere, control și eradicare dispuse de ANSVSA în situații de risc epidemiologic.Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină și caprină se realizează numai de către LNR - IDSA, conform procedurilor descrise în manualul de diagnostic.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    22. PESTA AFRICANĂ A CALULUI Scop: menținerea statutului de țară liberă de pesta africană a calului.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a cailor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinareÎn scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinareÎn scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală și a menținerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploatație, informații și notificări făcute de fermier.
    1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot;3. se testează toate animalele din import țări terțe.4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR.5. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, cu modificările și completările ulterioare, precum șiprevederile legislației comunitare în vigoare.1. supraveghere serologică și virusologică în caz de suspiciune;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot;3. se testează toate animalele din import țări terțe.4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR.5. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare.
    2. Precizări execuție2. Precizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSAMedicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practicăb. Probele se testează la LNR-IDSAa. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practicăb. Probele se testează la LNR-IDSA
    Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referință al Uniunii Europene.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    23. BOALA AUJESZKY Scop: supraveghere și control în scopul monitorizării bolii.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    1. Precizări tehnice1. Precizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Inspecția efectivele de porcine libere de infecție.Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție:în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    a) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.a) Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an.Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.
    b) Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală și, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.
    b) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.c) Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent și pentru encefalopatiispongiforme transmisibile.
    2. Precizări execuție2. precizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanțiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre această boală, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanții suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerțul intracomunitar cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre aceasta boală și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 83/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA.a) Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA acreditat și/sau IDSA.
    b) histopatologică:1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim.2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop.b) histopatologică:1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Pappenheim.2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditateîn acest scop.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin ELISA - la porcine - sau examen virusologic la rumegătoare - izolarea și identificarea virusului. În cazul în care probele nu sunt recoltate în cadrul programului de autocontrol și provin de la animalele suspecte, boala se confirmă prin examen serologic ELISA.În situația în care probele recoltate în cadrul programului de autocontrol au rezultate pozitive, dar investigația serologică nu relevă semne clinice de boală, se reia recoltarea de probe sub control oficial, iar în cazul obținerii aceluiași rezultat pozitiv se întocmește un plan de măsuri care constă în observarea animalelor diagnosticate pozitiv pe o perioadă de 3 luni. În acest interval se restricționează mișcareaanimalelor din exploatație. Dacă în aceste 3 luni nu se observă semne clinice de boală, restricțiile se ridică.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    24. PARATUBERCULOZA24.1. PARATUBERCULOZA LA BOVINE
    Supravegherea în exploatațiile de bovine
    1. Supraveghere pasivăa) Monitorizarea paratuberculozei în populația de bovine.b) Anunțarea cazurilor clinice de boală.c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului.2. Suprevegherea activă2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor.2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni.3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacteriscopic si/sau prin PCR pe probe de fecale.4. Animalele ale caror probe au avut rezulat negativ la examenul bacterioscopic si/sau PCR se vor retesta prin aceleasi metode de 2 ori la interval de 6 luni.5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție,6. bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), tăiate in scop de diagnostic, la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) si bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare. 7. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
    24.2. PARATUBERCULOZA LA OVINE ȘI CAPRINE
    Supravegherea în exploatațiile de ovine si caprine
    1. Supraveghere pasivăa) Monitorizarea paratuberculozei în populația de ovine si caprine.b) Anunțarea cazurilor clinice de boală.c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului.2. Suprevegherea activă2.1. Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor, în vârstă de peste 12 luni, nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, pe perioada de așteptare sau carantină, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor.2.2. În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinația export sau comerț intracomunitar sau certificarea exploatației ca exploatație liberă pentru această boală, la cererea și pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbție, a tuturor ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni.3. Toate animalele pozitive la iELISA cu fază de absorbție se vor examina bacteriscopic si/sau prin PCR pe probe de fecale.4. Animalele ale caror probe au avut rezulat negativ la examenul bacterioscopic si/sau PCR se vor retesta prin aceleasi metode de 2 ori la interval de 6 luni.5. Boala se confirmă atunci când, la unul sau mai multe animale (cu rezultate pozitive la examenul serologic prin iELISA cu fază de absorbție, bacterioscopic și/sau PCR pe fecale), tăiate in scop de diagnostic, la examenul histopatologic (met. HEA/HEV și ZNM) si bacterioscopic, pe probe de mucoasă intestinală și limfonodurile aferente, rezultatele sunt pozitive.6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.7. Exploatația devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploatație și toate animalele rămase în vârstă de peste 12 luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
    25. BRUCELOZA LA BOVINE Scop: menținerea României ca stat membru al UE oficial indemn de bruceloză bovină.
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor de lapte,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală:Supraveghere activa1. Taurii si bivolii in vederea autorizarii pentru reproductie se vortesta obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL)2. Taurii și bivolii de reproducție se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni față de testarea din anul precedent.3. La toate bovinele în vârsta de peste 24 de luni se efectuează un test serologic (in conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) la un interval de minimum 3 luni și maximum 12 luni față de data testării efectuate în anul anterior.4. Examenele serologice se efectuează pe aceleași probe care se prelevează pentru leucoza enzootică bovină.5. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezența și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.6. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la RBT, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) la LNR Bruceloza pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse, suplimentar, unui test alergic.7. Exploatațiilor în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC li se suspendă statusul oficial indemn al exploatației și rămâne suspendat până la îndeplinirea cerințelor prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.Pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii serologice bazate pe rezultat pozitiv in RFC (tehnica EU-RL) obtinut la recontroale succesive (maxim 3 recontroale la intervale de timp de 4 saptamani), se recurge la taierea animalului si trimiterea de probe (splină, aparat genital, limfonoduri din regiunea capului, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare si inghinale dupa caz) la un laborator desemnat, in vederea efectuarii exemenului bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella. Tulpinile de Brucella spp izolate în cadrul LSVSA desemnate se trimit, obligatoriu, la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică în vederea identificării speciei respectiv, biovariantei.A. Testarea bovinelor în exploatațiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menținerea statusului de exploatație oficial indemnă de boală:Supraveghere activă1. Taurii si bivolii in vederea autorizarii pentru reproductie se vor testa obligatoriu prin RFC( tehnica EU-RL),2. Taurii si bivolii de reproductie se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni față de testarea din anul precedent.3. La toate bovinele (cu excepția masculilor pentru îngrașat) în vârsta de peste 24 luni se aplică unul din urmatoarele regimuri de testare, în conformitate cu cerițele prevăzute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare:a) trei teste/an ELISA efectuate pe probe de lapte de la vacile aflate in lactație, la intervale de cel puțin 3 luni;b) testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni și maximum 12 luni față de data testării efectuate în anul anterior.4. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare. se face pe baza analizei documentate cost beneficiu efectuată între DSVSA - LSVSA și exploatațiile comerciale de bovine.5. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face numai dacă în fermă sunt cel puțin 30% din vaci în perioada de lactație și în exploatațiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada de trasabilitate la animalele care depun laptele la un muls.***)6. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR sau LSVSA desemnate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA7. Graficul de prelevare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR-IDSA.8. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge individuale, prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea;9. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la testul Roz Bengal, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test suplimentar alergic.10. Se suspendă statusul oficial indemn al exploatației și rămâne suspendat până la indeplinirea cerințelor prevazute în Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare.11. Pentru confirmarea/infirmarea suspiciunilor serologice bazate pe rezultat pozitiv in RFC (tehnica EU-RL) la al doilea recontrol, se recurge la taierea animalelor si trimiterea de probe la laborator (limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare si inghinale dupa caz), in vederea efectuarii exemenului bacteriologic.
    B. Testarea vacilor, bivolițelor și junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice.Supraveghere pasivă1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin prelevate la 14 - 21 zile după avort.2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU- RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**)3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai lalaboratoarele desemnate pentru aceste investigații.B. Testarea vacilor, bivolițelor și junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției brucelice.Supraveghere pasivă1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU- RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**)3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.
    C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC.Supraveghere activă1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA.3. Animalele care au reacționat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica EU-RL) se elimină prin abatorizare.4. Atunci când animalul a fost tăiat și nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puțin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puțin 60 de zile dupa primul test5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv și statusul efectivului poate fi restabilit după:a) o reacție de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30UI de aglutinare/ml și a dat un rezultat negativ la o reacție de fixare a complementului (tehnica EU-RL),b) un rezultat negativ la orice altă combinație de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naționale.6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene și retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare și genotipare de Brucella spp.**)7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA care dețin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA.8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise laLNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.C. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT și RFC.1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.**)2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA.3. Animalele care au reacționat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare.4. Atunci când animalul a fost tăiat și nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puțin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puțin 60 de zile mai târziu.5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv și statusul efectivului poate fi restabilit după:a) o reacție de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml și a dat un rezultat negativ la o reacție de fixare a complementului (tehnica OIE), saub) un rezultat negativ la orice altă combinație de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naționale.6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene și retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenelor anatomopatologice și bacteriologice pentru izolare și genotipare de Brucella spp.7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA care dețin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA.8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR- IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    D. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la exemenul bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella.Supraveghere activă1. În cazul în care într-o exploatație au fost diagnosticate animale pozitive aceasta își recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare și toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puțin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puțin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.D. Testarea bovinelor în exploatațiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la exemenul bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella.Supraveghere activă1. În cazul în care într-o exploatație au fost diagnosticate animale pozitive aceasta își recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare și toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puțin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puțin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.
    III. Testarea animalelor domestice și sălbatice nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe. Supraveghere pasivă1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot.**2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă.3. Probele se examinează prin RFC (tehnica EU-RL).4. Cazurile pozitive și neconcludente se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul prin RFC (tehnica EU-RL) se sacrifică și se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenelor anatomopatologic și bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, țestut și fluide uterine și sânge.6. Analizele se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.7. Boala se confirmă la LNR prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.
    IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerț intracomunitar/import din țări terțe.
    Supraveghere pasivă1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puțin de o paietă din lotul provenit din același ejaculat, dacă acesta conține mai puțin de 100 de paiete.2. Toate paietele infectate, componente ale ejaculatului respectiv se denatureaza, nefiind permisa utilizarea acestora in cadrul inseminarii artificiale.3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali.4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.
    V. Supravegherea în exploatațiile comerciale de tineret la îngrășat
    Supraveghere pasivăSunt exceptați de la testare, cu condiția ca aceștia să provină din exploatații oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrășat nu vor fi folosiți pentru reproducție și vor fi trimiși direct la locul de tăiere.
    VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic
    Supraveghere pasivă1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obținute prin vânătoare.2. Probele se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica OIE).3. De la animalele cu leziuni se prelevează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese ș.a).4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciilor si biovariantelor Brucella spp.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare..
    Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.
    Notă
    *) Probele de sânge sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.
    **) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezenta medicului veterinar oficial.
    ***) Prelevarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial.    26. BRUCELOZĂ LA OVINE ȘI CAPRINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA MELITENSIS Scop: menținerea statutului de țară oficial liberă de Brucella melitensis
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor și caprinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări TEHNICEPrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Pe întreg teritoriul țării.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Pe întreg teritoriul țării.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei și menținereasau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
    Examinarea clinicăExaminarea clinică
    Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinație, în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare a mișcării, se vor izola și se vor investiga serologic, și dupa caz bacteriologic în sensul brucelozei.Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinație, în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare a mișcării, se vor izola și se vor investiga serologic, și dupa caz bacteriologic în sensul brucelozei.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA 290/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, cu modificările și completările ulterioare.Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:a) toți masculii pentru reproducție înainte de campania de montă;b) toate animalele introduse in exploatatie;c) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;d) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;e) toate animalele provenite din comerțul intracomunitar/import introduse nou în exploatație.A. Ovinele și caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare.Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:a) toți masculii pentru reproducție înainte de campania de montăb) toate animalele introduse in expoatatiec) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale;d) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale;e) toate animalele provenite din comerțulintracomunitar/import introduse nou în exploatație.
    Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica EU- RL), uleterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe localitate, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul intracomunitar cu ovine și caprine, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările si completările ulterioare.Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL),Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul exploatației se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, aparat genital și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic și bacteriologic.Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.Cazurile pozitive și neconcludente se examinează și prin RFC (tehnica EU-RL), uleterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice și de biologie moleculară.În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe exploatație înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările si completările ulterioare.Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL),Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul exploatației se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecției brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, aparat genital și sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic și bacteriologic.
    B. Se încadrează în programul de supraveghere și se examinează serologic/bacteriologic după caz:a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort.b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecției: secreții cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal;c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale și mamare, aparat genital, glandă mamară;d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologiceB. Se încadrează în programul de supraveghere și se examinează serologic/ bacteriologic după caz:a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort.b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecției: secreții cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal;c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale și mamare, aparat genital, glandă mamară;d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitateși semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice
    Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)
    Precizări execuție
    Supravegherea pasivă
    Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire
    Examinarea clinică
    Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE, prin care România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă de bruceloză (Brucella melitensis).
    Supravegherea activă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial.Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.3. De la animalele seropozitive tăiate probele(aparat genital, splină, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare si inghinale dupa caz) sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea și controlul medicului veterinar oficial.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA.5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examencultural+identificare fenotipică și genetică a speciilor si biovariantelor Brucella spp.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare..
    27. BRUCELOZA LA OVINE, RESPECTIV INFECȚIA CU BRUCELLA OVLS (EPIDIDIMITA INFECȚIOASĂ)Scop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile de ovine cu destinația de creștere și reproducție
    1. Supraveghere pasivăa. Monitorizarea epididimitei infectioase în populația de ovine.b. Anunțarea cazurilor clinice de boală.c. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.2. Supraveghere activaA. Berbecii pentru reproducție cu destinația export sau comerț intracomunitar, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) să provină dintr-o exploatație în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni;b) să fi fost ținuți în permanență în această exploatație timp de 60 de zile înainte de expediere;c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuși cu rezultate negative unei reacții de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările si completările ulterioare.B. Toți masculii pentru reproducție înainte si dupa campania de montă, la solicitarea proprietarului, se examineaza serologic prin unul din urmatoarele teste: RFC (tehnica EU-RL) sau iELISA.C. Masculii cu rezultate pozitive la testul serologic RFC se castrează.D. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea și genotiparea Brucella ovis.E. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigații.F. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR- IDSA.G. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a Brucella ovis.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    28. BRUCELOZA LA PORCINE Scop: eradicarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a porcinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    PRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI TEHNICE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Pe tot teritoriul țării.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.
    Examinarea clinicăExaminarea clinică
    Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru bruceloză.Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică.Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare se vor izola și se vor investiga serologic și, după caz, bacteriologic pentru bruceloză.Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele dereproducție aflate în localități învecinate cu zona silvatică.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Supravegherea serologică:A. 1. 10 % din scroafe, o dată pe an;2. toți masculii necastrați, trimestrial;3. scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14 - 21 zile de la avort;4. toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA.1. Cazurile pozitive și neconcludente în RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator și probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina și eventual material seminal în vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea și identificarea B. suis).5. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea.Supravegherea serologică:În exploatațiile comerciale înregistrate/ autorizate:A.1. vierii de reproducție - la intrarea în exploatație și apoi trimestrial;2. 10 % din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an;3. scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toatescroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort;4. toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză.Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA.1. Cazurile pozitive și neconcludente în RFC (tehnica EU-RL )/iELISA, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator și probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina și eventual material seminal in vederea efectuării investigațiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea și identificarea B. suis).5. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și asanarea.
    B. Animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe.Testarea se face serologic prin Roz Bengal și RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, 10 % din scroafe si toti vierii.
    C. În abator:1. animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem;2. carnea și organele se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar;3. carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;4. organele cu leziuni se confiscă.
    D. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obținuți prin vânătoare.Serologic prin Roz Bengal (SAT) și RFC (tehnica EU-RL)/iELISAPentru examene de laborator de la mistreti si iepuri se prelevează urmatoarele probe: aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conținut abcese, sange, ș.a.
    E. Material seminal introdus prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe.Testare și trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se denatureaza, nefiind permisa utilizarea acestuia in cadrul inseminarii artificiale
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivă
    Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare,medicii veterinari de liberă practică împuterniciți ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică
    Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate care dețin metode acreditate pentru aceste investigații.
    Supravegherea activă
    1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații.3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA.4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau și genetice.
    În abator prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial.
    De la speciile susceptibile prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial.
    Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciei si biovariantelor Brucella suis.
    Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare..
    29. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ Scop: Supraveghere în scopul menținerii stării de sănătate și nediseminării agenților abortigeni la reproducători
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere abovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertateMonitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:a) înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;b) imediat după întoarcerea la stabulație;c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.2. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.1. Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:a) înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;b) imediat după întoarcerea la stabulație;c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.2. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile.3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR- IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și geneticăPrelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR- IDSA.Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural și de identificare fenotipica si genetica a speciilor și subspeciilor Campylobacter spp.
    30. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: OVINE, SUINE, PĂSĂRI Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătății publice
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ovinelor, porcinelor, păsărilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Pe tot teritoriul țării, la ovine, porcine, păsări din exploatații Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Pe tot teritoriul țării, la ovine, porcine, păsări din exploatații Monitorizarea datelor referitoare la incidența cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probececumuri și organe de la ovine, porcine și păsări pentru examene de laboratorPrelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probececumuri și organe de la ovine, porcine și păsări pentru examene de laborator
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deținătorului deanimaleSupravegherea activă- la solicitarea proprietarului/deținătorului deanimale
    Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.
    Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică.Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică și genetică.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural+identificare fenotipica si genetica a speciilor și subspeciilor Campylobacter spp
    31. RINOTRAHEITA INFECȚIOASĂ BOVINĂ - IBR Scop: controlul bolii.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale
    Supravegherea activă:I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:a) Taurii și bivolii folosiți pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II.b) Tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație;Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV și se testează la LSVSA abilitate și/sau LNR-IDSA.
    Testarea bovinelor în exploatațiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar:Supraveghere activă1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker.2. Se notifică în prealabil DSVSA cu privire la intenția de aplicare a unui program de vaccinăre; notificarea va fi însoțită de specificații privind tipul de vaccin utilizat și schema de vaccinare.3. DSVSA transmit la ANSVSA lista exploatațiilor comerciale care au solicitat vaccinarea cu vaccin marker.Diagnosticul etiologic se stabilește prin examene de laborator :serologie (ELISA) și virusologice (izolare de virus).
    32. TRICHOMONOZA BOVINĂ Scop: supraveghere în vederea nediseminării agenților abortigeni
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului prin tehnica preparatului direct și/sau prin tehnica cultivării pe mediu.Testarea materialului seminal introdus prin comerț intracomunitar/import din țări terțe in caz de suspiciuneÎnainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.Materialul seminal infectat se denaturează.Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea parazitului prin tehnica preparatului direct și/sau prin tehnica cultivării pe mediu.Testarea materialului seminal introdus prin comerț intracomunitar/import din țări terțe in caz de suspiciuneÎnainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.Materialul seminal infectat se denaturează.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Examenele de laborator se efectueaza la IDSA și laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații.Examenele de laborator se efectueaza la IDSA și laboratoarele care dețin metode acreditate pentru aceste investigații.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    33. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂScop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile de caprine destinate creșterii și reproducției
    Supraveghere pasivă1. a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populația de caprine.b) Anunțarea cazurilor clinice de boală.c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.2. Caprinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație:b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;c) totuși, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate și animalele care au rămas în exploatație au reacționat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;d) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;e) proprietarii declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevazute la lit. b).
    Diagnosticul de artrită/ecefalită caprină se confirmă prin ELISA sau ID.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Notă
    *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial.    34. MAEDI-VISNAScop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile de ovine destinate creșterii și reproducției
    Supraveghere pasivă1. a) Monitorizarea bolii în populația de ovine.b) Anunțarea cazurilor clinice de boală.c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.2. Ovinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație:b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;
    c) totuși, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate și animalele care au rămas în exploatație au reacționat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;d) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;e) proprietari declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevazute la lit. b).
    Diagnosticul de Maedi Visna se confirmă prin ELISA sau ID.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    Notă
    *) Probele sunt recoltate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți în prezența medicului veterinar oficial.    35. ECHINOCOCOZA Scop: Supraveghere și control
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cuprevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările și completările ulterioare.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cumodificările și completările ulterioare.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator:- probe: fragmente de organe cu formațiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidențierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic și microscopic.Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic și morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare și pentru identificare specie prin tehnici de biologie molecularăÎn baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse și inactivate.Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator:- probe: fragmente de organe cu formațiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidențierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic și microscopic.Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor și se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator examen parazitologic și morfopatologic (HE/HEA/HEV și PAS/ AA PAS); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare și pentru identificare specie prin tehnici de biologie molecularăÎn baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligația să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricționarea deplasării în exterior a câinilor tratați în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câiniipozitivi vor fi strânse și inactivate.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinaroficial.Medicul veterinar de liberă practică și medicul veterinar oficial.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA.Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau LNR-IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic la gazdele intermediare.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    36. DURINA Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE) a armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an.Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune.Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE) a armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an.Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii și depozite de armăsari.Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supraveghereamedicului veterinar oficial, în caz de suspiciune.Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii și depozite de armăsari.Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supraveghereamedicului veterinar oficial, în caz de suspiciune.
    Diagnosticul de laborator se realizează prin evidențierea protozoarelor flagelate, prin examen direct și/sau cultural și detecția anticorpilor anti-Trypanosoma equiperdum prin microtehnica de fixare a complementului.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    37. ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂ Scop: eradicarea anemiei infecțioase ecvine
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale
    A. Testarea ecvideelor în exploatațiile indemne din localitățile libere de AIE.1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploatațiile nonprofesionale, se realizează o dată pe an în perioada februarie-aprilie. Excepție fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie și la un interval de 6 luni.2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins:- testul Coggins se efectuează la LSVSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;- ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România, se testează la LNR-IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.3. La ecvideele care sunt identificate și prin dangalizare, în nota de însoțire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menționează și dangaua.A. Testarea ecvideelor în exploatațiile indemne din localitățile libere de AIE.1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:a) armăsarii folosiți temporar în stațiunile de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an, după cum urmează:(i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine;(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă;(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine;b) armăsarii din stațiunile de montă, la autorizare și de 2 ori pe an, la un interval de 6 lunic) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociații hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement și din alte unități specializate, de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie și la un interval de 6 luni;2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepția ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA;
    4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafața corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelasi animal.5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secțiunea VII a pașaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.8. Ecvinele care au reacționat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformități la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o altă prelevare.9. Cu aprobarea directorului executiv al DSVSA, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic și o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează.probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE, de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.3. La ecvideele care sunt identificate și prin dangalizare, în nota de însoțire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menționează și dangaua.4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafața corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelasi animal.5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secțiunea VII a pașaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat /diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.8. Ecvinele care au reacționat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează.Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformități la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o altă prelevare.Cu aprobarea directorului executiv al DSVSA, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic și o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial și se sigilează.
    B. Testarea ecvideelor în exploatațiile contaminateDacă în exploatație sunt mai multe ecvidee și cel puțin unul a avut rezultat pozitiv la testul Coggins de confirmare, acesta/acestea se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obținerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploatație; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.Exploatațiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.B. Testarea ecvideelor în exploatațiile contaminateDacă în exploatație sunt mai multe ecvidee și cel puțin unul a fost diagnosticat cu AIE, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obținerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploatație; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.Exploatațiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planuluipentru eradicarea AIE pe teritoriul României.
    C. Testarea ecvideelor în localitățile contaminate1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obținut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localități în care evoluează AIE, se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni.C. Testarea ecvideelor în localitățile contaminate1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obținut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localități în care evoluează AIE se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni
    D. Testarea ecvideelor în vederea circulației pe teritoriul RomânieiSe efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulația ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, și ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.Animalele negative din exploatații libere de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obținut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mișcării. Excepția o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.Testul Coggins se efectuează la LSVSA.D. Testarea ecvideelor în vederea circulației pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare, și ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.Animalele negative din exploatații libere de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obținut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mișcării. Excepția o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.Testul Coggins se efectuează la LSVSA.
    E. Testarea ecvideelor în vederea mișcării intracomunitareSe efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE și cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.Pentru ecvideele care fac obiectul mișcării intracomunitare sau în țări terțe, indiferent de destinație, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulației pe teritoriul altor state membre sau țări terțe, indiferent de destinație, sau care provin din exploatațiile menționate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.E. Testarea ecvideelor în vederea mișcării intracomunitareSe efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE și cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.Pentru ecvideele care fac obiectul mișcării intracomunitare sau în țări terțe, indiferent de destinație, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectulcirculației pe teritoriul altor state membre sau țări terțe, indiferent de destinație, sau care provin din exploatațiile menționate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    F. Testarea ecvideelor introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe precum și a celor reîntoarse în țarăToate ecvideele introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziție. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în țară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.F. Testarea ecvideelor introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe precum și a celor reîntoarse în țarăToate ecvideele introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziție. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în țară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.
    G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora și va transmite, în vederea implementării, instrucțiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul și eradicarea AIE.G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora și va transmite, în vederea implementării, instrucțiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul și eradicarea AIE.
    H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizăriiEcvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care sunt scoase din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea AIE, cu respectarea următoarelor condiții:1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul AIE;2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul național de eradicare a AIE și nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009, cu modificările ulterioare;3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare și se înscriu în baza de date SIIE;4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație;5. DSVSA Tulcea stabilește, de comun acord cu abatorul de destinație, data la care va avea loc transportul; data se stabilește cu 7 - 10 zile înaintea derulării transportului intenționat;6. DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinație despre data transportului;7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinație, DSVSA din județele de tranzit și abatorul de destinație despre desfășurarea transportului, graficul și ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor;8. abatorul de destinație confirmă recepționarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinație a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepționat;9. abatorul de destinație instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul AIE;10. DSVSA de la locul de destinație transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepționat.Transportul de ecvidee este însoțit de următoarele documente:a) certificat sanitar - veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare; la rubrica "Data și rezultatul ultimului test pentru anemie infecțioasă ecvină" a acestui certificat se înscrie următoarea mențiune: "ecvidee expediate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui ANSVSA nr. ..../ pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celortransmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor";b) pașaport;c) document referitor la informații privind lanțul alimentar.
    I. Laboratoarele de diagnostic își vor planifica recepția și introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacției serului martor pozitiv, iar citirea finală și interpretarea rezultatelor să fie efectuată la48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE, ultima ediție.
    38. MORVA Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a cabalinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Supraveghere obligatorie prin:- examen clinic;- testarea alergică sau serologică (prin RFC - tehnica OIE sau EU-RL) și post mortem prin examen bacteriologic și morfopatologic (HE/HEA/HEV si Brown Brenn) al tuturor animalelor suspect2. Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care urmează a fi sacrificate.Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe, țesuturi.1. Supraveghere obligatorie prin:- examen clinic.- testarea alergică sau serologică (prin RFC - tehnica OIE sau EU- RL), și post mortem prin examen bacteriologic și morfopatologic (HE/HEA/HEV si Brown Brenn) al tuturor animalelor suspecte .2. Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care urmează a fi sacrificate.3. Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe,țesuturi.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. . Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigații3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.1. . Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigații3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea datelor clinice cu a rezultatelor examenelor alergic, serologic si bacteriologic.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    39. INFECȚIA CU VIRUSUL WEST NILE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăI. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 1.Observarea stării de sănătate a cabalinelor și păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile.2. Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.3. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt:a) ataxie;b) pareză;c) paralizia unuia sau mai multor membre;d) imobilitate;e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate;f) reflex palpebral exacerbat;g) depresie;h) hiperestezie.3. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt:a) apatie;b) depresie;c) letargie;d) incoordonare a mișcărilor aripilor;e) incapacitate de zbor;f) mișcări de pedalare;g) paralizie.4. Se va avea în vedere diagnosticul diferențial față de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicații cu metale grele, micotoxine.5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora.Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecția imunoglobulinelor G (păsări) și a imunoglobulinelor M (cabaline).Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA.Supravegherea pasivăI. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.1. Observarea stării de sănătate a cabalinelor și păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile.2. Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.3. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la cabaline sunt:a) ataxie;b) pareză;c) paralizia unuia sau mai multor membre;d) imobilitate;e) apatie, somnolență sau hiperexcitabilitate;f) reflex palpebral exacerbat;g) depresie;h) hiperestezie.3. Semnele clinice care pot sugera infecția cu virusul West Nile la păsări sunt:a) apatie;b) depresie;c) letargie;d) incoordonare a mișcărilor aripilor;e) incapacitate de zbor;f) mișcări de pedalare;g) paralizie.4. Se va avea în vedere diagnosticul diferențial față de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicații cu metale grele, micotoxine.5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora.Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecția imunoglobulinelor G (păsări) și a imunoglobulinelor M (cabaline).Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA.
    II. Supravegherea entomologicăCapturare și identificare vectori (țânțari), în perioada de activitate a acestora (mai - octombrie).1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.a) Capturare vectori (țânțari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai - octombrie) pe baza fișei de investigațieb) Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din IDSA.c) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.II. Supravegherea entomologicăCapturare și identificare vectori (țânțari), în perioada de activitate a acestora (mai - octombrie).1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008.a) Capturare vectori (țânțari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai - octombrie) pe baza fișei de investigațieb) Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din IDSA.c) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.
    În localitățile in care s-a dispus notificarea la OIE, în vederea declarării statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august și octombrie (3 acțiuni). Examenele pot fi efectuate și pe probe recoltate pentru supravegherea AIE.În cazul în care la prima acțiune se constată seroconversie la probelerecoltate din localitățile de mai sus menționate, statusul localității va rămâne neschimbat și nu se vor mai recolta probe în lunile august și octombrie. Similar se va proceda și în cazul celei de a doua acțiuni. Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acțiune, va fi raportat la populația de cabaline din localitățile respective, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de 5% cu confidență de 95%.Probele vor fi testate la IDSA.În localitățile in care s-a dispus notificarea la OIE, în vederea declarării statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august și octombrie (3 acțiuni). Examenele pot fi efectuate și pe probe recoltate pentru supravegherea AIE.În cazul în care la prima acțiune se constată seroconversie la probele recoltate din localitățile de mai sus menționate, statusul localității va rămâne neschimbat și nu se vor mai recolta probe în lunile august și octombrie. Similar se va proceda și în cazul celei de a doua acțiuni.Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acțiune, va fi raportat la populația de cabaline din localitățile respective, asigurând o depistare a infecției la o prevalență de 5% cu confidență de 95%.Probele vor fi testate la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    I. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrulDSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din cadrul ANSVSAI. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din cadrul ANSVSA
    II. Supravegherea entomologicăII. Supravegherea entomologică
    Probele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNRProbele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iarconfirmarea se face de către LNR
    Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referință al Uniunii Europene.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    40. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a bovinelor și bubalinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    1. Supravegherea taurilor și bivolilor autorizați pentru reproducție. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecție de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unitățile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecție antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.1. Supravegherea taurilor și bivolilor autorizați pentru reproducție.Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecție de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unitățile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecție antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.
    2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:a) la toți taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;b) la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi pentru virusul și/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducție.2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:a) la toți taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;b) la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;Taurii și bivolii de reproducție, pozitivi pentru virusul și/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducție.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA.Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit.Examenele de laborator se realizează la IDSA și/sau LSVSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul imunoenzimatic - ELISA.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deținătorului de animale, în cazul efecturării activităților de comerț.
    41. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDEScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.c) Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile desalmonide.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1. a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislatia in vigoare și cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea și confirmarea prezenței septicemiei hemoragice virale - SHV - și necrozei hematopoetice infecțioase - NHI - la pești.Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de ≤ 20°C.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă.
    Precizări execuție
    Supraveghere activă
    Inspecțiile planificate în cadrul supravegherii active, examinarea populației animalelor acvatice și prelevarea de probe pentru diagnosticul de laborator consecutiv acestora, se realizează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:a) izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare și/sau PCR urmat de secvențiere;b) metode imunochimice aplicate in preparate din țesuturi (în cazul unui focar confirmat anterior);PCR, urmat de secvențiere (în cazul unui focar confirmat anterior). Confirmarea primului caz de SHV în ferme/compartimente/zone neinfectate trebuie să se bazeze pe metodele prevăzute la pct. 1.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare
    42. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELORScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.c) Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile desalmonide
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1.a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.c) Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislatia in vigoare și cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002.Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de ≤ 18°C.
    Precizări execuție
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentrudiagnostic prin examene de laborator.
    Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare și/sau PCR urmat de secvențiere;2. Metode imunochimice aplicate în preparate din țesuturi (în cazul unui focar confirmat anterior);3. PCR (în cazul unui focar confirmat anterior).
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare
    43. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crapului, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. În unitățile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecții de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorității competente. Inspecțiile se pot cupla cu inspecțiile efectuate pentru Kerpesviroza crapului koi la temperaturi ale apei permisibile evoluției ambelor boli.2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide se examinează populația animalelor acvatice și se prelevează probe pentru diagnostic.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în toate exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de ciprinide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinica și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie ≤ 22°C.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea de probe se realizeaza ca pentru supravegherea activă.
    Precizări execuție
    Supraveghere activă
    1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR și secvențiere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de ciprinide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR și secvențiere.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR urmat de secvențiere;2. PCR, urmat de secvențiere (în cazul unui focar confirmat anterior).
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare
    44. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOIScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ciprinidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a ciprinidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.b) Examinarea populației animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.c) Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de ciprinide
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în toate exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de ciprinide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1.a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.c) Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas și branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de pește pentru izolare de virus și de la 5 exemplare de pește pentru PCR.Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 13-26 °C .
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea activa
    1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR-IDSA/LSVSA, astfel:2.1. Supraveghere prin PCR la LNR-IDSA;2.2. Diagnostic prin detecție de virus prin PCR, secvențiere la LNR-IDSA și IF la LNR-IDSA/LSVSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă la LNR-IDSA prin:1. PCR, urmat de secvențiere;2. Imunofluorescența în preparate din rinichi (în cazul unui focar confirmat anterior)
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSAnr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare
    45. NECROZA PANCREATICĂ INFECȚIOASĂ A SALMONIDELOR Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și mediul natural.
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în toate exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare, iar examenul de laborator în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002 și, concomitent, cu recoltarea pentru bolile SHV și NHI.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LNR-IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;3.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin testul de neutralizare, ELISA, IF și/sau PCR;2. Metode imunochimice (în cazul unui focar confirmat anterior);3. PCR (în cazul unui focar confirmat anterior).
    46. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în toate exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR-IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic;4. Confirmarea bolii se realizează la LNR-IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    47. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor și percidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide, percide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediulnatural, conform art. 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și percide și în mediul natural se realizează în conformitate cu legislația în vigoare.Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 11-20°C.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide, respectiv de percide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;3.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR și secvențiere.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvențiere sau PCR-REA
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările șicompletările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    48. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale piscicole, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile piscicole și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației piscicole și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației piscicole șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boala se realizeaza fie telefonic fie scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în exploatații și în mediul natural, se realizează în conformitate cu legislația în vigoare.Speciile de pește recoltate în cazul suspiciunii bolii sau al observării creșterii mortalității sunt: Mugilidee, Salmonidae, Siluridae,Anguilidae, Percidae, Ciprinidae (caras, roșioară).
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației piscicole și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR-IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin examen histopatologic;3.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic (HE, Gridley,) examen micologic, PCR;4. Confirmarea bolii la LNR- IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:1. PCR, urmat de secvențiere;2. Histopatologie (în cazul unui focar confirmat anterior).
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările șicompletările ulterioare.
    49. ANEMIA INFECȚIOASĂ A SOMONULUIScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor acvatice, înclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Supraveghere activă
    1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.Inspecțiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE și în prelevarea probelor.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere activă
    1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR;2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR și secvențiere sau2.3. Detecție virus prin IF în amprente țesut și PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin:1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF și/sau RT-PCR sau real time RT-PCR;2. Imunofluorescență în preparate realizate din rinichi;3. RT-PCR, urmat de secvențiere sau real time RT-PCR.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare, și cu prevederile art. 26, 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    50. GIRODACTILAZA - INFESTAȚIA CU GYRODACTYLUS SALARIS, GYRODACTYLUS sp. la salmonide Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creșterii mortalității în toate exploatațiile și în mediul natural se realizează prin prelevarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de pește se vor recolta înotătoarele.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic direct, și examen morfometric, PCR.4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    51. BONAMIOZA - INFECȚIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECȚIA CU BONAMIA EXITIOSAScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art. 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește planurile pentru prelevarea probelor și metodele de diagnostic pentru detectarea și confirmarea prezenței bonamiozei (Bonamia ostreae) și marteiliozei (Marteilia refringens) la moluște.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut și examen histopatologic (met. HE), PCR - RFLP.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările și modificările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    52. HAPLOSPORIDIOZA Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice și
    c) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Speciile de moluște recoltate vor fi din genul Crassostrea.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:3.1. Supraveghere si diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE).
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    53. PERKINSOZA - INFECȚIA CU PERKINSUS MARINUS și PERKINSUS OLSENIScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatatiei de moluste bivalve și/sau mediul natural.b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Initierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art. 28 si 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completărileulterioare.
    Precizări TEHNICE
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Speciile de moluște recoltate vor fi din genul Crassostrea și speciile Mya arenaria și Tridacna maxima
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic (metoda HE )., PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secventiere
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările și modificările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    54. MARTEILIOZA - INFECȚIA CU MARTEILIA REFRINGENSScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    1. a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a molustelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, în conformitate cu prevederile art. 7 si art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.b) Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de moluște bivalve sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.c) Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de moluște bivalve
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori a suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de moluște bivalve și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural.b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.Inspecțiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.Pentru detecția de Marteilia refringens se prelevează probe de moluște bivalve din specii susceptibile când temperatura apei atinge un maximum (perioada de vară/toamna). Speciile de moluste recoltate vor fi din genul Mytillus și Ostrea.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația in vigoare și cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 181/2006.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boala se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă.
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supraveghere activă
    1 Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecțiile, examinează populația animalelor acvatice și prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic.2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (metoda HE), și PCR.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin examen microscopic în amprente țesut, examen histopatologic (metoda HE) și PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP sau PCR urmat de secvențiere
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările și completările și modificările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    55. MICROCITOZA - INFECȚIA CU MICROCYTOS MACKINIScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor acvatice, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art. 28 si 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare. Speciile de moluște recoltate vor fi din genul Crassostrea.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin examen histopatologic.3.2. Diagnostic prin examen histopatologic (metoda HE), examen microscopic în amprente țesut.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    56. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEEScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul naturalconform art. 28 si 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.Crustaceele care se prelevează trebuie să facă parte din speciile Penaeus vannamei, P. stylirostris, P. setiferus, P. vannamei.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE);3.2. Diagnostic prin examen histopatologic și RT-PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic și/sau RT-PCR.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    57. BOALA CAPULUI GALBEN - LA CRUSTACEEScop: Supravegherea bolii în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricarei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.3. Inițierea anchetei epizootologice în cazul apariției ori suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural conform art. 28 și 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.
    Crustaceele care se prelevează trebuie să facă parte din speciile Penaeus aztecus, Penaeus monodon, Penaeus duorarum, P. japonicas, P. setiferus, P. stylirostris, P. setiferus, P. vanamei.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:3.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE)3.2. Diagnostic prin examen histopatologic și RT-PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic și/sau RT-PCR
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    58. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE Scop: Supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere activă
    a) Inspecții programate efectuate de către autoritatea competentă în exploatațiile comerciale de creștere a crustaceelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.b) Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de crustacee sau în populațiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.c) Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de crustacee.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a autorității competente în cazul apariției ori al suspiciunii boli sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatații sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere activă
    1. a) Frecvența inspecțiilor programate se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.b) Inspecțiile constau în verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.c) Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare.
    Supraveghere pasivă
    1. I nformarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea de probe se realizează ca pentru supravegherea activă.
    Precizări execuție
    Supraveghere activă
    1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populația animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HE);2.2 Diagnostic prin examen histopatologic și PCR.
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.1. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA prin, examen histopatologic (metoda HE) și PCR
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR, urmat de secvențiere.
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare, și cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările și completările ulterioare.
    59. ACARAPIOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de pe suprafața fagurelui.În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de pe suprafața fagurelui.
    Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. examen microscopic direct de evidențiere a parazitului în traheile toracice, la LSVSA;2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecției), la IDSA.1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. examen microscopic direct de evidențiere a parazitului în traheile toracice, la LSVSA;2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecției), la IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a endoparazitului Acarapis woodi.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    60. LOCA AMERICANĂ LA ALBINE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.2. Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producție;c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită).4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.2. Supraveghere clinică și anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producție;c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conține și rezervă de hrană (miere căpăcită).4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic);2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic);2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea biochimică completă a speciei Paenibacillus larvae și prin PCR convențional.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    61. LOCA EUROPEANĂ Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit.Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porțiuni de 20 cmp/probă, fagure cu puiet necăpăcit și căpăcit.Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic);2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen AP și microscopic direct (bacterioscopic);2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic și PCR convențional.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimică și PCR convențional a speciei Melissococcus plutonius.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    62. NOSEMOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deținătorului de animaleSupravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deținătorului de animale
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.3. Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie - octombrie la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producție,c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.3. Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie - octombrie la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producție,c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea activă- la solicitarea proprietarului/deținătorului de animaleSupravegherea activă- la solicitarea proprietarului/deținătorului deanimale
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere și identificare a sporilor Nosema sp.2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere și identificare a sporilor Nosema sp.2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numarului de spori de Nosema spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    63. VAROOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;b) 5% din coloniile stupinelor de producție;c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei.3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.2. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la:a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;b) 5% din coloniile stupinelor de producție;c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei.3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere si identificare ectoparazitului Varroa destructor;2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a nivelului infestației.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidențiere si identificare ectoparazitului Varroa destructor;2.2. pentru diagnostic - examen AP și microscopic de determinare a nivelului infestației.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin metoda spalarii si examenul microscopic de determinare a nicvelului infestatiei cu Varroa destructor.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    64. TROPILELAPSOZA ALBINELOR Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.
    Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de evidențiere a parazitului și determinarea nivelului infestației.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de evidențiere a parazitului și determinarea nivelului infestației.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a ectoparazitului Tropilaelaps spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    65. ATACUL GÂNDACULUI MIC DE STUP Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de identificare a parazitului.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere și diagnostic - examen AP și microscopic de identificare a parazitului.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a parazitului Aethina tumida
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    66. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a viermilor de mătase, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;b) 0, 25 gr. ouă.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;b) 0, 25 gr. ouă.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidențiere a cristaleleor poliedrice;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic, microscopic și histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidențiere a cristaleleor poliedrice;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic, microscopic și histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea virusului Borelina bombycis prin electronomicroscopie si tehnici PCR.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    67. FLAȘERIA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a viermilor de mătase, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;b) 0, 25 gr. ouă.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;b) 0, 25 gr. ouă.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere – examen anatomopatologic și bacterioscopic;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și bacteriologiccomplet.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și bacterioscopic;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și bacteriologic complet.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciei Bacillus thuringiensis.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    68. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a viermilor de mătase, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V, 15 fluturi vii/ probă;b) 0, 25 gr. ouă.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;b) 0, 25 gr. ouă.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic de evidențiere a sporilor de Nosema bombycis;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic de evidențiere a sporilor de Nosema bombycis;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numarului de spori de Nosema bombycis.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    69. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a viermilor de mătase, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;b) 0, 25 gr. ouă.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creșteri a mortalității în exploatații se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V;b) 0, 25 gr. ouă.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic direct;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și micologic complet.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic direct;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și micologic complet.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciei Beauveria bassiana
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    70. AGALAXIA CONTAGIOASĂ A OILOR ȘI CAPRELORScop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare.
    Supravegherea în exploatațiile de ovine destinate creșterii și reproducției
    Supraveghere pasivăOvinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație:b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni;c) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;d) proprietarii declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinatecomerțului intracomunitar respectă cerințele prevazute la lit. b).
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    Vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase pentru prevenirea și controlul acestei boliSpecii - țintă: oile și caprele indiferent de sex, stare fiziologica (gestante și lactante) cu vârsta >de 5 luni. Vaccinarea se efectuează conform indicațiilor din prospectul produsului utilizat.Vaccinarea se realizează de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii, iar costurile sunt suportate de către proprietari.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    71. LIMFADENITA CAZEOASĂ A OILORScop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare
    Supravegherea în exploatațiile de ovine destinate creșterii și reproducției
    Supraveghere pasivăOvinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație:b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;c) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;proprietari declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevazute la lit. b).
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin bacteriologic și histopatologic (HE/HEA, HEV)
    72. ADENOMATOZA PULMONARĂScop: certificare pentru comerț intracomunitar în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 290/2006, cu modificările ulterioare
    Supravegherea în exploatațiile de ovine destinate creșterii și reproducției
    Supraveghere pasivă1. Ovinele pentru export sau comerț intracomunitar cu destinația creștere și reproducție, în vederea asigurării cerințelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiții:a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploatație liberă de boală și au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploatație:b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;c) totuși, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate și animalele care au rămas în exploatație au reacționat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;d) nu a fost adus în atenția medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerințele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;e) proprietari declară că nu au avut cunoștință de un astfel de fapt și care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerțului intracomunitar respectă cerințele prevazute la lit. b).2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerțului intracomunitar este suportat de către deținătorul de animale.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin prin examen histopatologic (HE/HEA/HEV, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, Gridley, Lilie Pasternack, Van Gieson, Pasini, AA) și imunohistochimic.
      +  Secţiunea 2 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL LA BOLILE TUMORALE1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ȘI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    PRECIZĂRI TEHNICE
    Supravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator și trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.2. O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:a) boala Marek;b) leucoze aviare.
    3. Se efectuează examene anatomopatologice și citohistopatologice.Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, și anume: HE/HEA/HEV, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, Gridley, Lilie Pasternack, Van Gieson, Pasini, AA, după caz.
    4. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Prelevarea, ambalarea și transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unitățile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial. Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.
    2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCȚIE ȘI CARNASIERE Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariției bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.3. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie. 4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.5. Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post- operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.Se efectuează examene anatomopatologice și citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE/HEA/HEV, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, Gridley, Lilie Pasternack, Van Gieson, Pasini, AA după caz.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA.3. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie.4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.5. Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post- operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om - animal, animal - om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.6. Se efectuează examene anatomopatologice și citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, și anume: HE/HEA/HEV, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, Gridley, Lilie Pasternack, Van Gieson, Pasini, AA, după caz.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Prelevarea, ambalarea și transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducție, prelevarea ambalarea și transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial, după caz.Probele sunt trimise la LSVSA și/sau IDSA.
      +  Secţiunea 3 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE1. LEPTOSPIROZA Scop: Supravegherea bolii în efectivele de animale cu suspiciune de evoluție a leptospirozei sau în care a boala a fost notificată în ultimii 5 ani
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale
    Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.
    I. La bovine:
    1. Examen clinic și anatomopatologic a bovinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato-renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de bovine cu antecedente:a) taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an;b) în efectivele de sub 100 de vaci și bivolițe se examinează până la 10 probe;c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.d) Comerț intern/intracomunitar/import/: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploatația aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează cel puțin până la 10 probe;Bovinele comercializate prin import/comerț intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boalaSe efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp,transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    II. La cabaline:
    1. Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato- renale, oftalmie periodică):b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului2.2. Efectivele de cabaline cu antecedente:a) armăsarii reproducători din exploatația nonprofesională;b) sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.d) Comerț intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploatația aflată în supraveghere, în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;Pentru cabalinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerțintracomunitar;
    3.Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.
    4 De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    III. La porcine
    1. Examen clinic și anatomopatologic în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis-Bratislava în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato- renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de suine cu antecedente:a) la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;b) vierii de reproducție (vierușii) nevaccinați antileptospiric, de două ori pe an, se examinează până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;c) scroafele și scrofițele de reproducție, nevaccinate, se examinează cel puțin până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;d) Determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare;e) Comerț intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare - cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploatația aflată în supraveghere, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.Pentru suinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerț intracomunitar;
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA și metoda Levaditi pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    IV. Ovine și caprine
    1. Examen clinic și anatomopatologic a ovinelor și caprinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato-renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de ovine și caprine cu antecedente:a) Comerț intern/intracomunitar/import: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploatația aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.Pentru ovinele și caprinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele dinimport/export/comerț intracomunitar;
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post-mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.
    V. La câini
    1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 4 serotipuri deLeptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola și Sejroe.2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.3 De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață sau probe de ficat și rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort, transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.
    II. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnice
    Supravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.
    I. La bovine:
    1. Examen clinic și anatomopatologic a bovinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato-renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de bovine cu antecedente:a) taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an;b) 10 % din numărul de vaci, bivolițe; în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.d) Comerț intern/intracomunitar/import/: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puțin până la 10 probe;Bovinele comercializate prin import/comerț intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA și metoda Levaditi pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post mortem și probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp,transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.
    II. La cabaline:
    1. Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato- renale, oftalmie periodică);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului.2.2. Efectivele de cabaline cu antecedente:a) armăsarii reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate.b) 10% din numărul de iepe; sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare;d) Comerț intern/intracomunitar/import: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.Pentru cabalinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerț intracomunitar;
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post-mortem și probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    III. La porcine
    1. Examen clinic și anatomopatologic în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis-Bratislava în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato- renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de suine cu antecedente:a) la autorizarea vierilor și vierușilor pentru însămânțări artificiale sau pentru monta naturală;b) 10 % din vierii de reproducție (vierușii) nevaccinați antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează până la 10 probe;c) 10 % din scroafele și scrofițele de reproducție, nevaccinate, existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;d) Determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.e) Comerț intern/intracomunitar/import: la cerere, 10 % din porcinele de reproducție în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puțin până la 10 probe.Pentru suinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele din import/comerțintracomunitar.
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA și metoda Levaditi pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post-mortem și probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    IV. Ovine și caprine
    1. Examen clinic și anatomopatologic a ovinelor și caprinelor în focarele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat pentru prima dată boala.2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae în:2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecțiuni hepato-renale);b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;2.2. Efectivele de ovine și caprine cu antecedente:a) Comerț intern/intracomunitar/import: 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.Pentru ovinele și caprinele comercializate prin import/comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovinele dinimport/comerț intracomunitar;
    3. Examinarea morfopatologică a avortonilor și a cadavrelor, când se suspicionează boala.Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEV/HEA și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.
    4. De la animalele cu rezultat pozitiv la testul de microaglutinare (MAT) și/sau cu suspiciune clinică, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață, probe de ficat, rinichi, post-mortem și probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic și peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort și vor fi transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.
    V. La câini
    1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE) cu setul de 4 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola și Sejroe.2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histologice, metoda HE/HEA/HEV și metoda Levaditi, pe probe de ficat și rinichi.3. În caz de suspiciune, la solicitarea DSVSA și în urma obținerii acordului LNR Leptospiroză, se pot preleva probe de sânge și urină de la animalele în viață sau probe de ficat și rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic și pentru detecția genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic și de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort, transportate în recipiente sterile, în condiții de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.
    Precizări execuție
    Supravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală se face de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    Examenul clinic și anatomopatologic îl face medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciți.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezența medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz la LNR din cadrul IDSAVaccinarea efectivelor de animale trebuie efectuată cu respectarea legislației sanitare veterinare în vigoare și documentele care însoțesc probele la laborator trebuie să conțină datele cu privire la imunizarea animalelor examinate și atunci când este relevant, a mamelor animalelor examinate (data vaccinării, denumirea comercială, serotipurile de Leptospira spp. conținute, date cu privire la schema de vaccinare a animalului/efectivului de animale, elaborată pe baza recomandărilor menționate de către producătorul vaccinului în certificatul de calitate/prospectul/instrucțiune de utilizare a vaccinului).
    Diagnosticul se confirmă/infirmă prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE ), în urma anchetei epidemiologice prin care sunt coroborate rezultatul testului de microaglutinare, a modificărilor morfopatologice evidențiate prin examenele morfopatologice efectuate pe animalele din efectivul respectiv (animale moarte, tăiate în scop de diagnostic sau la examenul morfopatologic efectuat în abator, la tăierile în scop de consum public), a prezenței manifestărilor clinice și a evidențelor cu privire la vaccinarea antileptospirică a animalelor.Metodele histologice, bacteriologice și de biologie moleculară sunt metode complementare de diagnostic.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    2. FEBRA Q Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în toate tipurile de exploatații de bovine, ovine și caprine Precizări tehniceSupravegherea pasivăSe aplică în cazurile de avort, fătări de produși neviabili, alte afecțiuni de reproducție cu diagnostic neprecizat astfel:1. Se efectuează examen necropsic al avortonilor, histopatologic (met. HE/HEA/HEV, ZNM, Pappenheim, imumohistochimic) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.2. Prelevarea de probe de sânge de la animalele (bovine, ovine, caprine) care au avortat, după 14-21 zile de la avort, prin iELISA sau RFC.3. Monitorizarea datelor relevante despre suspiciunile și eventualele confirmări ale bolii.4. Raport trimestrial privind suspiciunile, confirmările de boală, transmis la ANSVSA de către DSVSA. Pentru confirmare se procedează astfel:La bovine:1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporției de 3 multipare și 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile și pana la nu mai mult de de 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;ii) de la bovine cu afecțiuni de reproducție cum ar fi retenții placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.2. de la animale din acelasi efectiv (i,ii), ce nu prezintă afecțiuni de reproducție se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.La rumegătoarele mici:1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre și oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta și conținut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuși) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferențial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă:i) în turmele de capre și oi în care au existat avorturi, se prelevează probe de sânge începând cu a 15-a zi după avort dar nu mai târziu de 3 săptămâni după avort. Numărul minim de animale de la care se prelevează probel este de 10/turmă, de preferat de la cele care au avortat. Probele de sânge se testează prin examene serologice ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.ii) în turmele de capre și oi în care au existat fătări de produsi neviabili, se prelevează probe de sânge începând cu a 15-a zi după fătare dar nu mai târziu de 3 săptămâni după fătare. Numărul minim de animale de la care se prelevează probel este de 10/turmă, de preferat de la cele care au fătat produși neviabili. Probele de sânge se testează prin examene serologice ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.PRECIZĂRI EXECUȚIESupravegherea pasivăSupraveghere este efectuată de fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizați conform legii, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire.Probele pentru confirmare se prelevează de către medicii veterinari oficiali și se trimit la LSVSA și/sau LNR din cadrul IDSA, după caz. Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea rezultatelor examenelor ELISA si PCR.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completărileulterioare.
    3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ovinelorși caprinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boalăMonitorizarea cazurilor de avort al ovinelor și caprinelor.Monitorizarea datelor relevante despre boalăMonitorizarea cazurilor de avort al ovinelor și caprinelor.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor și caprinelorSupraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor șicaprinelor
    Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.
    PRECIZĂRI EXECUȚIEPRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Proprietarii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvireFermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele,medicii veterinari de liberă practică împuterniciți care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial;2. Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial;Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica si a grupului serologic. Tipizarea serologica în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    4. INFLUENȚA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ecvinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    În caz de suspiciune, în baza simptomatologiei clinice, se efectuează examene serologice prin RIHA și virusologice - teste de biologie moleculară.Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.În caz de suspiciune, în baza simptomatologiei clinice, se efectuează examene serologice prin RIHA pe probe de sânge pereche: prima proba se preleveaza imediat dupa debutul semnelor clinice si a doua proba se preleveaza la 2 saptamani de la prima prelevareexamene virusologice prin teste de biologie moleculară pe probe detampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit.Probele se testează la LNR din cadrul IDSAPrelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit.Probele se testează la LNR din cadrul IDSA
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea virusului prin reactia de inhibare a hemaglutinarii cu ser pozitiv specific si teste de biologie moleculara
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ecvinelor,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. În caz de suspiciune:a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.Se efectuează examene necropsice și morfopatologice, metoda HE/HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.1. În caz de suspiciune:a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.Se efectuează examene necropsice și morfopatologice, metoda HE/HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.
    2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puțin de 2 animale pe lot.2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puțin de 2animale pe lot.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și, după caz, medicul veterinar oficial..Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit și, după caz, medicul veterinar oficial..Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.
    Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului pe culture celulare .
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ecvinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Supraveghere serologică a:a) armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare și începerea campaniei de montă;b) pentru circulația intracomunitară/export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție, cu plata de către proprietar.1. Supraveghere serologică a:a) armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare și începerea campaniei de montă;b) pentru circulația intracomunitară /export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție, cu plata de către proprietar.
    2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru 2:1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puțin 14 zile.3. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive și se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal5. Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.6. Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație.7. Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții.8. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.9. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.10. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat și înregistrat oficial.2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru 2:1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puțin 14 zile.3. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative,iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive și se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare sau PCR pe probe de material seminal5. Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați.6. Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație.7. Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploații certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții.8. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.9. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere și care nu sunt eliminatori de virus.10. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobareaANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat și înregistrat oficial.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSAMedicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectueaza la la LNR-IDSA.Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică.Examenele se efectueaza la la LNR- IDSA.
    Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului sau detecția genomului viral (PCR).
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR Scop: monitorizarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ecvinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boalăMonitorizarea datelor relevante despre boală
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.
    Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistențeiToate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale-IDSA pentru tipizare serologică.
    Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.Monitorizarea antibiorezistenței Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenței Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA și al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Supraveghere este efectuată de cei implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire.Procedura de supraveghere este efectuată fermierii și muncitoriiimplicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică, ce au obligația să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Supraveghere activăSupraveghere activă
    1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial;2. Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice și a monitorizării antibiorezistenței.1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial;2. Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR salmoneloze animaledin cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice și a monitorizării antibiorezistenței.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica si a grupului serologic. Tipizarea serologica in cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    8. TULAREMIA Supraveghere pasivă.9. BRUCELOZA LA CANIDE Scop: eradicarea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în canise
    PRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI TEHNICE
    Supravegherea activăSupravegherea activă
    1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic și bacteriologic la canidele folosite la reproducție, efectuat la cerere.Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate serologic si prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la cerere.Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.
    2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:
    a) canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii comunitari.De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.Cadavrele/organele de la cainii morți, cu leziuni suspecte de brucelozăse examinează anatomopatologic, bacteriologic și histopatologic (metoda HE/HEA/HEV metoda Brown și Brenn).a) canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice;b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii comunitari.De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.Cadavrele/organele de la cainii morți, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic și histopatologic (metoda HE/HEA/HEV si metoda Brown și Brenn).
    PRECIZĂRI EXECUȚIE
    Supraveghere activă
    1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.2. Examenele se efectuează la LSVSA desemnate și/sau, după caz, la LNR- IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS)+examencultural+identificare fenotipica si genetica a Brucella canis.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    10. BRUCELOZA LA IEPURI Scop: eradicarea bolii
    Precizări tehnice
    Supravegherea activă
    1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacția de Roz - Bengal.Probele pozitive prin Roz - Bengal se examinează prin RFC.
    2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici și sălbatici morți.De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina și uter, în vederea efectuării examenului anatomopatologic, bacteriologic și histologic (HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn).Cadavrele/organele de la iepurii morți, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic si histopatologic (HE/HEA/HEV și metoda Brown și Brenn).
    3. În abator se examinează:a) animalele vii, ante-mortem și post-mortem;b) carnea și organele
    Precizări execuție
    Supraveghere activă
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate și/sau, după caz, la LNR- IDSA.
    Măsuri
    1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:a) carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții;b) organele cu leziuni se confiscă.
    Diagnosticul se confirmă prin izolarea și identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică și genetică a speciei și biovariantelor Brucella spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatațiilor de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și în mediul natural se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROȘIE - LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatațiilor de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări Tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și în mediul natural se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    13. MIXOSOMIAZA Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatațiilor de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și în mediul natural se face conform legislației in vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parzitologic
    14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a salmonidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatațiilor de salmonide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide și în mediul natural se face conform legislației in vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de salmonide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.4. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a ciprinidelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, în cazul apariției ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de ciprinide sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatațiilor de ciprinide și/sau a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de ciprinide și în mediul natural se face conform legislației in vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de ciprinide și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    16. IHTIOFTIRIAZA Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a peștilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile piscicole.2. a) Vizita exploatației piscicole;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide piscicole și în mediul natural se face conform legislației in vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației piscicole și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic
    17. CRIPTOBIAZA Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a peștilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile piscicole.2. a) Vizita exploatației piscicole;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de salmonide piscicole și în mediul natural se face conform legislației in vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației piscicole și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic
    18. VIBRIOZA MOLUȘTELOR BIVALVE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor bivalve, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în populațiile de moluște bivalve.2. a) Vizita exploatației de moluște bivalve/ a mediului natural;b) Examinarea clinică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de moluște bivalve și în mediul natural se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște bivalve și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic
    19. MOLUȘTE GASTEROPODE CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a moluștelor gasteropode, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în populațiile de moluște gasteropode.2. a) Vizita exploatației de moluște gasteropode;b) Examinarea clinică și anatomopatologică a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de moluște gasteropode și în mediul natural se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de moluște gasteropode și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic
    20. BATRACIENI, TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ȘI MICOBACTERIOZE Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a batracienilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de batracieni și/sau în mediul natural.2. a) Vizita exploatației de batracieni/ a mediului natural;b) Examinarea clinică și anatomopatologica a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau al observării creșterii mortalității în toate exploatațiile de batracieni și în mediul natural se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de batracieni și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, IDSA, astfel:3.1. Supraveghere și diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze și micobacterioze;3.2. Supraveghere și diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic
    21. PESTA RACILOR Scop: supravegherea bolii
    Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a racilor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A, și în mediul natural
    Supraveghere
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea imediată, obligatorie, a apariției ori suspiciunii bolii sau oricărei creșteri a mortalității în exploatațiile de crustacee.2. a) Vizita exploatației de crustacee;b) Examinarea clinică și anatomopatologica a populației animalelor acvatice șic) Prelevarea probelor pentru diagnostic.
    Precizări tehnice
    Supraveghere pasivă
    1. Informarea privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizeaza fie telefonic, fie în scris.2. Prelevarea probelor se face conform legislației în vigoare.
    Precizări execuție
    Supraveghere pasiva
    1. Informarea DSVSA privind mortalitatea anormală sau suspiciunea de boală se realizează de către orice persoană care lucrează în domeniul animalelor acvatice, de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.2. Vizita exploatației de crustacee și/sau a mediului natural, examinarea populației de animale acvatice și recoltarea de probe se realizează de către medici veterinari de liberă practică împuterniciți, respectiv de către medici veterinari oficiali.Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen micologic, PCR.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvențiere
    Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările și modificările ulterioare.
    22. AMIBIAZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
    Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic directăExamenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic directă
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen miscoscopic direct de identificarea endoparazitului Malphigamoeba melificae.
    23. BRAULOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine,prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
    Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic directăExamenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen microscopic directă
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a Braula caeca.
    24. ASCOSFEROZA ȘI ASPERGILOZA ALBINELOR Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări TehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cuprevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
    2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel:2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct;
    2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul de izolare si identificare a speciei Ascosphaera apis.
    25. PUIETUL ÎN SAC ȘI BOALA BOTCILOR NEGRE Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a albinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
    2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct și histopatologic2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR- IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct și histopatologic
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a virusului sau tehnici PCR.
    26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere aalbinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.
    2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct și histopatologic(HE/HEA/HEV).2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA și/sau, după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere și diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct și histopatologic (HE/HEA/HEV).
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen electronomicroscopic de identificare a VPA,VPC,BBN, VAD, VX,VY sau tehnici PCR.
    27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere aviermilor de mătase, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic, conform cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial dincadrul DSVSAMedicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
    2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. pentru supraveghere- examen anatomopatologic și microscopic direct;2.2. pentru diagnostic- examen anatomopatologic și micologic complet.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic și microscopic direct;2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic și micologic complet.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea si identificarea speciilor din genul Aspergillus.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    28. LISTERIOZA Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere aanimalelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    Monitorizarea datelor relevante despre boalăMonitorizarea datelor relevante despre boală
    Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni.Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR - EST din cadrul IDSA.Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown Brenn.Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni.Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care dețin metode acreditate în acest scop. Testele de confirmare EST, se efectuează la LNR -EST din cadrul IDSA.Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HE/HEA/HEV sau Brown Brenn
    Supraveghere activă
    În abator: examinarea ante- și post-mortem a bovinelor, ovinelor și porcinelor
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial dincadrul DSVSA.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/saumedicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate și/sau, după caz, la IISPV.Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate și/sau, după caz, la IISPV.
    Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare si identificare fenotipica a Listeria spp.
    Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.
    29. TOXOPLASMOZA Scop: supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a animalelor,inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune.Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro - RFC) și alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive, în caz de suspiciune.Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro - RFC) și alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.
    Precizări execuție
    Medicul veterinar de liberă practică, și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR-IDSA.
    30. CĂRBUNE EMFIZEMATOS Supraveghere pasivă.      +  Secţiunea 4 SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ȘI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ȘI EMERGENTE LA ANIMALE1. BACTERIOZESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente pentru:a) RUJETb) STREPTOCOCIEc) STAFILOCOCIEd) YERSINIOZĂe) CHLAMYDIOZA AVIARĂf) COLIBACILOZĂg) BOALA LYME2. MICOZESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competente pentru:a) ASPERGILOZĂb) DERMATOMICOZĂ3. VIROZEa) BOALA CRIMEEA-CONGOSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competenteb) ENCEFALITA JAPONEZĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competentec) ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competented) ENCEFALITA DE CĂPUȘESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competentee) ONCOPATII ALE ANIMALELOR DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE Șl EXOTICESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive, notificare și raportare la autoritățile sanitar- veterinare competentef) INFECȚIA CU VIRUSUL SCHMALLENBERGScop: Supravegherea bolii
    I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionaleII. Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a rumegătoarelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A
    Precizări tehnicePrecizări tehnice
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine și caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg.Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecția cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producției de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 - 6 zile.3. Observarea stării de sănătate a produșilor obținuți de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg.Semnele clinice manifestate de produșii nou - născuți infectați cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, mișcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire.4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerț intracomunitar) care depășesc numeric incidența normală asociată sezonului de fătări.Produșii avortați în urma infecției cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis.5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produși de concepție) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg precum și a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul și sânge pe anticoagulant (EDTA).De la avortoni sau produși morți în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă.De la mamele care au avortat sau au dat naștere unor produși viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul și sânge pe anticoagulant (EDTA).1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcareaanimalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine și caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecția cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producției de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 - 6 zile.3. Observarea stării de sănătate a produșilor obținuți de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg.Semnele clinice manifestate de produșii nou - născuți infectați cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, mișcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire.4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerț intracomunitar) care depășesc numeric incidența normală asociată sezonului de fătări.Produșii avortați în urma infecției cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis.5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produși de concepție) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg precum și a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora.Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecției cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul și sânge pe anticoagulant (EDTA).De la avortoni sau produși morți în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă.De la mamele care au avortat sau au dat naștere unor produși viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul și sânge peanticoagulant (EDTA).
    Precizări execuțiePrecizări execuție
    Supravegherea pasivăSupravegherea pasivă
    1.Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din cadrul ANSVSA.1.Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum și din cadrul ANSVSA.
    2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant și organe și avortoni vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA.2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant și organe vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA.
    Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratoarele europene prin metode recomandate de UE, acreditate și/sau validate
    Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deținătorului de animale, în cazul efecturării activităților de comerț.
    4. PARAZITOZE TRATAMENTE ANTIPARAZITARE PROFILACTICE OBLIGATORII Scop: reducerea incidenței parazitozelor la rumegătoareA. Endoparazitoze1. Ovine/caprine (animale care folosesc pășunea)a) tineret mascul și femel peste 4 luni/berbeci/oi sterpe-2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie-noiembrie)b) oi adulte (lactante) - un singur tratament/an (octombrie-noiembrie, la cel puțin 30 zile de la terminarea perioadei de montă)c) tineret mascul la îngrășat: O deparazitare în primele 10 zile de la afluire2. Taurine:a) tineret peste 4 luni până la categoria de juninci - 2 tratamente/an ( martie-aprilie/octombrie-noiembrie)b) vacile lactante - un singur tratament/an, în perioada repausului mamar.B. Ectoparazitoze1. Ovine/caprine - 2 tratamente /an în perioada mai-iunie după tuns și octombrie-noiembrie, la cel putin 30 zile de la terminarea perioadei de montă2. Taurine:a) tineret, 2 tratamente pe an (mai-iunie/septembrie-octombrie)b) vaci lapte; un tratament/an, în perioada repausului mamar.C. Acțiunile se execută de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condițiile legii iar costurile sunt suportate integral de către proprietaria) Cochliomya hominivoraxb) Chrysomya bezzianac) Echinococoza/hidatidozaA se vedea precizările din Secțiunea 1 pct. 35d) Cisticercoza bovinăSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate ținand cont de locurile de elecție a parazitului. Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic și microscopic (parazitologic și histopatologic - metoda HE/HEA/HEV și PAS/AA-PAS).Precizări execuție1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA și/sau LNR din IDSA.e) Cisticercoza porcinăSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate ținând cont de locurile de elecție a parazitului.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic și microscopic (parazitologic și histopatologic - met. HE/HEA/HEV și PAS/AA-PAS).Precizări execuție1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA și/sau LNR din IDSA.f) TrichinelozaSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătății animalelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008, de la toate animalele suspecte de boală.2. Prelevarea probelor destinate examenelor de laborator în domeniul siguranței alimentelor de origine animală se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne, cu modificările și completările ulterioare.3. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor și larvelor de Trichinella prin trichineloscopie directă pentru suinele provenite din exploatațiile nonprofesionale destinate consumului familial, precum și pentru porcii mistreți vânați, destinați consumului propriu al vânătorului.4. Se efectuează examene de laborator pentru evidențierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploatațiile comerciale, precum și pentru porcii mistreți vânați, cu excepția celor destinați consumului propriu al vânătorului.5. Examinarea cărnii animalelor care nu aparțin speciei porcine (cal, urs, nutrie etc.) se realizează prin metoda digestiei artificiale, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1375, cu modificările și completările ulterioare.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicii veterinari care efectuează examenul prin trichineloscopie trebuie să facă dovada instruirii în acest sens. Certificatul este valabil timp de 3 ani. Instruirea se realizeză de către DSVSA, IDSA sau IISPV, după caz.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA, CSVSA, IDSA și LNR.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.g) LeishmaniozaSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul președintelui ANSVSA 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la animalele.3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare a vectorilor.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia.3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.4. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioareh) FasciolozaSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală și a gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic3. Examenele copro-parazitologice și se efectuează de două ori pe an toamna și primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză.4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a gasteropodelor se efectuează pe speciile gazde intermediare.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA și/sau LNR din IDSAi) FilariozeSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, dar și speciile genului Culicoides și simulidele.3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor4. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.5. Examenele de identificare a vectorilor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.j) Ancilostomoza carnivorelorSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.k) BalantidiozaSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de evidențiere a parazitului din materii fecale/conținut intestinal prin examen microscopic, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilorPrecizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.l) HemosporidiozeSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.3. Supravegherea capuselor vectoare, prin colectarea și identificarea speciilor.3. Supravegherea entomologică prin capturare și identificarea vectorilor.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidențierea paraziților (Babesia Anaplasma, Theileria etc.), prin examenul microscopic al frotiurilor fixate și colorate, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.3. Identificarea speciilor de Babesia și Theileria, prin tehnici de biologie moleculară.4. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpușele ixodide5. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA, în funcție de situația epidemiologică4. Examenele de identificare a genurilor și speciilor de căpușe se efectuează pe tot parcursul anului.5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpușelor se efectuează pe toate probele examinate.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare.3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.m) SarcocistozaSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pentru detecția chisturilor de Sarcocystis din țesut muscular prin trichineloscopie și examene histopatologice (met. HEA și AA/AA-PAS), după caz.Precizări Execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.n) TeniazeSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator la speciile receptive.Precizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotației și/sau sedimentării, în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.o) Dermatoze produse de acarieni, paraziții animalelorSupraveghere1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Supraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptivePrecizări tehnice1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor și speciilor de ectoparaziți prin examen microscopic în funcție de situația epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA și/sau LNR din IDSA.      +  Secţiunea 5 ACȚIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITAR - VETERINARĂ A REPRODUCȚIEI ȘI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE1. SUPRAVEGHEREA SANITAR - VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORTSupraveghereMaterial seminal congelat din comerț intracomunitar sau import:1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările și completările ulterioare;2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare.Precizări tehnice1. Supravegherea comerțului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare.2. Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă condițiilor de calitate.Precizări execuție1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorității veterinare teritoriale competente;2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA și/sau IDSA.2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARESupraveghereMonitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor subclinice.Precizări tehnice1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitarea proprietarilor sau deținătorilor de exploatații de animale producătoare de lapte.2. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice.3. Se interzice livrarea pentru procesare și pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamații vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de așteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor.Precizări execuțieMedic veterinar de liberă practică și/sau medicul veterinar oficial.  +  Secţiunea 6 ACȚIUNI DE PROTECȚIE ECOLOGICĂ1. ECOPATOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEISupravegherea) Monitorizarea documentelor privind asigurarea calității apei, în fermele de animale.b) Prelevarea de probe în situatia în care starea de sănătate și bunăstare a animalelor o impune.c) Ori de câte ori, în cadrul inspecțiilor oficiale, medicul veterinar oficial consideră oportun.Precizări tehnicea) Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.b) examenele de laborator se efectueaza cu metode elaborate de LNR din IDSA.Precizări execuție1. Analizele se efectuează la LSVSA și /sau, după caz, la LNR din IDSA.2. Probele se recoltează de către medical veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ȘI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ȘI DIN APE CURGĂTOARESupraveghere: Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.Precizări tehnice: Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.Precizări execuție: Medic veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial.3. VERIFICAREA EFICIENȚEI DECONTAMINARII DE NECESITATESupraveghere1. Elaborarea si respectarea procedurilor specific de efectuare a decontaminarii în exploatațiile de animale și în PIF.2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienței decontaminarii.3. Prin verificarea eficienței decontaminării în exploatațiile de creștere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate.4. Elaborarea de instrucțiuni specificePrecizări tehniceRaport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.Precizari de execuțieProbele se prelevează de către medicul veterinar oficial.Examenele de laborator se efectuează conform metodelor acreditate, în cadrul LSVSA și IDSA.  +  Secţiunea 7 ACȚIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECȚIE ȘI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ȘI PROTECȚIE A MEDIULUIa) URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATESupraveghereMonitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:a) aplicarea și respectarea normelor sanitar - veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic;b) accesul în exploatațiile de animale;c) livrările de animale și produse;d) condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte;e) parametrii de microclimatf) atestările medicale privind sănătatea personalului;g) amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;h) calitatea apei;i) salubritatea furajelor;j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor;l) controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale;m) controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor;n) controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică;o) evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor.p) protecția mediului.q) controlul și supravegherea privind:(i) vânzările și cumpărările de animale;(ii) aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație;(iii) respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, prelevarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală;(iv) controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi.Precizări tehnice1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului.3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar-veterinar.4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.5. Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor.6. Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului.7. Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare.8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:a) Regulamentului (CE) nr. 1069/2009;b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor;c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările și completările ulterioare;d) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;e) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;f) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare;g) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare;h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;i) Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;j) Ordinul președintelui ANSVSA nr. 86/2013 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate;9. Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale.b) PROTECȚIA ȘI BUNĂSTAREA ANIMALELOR Supraveghere Protecția animalelor din România conform legislației în vigoare Precizări tehnice2.1. Protecția animalelor din România - cu sau fără deținătorLegea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 31/523/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor.2.2. Protecția animalelor în timpul transportuluiEcvine, rumegătoare mari și mici, porcine, păsări, câini și pisici transportate în scop comercial:Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97;Regulamentul (CE) nr. 1255/97 al Consiliului din 25 iunie 1997 privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de așteptare și de modificare a planului de itinerar prevăzut în anexa la Directiva 91/628/CEE;Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional (revizuită), semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003;Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competență profesională pentru conducătorii și însoțitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar- veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, cu modificările și completările ulterioare.Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 45/2010 pentru aprobarea Normei sanitar- veterinare privind condițiile sanitar-veterinare de funcționare a târgurilor de animale vii, cu modificările și completările ulterioare.2.3. Protecția găinilor ouătoareGăini ouătoare, ouă consum:Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare, care transpune Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităților de creștere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor de fermă, care transpune Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare;Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele minime pentru înregistrarea de informații cu ocazia inspecțiilor în exploatațiile în care animalele sunt ținute pentru scopuri zootehnice;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012 pentru aprobarea normei sanitare veterinare care stabilește standardele minime pentru protecția păsărilor în fermă și în timpul transportului.2.4. Protecția puilor crescuți pentru producția de carnePui crescuți pentru producția de carne:Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005;Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2013 privind aprobarea Procedurii de organizare și de desfășurare a cursurilor de instruire privind creșterea și protecția puilor de carne.2.5. Protecția porcinelorHotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 13/2008;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 20/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum și a necesarului de apă și de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploatațiile comerciale.2.6. Protecția vițeilorHotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, care transpune Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005;Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioareProtecția vițeilor - determinarea concentrației de Hb, pe probe de sânge prelevate pe EDTA de la viței în vârstă de o lună și până la 6 luni.2.7. Protecția animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislație specifică (bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepția găinilor ouătoare și puilor de carne, curcani, găini de reproducție rase grele, struți, palmipede, animale de blană)Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 75/2005;Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare.2.7.1. Protecția găinilor de reproducție rase grele și a curcanilor Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 75/2005;Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 13/2008;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul președintelui ANSVSA nr. 63/2012.2.8. Protecția animalelor în timpul tăierii și uciderii (ecvine, rumegătoare mari și mici, porcine, păsări):Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 74/2009 privind asigurarea condițiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării și uciderii, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 73/2013 privind aprobarea Procedurii de organizare și de desfășurare a cursurilor de formare pentru personalul implicat in realizarea operațiunilor de ucidere și a operațiunilor aferente, precum și pentru responsabilii cu bunăstarea animalelor din abatoare;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificarii și uciderii.2.9. Protecția animalelor sălbatice în captivitateSupraveghere pasivă și activă; tuberculinare la speciile susceptibile;Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice și acvariilor publice, cu completările ulterioare, care transpune Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini zoologice.2.10. Protecția animalelor de companieLegea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003; Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare.2.10.1. Protecția câinilor fără stăpânLegea nr. 258/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2002, cu modificările și completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.3. Protecția animalelor folosite în scopuri experimentale sau științificeLegea nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice,cu modificările ulterioareOrdinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului apelor și protecției mediului nr. 143/400/2002;Ordinul președintelui ANSVSA nr. 97/2015 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităților utilizatoare, crescătoare și furnizoare de animale utilizate în scopuri științifice, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară veterinară a proiectelor care implică utilizarea animalelor în proceduri, precum și pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităților/centrelor de colectare/exploatațiilor de origine și a mijloacelor de transport din domeniul sănătății și al bunăstării animalelor, a unităților implicate în depozitarea și neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman și a produselor procesate, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 16/2010. Precizări de execuție
    1. Protecția animalelor cu sau fără deținător Medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali. Asigurarea și menținerea condițiilor de bunăstare implică proprietarii și deținătorii de animale, fermierii, precum și orice altă persoană care se ocupă cu în creșterea, îngrijirea, manipularea animalelor.
    2. Protecția animalelor în timpul transportului Medici veterinari oficiali. Persoana responsabilă de animale, șoferul/însoțitorul transportului de animale vii și orice altă persoană implicată în operațiuni cu animale.
    3. Protecția găinilor ouătoare După caz, medici veterinari de liberă practică împuterniciți sau medicii veterinari oficiali Asigurarea și menținerea condițiilor de protecție a a animalelor intră în responsabilitatea proprietarilor, deținătorilor de animale și a fermierilor.
    4. Protecția puilor crescuți pentru producția de carne,
    5. Protecția găinilor de reproducție rase grele și a curcanilor
    6. Protecția porcinelor
    7. Protecția vițeilor
    8. Protecția animalelor de fermă din speciile neacoperite de legislație specifică (bovine adulte, ovine, caprine, cabaline, păsări de curte, cu excepția găinilor ouătoare și puilor de carne, curcanilor, găinilor de reproducție rase grele, struților, palmipedelor, animalelor de blană)
    8. Protecția animalelor în timpul tăierii și uciderii (ecvine, rumegătoare mari și mici, porcine, păsări) Medici veterinari oficiali Asigurarea și menținerea condițiilor de protecție a a animalelor intră în responsabilitatea persoanelor implicate în operațiunile de ucidere și a operațiunilor aferente acesteia: descărcarea, manipularea animalelor, imobilizarea, asomarea, sângerarea și sacrificarea și a responsabililor cu bunăstarea animalelor din abatoare
    9. Protecția animalelor sălbatice în captivitate Medici veterinari oficiali Asigurarea și menținerea condițiilor de protecție a a animalelor intră în responsabilitatea proprietarilor și a deținătorilor de animale
    10. Protecția câinilor fără stăpân
    11. Protecția animalelor de companie
    12. Protecția animalelor folosite în scopuri experimentale sau științifice.
    4. Acțiuni generale de medicină preventivă:a) Expertiza pajiștilor naturale și a pășunilorb) Expertiza parazitologică a pajiștilor naturale și a pășunilor Norme de aplicare pentru lit. a) și b):Supravegherea artropodelor vectori ai bolilor la animale și omObiective Generale:– colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a artropodelor vectori;– monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a acestor vectori;– colectarea de date relevante pentru ai informa pe cei implicați în evaluarea riscului, inclusiv competența vectorilor, în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise prin vectori;– detectarea prezenței unor vectori specifici sau confirmarea absenței;– înțelegerea căilor de intrare a vectorilor și a agenților patogeni cu transmitere prin vectori.Supravegherea entomologică a insectelor din genul Culicoides vectori pentru bluetongue, virusul Schmallenberg, pesta africană a calului, filariozeObiective specifice:– colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a insectelor din genul Culicoides;– colectarea de date relevante pentru ai informa pe cei implicați în evaluarea riscului, inclusiv competența vectorilor, în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise prin insectele din genul Culicoides;– monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a insectelor din genul Culicoides;Precizări tehniceSupraveghere activă1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 cu modificările și completările ulterioare.2. Capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate a vectorilor, conform unui grafic stabilit de grupul de experti.3. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. Precizări execuțieExamenele de identificare a speciilor de Culicoides vectori se efectuează la LSVSA desemnate și la LNR pentru vectorii bolilor la animale și ai zoonozelor din cadrul IDSAProbele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de LNR pentru vectori, din IDSASupravegherea entomologică a căpușelor din genul Ornithodoros vectori pentru pesta porcină africanăObiective specifice:– detectarea prezenței căpușelor din genul Ornithodoros vectori pentru pesta porcină africană sau confirmarea absenței;– colectarea de date relevante pentru ai informa pe cei implicați în evaluarea riscului (inclusiv competența vectorilor) în vederea gestionării riscului privind pesta porcină africanăPrecizări tehniceSupraveghere pasivăOrnithodoros spp. face parte din familia Argasidae (căpușe moi) și trăiesc aproape de gazdele lor favorite porcinele domestice și sălbatice. Stadiile parazite se hrănesc pentru o perioadă scurtă pe gazdă după care se întorc în ascunzătorile lor (crăpături din adăposturi, sol)1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 cu modificările și completările ulterioare.2. Monitorizarea capușelor vectori se efectuează prin:a) organizarea de acțiuni de recoltare în teren, în zonele cu potențial de risc în colaborare cu LNR pesta porcinăb) stabilirea punctelor de recoltare și a numărul de recoltări necesare în colaborare cu LNR pesta porcină africană.c) înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.Precizări execuțieExamenele de identificare a speciilor de căpușe din genul Ornithodoros se efectuează la LNR pentru vectorii bolilor la animale și ai zoonozelor din cadrul IDSA.Supravegherea entomologică a capușelor ixodide vectori pentru boli virale, bacteriene, parazitareObiective specifice– colectarea de informații și date de actualitate privind distribuția și abundența spațială și temporală a căpușelor ixodide vectori;– monitorizarea schimbărilor în distribuția și abundența spațială și temporală a acestor vectori;– colectarea de date relevante pentru ai informa pe cei implicați în evaluarea riscului (inclusiv competența vectorilor)în vederea gestionării riscurilor bolilor transmise de căpușele ixodide;– detectarea prezenței unor vectori specifici sau confirmarea absenței;– intelegerea cailor de intrare a vectorilor și a agenților patogeni cu transmitere prin vectori.Precizări tehniceSupraveghere activă1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 cu modificările și completările ulterioare.2. Monitorizarea capușelor vectori se efectuează prin:i) colectarea sistematică de căpușe de pe animale pe tot parcursul anuluiii) colectarea căpușelor de pe vegetație in perioada de maximă activitate aprilie - octombrie (de 2 ori/lună).iii) înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.3. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpușelor se efectuează pe toate probele examinate. Precizări execuțieExamenele de identificare a speciilor de căpușe din genul Ornithodoros se efectuează la LNR pentru vectorii bolilor la animale și ai zoonozelor din cadrul IDSASupravegherea entomologică a flebotomilor vectori pentru leishmaniozăObiective specifice– detectarea prezenței flebotomilor vectori pentru leishmanioză sau confirmarea absenței;– colectarea de date relevante pentru ai informa pe cei implicați în evaluarea riscului (inclusiv competența vectorilor) în vederea gestionării riscului privind leishmanioza.Precizări tehniceSupraveghere pasivă1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA nr. 25/2008, cu modificările și completările ulterioare.2. Vectorii leishmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia.3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA și ANSVSA în funcție de situația epidemiologică.4. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.c) Expertiza sanitar - veterinară a furajelor care au contribuit la apariția morbidității și a mortalității crescuteSupraveghereSupravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale.Precizări tehnice1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic.3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de LNR.Precizări execuțieAnalizele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSAd) Expertiza sanitar - veterinară a zonelor de prelevare moluștelor bivalve Contaminanți bacterieni și virali în moluște bivalveSupraveghereSupraveghere activăSupraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Capitolul II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, cu amendamentele ulterioare.Precizări tehnice1. Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve;2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică și a cantității de poluanți;3. Stabilirea numărului de stații de prelevare și a frecvenței de prelevare a probelor;4. Prelevarea probelor se realizează conform legislației în vigoare.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanța și Tulcea prelevează probe pentru detecția contaminanților bacterieni2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanța și Tulcea și/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 și 1.24 din Capitolul I al Anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, și la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.Biotoxine marineSupraveghereSupraveghere activăSupraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.Precizări tehnice1. Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve.2. Stabilirea numărului de stații de prelevare și a frecvenței de prelevare a probelor.3. Probele trebuie să conțină atât moluște bivalve cât și probe de apă pentru furnizarea informațiilor referitoare la prezența speciilor toxice de fitoplancton.4. Prelevarea probelor se realizează conform legislatiei in vigoare.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanța și Tulcea prelevează probe pentru detecția biotoxinelor marine2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Detecție prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare.e) acțiuni profilactice de decontaminare, deratizare și dezinfecție;f) controlul ecarisării.      +  Secţiunea 8 SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂA. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELEOR TERESTREPrecizări tehnice1. Monitorizarea datelor din programul de supraveghere și Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație.Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum și furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.3. Expertiză de necesitate.4. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 2 și 3, se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR.B. SUPRAVEGHEREA TOXICOLOGICĂ A ANIMALELOR ACVATICESupraveghereMonitorizarea datelor din programul de supraveghere:1. În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație la animale acvatice.2. În cazuri de expertiză de necesitate. Precizări tehniceRaport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: cadavre, furaje și apă, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație.2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de LNR.  +  Secţiunea 9 ACȚIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENȚĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE1. ANTRAX Scop: Păstrarea indemnității teritoriale prin aplicarea vaccinării și a măsurilor de biosecuritate Precizări tehnice1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor receptive se va efectua, în mod obligatoriu, o dată pe an, în intervalul de 12 luni de la ultima vaccinare, respectându-se recomandările producătorului referitoare la vârsta și starea fiziologică a animalelor la care se efectuează vaccinarea, cu un vaccin care să asigure imunitatea minim 12 luni. În cazul animalelor care vor fi scoase la pășunat, vaccinarea anticărbunoasă se va efectua primăvara, înainte de scoaterea animalelor la pășune, conform recomandărilor menționate în prospectul vaccinului.2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate din diferite motive.3. În cazul apariției unor focare de antrax în zona Deltei Dunării se va executa încă o vaccinare, de necesitate, cu aprobarea ANSVSA. Precizări execuție Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.2. BOALA DE NEWCASTLE/PSEUDOPESTA AVIARĂ
    Vaccinarea păsărilor din exploatațiile nonprofesionaleVaccinarea păsărilor din exploatațiile comerciale și în grădinile zoologice
    A. Primavara:1. vaccinare cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral și cu vaccin inactivat administrat parenteral la puii din speciile receptive, cu respectarea vârstei de vaccinare și a modului de administrare recomandate de producatorul de vaccin;2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la efectivele de adulte.B. Toamna: o vaccinare în covor la întregul efectiv, cuvaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.C. Între cele două campanii de vaccinare (primăvară și toamnă), se va efectua în mod obligatoriu vaccinarea de completare în funcție de perioada de imunitate specificată de producătorul vaccinului;D. Se va efectua în mod obligatoriu, o vaccinare efectuată cu vaccin viu atenuat preparat din tulpini lentogene, administrat oculoconjunctival sau parenteral pe o raza de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale avicole în perioada iulie-august;1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populației se avizează de DSVSA.2. Administrarea vaccinului se realizează în mod obligatoriu individual, la toate speciile și categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică.Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către proprietar.În cazul apariției unui focar de pseudopestă aviară în efectivele în care vaccinarea este obligatorie, medicul veterinar de liberă practică (în cazul în care nu a fost respectată procedura, metoda de vaccinare și instrucțiunile recomandate de producătorul de vaccin), sau proprietarul de păsări (în cazul în care acesta un a permis medicului de liberă practică sa efectueze vaccinarea obligatorie a păsărilor), vor fi sancționați conform legislației în vigoare.A. În județele/exploatațiile indemne de boală de Newcastle1. Pui de carne:a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;b) opțional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile și 23-24 zile. căile de administrare: oculo-nazal, aerosoli, sau parenteral Este exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;În funcție de perioada de exploatare, se vor aplica vaccinări suplimentare pentru menținerea unui status imun corespunzător.În cazul în care vaccinarea de la vârsta de o zi va fi considerată optională, se va avea în vedere obligativitatea asigurării și existenței unui status imun corespunzător contra boli de Newcastle, până la prima vaccinare de la 9-10 zile.Găini de reproducție - părinți rase ușoare și grele Obligatoriu:a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile și la transfer;b) vaccinul se administrează în masă - sub formă de aerosoli, individual oculo-nazal sau injectabil;c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, in mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 - 45 săptămâni), de una sau doua vaccinări.3. Găini ouătoare Obligatoriu:a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în stațiile de incubație, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile;b) vaccinări cu vaccinuri inactivate la transfer.c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată, in mod obligatoriu, în funcție de nivelul și uniformitatea titrului de anticorpi al efectivului, la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 - 45 săptămâni), de una sau doua vaccinări;4. Curcani Obligatoriu:Minim 3 vaccinări: prima la varsta de o zi în statia de incubație, a doua până la a două săptămână, a treia până la 6 săptămâni, cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri. Opțional, în funcție de perioada de exploatare se poate efectua a patra vaccinare până la 14 săptămâni cu vaccinuri autorizate conform legislației în vigoare în funcție de specificațiile tehnice ale producătorului de vaccinuri.Vaccinul se administreaza prin aerosoli, oculo-nazal, apa de băut sau parenteralB. În județele/exploatațiile cu antecedente de boală de Newcastle în ultimele 12 luniPui de carne:1. obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de 1 (una) zi, 9-10 zile și 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;2. opțional, vaccinarea la vârsta de 1 zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat. Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar -veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu avizul DSVSA, care este obligată să verifice existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării. Pentru exploatațiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice. Vaccinarea se efectuează de către o echipă de vaccinare, sub supravegherea și responsabilitatea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți.Costul vaccinului și al manoperei este suportat de către fermier. C. ÎN GRĂDINILE ZOOLOGICE Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle. Vaccinarea se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii. Costul vaccinului și a manoperei este suportat de către proprietar.
    3. RABIAScop: aplicarea corectă a programului de vaccinare profilactica la animalele de companie, domestice și sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul României.Conduita de execuțieConform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate, recombinante, de uz veterinar.În conformitate cu prevederile:1. Deciziei 275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoașterea vaccinurilor antirabice;2. Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările și completările ulterioare.Precizări tehnice1. Vaccinarea profilactică antirabică a câinilor, pisicilor, dihorilor domestici, câinilor de stână, animalelor din adăposturi speciale, precum și a animalelor sălbatice din grădini zoologice, circuri și alte spații în care acestea sunt adăpostite, este obligația proprietarilor și a deținătorilor de animale, persoane fizice sau juridice, cu respectarea legislației sanitare veterinare în vigoare.2. Vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor în vârsta de peste 3 luni se realizează în campanie, o dată pe an, în perioada octombrie-februarie, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la animalele care nu au putut fi vaccinate în timpul campaniei.3. La solicitarea proprietarilor vaccinarea antirabică a cainilor, pisicilor si dihorilor în vârsta de peste 3 luni se realizează, o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni de la ultima vaccinare.Precizări execuție1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și autorizat conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1/2014 pentru aprobarea Normelor privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân, realizează vaccinarea profilactică a câinilor și pisicilor conform pct. 2 de la Precizările Tehnice. Costurile vaccinării antirabice a câinilor din timpul campaniei din octombrie - februarie și din timpul vaccinărilor de completare sunt suportate integral de la bugetul de stat. Contravaloarea manoperei de vaccinare a pisicilor este suportată de către proprietarii acestora, iar contravaloarea vaccinului este suportată de la bugetul de stat.2. Orice medic veterinar de liberă practică și autorizat conform Ordinului ANSVSA nr. 1/2014 poate realiza vaccinarea profilactică antirabică la solicitarea și alegerea proprietarilor animalelor menționate la pct. 3 de la Precizările Tehnice, iar costurile sunt suportate integral de către proprietari.3. Proprietarul animalului/animalelor de companie deține carnetul de sănătate cu vaccinarile antirabice completat la zi.4. Gestionarea carnetelor de sănătate pentru vaccinarile antirabice efectuate în campanie în cadrul Programului de către medicii veterinari împuterniciți este realizată de Colegiul Medicilor Veterinari, iar pentru restul se vor respecta prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 1/2014.5. Pentru circulația animalelor de companie între statele membre ale UE, se eliberează și se completează pașaport, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei din 28 iunie 2013 privind modelele de documente de identificare pentru circulația necomercială a câinilor, pisicilor și dihorilor domestici, stabilirea de liste de teritorii și țări terțe și cerințele referitoare la format, punere în pagină și limbă ale declarațiilor care atestă respectarea anumitor condiții prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.      +  Secţiunea 10 ACTIVITĂȚI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR1. Activitatea de elaborare și difuzare de materiale științifice în domeniul sanitar - veterinar.2. Activitate de instruire și perfecționare continuă a specialiștilor din cadrul ANSVSA și din unitățile subordonate, pe domeniile de competență, prin organizarea de cursuri de profil, în țară și în străinătate.3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc și prognoze sanitar - veterinare și protecția consumatorului.4. Acțiuni de instruire, informare și educație sanitar - veterinară a populației pentru apărarea sănătății publice și protecției consumatorilor.5. Monitorizarea activităților și a situației sanitar-veterinare la nivel județean, al institutelor naționale veterinare de referință și al ANSVSA, astfel:
    Nr. crt.TIPUL DE MONITORIZAREPRECIZĂRI TEHNICE
    a)MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECȚIOASE ȘL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILELA OM.1. Prelucrarea statistică a datelor obținute din activitățile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.2. Efectuarea de analize epidemiologice.3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.
    b)MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA.2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor și informarea populației.
    c)MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ȘI SĂNĂTATEA PUBLICĂ1. Monitorizarea datelor obținute la nivelul DSVSA și raportarea semestrială la IDSA și IISPV.2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul și supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face pe circumscripții și localități.3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA și IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului și gradul de poluare; unitățile poluatoare care pot influența sănătatea animalelor și calitatea producției animalelor.a) Identificarea și monitorizarea bolilor produse de agenți poluanți.b) Monitorizarea condițiilor de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activitățile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.4. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.
    d)MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale și boli și se raportează semestrial la IDSA.2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor și informarea populației.
    e)MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ1. Rezultatele examenelor de laborator obținute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.
    f)MONITORIZAREA UNITĂȚILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR1. Monitorizarea condițiilor de producere, depozitare, comercializare și utilizare a produselor furajere.2. Monitorizarea condițiilor de funcționare a unităților producătoare de nutrețuri combinate.3. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
    g)MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR, MONITORIZAREA REZISTENȚEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM1. Gestionarea și prelucrarea statistică a activității pe linie de supraveghere prin inspecție și examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii și a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală și furaje se realizează de IISPV și se raportează trimestrial la ANSVSA.2. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de control al bolilor.3. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanțele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare și la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA.4. Înregistrarea și prelucrarea computerizată a datelor privind rezistența la antibiotice.5. Utilizarea rezultatelor obținute pentru activități de cercetare și control al bolilor.
      +  Capitolul II EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR
    Nr crt.Examen de laborator*1)SubstanțaGrupa de furaje/ matrici*2)Tip supraveghereUnități controlate / operatoriReferențial interpretare rezultate *3)
    1234567
    1.Pesticide organoclorurate și PCBPesticide organoclorurate: Aldrin; Dieldrin;Camphechlor (toxafen); Chlordan (sumă izomeri cis, trans și oxiclordan); DDT (sumă DDT, DDD sau TDE, DDE);Endosulfan (sumă izomeri alfa, beta și endosulfan sulfat); Endrin (sumă endrină și delta- cetoendrină); Heptachlor (sumă heptachlor și epoxid de heptachlor),Hexachlorbenzen (HCB);Hexachlorcicloxhex an(HCH - alfa, beta, gama)Conform Regulamentului (UE) nr. 574/2011 al Comisiei din 16 iunie 2011 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de nitriți, melamină, Ambrosia spp. și transferul de anumite coccidiostatice sau histomonostatice, precum și de consolidare a anexelor I și II, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (UE) nr. 744/2012 al Comisiei din 16 august 2012 de modificare a anexelor I și II la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsenic, fluor, plumb, mercur, endosulfan, dioxine, Ambrosia spp.,diclazuril și lasalocid A sodiu și pragurile de acțiune pentru dioxine, cu amendamentele ulterioareMaterii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse; leguminoase boabe și subproduse; semințe întregi șisubproduse oleaginoase;Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Constanta Nord, PIF Galati, PIF SculeniDirectiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare 
    Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteice depește)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/ depozite
    Grăsimi și uleiuriControl (probăplanificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie, iepuri Control (probă planificată) Unități producătoare de furaj combinat 
    PCB neasemănatoare dioxinelor (ICES-6): PCB 28; 52; 101;138; 153 și 180Conform Regulamentului (UE) nr. 277/2012 al Comisiei din 28 martie 2012 de modificare a anexelor I și II ale Directivei 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime și pragurile de acțiune pentru dioxine și bifenili policlorurați, cu amendamentele ulterioareMaterii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse; leguminoase boabe și subproduse; semințe întregi șisubproduse oleaginoaseControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare
    Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făina pește, hidrolizate proteice depește)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/ depozite
    Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați, oxizi)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Aditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți, agențiantiaglomeranțiControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Grăsimi și uleiuriControl(probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    2.MicotoxineAflatoxina B1Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse; leguminoase boabe și subproduse; semințe întregi și subproduse oleaginoaseControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cuamendamentele ulterioare
    Unități furnizoare/depozite/ distribuitori/importatoriPIF Albita, PIF Sculeni
    Exploatații comerciale
    Exploatații non- profesionale
    Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Deoxynivalenol (DON)Cereale boabe, subproduseControl(probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatPIF SculeniRecomandarea Comisiei nr. 576/2006, referitoare la prezența a deoxinivalenol, zearalenona, ocratoxina A, T-2, HT-2 și fumonizină în hrana destinată animalelor Recomandarea Comisiei2013/165/UE privind prezența toxinelor T-2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare
    Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    ZearalenonaCereale boabe, subproduseControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni
    Furaje combinate pentru porci, rumegătoareControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Ochratoxina ACereale boabe, subproduseControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Constanta Nord, PIF Sculeni
    Furaje combinate pentru porci, păsăriControl (probăplanificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Fumonisina B1+B2Cereale boabe, subproduseControl (probăplanificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni
    Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    T-2Cereale boabe, subproduseMonitorizare (probăselectivă)Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni
    3.Metale grelePlumb, Cadmiu, Arsen, MercurMaterii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse; leguminoase boabe și subproduse; semințe întregi și subproduse oleaginoaseControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF SculeniDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cuamendamentele ulterioare
    Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteice de pește)Control (probă planificată)Unități producătoarede furaj combinat
    Unități furnizoare/depozite
    Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați, oxizi)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Albita, PIF Constanta Sud, PIF Halmeu
    Furaje complete pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Plumb, Cadmiu, ArsenAditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți, agenți antiaglomeranțiControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Plumb, CadmiuPreamestecuri (premixuri) de aditivi furajeriControl(probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    PlumbFuraje simple: furaje fibroase și grosiere; murate, verziControl (probă planificată)Exploatatii comerciale
    4.NitrițiNitrițiMaterii prime furajereControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat PIF Albita, PIF SculeniDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioareRegulamentul (CE) nr. 882/2004, cuamendamentele ulterioare
    Furaje complete pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești crescătorie,iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    5.Impurități botanice: Semințe de buruieni, plante toxiceSemințePlante invazivecu potențial alergenAlte substanțe nedorite (dăunători)Seminte și coji, fructe de buruieni nemacinate, nezdrobite și plante cu conținut de alcaloizi, glicozizi și alte substanțe toxiceMaterii prime furajere: cereale boabe; leguminoase boabe; semințe întregi oleaginoase și subproduse (șroturi)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare
    Ambrosia artemisiifoliaMaterii prime furajere vegetale: Cereale boabe (mei, sorg, grâu, secară, orz); semințe întregi oleaginoase (soia, floareasoarelui, rapiță, in)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Alte semințe și fructe: amestecuri de grăunțe și semințe nemăcinate pentru păsări (inclusiv hrana porumbeilor,păsărilor de colivie, păsăride expoziție)Control (probă planificată)Producători/ Furnizori/ Distribuitori/ Importatori
    Claviceps spp. (Cornul secarei)Cereale boabe (grâu, ovăz, orz, secară, triticale)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    6.Constituenți de origine animală (interdicția de furajare cu PAP - proteine animale procesate)Identificarea microscopică a constituenților de origine animalăMaterii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteicede pește)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatOrdinul președintelui ANSVSA nr. 42/2005privind măsurile pentru implementarea interdicției totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă. Regulamentul (UE) nr. 56/2013 al Comisiei din 16 ianuarie 2013 de modificare a anexelor I și IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare
    Unitati furnizoare si depozite
    Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri (cu conținut de proteină brută de > 5%)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Exploatații comerciale
    Grăsimi animaleControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Furaje complete pentru păsări, porciControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multespecii
    Mijloace de transport înregistrate*4)
    Exploatatiicomerciale
    Exploatatii nonprofesionale
    Furaje complete pentru rumegătoareControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
      Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multespecii
    Mijloace de transport înregistrate
    Exploatații comerciale
    Exploatații mixte rumegătoare/ nerumegătoare
    Exploatatii nonprofesionale
    Amestec unic pentru rumegătoare (amestec de uruieli din materii cerealiere boabe)Control (probă planificată)Exploatații comerciale
    Control(probă planificată)Exploatatii nonprofesionale
    Furaje complete pentru acvacultură*5)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Exploatații acvacultura
    7.MelaminăMelaminăHrana pentru animale cu conținut ridicat de proteină (hrană pentru animale ce conține produse derivate din lapte, înlocuitori din lapte praf, produse din soia sau pe bază de soia, materii obținute prin procesareapeștelui sau viețuitoarelor marine)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare
    8.Substanțe interzise ca aditivi furajeri *6)Substanțe cu acțiune antimicrobiană, promotori de creștere:Amprol, Dimetridazol, Ronidazol, Carbadox, Olaquindox,Tylosin, Spiramicină, Virginamicină, Zincbacitracină, Tetraciclină, Oxitertraciclină, ClortetraciclinăFuraje complete pentru păsări (pui de găină, curcani, rațe); porci; rumegătoare (bovine, ovine caprine); iepuriControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatRegulamentul (CE)nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor, cu amendamentele ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 925/2005/CE referitoare la coordonarea programului de inspecție în sectorul hranei pentru animale pentru anul 2006, în conformitate cu Directiva Consiliului 95/53/EC Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare
    Exploatații comerciale PIF Moravita
    9.Substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate7(non-țintă – transfer inevitabil)Substanțe cu acțiune histomonostatică și coccidiostatică: Monensin, Narasin, Salinomicin, Nicarbazin, Lasalocid, Robenidină, DiclazurilFuraje complete pentru: păsări (pui de gaină, curcani, rațe, prepeliță, fazani, bibilici, potârnichi); porci; rumegătoare (bovine, ovine caprine); cabaline; iepuri;Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare
    Exploatații comerciale
    10.Substanțe coccidiostatice*8) pentru furaje vizate *9) (țintă)Substante cu actiune histomonostatica și coccidiostatica: Monensin, Narasin, Salinomicin, Nicarbazin, Lasalocid, Robenidină, DiclazurilFuraje complete pentru păsări (pui pentru îngrășat, puicuțe pentru ouat, curcani, prepelițe, fazani, bibilici, potârnichi)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatRegulamentul (CE) nr. 1831/2003, cu amendamentele ulterioareCommunity Register of Feed Additives (categora 5 Coccidiostatice și histomonostatice/ Coccidiostatice și alte substanțe medicinale)
    Exploatații comerciale
    11.Cupru și Zinc total *10)Cupru total Zinc totalFuraje complete pentru porciControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatRegulamentul (CE) nr. 1334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a condițiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de oligoelemente, cu amendamentele ulterioare
    12.Microorganisme patogeneSalmonella spp.Materii prime furajere: semințe întregi de oleginoase (soia boabe tratată termic) și subproduse (șroturi de: soia, floarea soarelui, rapiță, in, bumbac)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatOrdinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății și familiei nr. 249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate și salubritate pentru producerea, importul, controlul calității, comercializarea și utilizarea nutrețurilorconcentrate simple,combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanțelor energetice, substanțelor minerale și a nutrețurilor speciale Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările șicompletările ulterioare
    Produse și derivate din lapte, înlocuitori de lapte prafControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteice de pește)Control (probă planificată)Unități furnizoare și depoziteRegulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului Europeanși al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei97/78/CEa Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directive menționată,cu amendamentele ulterioare
    Probe din etapa de producție primară (praf)Monitorizare (probă selectivă)Unități producătoare de furaj combinat, transportor, unitatea de răcire (granulare)SR EN ISO 6579/AC 2007 Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare
    Furaje combinate pentru păsări, porciMonitorizare (probă selectiva)Unități producătoare de furaj combinatOrdinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății și familiei nr. 249/358/2003 Ordinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare
    EnterobacteriaceaeMaterii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteice de pește)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatRegulamentul (UE) nr. 142/2011, cu amendamentele ulterioare
    Control (probă planificată)Unități furnizoare / depozite
    Clostridium perfringensMaterii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină pește, hidrolizate proteice de pește)Control (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinat
    Unități furnizoare/depozite
    Listeria monocytogenesFuraje murate: silozuri și semisilozuriMonitorizare (prelevare la suspiciune)Exploatații comercialeOrdinul președintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările șicompletările ulterioare
    13.Dioxină, furani și PCB asemanatoaredioxinelorSuma PCDD și PCDFPCB asemănătoare dioxinelorUleiuri vegetale și subprodusele acestoraControl (probă planificată)Unități producătoare de furaj combinatDirectiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare
    Notă
    *1) Examene corespunzatoare matricilor indicate.
    *2) În cererea de analiză se va preciza obligatoriu tipul furajului combinat (complet sau complementar) conform definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare, și se vor specifica inclusiv datele cu privire la specia, categoria, vârsta animalelor destinate (în zile, săptămani, luni, corespunzătoare speciei) acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză (Ex.: Bovine - vaci lapte, viței 4 luni; Păsări - pui carne 21 zile; puicuțe ouătoare 16 saptămâni.; Porci - tineret la îngrășat peste 2 luni, scrofițe reproducție etc.).
    *3) Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza în conformitate cu legislația națională, comunitară și internațională. Fiecare regulament european poate include alte referințe care să amendeaze documentul inițial.
    *4) Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele în vrac transportate dupa un lot de furaj cu conținut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
    *5) În cazul furajelor cu conținut declarat de proteină provenită de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru /pasăre) se va utiliza metoda PCR.
    *6) Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanțe este ilegală pentru toate matricile și unitățile prevăzute.
    *7) Furajele nevizate reprezintă furajele care nu conțin coccidiostatic. Nu se trimit spre analiză furaje care conțin coccidiostatic cu solicitarea de substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate.
    *8) Lista combinațiilor de analiți/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri - Regulamentul (CE) nr. 1831/2003(Community Register of Feed Additives - Regulation (EC) No 1831/2003 en).
    *9) Furajele vizate reprezintă furajele care conțin coccidiostatic. În cererea de analiză va fi precizată în mod obligatoriu destinația produsului (specie, categorie, vârsta) coccidiostaticul utilizat, denumirea comercială și rata includerii. Solicitarea va fi strict pentru determinarea coccidiostaticului inclus.
    *10) Rețetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.     NOTĂ:Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu planul cifric al acțiunilor de supraveghere.Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, sau urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiție etc.Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanșa boli la animale sau la om, contaminare încrucișată etc.Probele prelevate trebuie să ajungă în laborator în maxim 48 de ore de la prelevare.Prelevarea de probe se realizeaza de catre medicii veterinari oficiali ai PIF/PI in conformitate cu procedurile stabilite de ANSVSA.Transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizeaza de catre PIF/PI ale ANSVSA, prin firme specializate de transport care sa asigure conditiile specifice pentru furajele in cauza, costurile fiind asigurate din bugetul PIF/PI ale ANSVSA.Costurile aferente testării de laborator a probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele de intrare în cadrul Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor/contaminanților sau altor substanțe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător în furaje, vor fi suportate de către importator sau reprezentantul legal al acestuia.Analizele de laborator ale probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele intrare se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA.      +  Capitolul III SUPRAVEGHEREA SANITAR-VETERINARĂ A UNITĂȚILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ȘI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE
    Tipul unității 1Frecvență 2Precizări de execuție 3
    Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea și condiționarea produselor medicinale veterinare - produse biologice de uz veterinarConform Programului de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România *(1) și ori de câte ori este necesar*(2)Direcția Produse Medicinale Veterinare și Nutriție Animală (DPMVNA) din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții ICPBMV;2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Deținătorii Autorizației de Comercializare (DAC)Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza evaluariiProtocoalelor de productie și control*(4), conform cerintelor art. 85 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare1. Inaintarea documentelor necesare eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice2. Evaluarea documentelor in vederea eliberarii oficiale a seriilorpentru produsele medicinale veterinare imunologice - ICPBMV3. ICPBMV raportează rezultatele evaluarilor către ANSVSA , DAC și EDQM.
    Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice pe baza testarii de laborator*(5), conform cerințelor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare1. Inaintarea documentelor si a probelor necesare testării și eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice2. Evaluarea documentelor si testarea probelor in vederea eliberarii oficiale a seriilor pentru produsele medicinale veterinare imunologice - ICPBMV3. ICPBMV raportează rezultatele testării către ANSVSA , DAC și EDQM.
    Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea și condiționarea produselor medicinale veterinare, altele decât cele imunologiceConform Programului de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România*(1) și ori de cate ori este necesar*(2)DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA;2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Importatori produse medicinale veterinare imunologiceConform Programului de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România*(1) și ori de câte ori este necesar*(2)DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA și ICPBMV;2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Importatori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologiceConform Programului de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România*(1) și ori de câte ori este necesar*(2)DPMVNA din cadrul ANSVSA, ICPBMV.
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA;2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Distribuitori produse medicinale veterinare imunologiceUnitate - Trimestrial și ori de câte ori este necesar*(2)DSVSA
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA;2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologiceSemestrial și ori de câte ori estenecesar*(2)DSVSA
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA;2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Farmacii și puncte farmaceutice veterinareTrimestrial și ori de câte ori este necesar*(2)DSVSA
    Controlul calității produselor medicinale veterinare – Conform Planului de prelevare și testare*(3)1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanții DSVSA;2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV;3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.
    Note:*(1) Programul de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România se întocmește de către DPMVNA din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat și se aprobă de către președintele ANSVSA.Programul de evaluare a fabricanților/importatorilor de produse medicinale veterinare din România se elaborează în conformitate cu prevederile art. 84 și 100 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, urmărind cerințele Ghidului Agenției Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de inspecții la fabricanții de produse medicinale pe baza evaluării riscului.*(2) În toate cazurile în care:a) se înregistrează reacții adverse postvaccinale/postterapeutice;b) se suspicionează lipsa de eficacitate;c) se constată defecte de calitate;d) se constată deficiențe privind condițiile de depozitare.În aceste cazuri se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective și se trimit la ICPBMV pentru testare.Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă și cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene.DSVSA transmit rezultatele controlului la DPMVNA din cadrul ANSVSA.*(3)1. Controlul calității produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICPBMV care are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a animalelor, precum și asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piață sunt produse de calitate.2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerințele legale și sunt următoarele:a) supravegherea calității produselor medicinale veterinare plasate pe piață;b) verificarea conformității produselor medicinale veterinare plasate pe piață cu specificațiile autorizate;c) verificarea calității produsului finit pe întreg lanțul de distribuție (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc.), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată;d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare;e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate.3. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii și expresia de mai jos au următoarele semnificații:Risc - posibilitatea de apariție a unui defect de calitate cât și severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal vizat;Incidență - posibilitatea ca un produs medicinal vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal, acești indicatori sunt corelați cu modul de fabricare al produsului;Expunere - gradul de distribuție a produsului și reflectă numărul potențial de animale expuse unui produs cu defect; Efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severității consecințelor la utilizarea unui produs cu defecte de calitate.4. Planul de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfășoară în 4 etape:a) Selectarea produselor medicinale și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România;b) Prelevarea de pe întreg lanțul de distribuție a produselor medicinale veterinare selectate;c) Testarea produselor medicinale veterinare;d) Raportarea rezultatelor obținute.a) Selectarea produselor medicinale veterinare și întocmirea Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în RomâniaSelectarea inițială a produselor medicinale autorizate și includerea lor în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3: unde n este anul în curs), cu excepția produselor medicinale veterinare imunologice supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor articolelor 85 și 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și a produselor medicinale veterinare imunologice utilizate în acțiuni de imunoprofilaxie și diagnostic in vivo obligatorii la care controlul de laborator se efectueaza pentru fiecare serie în parte.Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării inițiale și includerea în Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viață al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcție de scorul obținut la analiza riscului.Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează:Capitolul I: produse autorizate prin procedura națională - Producători interni;Capitolul II: produse autorizate prin procedura națională - Producători din UE; Capitolul II: produse autorizate prin procedură națională - Producători din țări terțe.Clasificarea produselor medicinale și evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociați proprietăților farmaceutice, datelor legate de producător și de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului și distributia pe piață.Factorii sunt împărțiți în funcție de influența lor asupra posibilității apariției unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este prevăzut în tabelul mai jos.Scorul total bazat pe combinarea scorurilor fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței.Determinarea riscului presupune în aceste condiții însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidența, expunere și efecte nocive.b) Prelevarea produselor medicinale veterinareSpecialiștii desemnați din cadrul ICPBMV și/sau inspectorii autorității sanitar - veterinare și pentru siguranța alimentelor desemnați din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanțul de distribuție al produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România și inițiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv.Recoltarea probelor se desfășoară conform prevederilor Farmacopeei Europene și specificațiilor produselor referitoare la condițiile de transport și conservare.c) Testarea produselor prelevateLaboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentația tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerințelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de catre Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL - EDQM).d) Raportarea rezultatelor obținuteLa sfârșitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obținute la testare.Buletinul de analiză se trimite la deținatorul autorizației de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICPBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză.Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calitățiii, autorizate prin procedura națională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate.5. Anterior aprobării, Planul anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România este discutat, în scopul evitării neconcordanțelor posibile, în cadrul grupului de lucru constituit din reprezentanți ai ANSVSA și reprezentanți ai ICPBMV.6. Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA și se postează pe site-ul ICPBMV, la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaboarat.7. Deținatorii autorizației de comercializare, precum și DSVSA sunt informați asupra modalității de derulare a Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, de către ICPBMV.8. Toate modificările apărute în Planului anual de prelevare și testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, ulterior aprobării acestuia, trebuie aprobate de către ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA și deținătorilor autorizațiilor de comercializare toate modificarile aprobate la Planului de prelevare si testare. Aceste modificări se vor regăsi ca anexă la Planul de prelevare și testare aprobat inițial.TabelSistem de notare pentru atribuirea riscului, pe baza recomandărilor cuprinse în ghidul european "Supravegherea produselor medicinale aflate pe piață pe baza analizei riscului"Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare si testare. Pentru atribuirea scorului la factorii E - J și R sunt necesare rapoartele inspecțiilor și dosarele de fabricație ale produsului.
    FactorFactori asociați incidențeiOpțiuni de notare
    AProdus medicinal generic sau original0, 2
    BProduse cu stabilitate sensibilă0, 2
    CComplexitatea calității unui produs0, 1, 2
    DProdus recent autorizat0, 1,
    ESursele materiei prime0, 2
    FModificare recentă la specificații0, 1
    GUn loc nou de fabricare sau un nou producător0, 1, 2
    HConcluziile inspecțiilor BPF0, 1, 2
    IRetrageri după piață a unui produs recent0, 1, 2
    JNr. părților implicate în producția MP și PMV0, 1
    TOTAL INCIDENȚĂ0 - 17
    Factori asociați expunerii
    KGradul de distribuție al produsului0, 1, 2
    LCircumstanțe economice speciale0, 2
    TOTAL EXPUNERE0 - 4
    Factori asociați efectelor secundare adverse
    MCale de administrare0, 1
    NIndicații terapeutice limitate0, 1, 2
    OPericol asupra vieții în caz de deviere a dozei0, 2
    PTratament de lungă durată0, 1,
    QPopulație țintă vulnerabilă0, 1,
    RImpuritate toxică0, 2
    TOTAL EFECTE SECUNDARE0 - 9
    Model 1 D = incidență + expunere + efecte secundareModel 2 D = (incidență + expunere) x efecte secundareModel 3 D = incidență x expunere x efecte secundareA, B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q: Factori de risc obligatorii în atribuirea risculuiE, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari în atribuirea riscului
    Notă: BPF - bună practică de fabricație; MP - materii prime; PMV - produse medicinale veterinare.    *(4)1. Eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizează pe baza evaluarii protocoalelor de producție și control, conform Procedurii administrative de aplicare armonizată a prevederilor art. 81 din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare - Official Batch Protocol Review (OBPR), respectiv art. 85 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, și cuprinde următoarele etape:a) ICPBMV informează deținătorii autorizațiilor de comercializare că produsele medicinale veterinare imunologice vor fi supuse procedurii de eliberare oficială a seriilor prin evaluarea protocoalelor de producție și control;b) DAC înștiințează persoana de contact numită de ICPBMV, despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României;c) DAC înaintează documentele relevante către ICPBMV în vederea eliberării oficiale a seriilor;d) Evaluarea de catre ICPBMV a documentelor înaintate;e) Eliberarea certificatului și înștiințarea DAC și ANSVSA;f) Completarea Raportului anual pentru informarea EDQM.2. ICPBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în 15 zile lucrătoare de la primirea setului complet de documente si emite Certificatul European Standard pentru eliberarea oficială a seriei dupa achitarea tarifului corespunzător de către DAC.3. Dacă deținătorul autorizației de comercializare are intenția să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, controlat într-un alt stat membru al UE, pentru care deține o autorizație de comercializare în România, se aplică procedura prevăzută la art. 85 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare; în acest caz, deținătorul autorizației de comercializare trebuie să înștiințeze ICPBMV și să trimită copie după Certificatul European Standard de conformitate emis de statul membru care a efectuat eliberarea oficială în baza evaluării rapoartelor de producție și control sau control oficial de laborator. După trimiterea acestor documente la ICPBMV, deținătorul autorizației de comercializare poate comercializa seria în România, în condițiile în care, într-un interval de 7 zile lucrătoare, ICPBMV nu a formulat nici o obiecție.4. ICPBMV efectuează eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice, autorizate pentru comericalizare în România, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control pentru toate seriile de vaccinuri inactivate contra rabiei, vaccinuri inactivate contra rujetului și vaccinuri inactivate contra bolii Bluetongue.5. Procedura de eliberare oficială a unei serii de produs medicinal veterinar imunologic (PMVI), pe baza evaluării protocoalelor de producție și control, utilizată de ICPBMV este postată pe site-ul ICPBMV (www.ICPBMV.ro).*(5)1. Eliberarea oficiala a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice se realizeaza în baza testării de laborator, conform prevederilor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, și cuprinde următoarele etape:a) ICPBMV informează DAC ce tipuri de produse medicinale veterinare imunologice vor fi supuse procedurii de eliberare oficiale a seriilor prin testare de laborator, conform ghidurilor elaborate de Directoratul European pentru Calitatea Medicamentului (European Directorate for the Quality of Medicines - EDQM);b) DAC înștiințează persoana de contact, numită de ICPBMV, despre fiecare serie care urmează să fie comercializată pe teritoriul României;c) DAC înaintează documentele relevante către ICPBMV și eșantioane relevante din seria care urmează să fie comercializată în România, în vederea eliberării oficiale a seriilor;d) Testarea produsului de către ICPBMV conform ghidurilor elaborate de EDQM;e) Eliberarea Certificatului European Standard și înștiințarea DAC și ANSVSA;f) Completarea Raportului anual pentru informarea EDQM.2. ICPBMV finalizează eliberarea oficială a seriei în termen de 60 zile de la primirea rapoartelor de producție și de control, precum și a probelor pentru teste de laborator și emite Certificatul European Standard dupa achitarea tarifului de către DAC.3. Dacă DAC are intenția să comercializeze pe teritoriul României o serie de produs medicinal veterinar imunologic, controlat într-un alt stat membru al UE care aplică procedura art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, și pentru care are autorizație de comercializare în România, trebuie să înștiințeze ICPBMV și să trimită copie după Certificatul European Standard de conformitate emis de statul membru care a efectuat controlul oficial împreună cu sumarul rapoartelor de producție și control. După trimiterea acestor documente la ICPBMV, DAC poate comercializa seria în România, în condițiile în care, într-un interval de 7 zile lucrătoare, ICPBMV nu a formulat nici o obiecție.4. ICPBMV efectuează eliberarea oficială a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice, autorizate pentru comercializare în România, în baza testării de laborator pentru toate seriile de vaccinuri vii contra rabiei și vaccinuri vii contra pseudopestei aviare.5. Procedura administrativă pentru implementarea armonizată a prevederilor art. 86 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, în scopul eliberării oficiale a seriilor de produse medicinale veterinare imunologice prin controlul de laborator si ghidurile de testare specifice, pentru care ICPBMV efectuează eliberarea oficială a seriei prin control de laborator sunt postate spre informare pe site-ul ICPBMV (www.ICPBMV.ro).     -----