ORDIN nr. 112 din 27 octombrie 2017pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 910 din 21 noiembrie 2017
Văzând Referatul de aprobare nr. 5.267 din 29 august 2017, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor și Direcția generală control oficial din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, având în vedere prevederile art. 2 și ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, republicată,ținând cont de prevederile art. 6^3 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin: + Articolul IOrdinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:1. În anexa nr. 1, după punctul 11 al notei se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu următorul cuprins:11^1. Prin excepție de la pct. 11, în situații de risc epidemiologic de apariție a unor boli majore sau de răspândire a lor, se pot primi în vederea testării în laborator, în scop de diagnostic, probe prelevate de la animale neidentificate, vii sau moarte, cu proprietar necunoscut sau cu proprietar cunoscut a cărui exploatație nu este înregistrată. Probele sunt trimise la laborator însoțite de toate informațiile disponibile pentru asigurarea trasabilității acestora, respectiv coordonatele GPS ale locului în care se afla animalul ce face obiectul testării sau alte date de identificare ale acestuia.2. În anexa nr. 1, la capitolul I secțiunea 1, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA. Supravegherea în exploatațiile comerciale
Notă
* Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se vor realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație. Plata prelevării și testării se face de către proprietar.
** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.
*** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor și a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale.B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale
Notă
٭ În oricare din situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează la verificarea oricărui tip de exploatații comerciale și în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.
٭٭ Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale. Pentru anul 2017, prelevarea de probe în cadrul supravegherii active trebuie implementată după efectuarea analizei de risc în fiecare județ, luând în considerare gradul scăzut de realizare al supravegherii pasive în ultimii ani, precum și vecinătatea cu trei state, respectiv Republica Serbia, Ucraina și Republica Moldova.C. Supravegherea la mistreți*
Notă
* Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare.3. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la „Precizări tehnice“ litera B „Programul de control oficial“, litera b) „Prelevarea oficială pentru confirmare“ se modifică și va avea următorul cuprins:
4. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la „Precizări tehnice“ litera C „Categorii de probe ce se prelevează“, litera b) „Prelevarea oficială pentru confirmare“ se modifică și va avea următorul cuprins:
5. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.2, la „Precizări tehnice“ litera B „Programul de control oficial“, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
6. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3, subpunctul 3.2, la „Precizări tehnice“, litera B „Programul de control oficial“, după punctul 2 se introduc două puncte noi, punctele 3 și 4, cu următorul cuprins:3. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrol, în cel mai scurt timp posibil de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuate la LNR- IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare. Recoltarea probelor se realizează conform prevederilor lit. D pct. 4 din anexa II la Regulamentul CE nr. 2.160/2003, respectiv: prelevarea unui număr de 7 probe, dintre care 5 de fecale și 2 de praf, fiecare dintre acestea fiind testată individual sau investigația bacteriologică a cecumurilor și oviductelor provenite de la 300 de păsări ori investigația bacteriologică a cojii și a conținutului a 4.000 de ouă, de la nivelul efectivului suspicionat; toate probele recoltate trebuie analizate la LNR din cadrul IDSA și respectiv, pentru probele de ouă recoltate, la IISPV.4. Un efectiv de găini ouătoare este considerat pozitiv:a) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini ouătoare chiar dacă serotipurilor de Salmonella relevante sunt detectate în probe de praf; saub) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică.Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale descrise la pct. 3, atunci când rezultatul inițial pozitiv pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat de protocolul de prelevare a probelor detaliat la acest punct.7. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:4. PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BOLII LIMBII ALBASTRE (BLUETONGUE, FEBRA CATARALĂ OVINĂ) ÎN ROMÂNIA Scopul: evidențierea lipsei circulației viraleSupravegherea pasivă1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitar-veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație, potrivit prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului intracomunitar cu anumite animale vii și produse de origine animală.2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor - bovine, ovine și caprine - efectuată de către proprietarii sau reprezentanții acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA.3. Inspecția rumegătoarelor receptive din specii domestice și sălbatice existente pe teritoriul României astfel:a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar și toate rumegătoarele importate din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial;b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau cele importate din țări terțe cu destinația abatorizare; inspecția este efectuată de medicul veterinar oficial responsabil de abator;c) rumegătoarele sălbatice vânate în condiții normale, dar care la inspecția externă prezintă aspecte lezionale, ori vânate datorită faptului că prezintă semne clinice de boală; paznicii de vânătoare din cadrul fondurilor de vânătoare au obligația de a anunța medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la orice modificare a stării de sănătate a animalelor sălbatice, precum și cu privire la orice leziuni observate la animalele moarte.4. În cazul în care, în urma inspecției, se suspicionează infecția cu virusul bluetongue, aceasta este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora; de la animalele vii se prelevează ser sanguin și sânge pe EDTA, iar de la cele moarte se prelevează organe, respectiv splină, limfoganglioni și pulmon.Supravegherea activăAre ca scop îndeplinirea prevederilor anexei I pct. 1 lit. (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce privește combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum și restricțiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta.I. Supraveghere serologică:Monitorizarea serologică se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel:1. Frecvența de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie și noiembrie.2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale- santinelă, seronegative, nevaccinate, peste vârsta de 4 luni (în primul rând bovine, apoi ovine și caprine) din interiorul localităților-țintă desemnate în cadrul unor unități epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2.500 km^2), calculate în funcție de suprafața totală a fiecărui județ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate-țintă. Identificarea localităților-țintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafața județului, astfel încât între localitățile-țintă să fie o distanță de minimum 50 km; lista cu localitățile-țintă identificate este transmisă la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu. În cazul în care sunt dificultăți în ce privește selectarea animalelor-santinelă în localitățile țintă, ANSVSA poate aproba selectarea animalelor-santinelă din localitățile situate în jurul localității-țintă selectate inițial.Procentele de prevalență și confidență se aplică pentru fiecare localitate-țintă.3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate- țintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalență de 5% și o confidență de 95%.4. Testarea se realizează prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).5. În tabelul de mai jos sunt precizate numărul localităților-țintă și numărul de probe ce urmează a fi prelevate, pentru fiecare județ:
6. Selectarea animalelor-santinelă care urmează a fi incluse în programul de monitorizare serologică se efectuează în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori, prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare pentru a se stabili dacă sunt seronegative.Prelevarea probelor, atât pentru selectarea animalelor-santinelă, cât și pentru testarea ulterioară a acestora se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului oficial.Pentru atribuirea calității de „santinele“, animalele se testează de două ori la interval de două săptămâni, de către același laborator, cu același kit, de către același operator. În cazuri justificate pot fi acceptate ca santinele și animale cu un singur test serologic cu rezultat negativ. Animalele-santinelă stabilite în anul anterior pot fi selectate în continuare ca santinele cu condiția ca acestea să fie testate obligatoriu în perioada ianuarie-februarie sau cel mai târziu până la sfârșitul perioadei libere de vectori.Animalele care au rezultate pozitive la testul ELISA sunt eliminate de la testare, reluându-se testarea până la completarea numărului de animale seronegative necesar pentru realizarea programului de monitorizare. Animalele cu seroconversie în perioada de selectare a animalelor-santinelă nu sunt considerate suspecte de boală și nu se întocmește raport de notificare a suspiciunii.7. Selectarea animalelor-santinelă se efectuează numai din cadrul exploatațiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înștiințați despre statutul de „santinelă“ al animalului deținut și despre obligațiile ce decurg din aceasta.8. La stabilirea numărului de animale-santinelă se ia în considerare un procent de 10% peste numărul propus; acestea constituie rezerve pentru înlocuirea santinelelor eliminate din efectiv - vândute de către proprietar, tăieri de necesitate sau alte situații în care animalele nu mai există în exploatație.9. În cadrul acțiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie și noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral pentru examen serologic, cât și probe de sânge pe EDTA pentru examen PCR.10. Animalele-santinelă care prezintă seroconversie în perioada iunie-noiembrie sunt considerate suspecte de boală, se întocmește raport de notificare a suspiciunii și se elimină de la testarea serologică. Acestea se testează conform arondării, prin tehnica PCR pe probele de sânge pe EDTA prelevate conform prevederilor pct. 9. În cazul unui rezultat negativ la testul PCR, acestea sunt de asemenea eliminate de la testarea serologică. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării vor fi expediate la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. În cazul în care în județ este declarat cel puțin un focar de boala limbii albastre, dacă localitatea-țintă este situată în zona de 20 km în jurul focarului - zona de control, atunci aceasta se elimină de la testare.11. Pentru animalele-santinelă care prezintă seroconversie se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de maximum 3 probe ser sanguin, pentru fiecare lună în care se face testarea serologică prin testul ELISA.12. În cazul achiziției prin schimburi intracomunitare se efectuează testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România. În cazul achizițiilor din țări terțe, vor fi testate toate animalele. Animalele care fac parte din transport pot fi certificate după cum urmează:– nevaccinate sau netrecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel negativ; probele cu rezultat pozitiv sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor; dacă rezultatele sunt tot pozitive, animalele sunt testate prin tehnica PCR pe probe de sânge pe EDTA, conform arondării. Până la confirmarea primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA, pentru care au fost obținute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală. De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale;– vaccinate sau trecute prin infecție naturală - animalele provin din zone sau țări libere de bluetongue - numai în cazul animalelor vaccinate - sau din zone de restricție indiferent de serotip; în acest caz, rezultatul așteptat al testelor este cel pozitiv; probele cu rezultat negativ sunt trimise la IDSA pentru confirmarea rezultatelor.Prin excepție de la cele două paragrafe anterioare, în perioada liberă de vectori, animalele certificate ca fiind fără semne clinice în ziua expedierii, care provin din zone de restricție în care evoluează același serotip care evoluează pe teritoriul României, nu sunt testate pentru bluetongue la locul de destinație. Prelevarea probelor se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.Probele sunt prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor.Testele efectuate în cadrul controalelor oficiale la locul de destinație al animalelor provenite din comerț intracomunitar sau din țări terțe nu sunt eligibile pentru programul de cofinanțare.13. În caz de suspiciune clinică, animalele sunt testate prin testul ELISA. Animalele cu rezultat negativ la testul ELISA sunt testate încă o dată după 5 zile, prin testul ELISA. Pentru animalele cu rezultate pozitive la testul ELISA se întocmește raport de suspiciune. Acestea sunt testate mai departe prin testul PCR. Până la confirmarea primului focar de boală din fiecare județ, probele de sânge pe EDTA se expediază la IDSA, în vederea confirmării suspiciunii și a precizării serotipului viral prin testul de tipizare prin PCR. Ulterior confirmării primului focar de boală în județ, probele de sânge pe EDTA se testează/ expediază conform arondării.14. Nu vor fi considerate eligibile testările nejustificate în mai multe localități-țintă decât cele stabilite prin program.15. Nu va fi considerată eligibilă testarea unui număr mai mare de santinele decât cele stabilite în cadrul programului (respectiv 59 animale/localitatea-țintă).16. Probele de sânge pe EDTA provenite de la animalele destinate exportului în țări terțe se pot testa în pool-uri prin metoda Real Time RT-PCR.Testarea în pool-uri se efectuează numai în laboratoarele desemnate de ANSVSA.II. Supravegherea entomologică1. Are ca obiective stabilirea debutului și sfârșitului perioadei libere de vectori, identificarea genului și speciilor vectorilor bolii bluetongue și stabilirea compoziției specifice și a abundenței vectoriale.2. Supravegherea entomologică se efectuează după cum urmează: 2.1. capturi săptămânale cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ în lunile martie și noiembrie sau până se obțin date epidemiologice relevante, cu scopul de a stabili începutul și sfârșitul perioadei libere de vectori;– capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în perioadele de activitate vectorială, cu scopul de a stabili abundența spațială și temporală a vectorilor culicoizi;– capturi lunare cu capcane fixe plasate în fiecare județ, respectiv o capcană fixă pentru fiecare județ, în interiorul adăposturilor, în perioada liberă de vectori.2.2. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele GPS, respectiv latitudinea, longitudinea și altitudinea.2.3. Meteostația HOBO instalată în județul Botoșani înregistrează parametrii mediului ambiant, iar datele colectate sunt transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvență lunară.2.4. Capcanele pentru vectori, fixe sau mobile, se amplasează numai în localitățile-țintă în care se efectuează și monitorizarea serologică.În cazul suspicionării/confirmării unui focar de bluetongue se aplică măsuri în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește prevederi specifice pentru controlul și eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările și completările ulterioare.Pentru prevenirea apariției bolii la animalele proprii se recomandă ca deținătorii de animale să aplice măsurile de profilaxie nespecifică transmise de ANSVSA prin note de serviciu, în special îndepărtarea gunoiului de grajd din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi, care constituie un biotop favorabil dezvoltării vectorilor și efectuarea de dezinsecții periodice.Observații1. Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate, certificate și cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare.2. Prelevarea probelor pentru testele efectuate în vederea expedierii animalelor în Uniunea Europeană sau în țări terțe, precum și prelevarea probelor pentru testele efectuate animalelor achiziționate prin schimburi intracomunitare sau din țări terțe se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial.3. Testele serologice și virusologice se efectuează la LSVSA județene desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene pentru bluetongue.4. Examenele de identificare a genului și speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA desemnate și/sau IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la Laboratorul de Referință al Uniunii Europene corespondent.Metodă screening: Detecția anticorpilor antivirus bluetongue prin tehnica imunoenzimatică de competiție/blocare (ELISA).Metodă confirmare: Identificarea genomului virusului bluetongue (Real Time RT - PCR). VACCINAREA ÎMPOTRIVA BOLII LIMBII ALBASTRE1. Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari și mici din exploatațiile comerciale, la solicitarea proprietarului de animale.2. Vaccinurile împotriva virusului bluetongue și serotipul/ serotipurile izolat/izolate pe teritoriul României trebuie să fie inactivate.3. Inocularea vaccinului este efectuată de către medicul veterinar de liberă practică din unitatea care desfășoară activități de asistență medical veterinară cu care exploatația are încheiat contract de prestări servicii, sub supravegherea și controlul oficial al direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene.4. Medicii veterinari responsabili de vaccinare au obligația respectării condițiilor de transport, depozitare și administrare a vaccinului utilizat, conform instrucțiunilor prevăzute în prospectul aprobat al vaccinului.5. Pentru produse medicinale veterinare imunologice utilizate în combaterea bolii Bluetongue, autorizate pentru comercializare în România în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 187/2007, cu modificările și completările ulterioare, ICPBMV efectuează eliberarea oficială pentru toate seriile de vaccin, pe baza evaluării protocoalelor de producție și control.NOTĂ: Utilizarea produsului medicinal veterinar imunologic pentru combaterea bolii Bluetongue la alte specii de rumegătoare domestice și sălbatice decât speciile-țintă prevăzute în prospect, dar care sunt considerate un risc de infecție, trebuie realizată cu precauție și după testarea vaccinului pe un număr mic de animale înainte de vaccinarea în masă, în condițiile stabilite de ANSVSA. Nivelul de eficiență la alte specii poate fi diferit față de cel observat la bovine și ovine.8. În anexa nr. 1 la capitolul I secțiunea 1 punctul 8, subpunctul IV se modifică și va avea următorul cuprins:IV. Bovinele din localitățile Deltei Dunării aferente circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență Crișan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina și C.A. Rosetti, precum și suburbia Tudor Vladimirescu, având în vedere sistemul de creștere în semilibertate, pot fi incluse în programul de eradicare și calificare a exploatațiilor în raport cu leucoza enzootică bovină, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010 privind calificarea exploatațiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină și leucoza enzootică bovină, numai la solicitarea scrisă a proprietarilor de bovine și după verificarea de către Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Tulcea a îndeplinirii condițiilor care pot garanta aplicarea programului; în acest caz se solicită proprietarului acordul scris privind respectarea planului de măsuri și a restricțiilor stabilite în cazul diagnosticării leucozei enzootice bovine. În cazul în care exploatațiile nu îndeplinesc condițiile pentru includerea în programul de eradicare, conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 49/2010, precum și în cazul proprietarilor care nu au solicitat înscrierea în programul de eradicare, mișcarea animalelor din zona menționată este permisă către alte exploatații de creștere a animalelor, numai după testarea serologică a întregului efectiv, efectuată cu cel mult 10 zile înainte de mișcare și care are rezultate negative pentru toate animalele. Bovinele dirijate direct către abator nu vor fi supuse testării.Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările și completările ulterioare.9. În anexa nr. 1 la capitolul I secțiunea 1, punctul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:37. ANEMIA INFECȚIOASĂ ECVINĂScop: eradicarea anemiei infecțioase ecvine
10. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 38, punctul I „Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale“, la „Precizări tehnice“, la „Supravegherea pasivă“, punctul 2 se abrogă.11. În anexa nr. 1, la capitolul I secțiunea 1 punctul 38, punctul II „Supravegherea în exploatațiile comerciale de creștere a cabalinelor, inclusiv în exploatațiile comerciale de tip A“, la „Precizări tehnice“, la „Supravegherea pasivă“, punctul 2 se abrogă.12. În anexa nr. 1, capitolul II se modifică și va avea următorul cuprins:
Notă
^1 Examene corespunzătoare matricilor indicate.
^2 În cererea de analiză se precizează, obligatoriu, tipul furajului combinat - complet sau complementar -, conform definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare, și se specifică inclusiv datele cu privire la specia, categoria, vârsta animalelor cărora le sunt destinate - în zile, săptămâni, luni, corespunzătoare speciei -, acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză (de exemplu, bovine - vaci lapte, viței 4 luni; păsări - pui carne 21 de zile; puicuțe ouătoare 16 săptămâni; porci - tineret la îngrășat peste 2 luni, scrofițe reproducție).
^3 Cu privire la referențialul pentru interpretarea rezultatelor precizăm că actele normative care reglementează domeniul se pot reactualiza în conformitate cu legislația națională, comunitară și internațională. Fiecare regulament european poate include alte referințe care să amendeze documentul inițial.
Notă
^4 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
^5 În cazul furajelor cu conținut declarat de proteină provenită de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru/pasăre) se va utiliza metoda PCR.
Notă
^6 Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanțe nu este permisă pentru niciuna dintre matricile și unitățile prevăzute.
^7 Furajele nevizate reprezintă furajele care nu conțin coccidiostatic. Nu se trimit spre analiză furaje care conțin coccidiostatic cu solicitarea de substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate.
^8 Lista combinațiilor de analiți/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri - Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003 (Community Register of Feed Additives - Regulation (EC) No 1.831/2003en).
^9 Furajele vizate reprezintă furajele care conțin coccidiostatic. În cererea de analiză se precizează în mod obligatoriu destinația produsului (specie, categorie și vârstă), coccidiostaticul utilizat, denumirea comercială și rata includerii. Solicitarea este strict pentru determinarea coccidiostaticului inclus.
^10 Rețetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.
NOTĂ:Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu planul cifric al acțiunilor de supraveghere.Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, ca urmare a identificării unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform, ce impune o supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuție.Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanșa boli la animale sau la om, contaminare încrucișată.Probele prelevate trebuie să ajungă în laborator în maximum 48 de ore de la prelevare.Prelevarea de probe se realizează de către medicii veterinari oficiali ai PIF/PI, în conformitate cu procedurile stabilite de ANSVSA.Transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către PIF/PI ale ANSVSA, prin firme specializate de transport care să asigure condițiile specifice pentru furajele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul PIF/PI ale ANSVSA.Costurile aferente testării de laborator a probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele de intrare în cadrul Planului de monitorizare pentru detectarea reziduurilor/contaminanților sau altor substanțe periculoase pentru om, animale sau mediul înconjurător în furaje sunt suportate de către importator sau reprezentantul legal al acestuia.Analizele de laborator ale probelor de furaje prelevate în posturile de inspecție la frontieră/punctele de intrare se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA.“13. În anexa nr. 2 capitolul I secțiunea 4, literele A și B se modifică și vor avea următorul cuprins:A. EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ, INTRODUSE PE PIAȚĂ ȘI DIN IMPORT, AFLATE ÎN PERIOADA DE VALABILITATE**Criterii microbiologice de siguranță a alimentelor de origine animalăÎn caz de neconformitate se aplică măsuri directe asupra produselor de origine animală, conform Regulamentului (CE) nr. 2.073/2005 al Comisiei, cu amendamentele ulterioare.
B. EXPERTIZA SANITAR-VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ LA NIVELUL UNITĂȚILOR DE PROCESARE ȘI DIN IMPORTCriterii microbiologice de igienă a procesului tehnologic de fabricație a alimentelor de origine animalăÎn caz de neconformitate, se aplică măsuri de revizuire a igienei procesului tehnologic, a programelor de autocontrol, a procedurilor specifice, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare
14. În anexa nr. 2 la capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea „OVINE/CAPRINE“, punctele 5 și 17 se modifică și vor avea următorul cuprins:
15. În anexa nr. 2 capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea „PĂSĂRI“, punctele 1-4, 7, 9-12, 15 și 16 se modifică și vor avea următorul cuprins:
16. În anexa nr. 2 la capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea „ACVACULTURĂ“, punctele 1, 5-10 se modifică și vor avea următorul cuprins:
17. În anexa nr. 2, la capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea ,,LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/ LAPTE DE CAPRINE“, titlul se modifică și va avea următorul cuprins: ,,LAPTE DE BOVINE ȘI DE LA ALTE SPECII“.18. În anexa nr. 2 la capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea ,,MIERE“, punctele 1, 2, 3, 5, 6 și 7 se modifică și vor avea următorul cuprins:
19. În anexa nr. 2, la capitolul I secțiunea 11 subsecțiunea ,,MIERE“, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 8, cu următorul cuprins:
20. În anexa nr. 2, la capitolul I, la secțiunea 12, „DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A FURAJELOR IMPORTATE (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS^137 ȘI CS^134)“ se modifică și va avea următorul cuprins:DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A FURAJELOR IMPORTATE (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE CS^137 ȘI CS^134)
21. În anexa nr. 2 capitolul II, litera C se modifică și va avea următorul cuprins:C. Controlul oficial al reziduurilor de pesticide din și/sau de pe produse alimentare de origine nonanimală
Notă
^1 Aldrin și dieldrin (aldrin și dieldrin combinați exprimați în dieldrin)*, azinfos-metil*, azinfos-etil*, acefat*, acetamiprid*, acrinatrin* aldicarb (sumă de aldicarb, aldicarb sulfoxid și aldicarb sulfone, exprimată în aldicarb)*, atrazin, azoxistrobin*, bifentrin*, bitertanol*, bromofos*, bromopropilat*, buprofezin*, bupirimat*, boscalid*, captan*, carbendazim (sumă de benomil și carbendazim exprimată în carbendazim)*, clorfenapir*, clotianidin*, carbaril*, carbofuran*, carbosulfan*, ciproconazol*, ciprodinil*, cihalotrin*, ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin alfa*, clorpirifos*, clorpirifos-metil*, clorotalonil*, clorfenvinfos, cloroprofarm* DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE și p,p’ DDD exprimată în DDT)*, deltametrin*, diazinon*, dicrotofos, diafentiuron, diclorfluanid*, diclorvos*, dicofol*, dicloran, difenilamină*, dimetoat*, disulfoton, difenoconazol*, endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan și endosulfan sulfat exprimată în endosulfan)*, endrin*, EPN*, epoxiconazol*, etoprofos, etion*, etofenprox*, fenclorfos, fenarimol*, fenitrotion*, fenvalerat/esfenvalerat (sumă de RS/SR și izomeri RR/SS)*, fenhexamid*, fenpropatrin*, fention*, fipronil, fenpropinorf, flutriafol, flusilazol, flufenoxuron, formetanat, fenamidon, flucitrinat, fludioxonil*, fenoxicarb, folpet*, formation, forat, heptaclor*, hexaclorbenzen*, hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*, hexaclorciclohexan - hch, izomerul beta*, hexaflumuron, hexitriazox*, hexaconazol*, imazalil*, imidacloprid*, iprodion*, indoxacarb*, iprovalicarb*, izofenfos-metil, kresoxim-methil*, lambda-cihalotrin*, linuron*, lufenuron, lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, malation (sumă de malation și malaoxon exprimată în malation)*, mandipropanid, metamidofos*, metidation*, metalaxil*, metconazol* metiocarb*, metiocarb-sulfoxid*, metiocarb-sulfone*, metomil*, metribuzin, mevinfos, monocrotofos*, miclobutanil*, mepanipirim, ometoat*, oxamyl*, oxadixil*, oxidemeton-metil* paration*, paration-metil*, paclobutrazol, pencicuron, piriproxifen, penconazol*, pendimetalin*, fosmet*, piraclostrobin*, prefenofos*, propamocarb*, permetrin - (sumă de cis- și trans-permetrin)*, pirimicarb*, pirimetanil*, pirimifos-metil*, procimidon*, procloraz*, fentoat*, fosalon*, propiconazol*, propoxur, procloraz*, profenofos*, propargit*, propizamid*, piridaben*, protiofos, resmetrin*, spiroxamin*, taufluvalinat*, tetradifon, teflubenzuron, teflutrin, tiodicarb*, triadimefon și triadimenol* (sumă de triadimefon și triadimenol)*, triazofos*, triflumuron, trifluralin, tebuconazol*, tebufenpirad*, tiabendazol*, tiametoxam (sumă de tiametoxam și clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, tolilfluanid*, tolclofos-metil*, trifloxistrobin*, tiacloprid*, triforin, tiofanat-metil*, vinclozolin*, quinalfos, zoxamid*, 3-hidroxi carbofuran.NOTĂ:* Substanță activă inclusă în programul comunitar de control, multianual și coordonat de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animalăDepozitul de destinație reprezintă locul de destinație al produselor provenind din țări terțe, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Birou vamal - orice birou la care pot fi îndeplinite toate sau unele dintre formalitățile vamale prevăzute în reglementările vamale.Pentru produsele alimentare care se supun controalelor consolidate, procedura de control oficial la import este stabilită în cadrul Regulamentului (CE) nr. 669/2009 și a procedurilor specifice elaborate și aprobate de ANSVSA. Precizări tehnice:a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA;b) nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare, și cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în și pe alimente și furaje de origine animală și vegetală;c) metodele de prelevare a probelor se aplică în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală și nonanimală și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările și completările ulterioare, și ale procedurii pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentrației de reziduuri de pesticide elaborată de ANSVSA;d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecție la frontieră; transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează, în condițiile legii, de către DSVSA, respectiv de către posturile de inspecție la frontieră, prin intermediul unor operatori economici specializați în domeniul transportului specializat, care trebuie să asigure condițiile specifice pentru produsele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul DSVSA;e) la stabilirea Planului cifric la nivel județean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinație ale operatorilor economici care realizează activitatea de import și comerț intraunional, capacitatea depozitelor, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, sistemul de control al operatorului economic, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecție la frontieră, biroul vamal și depozite de destinație, notificările SRAAF și rezultatele analizelor de laborator privind depășirile limitelor maxime admise din anii precedenți, alte criterii stabilite la nivel județean, precum și de prevederile Regulamentului Comisiei Europene de stabilire a programului de control multianual coordonat al Uniunii și ale Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare. Sistemul de control al operatorului economic trebuie să îndeplinească următoarele criterii:(i) să fie proiectat pentru o perioadă de cel puțin trei ani;(ii) să specifice tipul pesticidelor monitorizate din și de pe produsele alimentare, cu planificarea anuală a acestora;(iii) să specifice tipul produselor alimentare care sunt monitorizate, cu planificarea anuală a acestora;(iv) să conțină date cu privire la procedura de prelevare utilizată, strategia de prelevare utilizată, limitele maxime admise care se aplică la interpretarea rezultatelor de laborator. Frecvența de monitorizare prin prelevare de probe a unui operator economic se stabilește în funcție de evaluarea sistemului de control aplicat de acesta;f) în cazul unor rezultate de laborator care indică depășirea limitelor legale maxime admise, personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecție la frontieră notifică prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje și prelevează probe și pentru următoarele loturi ce provin din țări terțe sau state membre cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situații, probele prelevate sunt însoțite de o notă justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;g) loturile de produse alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt puse pe piață și/sau sunt retrase de pe piață, după caz;h) produsele alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt destinate consumului uman direct și nu sunt utilizate ca ingrediente la fabricarea altor produse alimentare și nici amestecate cu alte produse alimentare;i) în cazul în care există suspiciuni cu privire la prezența neconformității cu legislația privind siguranța alimentelor sau când există îndoieli cu privire la destinația reală a lotului sau la corespondența dintre lot și garanțiile certificate, inspectorii din cadrul DSVSA/posturilor de inspecție la frontieră/punctelor de intrare desemnate efectuează controale oficiale pentru a confirma sau pentru a elimina suspiciunea sau îndoiala, lotul este reținut oficial până la finalizarea controalelor oficiale; aceste activități sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor constau în: controlul documentelor care însoțesc lotul, examinarea vizuală pentru asigurarea corespondenței dintre certificatele sau alte documente care însoțesc lotul cu eticheta și conținutul lotului, verificarea ambalajelor, prelevarea de probe pentru analize de laborator, verificarea sistemului de control al operatorului; în funcție de rezultatul acestora personalul de specialitate ia măsurile ce se impun aplicând instrucțiunile, procedurile și prevederile legale în vigoare aplicabile fiecărui caz în parte;j) pentru respectarea prevederilor art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA prelevează, obligatoriu, proba pentru opinie suplimentară și consemnează, în procesul-verbal de prelevare-recoltare a probei; atunci când operatorul economic refuză prelevarea probei de opinie suplimentară acesta pierde dreptul de a contesta rezultatul obținut în controlul oficial; motivele refuzului se consemnează în procesul verbal de prelevare; proba pentru opinie suplimentară etichetată și ambalată corespunzător se păstrează de către operatorii din industria alimentară în condiții adecvate și se consemnează în procesul-verbal de prelevare; k) dacă, în urma analizei probei de laborator, lotul se clasifică ca fiind neconform, operatorul din industria alimentară este informat imediat. În cazul în care operatorul din industria alimentară dorește să conteste rezultatul obținut în controlul oficial, notifică acest lucru direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București responsabilă cu prelevarea probelor, în termen de cinci zile lucrătoare de la data luării la cunoștință despre rezultat. În cel mai scurt timp posibil de la data înregistrării notificării privind contestarea rezultatului controlului oficial, operatorul din industria alimentară prezintă autorității competente buletinul de analiză obținut în urma testării probei pentru opinie suplimentară. Buletinul de analiză cu care poate fi contestat rezultatul controlului oficial trebuie să fie eliberat de un laborator acreditat (conform SR ISO EN 17025) care utilizează o metodă de determinare care prezintă criterii de performanță cel puțin egale cu cele ale metodei de determinare prin care s-a analizat proba de laborator. În caz de litigiu se inițiază analiza probei de referință în laboratorul național de referință care utilizează metode de referință/de confirmare. Rezultatul obținut în urma analizării probei de referință este cel care stabilește, în final, conformitatea lotului. Costurile privind analiza probei de referință sunt suportate de operatorul din industria alimentară care a contestat rezultatul controlului oficial;l) în cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică PS 04 DGSA denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import“, elaborată de ANSVSA;m) orice modificare a legislației la nivel european, aplicabilă direct statelor membre, va fi luată în considerare în controlul oficial în ceea ce privește produsele alimentare, modul de prelevare și frecvența controalelor fizice;n) supravegherea unităților cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 369/2005, cu amendamentele ulterioare, și art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare și testare/sistemul de control al operatorului, analiza înregistrărilor obținute - buletine de analiză obținute în urma testării - și evaluarea acțiunilor corective și preventive întreprinse, prin identificarea corectă a măsurilor corective și preventive în concordanță și proporționale cu neconformitățile constatate; în cazul în care, în urma controlului, se constată nerespectarea cerințelor legislative, se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificării conformității cu legislația și a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului și testării produselor alimentare sunt suportate de operatori;o) în cadrul controlului oficial, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA verifică existența și implementarea unor sisteme și/sau proceduri privind respectarea cerințelor de trasabilitate în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare;p) la solicitarea operatorului, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA poate să elibereze o copie a buletinului de analiză.22. În anexa nr. 2 capitolul II litera K, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: 2. Produse care conțin, constau sau sunt obținute din porumb
23. În tot cuprinsul ordinului, sintagmele „posturile de inspecție la frontieră din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor“ și „posturile de inspecție la frontieră ale ANSVSA“ se înlocuiesc cu sintagma „posturile de inspecție la frontieră“. 24. În tot cuprinsul anexei nr. 2, sintagma „din bugetul DSVSA, respectiv a posturilor de inspecție la frontieră ale ANSVSA“ se înlocuiește cu sintagma „din bugetul DSVSA.“
+
Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare
și pentru Siguranța Alimentelor,
Geronimo Răducu Brănescu București, 27 octombrie 2017.Nr. 112.----
| EMITENT |
Văzând Referatul de aprobare nr. 5.267 din 29 august 2017, întocmit de Direcția generală sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor și Direcția generală control oficial din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, având în vedere prevederile art. 2 și ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, republicată,ținând cont de prevederile art. 6^3 și ale art. 10 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 pentru organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare,în baza prevederilor art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, cu completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (1) și (3), precum și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emite următorul ordin: + Articolul IOrdinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 și 303 bis din 20 aprilie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:1. În anexa nr. 1, după punctul 11 al notei se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu următorul cuprins:11^1. Prin excepție de la pct. 11, în situații de risc epidemiologic de apariție a unor boli majore sau de răspândire a lor, se pot primi în vederea testării în laborator, în scop de diagnostic, probe prelevate de la animale neidentificate, vii sau moarte, cu proprietar necunoscut sau cu proprietar cunoscut a cărui exploatație nu este înregistrată. Probele sunt trimise la laborator însoțite de toate informațiile disponibile pentru asigurarea trasabilității acestora, respectiv coordonatele GPS ale locului în care se afla animalul ce face obiectul testării sau alte date de identificare ale acestuia.2. În anexa nr. 1, la capitolul I secțiunea 1, punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:1. PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ȘI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIAA. Supravegherea în exploatațiile comerciale
| Exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar | Exploatații comerciale de tip A |
| 1 | 2 |
| I. Supravegherea clinică | I. Supravegherea clinică |
| 1. Medicul de liberă practică împuternicit - când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar oficial - o dată pe an. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnostic care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice. | 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit când este solicitat de proprietar și în vederea certificării mișcării porcinelor 2. Medicul veterinar de liberă practică - semestrialÎn mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei. |
| 3. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sunt supuse în mod regulat și, cel puțin o dată la patru luni, inspecțiilor efectuate de către autoritatea competentă. În mod obligatoriu se completează o fișă de inspecție clinică în exploatație, conform Deciziei 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002. Exploatațiile comerciale care fac comerț intracomunitar cu porci vii sau livrează la abator porci pentru schimb intracomunitar cu carne de porc și produse din carne de porc vor respecta condițiile conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.898 a Comisiei din 26 octombrie 2016 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/764/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, cu modificările și completările ulterioare. | |
| II. Supravegherea serologică | II. Supravegherea serologică |
| 1. pasivă - pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la scroafele ce au avortat peste rata de avort medie a fiecărei exploatații. Rata de avorturi se calculează de fiecare deținător de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate. | 1. pasivă - în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat. |
| 2. activă٭ Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: - în exploatațiile de reproducție, de creștere și îngrășare, de la toate categoriile de porci, exceptând sugarii, se prelevează probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%, raportată la tot efectivul de animale. | 2. activă*** Se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecției anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, astfel: a) de la toți vierii și scroafele; b) de la toate categoriile de porci, cu excepția celor de la lit. a), se vor preleva probe cu asigurarea prevalenței de 5% și confidenței de 95%. |
| III. Supravegherea virusologică | III. Supravegherea virusologică |
| Supraveghere pasivă: a) atunci când numărul de porci morți depășește rata mortalității zilnice** se recoltează probe de organe pentru efectuarea de teste PCR; b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat atunci când numărul lor crește peste rata de îmbolnăviri medii a fiecărei ferme: - sânge pe EDTA pentru efectuarea de teste PCR; c) de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se prelevează probe de organe pentru efectuarea de teste PCR; d) avortoni - pentru efectuarea de teste PCR. | Supraveghere pasivă Pentru efectuarea de teste PCR: a) se prelevează probe de organe, dar nu de la mai mult de 10 porci din fiecare categorie afectată; b) se prelevează de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat: sânge pe EDTA; c) de la porcii morți care au prezentat semne clinice sau prezintă leziuni ce pot fi atribuite pestei porcine clasice, indiferent de rata mortalității, se prelevează probe de organe; d) se recoltează de la toți avortonii. |
* Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale se vor realiza în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar oficial. Pentru efectuarea schimbului intracomunitar cu porci vii din exploatațiile comerciale care fac obiectul unui plan de supraveghere a pestei porcine clasice, implementat de autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în cap. IV lit. F pct. 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, este necesară efectuarea de teste de laborator, cu rezultate negative, în decursul unei perioade de o lună înainte de mișcarea loturilor de porci din exploatație. Plata prelevării și testării se face de către proprietar.
** Rata mortalității zilnice se calculează astfel: numărul de porci care au murit într-un adăpost în aceeași zi, împărțit la numărul de porci prezenți în adăpost în acea zi și înmulțit cu 100. Fiecare exploatație își calculează și o rată a mortalității lunare și pe ciclu de producție.
*** Prelevarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor comerciale de tip A se realizează în perioada iunie-iulie, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în conformitate cu prevederile legale, sub stricta supraveghere a medicului veterinar oficial. Plata manoperei de prelevare a probelor, a analizelor și a examenelor de laborator este suportată de către proprietarul de animale.B. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale
| I. Supravegherea clinică este efectuată de către: 1. Medicul de liberă practică atunci când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morți și cu ocazia certificării mișcării porcinelor٭ | II. Supravegherea serologică 1. pasivă - pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat. | III. Supravegherea virusologică Pasivă, respectiv pe porcine bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate și scroafele ce au avortat: |
| 2. Medicul de liberă practică prin inspecția clinică obligatorie efectuată în perioada februarie - mai și septembrie-octombrie | 2. activă** Supravegherea activă se efectuează în lunile iunie-iulie, după cum urmează: - din exploatații nonprofesionale cu porcine din județele situate de-a lungul graniței terestre a României cu Ucraina, Moldova și Serbia (Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Tulcea, Arad, Timiș, Caraș-Severin) se vor preleva probe de sânge integral pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice, în cadrul supravegherii active a exploatațiilor, astfel: a) din localități situate într-o zonă de 3 km în jurul exploatațiilor comerciale industriale; b) din localități situate pe un cordon de 3 km dea lungul graniței terestre a României cu Ucraina și Serbia; c) din localități situate în jurul punctelor de trecere a frontierei de stat la granița României cu Moldova. | a) pentru efectuarea de teste PCR se prelevează probe de organe de la porcii morți și cei sacrificați de necesitate cu semne ce pot fi atribuite pestei porcine clasice; b) pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice și de la scroafele ce au avortat; c) pentru efectuarea de teste PCR: avortoni. |
| Se interzice creșterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare în scopul evitării contactului cu populația de mistreți.Se interzice accesul porcilor domestici din exploatațiile nonprofesionale pe fondurile de vânătoare. |
٭ În oricare din situațiile menționate, medicul veterinar de liberă practică împuternicit completează o fișă de inspecție, urmărește identificarea posibilelor animale bolnave sau moarte și solicită informații referitoare la posibile modificări ale stării de sănătate sau la posibila evoluție a unor boli la porci. Fișele de inspecție se completează la verificarea oricărui tip de exploatații comerciale și în cele nonprofesionale. Dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit identifică animale moarte sau cu semne clinice ce pot fi atribuite și pestei porcine clasice, prelevează probe pentru teste specifice de laborator, notifică imediat DSVSA și ia pe loc măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară. DSVSA se asigură de faptul că notificarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit, împreună cu primele informații epidemiologice transmise de acesta și rezultatele testelor de laborator, justifică luarea de măsuri oficiale, astfel încât medicul veterinar oficial să finalizeze ancheta epidemiologică și să recolteze probe oficiale în scopul clarificării situației.
٭٭ Prelevarea și testarea probelor pentru detecția anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA în cadrul supravegherii active a exploatațiilor nonprofesionale. Pentru anul 2017, prelevarea de probe în cadrul supravegherii active trebuie implementată după efectuarea analizei de risc în fiecare județ, luând în considerare gradul scăzut de realizare al supravegherii pasive în ultimii ani, precum și vecinătatea cu trei state, respectiv Republica Serbia, Ucraina și Republica Moldova.C. Supravegherea la mistreți*
| I. Supravegherea serologică Prelevarea de probe de ser sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale de la toți mistreții, indiferent de vârstă, vânați. Probele prelevate pentru examene serologice sunt însoțite de probe pereche, prelevate de la aceleași animale, pentru examene virusologice. Se folosesc următoarele teste serologice: 1. Testul ELISA pentru detecția anticorpilor pe probe de ser sanguin sau/și sânge recoltat intracardiac sau din cavitățile corporale. 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. Interpretarea rezultatelor serologice a eventualelor probe pozitive se face ținând cont de istoricul vaccinării contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective și de vârsta animalelor în raport cu ultima vaccinare sau posibila detectare a anticorpilor maternali. | II. Supravegherea virusologică 1. Se efectuează testul RT-PCR pentru detecția genomului viral, pe probe prelevate de la: a) toți mistreții găsiți morți; b) toți mistreții vânați indiferent de vârstă. 2. Testul de imunofluorescență pe probe de la toate animalele prevăzute la pct. 1. 3. Testul de izolare a virusului pe culturi celulare se efectuează în toate cazurile IFD sau RT-PCR pozitive. Pentru testarea virusologică se prelevează următoarele probe: a) organe: splină, tonsile, limfonoduri; b) stern. |
* Probele provenite de la porcii mistreți se recoltează de către medicii veterinari oficiali, de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți sau de alte persoane abilitate și instruite în prealabil în acest sens, conform legislației în vigoare.3. În anexa nr. 1 capitolul I secțiunea 1 punctul 3 subpunctul 3.1, la „Precizări tehnice“ litera B „Programul de control oficial“, litera b) „Prelevarea oficială pentru confirmare“ se modifică și va avea următorul cuprins:
| „b) Prelevarea oficială pentru confirmare:1. În situația în care există incertitudini cu privire la obținerea unor rezultate pozitive la autocontrolul realizat de către operatorul economic, în cel mai scurt timp de la primirea buletinului de analiză cu rezultatul serotipizării efectuată la nivelul LNR-IDSA, DSVSA recoltează probe în cadrul controlului oficial de confirmare.2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene.“ |
| „b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. Prelevarea probelor se face în conformitate cu precizările lit. a); toate probele recoltate sunt analizate la LNR din cadrul IDSA. 2. Odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează, suplimentar, cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploatație pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. 3. Un efectiv de găini de reproducție este considerat pozitiv: (i) în cazul în care se depistează prezența serotipurilor de Salmonella relevante, cu excepția tulpinilor vaccinale, în una sau mai multe probe prelevate de la efectiv, în cadrul Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găini de reproducție; sau (ii) în cazul în care au fost depistați în efectiv agenți antimicrobieni sau cu acțiune bacteriostatică. Această regulă nu se aplică situațiilor excepționale prevăzute la Precizări tehnice, lit. B Programul de control oficial, lit. b), atunci când rezultatul pozitiv inițial pentru Salmonella la autocontrol nu a fost confirmat în urma prelevării oficiale a probelor în conformitate cu protocolul menționat la Precizări tehnice, lit. B - Categorii de probe ce se prelevează lit. a). 4. În caz de confirmare a prezenței serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară, precum și prevederile Programului național de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducție din România. 5. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv este obligatorie prelevarea oficială de probe pentru verificarea eficienței decontaminării; în cazul în care rezultatele testelor oficiale de verificare a eficienței decontaminării sunt necorespunzătoare, se repetă acțiunile de decontaminare, după care se repetă prelevarea oficială de probe până la obținerea de rezultate corespunzătoare; costul analizelor de laborator pentru probele de verificare a eficienței decontaminării prelevate a doua oară, precum și pentru eventualele prelevări ulterioare este suportat de operatorul economic; repopularea unei hale/a unui adăpost în care anterior a fost crescut un efectiv pozitiv la serotipurile relevante de Salmonella se efectuează numai după ce probele oficiale de verificare a eficienței dezinfecției au avut rezultate corespunzătoare.“ |
| „c) în orice caz în care se suspectează o infecție cu Salmonella, atunci când se investighează focare de boli cu transmitere prin alimente, în conformitate cu art. 8 din Directiva 2003/99/CE, sau în orice cazuri în care DSVSA consideră că este necesar, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut la lit. D pct. 4 lit. (b) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2.160/2003; d) în toate celelalte efective din exploatație, în cazul în care se depistează în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului, prezența Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unul din efectivele din exploatație;“. |
| Nr. crt. | Județ | Suprafața totală a județului/kmp | Nr. de localități-țintă | Nr. total de probe/ lună | Nr. total de probe/ perioadă |
| 1. | Alba | 6242 | 3 | 177 | 531 |
| 2. | Arad | 7754 | 4 | 236 | 708 |
| 3. | Argeș | 6862 | 3 | 177 | 531 |
| 4. | Bacău | 6621 | 3 | 177 | 531 |
| 5. | Bihor | 7544 | 3 | 177 | 531 |
| 6. | Bistrița-Năsăud | 5355 | 3 | 177 | 531 |
| 7. | Botoșani | 4986 | 2 | 118 | 354 |
| 8. | Brăila | 4766 | 2 | 118 | 354 |
| 9. | Brașov | 5363 | 3 | 177 | 531 |
| 10. | Buzău | 6103 | 3 | 177 | 531 |
| 11. | Caraș-Severin | 8514 | 4 | 236 | 708 |
| 12. | Călărași | 5088 | 2 | 118 | 354 |
| 13. | Cluj | 6674 | 3 | 177 | 531 |
| 14. | Constanța | 7071 | 3 | 177 | 531 |
| 15. | Covasna | 3710 | 2 | 118 | 354 |
| 16. | Dâmbovița | 4054 | 2 | 118 | 354 |
| 17. | Dolj | 7414 | 3 | 177 | 531 |
| 18. | Galați | 4466 | 2 | 118 | 354 |
| 19. | Giurgiu | 3526 | 2 | 118 | 354 |
| 20. | Gorj | 5602 | 3 | 177 | 531 |
| 21. | Harghita | 6639 | 3 | 177 | 531 |
| 22. | Hunedoara | 7063 | 3 | 177 | 531 |
| 23. | Ialomița | 4453 | 2 | 118 | 354 |
| 24. | Iași | 5476 | 3 | 177 | 531 |
| 25. | Ilfov | 1583 | 1 | 59 | 177 |
| 26. | Maramureș | 6304 | 3 | 177 | 531 |
| 27. | Mehedinți | 4933 | 2 | 118 | 354 |
| 28. | Mureș | 6714 | 3 | 177 | 531 |
| 29. | Neamț | 5896 | 3 | 177 | 531 |
| 30. | Olt | 5498 | 3 | 177 | 531 |
| 31. | Prahova | 4716 | 2 | 118 | 354 |
| 32. | Satu Mare | 4418 | 2 | 118 | 354 |
| 33. | Sălaj | 3864 | 2 | 118 | 354 |
| 34. | Sibiu | 5432 | 3 | 177 | 531 |
| 35. | Suceava | 8553 | 4 | 236 | 708 |
| 36. | Teleorman | 5790 | 3 | 177 | 531 |
| 37. | Timiș | 8697 | 4 | 236 | 708 |
| 38. | Tulcea | 8499 | 4 | 236 | 708 |
| 39. | Vaslui | 5318 | 3 | 177 | 531 |
| 40. | Vâlcea | 5765 | 3 | 177 | 531 |
| 41. | Vrancea | 4857 | 2 | 118 | 354 |
| 42. | Municipiul București | 228 | 1 | 59 | 177 |
| Total | 238 391 | 114 | 6726 | 20178 |
| I. Supravegherea în exploatațiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploatațiile comerciale |
| A. Testarea ecvideelor în exploatațiile indemne din localitățile libere de AIE 1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploatațiile nonprofesionale se realizează o dată pe an în perioada februarie-aprilie. Excepție fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie și la un interval de 6 luni. 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins: - testul Coggins se efectuează la LSVSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; - ecvideele prevăzute în Decizia nr. 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România se testează la LNR-IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. 3. La ecvideele care sunt identificate și prin dangalizare, în nota de însoțire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menționează și dangaua. 4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafața corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la același animal. 5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secțiunea VII a pașaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial, după caz. 6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii. 7. Toate ecvideele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se supun unei noi prelevări; prelevarea se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial; prelevarea se efectuează în maximum 5 zile lucrătoare de la eliberarea primului buletin de analiză cu rezultat pozitiv; proba se sigilează și se trimite la LSVSA în maximum 24 de ore de la recoltare. Confirmarea bolii se efectuează pe baza rezultatului pozitiv înscris în buletinul de analiză eliberat în urma celei de-a doua testări. 8. Animalele la care s-a confirmat boala se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele la care s-a confirmat boala, care, din motive de sănătate animală sau sănătate publică, nu pot fi sacrificate întrun abator, pot fi ucise din dispoziția DSVSA, dacă se încadrează în următoarele categorii: animale bolnave cu semne clinice, animale clasificate ca nedestinate consumului uman, animale pentru care a fost emis un document de identificare duplicat și sunt excluse din lanțul alimentar, animale pentru care a fost emis un document de identificare înlocuitor sau alte situații speciale; cadavrele ecvideelor ucise se elimină în conformitate cu prevederile legislative în vigoare. 9. În exploatațiile în care există ecvidee cu rezultat pozitiv la prima testare se declară suspiciunea de boală și se instituie măsurile corespunzătoare până la infirmarea/confirmarea acesteia. 10. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării, ambalării, transportului probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformități, directorul executiv aprobă o altă prelevare. | A. Testarea ecvideelor în exploatațiile indemne din localitățile libere de AIE 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: a) armăsarii folosiți temporar în stațiunile de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an, după cum urmează: (i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine; b) armăsarii din stațiunile de montă, la autorizare și de două ori pe an, la un interval de 6 luni; c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociații hipice/ cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement și din alte unități specializate, de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie și la un interval de 6 luni 2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepția ecvideelor prevăzute în Decizia nr. 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia nr. 346/2010/UE, de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. 3. La ecvideele care sunt identificate și prin dangalizare, în nota de însoțire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menționează și dangaua. 4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafața corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la același animal. 5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secțiunea VII a pașaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz. 6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii. 7. Toate ecvideele care au obținut rezultat pozitiv la testul Coggins se supun unei noi prelevări; prelevarea se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial; prelevarea se efectuează în maximum 5 zile lucrătoare de la eliberarea primului buletin de analiză cu rezultat pozitiv; proba se sigilează și se trimite la LSVSA în maximum 24 de ore de la recoltare. Confirmarea bolii se efectuează pe baza rezultatului pozitiv înscris în buletinul de analiză eliberat în urma celei de-a doua testări. 8. Animalele la care s-a confirmat boala se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele la care s-a confirmat boala, care, din motive de sănătate animală sau sănătate publică, nu pot fi sacrificate întrun abator, pot fi ucise din dispoziția DSVSA, dacă se încadrează în următoarele categorii: animale bolnave cu semne clinice, animale clasificate ca nedestinate consumului uman, animale pentru care a fost emis un document de identificare duplicat și sunt excluse din lanțul alimentar, animale pentru care a fost emis un document de identificare înlocuitor sau alte situații speciale; cadavrele ecvideelor ucise se elimină în conformitate cu prevederile legislative în vigoare. |
| Cu aprobarea directorului executiv al DSVSA se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic și o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de către o comisie formată din: 2 specialiști ai DSVSA - un reprezentant din cadrul serviciului de sănătate animală și un reprezentant din cadrul serviciului de inspecții, precum și medicul veterinar de liberă practică împuternicit și se sigilează. | 9. În exploatațiile în care există ecvidee cu rezultat pozitiv la prima testare se declară suspiciunea de boală și se instituie măsurile corespunzătoare până la infirmarea/confirmarea acesteia. 10. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării, ambalării, transportului probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformități, directorul executiv aprobă o altă prelevare. Cu aprobarea directorului executiv al DSVSA se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR-IDSA pentru diagnostic și o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de către o comisie formată din: 2 specialiști ai DSVSA - un reprezentant din cadrul serviciului de sănătate animală și un reprezentant din cadrul serviciului de inspecții, precum și medicul veterinar de liberă practică împuternicit și se sigilează. |
| B. Testarea ecvideelor în exploatațiile contaminate Dacă în exploatație sunt mai multe ecvidee și cel puțin unul a avut rezultat pozitiv la testul Coggins de confirmare, acesta/acestea se elimină, iar restul animalelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obținerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploatație; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test după alte 90 de zile. Exploatațiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. | B. Testarea ecvideelor în exploatațiile contaminate Dacă în exploatație sunt mai multe ecvidee și cel puțin unul a fost diagnosticat cu AIE, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obținerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploatație; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test după alte 90 de zile. Exploatațiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. |
| C. Testarea ecvideelor în localitățile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care toate ecvideele din localitatea respectivă au obținut un rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test după alte 90 de zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localități în care evoluează AIE, se testează la data împlinirii vârstei de 6 luni. | C. Testarea ecvideelor în localitățile contaminate 1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care toate ecvideele din localitatea respectivă au obținut un rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test după alte 90 de zile. 2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localități în care evoluează AIE, se testează la data împlinirii vârstei de 6 luni. |
| D. Testarea ecvideelor în vederea circulației pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 37/2010 privind circulația ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, și ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploatații libere de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în care au trecut 90 de zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obținut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mișcării. Excepția o constituie ecvideele care sunt transportate direct sau indirect la abatorizare, cu condiția ca acestea să fi fost supuse testării pentru AIE conform prevederilor programului de supraveghere. Testul Coggins se efectuează la LSVSA. | D. Testarea ecvideelor în vederea circulației pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 37/2010, cu modificările ulterioare, și ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploatații libere de AIE pot părăsi exploatațiile în cazul în care au trecut 90 de zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obținut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mișcării. Excepția o constituie ecvideele care sunt transportate direct sau indirect la abatorizare, cu condiția ca acestea să fi fost supuse testării pentru AIE conform prevederilor programului de supraveghere. Testul Coggins se efectuează la LSVSA. |
| E. Testarea ecvideelor în vederea mișcării intracomunitare Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 346/2010/UE, precum și ale Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 37/2010, cu modificările ulterioare. | E. Testarea ecvideelor în vederea mișcării intracomunitareSe efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 346/2010/UE, precum și ale Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 37/2010, cu modificările ulterioare. |
| Pentru ecvideele care fac obiectul mișcării intracomunitare sau în țări terțe, indiferent de destinație, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulației pe teritoriul altor state membre sau țări terțe, indiferent de destinație, sau care provin din exploatațiile menționate în Decizia nr. 346/2010/UE se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA. | Pentru ecvideele care fac obiectul mișcării intracomunitare sau în țări terțe, indiferent de destinație, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulației pe teritoriul altor state membre sau țări terțe, indiferent de destinație, sau care provin din exploatațiile menționate în Decizia nr. 346/2010/UE se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA. |
| F. Testarea ecvideelor introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, precum și a celor reîntoarse în țară Toate ecvideele introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziție. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în țară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 de zile. | F. Testarea ecvideelor introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, precum și a celor reîntoarse în țară Toate ecvideele introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziție. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezența medicului veterinar oficial. Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în țară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 de zile. |
| G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA elaborează și transmite, în vederea implementării, instrucțiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul și eradicarea AIE. | G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA elaborează și transmite, în vederea implementării, instrucțiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul și eradicarea AIE. |
| H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care sunt scoase din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea AIE, cu respectarea următoarelor condiții: 1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul AIE; 2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul național de eradicare a AIE și nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009, cu modificările ulterioare; 3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare și se înscriu în baza de date SIIE; 4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinație fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploatație; 5. DSVSA Tulcea stabilește, de comun acord cu abatorul de destinație, data la care va avea loc transportul; data se stabilește cu 7-10 zile înaintea derulării transportului intenționat; 6. DSVSA Tulcea informează cu 7-10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinație despre data transportului; 7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinație, DSVSA din județele de tranzit și abatorul de destinație despre desfășurarea transportului, graficul și ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor; 8. abatorul de destinație confirmă recepționarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinație a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepționat; 9. abatorul de destinație instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul AIE; 10. DSVSA de la locul de destinație transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepționat. Transportul de ecvidee este însoțit de următoarele documente: a) certificat sanitar-veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare; la rubrica «Data și rezultatul ultimului test pentru anemie infecțioasă ecvină» a acestui certificat se înscrie următoarea mențiune: «ecvidee expediate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, cu modificările ulterioare»; b) pașaport; c) document referitor la informații privind lanțul alimentar. | |
| I. Laboratoarele de diagnostic își planifică recepția și introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 de ore pentru validarea reacției serului martor pozitiv, iar citirea finală și interpretarea rezultatelor să fie efectuată la 48 de ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE, ultima ediție. | |
| „Nr crt. | Examen de laborator^1 | Substanța | Grupa de furaje/matrici^2 | Tip supraveghere | Unități controlate/operatori | Referențial interpretare rezultate^3 |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | Pesticide organoclorurate și PCB | Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, camphechlor (toxafen), chlordan (sumă izomeri cis, trans și oxiclordan), DDT (sumă DDT, DDD sau TDE, DDE) endosulfan (sumă izomeri alfa, beta și endosulfan sulfat), endrin (sumă endrină și delta-cetoendrină), heptachlor (sumă heptachlor și epoxid de heptachlor), hexachlorbenzen (HCB), hexachlorcicloxhexan (HCH - alfa, beta, gama) Conform Regulamentului (UE) nr. 574/2011 al Comisiei din 16 iunie 2011 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de nitriți, melamină, Ambrosia spp. și transferul de anumite coccidiostatice sau histomonostatice, precum și de consolidare a anexelor I și II, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (UE) nr. 744/2012 al Comisiei din 16 august 2012 de modificare a anexelor I și II la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsenic, fluor, plumb, mercur, endosulfan, dioxine, Ambrosia spp., diclazuril și lasalocid A sodiu și pragurile de acțiune pentru dioxine, cu amendamentele ulterioare | Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat PIF Albița, PIF Galați, PIF Sculeni, PIF Siret | Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare |
| Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/depozite | ||||
| Grăsimi și uleiuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| PCB neasemănătoare dioxinelor (ICES-6): PCB 28, 52, 101, 138, 153 și 180Conform Regulamentului (UE) nr. 277/2012 al Comisiei din 28 martie 2012 de modificare a anexelor I și II ale Directivei 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime și pragurile de acțiune pentru dioxine și bifenili policlorurați, cu amendamentele ulterioare | Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat PIF Albița și PIF Sculeni | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare | ||
| Materii prime furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făina de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat Unități furnizoare/ depozite | ||||
| Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați și oxizi) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat și PIF Moravița | ||||
| Aditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți și agenți antiaglomeranți | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat |
^1 Examene corespunzătoare matricilor indicate.
^2 În cererea de analiză se precizează, obligatoriu, tipul furajului combinat - complet sau complementar -, conform definițiilor din Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei, cu amendamentele ulterioare, și se specifică inclusiv datele cu privire la specia, categoria, vârsta animalelor cărora le sunt destinate - în zile, săptămâni, luni, corespunzătoare speciei -, acesta fiind criteriu de acceptare a cererii de analiză (de exemplu, bovine - vaci lapte, viței 4 luni; păsări - pui carne 21 de zile; puicuțe ouătoare 16 săptămâni; porci - tineret la îngrășat peste 2 luni, scrofițe reproducție).
^3 Cu privire la referențialul pentru interpretarea rezultatelor precizăm că actele normative care reglementează domeniul se pot reactualiza în conformitate cu legislația națională, comunitară și internațională. Fiecare regulament european poate include alte referințe care să amendeze documentul inițial.
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| Grăsimi și uleiuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| 2. | Micotoxine | Aflatoxina B1 | Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare |
| Unități furnizoare/depozite/distribuitori/ importator; PIF Albița, PIF Sculeni, PIF Constanța Nord, PIF Galați | ||||||
| Exploatații comerciale | ||||||
| Exploatații nonprofesionale | ||||||
| Furaje combinate pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Moravița, PIF Siret | ||||
| Deoxynivalenol (DON) | Cereale boabe și subproduse | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni, PIF Albița | Recomandarea Comisiei nr. 576/2006 referitoare la prezența a deoxinivalenol, zearalenona, ocratoxina A, T-2, HT-2 și fumonizină în hrana destinată animalelor Recomandarea Comisiei 2013/165/UE privind prezența toxinelor T-2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare | ||
| Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Zearalenona | Cereale boabe și subproduse | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni, PIF Galați și PIF Albița | |||
| Furaje combinate pentru porci și rumegătoare | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Ochratoxina A | Cereale boabe și subproduse | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni | |||
| Furaje combinate pentru porci și păsări | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Fumonisina B1+B2 | Cereale boabe și subproduse | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni | |||
| Furaje combinate pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| T-2 | Cereale boabe și subproduse | Monitorizare (probă selectivă) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni și PIF Albița | |||
| 3. | Metale grele | Plumb, cadmiu, arsen, mercur | Materii prime furajere vegetale: cereale boabe și subproduse, leguminoase boabe și subproduse, semințe întregi și subproduse oleaginoase | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Sculeni, PIF Albița, PIF Galați, PIF Siret | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare |
| Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Unități furnizoare/depozite | ||||||
| Materii prime furajere de origine minerală (carbonați, fosfați și oxizi) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat, PIF Albița și PIF Moravița | ||||
| Furaje complete pentru păsări, porci, rumegătoare, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Plumb, cadmiu, arsen | Aditivi furajeri: grupe funcționale de oligoelemente, lianți și agenți antiaglomeranți | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat și PIF Halmeu | |||
| Plumb, cadmiu | Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | |||
| Plumb | Furaje simple: furaje fibroase și grosiere, murate și verzi | Control (probă planificată) | Exploatații comerciale | |||
| 4. | Nitriți | Nitriți | Materii prime furajere | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat PIF Sculeni | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioareRegulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare |
| Furaje complete pentru porci, rumegătoare, păsări, cabaline, pești de crescătorie și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| 5. | Impurități botanice: semințe de buruieni, plante toxice Semințe Plante invazive cu potențial alergen Alte substanțe nedorite (dăunători) | Semințe și coji, fructe de buruieni nemăcinate, nezdrobite și plante cu conținut de alcaloizi, glicozizi și alte substanțe toxice | Materii prime furajere: cereale boabe, leguminoase boabe; semințe întregi oleaginoase și subproduse (șroturi) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare |
| Ambrosia artemisiifolia | Materii prime furajere vegetale: cereale boabe (mei, sorg, grâu, secară și orz), semințe întregi oleaginoase (soia, floarea-soarelui, rapiță și in) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | |||
| Alte semințe și fructe: amestecuri de grăunțe și semințe nemăcinate pentru păsări (inclusiv hrana porumbeilor, păsărilor de colivie și păsărilor de expoziție) | Control (probă planificată) | Producători Furnizori Distribuitori Importator | ||||
| Claviceps spp. (Cornul secarei) | Cereale boabe (grâu, ovăz, orz, secară și triticale) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 6. | Constituenți de origine animală (interdicția de furajare cu PAP - proteine animale procesate) | Identificarea microscopică a constituenților de origine animală | Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 42/2005 privind măsurile pentru implementarea interdicției totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă Regulamentul (UE) nr. 56/2013 al Comisiei din 16 ianuarie 2013 de modificare a anexelor I și IV ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele ulterioare |
| Unități furnizoare și depozite | ||||||
| Preamestecuri (premixuri) de aditivi furajeri (cu conținut de proteină brută > 5%) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Exploatații comerciale | ||||||
| Grăsimi animale | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Furaje complete pentru păsări și porci | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii | ||||||
| Mijloace de transport înregistrate^4 | ||||||
| Exploatații comerciale | ||||||
| Exploatații nonprofesionale | ||||||
| Furaje complete pentru rumegătoare | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Unități producătoare de furaj combinat pentru mai multe specii | ||||||
| Mijloace de transport înregistrate | ||||||
| Exploatații comerciale | ||||||
| Exploatații mixte rumegătoare/nerumegătoare | ||||||
| Exploatații nonprofesionale | ||||||
| Amestec unic pentru rumegătoare (amestec de uruieli din materii cerealiere boabe) | Control (probă planificată) | Exploatații comerciale | ||||
| Control (probă planificată) | Exploatații nonprofesionale | |||||
| Furaje complete pentru acvacultură^5 | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Exploatații acvacultură | ||||||
| 7. | Melamină | Melamină | Hrană pentru animale cu conținut ridicat de proteină (hrană pentru animale ce conține produse derivate din lapte, înlocuitori din lapte praf, produse din soia sau pe bază de soia și materii obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare |
^4 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conținut de făină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucișate.
^5 În cazul furajelor cu conținut declarat de proteină provenită de la procesarea subproduselor de origine animală (mamifer terestru/pasăre) se va utiliza metoda PCR.
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 8. | Substanțe interzise ca aditivi furajeri^6 | Substanțe cu acțiune antimicrobiană, promotori de creștere: amprol, dimetridazol, ronidazol, carbadox, olaquindox, tylosin, spiramicină, virginamicină, zincbacitracină, tetraciclină, oxitertraciclină și clortetraciclină | Furaje complete pentru păsări (pui de găină, curcani, rațe), porci, rumegătoare (bovine, ovine și caprine) și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat și PIF Siret | Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor, cu amendamentele ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 925/2005/CE referitoare la coordonarea programului de inspecție în sectorul hranei pentru animale pentru anul 2006, în conformitate cu Directiva Consiliului 95/53/EC Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare |
| Exploatații comerciale | ||||||
| 9. | Substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate^7 (non-țintă - transfer inevitabil) | Substanțe cu acțiune histomonostatică și coccidiostatică: monensin, narasin, salinomicin, nicarbazin, lasalocid, robenidină și diclazuril | Furaje complete pentru: păsări (pui de găină, curcani, rațe, prepeliță, fazani, bibilici și potârnichi), porci, rumegătoare (bovine, ovine și caprine), cabaline și iepuri | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare |
| Exploatații comerciale | ||||||
| 10. | Substanțe coccidiostatice^8 pentru furaje vizate^9 (țintă) | Substanțe cu acțiune histomonostatică și coccidiostatică: monensin, narasin, salinomicin, nicarbazin, lasalocid, robenidină și diclazuril | Furaje complete pentru păsări (pui pentru îngrășat, puicuțe pentru ouat, curcani, prepelițe, fazani, bibilici și potârnichi) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003, cu amendamentele ulterioare Community Register of Feed Additives (categoria 5 Coccidiostatice și histomonostatice/ Coccidiostatice și alte substanțe medicinale) |
| Exploatații comerciale | ||||||
| 11. | Cupru și zinc total^10 | Cupru total și zinc total | Furaje complete pentru porci | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Regulamentul (CE) nr. 1.334/2003 al Comisiei din 25 iulie 2003 de modificare a condițiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de oligoelemente, cu amendamentele ulterioare |
^6 Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanțe nu este permisă pentru niciuna dintre matricile și unitățile prevăzute.
^7 Furajele nevizate reprezintă furajele care nu conțin coccidiostatic. Nu se trimit spre analiză furaje care conțin coccidiostatic cu solicitarea de substanțe coccidiostatice pentru furaje nevizate.
^8 Lista combinațiilor de analiți/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute de regulamentele specifice conform Registrului comunitar al aditivilor furajeri - Regulamentul (CE) nr. 1.831/2003 (Community Register of Feed Additives - Regulation (EC) No 1.831/2003en).
^9 Furajele vizate reprezintă furajele care conțin coccidiostatic. În cererea de analiză se precizează în mod obligatoriu destinația produsului (specie, categorie și vârstă), coccidiostaticul utilizat, denumirea comercială și rata includerii. Solicitarea este strict pentru determinarea coccidiostaticului inclus.
^10 Rețetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 12. | Microorganisme patogene | Salmonella spp. | Materii prime furajere: semințe întregi de oleaginoase (soia boabe tratată termic) și subproduse (șroturi de: soia, floarea-soarelui, rapiță, in și bumbac) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății și familiei nr. 249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate și salubritate pentru producerea, importul, controlul calității, comercializarea și utilizarea nutrețurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanțelor energetice, substanțelor minerale și a nutrețurilor speciale Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor și agenților zoonotici, cu modificările ulterioare |
| Produse și derivate din lapte și înlocuitori de lapte praf | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | ||||
| Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități furnizoare și depozite | Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată, cu amendamentele ulterioare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| Probe din etapa de producție primară (praf) | Monitorizare (probă selectivă) | Unități producătoare de furaj combinat, transportor și unitatea de răcire (granulare) | SR EN ISO 6579/AC 2007 Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2006, cu modificările ulterioare | |||
| Furaje combinatepentru păsări și porci | Monitorizare (probă selectivă) | Unități producătoare de furaj combinat | Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor și al ministrului sănătății și familiei nr. 249/358/2003Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2006, cu modificările ulterioare | |||
| Enterobacteriaceae | Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Regulamentul (UE) nr. 142/2011, cu amendamentele ulterioare | ||
| Control (probă planificată) | Unități furnizoare/ depozite | |||||
| Clostridium perfringens | Materii furajere obținute prin procesarea peștelui sau viețuitoarelor marine (făină de pește și hidrolizate proteice de pește) | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | |||
| Unități furnizoare/ depozite | ||||||
| Listeria monocytogenes | Furaje murate: silozuri și semisilozuri | Monitorizare (prelevare la suspiciune) | Exploatații comerciale | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 34/2006, cu modificările ulterioare | ||
| 13. | Dioxină, furani și PCB asemănătoare dioxinelor | Suma PCDD și PCDF PCB asemănătoare dioxinelor | Uleiuri vegetale și subprodusele acestora | Control (probă planificată) | Unități producătoare de furaj combinat | Directiva 2002/32/CE, cu amendamentele ulterioare |
| Nr. crt. | Categoria de alimente^(4) | Nr. de unități (eșantioane)/probă^(3) | Criterii | Metoda analitică de referință^(1) | Referențial interpretare rezultate^(2) | Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranță a alimentelor^(29) |
| 1. | Alimente gata pentru consum destinate sugarilor și produse alimentare gata pentru consum destinate unor scopuri medicale speciale^(7) | 10 | Listeria monocytogenes | EN ISO 11290-1 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 2. | Alimente gata pentru consum, care permit dezvoltarea Listeriei monocytogenes, altele decât cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale speciale (numai categoriile de alimente care se comercializează ca produse finite, fără a mai fi supuse ulterior altor tratamente termice) | 5 | Listeria monocytogenes | EN ISO 11290-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 3. | Alimente gata pentru consum care nu permit dezvoltarea Listeriei monocytogenes, altele decât cele destinate sugarilor sau unor scopuri medicale speciale ^(7) (8) | 5 | Listeria monocytogenes | EN ISO 11290-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 4. | Carne tocată și carne preparată destinate consumului în stare crudă | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 5. | Carne tocată și carne preparată de pasăre destinate să fie consumate gătite | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 6. | Carne tocată și carne preparată provenite de la alte specii decât pasăre, destinate să fie consumate gătite | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 7. | Carne separată mecanic^(13) | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 8. | Produse din carne destinate consumului în stare crudă, cu excepția produselor pentru care procesul de fabricație sau compoziția elimină riscul de contaminare cu Salmonella | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 9. | Produse din carne de pasăre destinate să fie consumate gătite | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 10. | Gelatină și colagen | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață și din import în timpul perioadei lor de conservare PIF Constanța Sud |
| 11. | Unt și smântână fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare^(20) | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 12. | Lapte praf și zer praf | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Enterotoxina stafilococică | Metoda europeană de screening a «EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv»^(19) | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare | |||
| 13. | Înghețată^(16), cu excepția produselor pentru care procesul de fabricație sau compoziția elimină riscul de contaminare cu Salmonella | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Nr. crt. | Categoria de alimente^(4) | Nr. de unități (eșantioane)/probă^(3) | Criterii | Metoda analitică de referință^(1) | Referențial interpretare rezultate^(2) | Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranță a alimentelor^(29) |
| 14. | Produse din ouă, cu excepția produselor pentru care procesul de fabricație sau compoziția elimină riscul de contaminare cu Salmonella | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 15. | Produse alimentare gata pentru consum conținând ouă crude, cu excepția produselor pentru care procesul de fabricație sau compoziția elimină riscul de contaminare cu Salmonella | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 16. | Crustacee și moluște tratate termic | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 17. | Moluște bivalve vii și echinoderme, tunicate și gasteropode vii | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare Gasteropode vii din import PIF Halmeu PIF Moravița |
| 1^(18) | E. coli(12) | ISO/TS 16649-3 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare | ||
| 18. | Brânzeturi din lapte crud și din lapte care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Enterotoxina stafilococică | Metoda europeană de screening a «EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv»^(19) | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare | |||
| 19. | Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea | 5 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Enterotoxina stafilococică | Metoda europeană de screening a «EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv»^(19) | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare Brânzeturi maturate din import PIF Moravița | |||
| 20. | Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale - brânzeturi proaspete - din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea | 5 | Enterotoxina stafilococică | Metoda europeană de screening a «EU-RL pentru stafilococ coagulaza pozitiv»^(19) | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 21. | Lapte praf pentru sugari și alimente dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate copiilor sub 6 luni^(17) | 30 | Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii) | ISO/TS 22964 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 22. | Formule de început deshidratate și produse alimentare dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni | 30 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 23. | Formule de continuare deshidratate | 30 | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Nr. crt. | Categoria de alimente^(4) | Nr. de unități (eșantioane)/probă^(3) | Criterii | Metoda analitică de referință^(1) | Referențial interpretare rezultate^(2) | Etapa căreia i se aplică criteriul de siguranță a alimentelor^(29) |
| 24. | Carne proaspătă de pasăre ^(21) | 5 | Salmonella typhimurium ^(22) Salmonella enteritidis | EN ISO 6579 (pentru detecție) Sistemul White-Kaufmann - Le Minor (pentru serotipizare) | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| 25. | Produse din pescuit din specii de pești asociate cu cantități mari de histidină^(25) | 9 | Histamină^(26) | HPLC | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare Produse din pescuit din import PIF Constanța Sud |
| 26. | Produse din pescuit care au fost supuse unui tratament de maturare a enzimelor în saramură, fabricate din specii de pești asociate cu cantități mari de histidină^(25) | 9 | Histamină^(26) | HPLC | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Alimente introduse pe piață în timpul perioadei lor de conservare |
| Nr. crt. | Categoria de alimente^(4) | Nr. de unități (eșantioane)/ probă^(3) | Criterii | Metoda analitică de referință^(1) | Referențial interpretare rezultate^(2) | Etapa căreia i se aplică criteriul de igienă a procesului tehnologic |
| 1. | Carcase de bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline^(9) | 5 | Număr total de germeni | ISO 4833 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare |
| 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare | ||
| 5^(10) | Salmonella | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Carcase după toaletare, dar înainte de refrigerare | ||
| 2. | Carcase de păsări, respectiv broileri și curcani | 5^(10) | Salmonella/25 g de probă comună din pielea gâtului recoltate la nivelul abatoarelor | EN ISO 6579 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Carcase după refrigerare |
| 3. | Carne tocată | 5 | Număr total de germeni^(11) | ISO 4833 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| E. coli(12) | ISO 16649-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație | |||
| 4. | Carne separată mecanic^(13) | 5 | Număr total de germeni | ISO 4833 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| E. coli(12) | ISO 16649-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație | |||
| 5. | Carne preparată | 5 | E. coli(12) | ISO 16649-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 6. | Lapte pasteurizat și alte produse lactate lichide pasteurizate^(14) | 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 7. | Brânzeturi din lapte sau zer care a fost supus unui tratament termic | 5 | E. coli^(15) | ISO 16649-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | În timpul procesului de fabricație, când se preconizează că numărul de E. coli este cel mai ridicat |
| 8. | Brânzeturi din lapte crud și din lapte care a fost supus unui tratament termic mai slab decât pasteurizarea | 5 | Stafilococi coagulazo-pozitivi | EN ISO 6888-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | În timpul procesului de fabricație, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel mai ridicat |
| Nr. crt. | Categoria de alimente^(4) | Nr. de unități (eșantioane)/ probă^(3) | Criterii | Metoda analitică de referință^(1) | Referențial interpretare rezultate^(2) | Etapa căreia i se aplică criteriul de igienă a procesului tehnologic |
| 9. | Brânzeturi maturate din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea | 5 | Stafilococi coagulazo-pozitivi | EN ISO 6888-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | În timpul procesului de fabricație, când se preconizează că numărul de stafilococi este cel mai ridicat Brânzeturi maturate din import PIF Moravița |
| 10. | Brânzeturi nematurate sub formă de pastă moale - brânzeturi proaspete - din lapte sau zer care a fost supus pasteurizării sau unui tratament termic mai puternic decât pasteurizarea | 5 | Stafilococi coagulazo-pozitivi | EN ISO 6888-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 11. | Unt și smântână fabricate din lapte crud sau din lapte care a fost supus unui tratament termic inferior celui de pasteurizare | 5 | E. coli^(15) | ISO 16649-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 12. | Lapte praf și zer praf^(14) | 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| Stafilococi coagulazo-pozitivi | EN ISO 6888-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație | |||
| 13. | Înghețată^(16) și deserturi lactate congelate | 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație PIF Moravița |
| 14. | Formule de început deshidratate și produse alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni | 10 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-1 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 5 | Bacillus cereus prezumtiv | EN ISO 7932 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație | ||
| 15. | Formule de continuare deshidratate | 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-1 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 16. | Produse din ouă | 5 | Enterobacteriaceae | ISO 21528-2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| 17. | Produse decorticate și fără cochilie din crustacee și moluște tratate termic | 5 | E. coli | ISO 16649-3 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| Stafilococi coagulazo-pozitivi | EN ISO 6888-1 sau 2 | Regulamentul (CE) nr. 2.073/2005, cu amendamentele ulterioare | Sfârșitul procesului de fabricație |
| „Nr. crt. | Grupa de substanțe | Matrice | Locul de prelevare | Referențial interpretare rezultate |
| 5. | A5 | Urină Ficat | Abator | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creșterea animalelor de fermă a unor substanțe cu acțiune hormonală sau tireostatică și a celor betaagoniste, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CEDirectiva 2008/97/CE, cu amendamentele ulterioare |
| .................................................................................................................................................................................................... | ||||
| 17. | B3d | Ficat Mușchi | Abator, PIF Constanța Sud | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare“ |
| Nr. crt. | Grupa de substanțe | Matrice | Locul de prelevare | Referențial interpretare rezultate |
| „1. | A1 | Mușchi | Abator Exploatații PIF Siret | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CEDirectiva 2008/97/CE, cu amendamentele ulterioare |
| 2. | A2 | Mușchi | Abator Exploatații PIF Halmeu PIF Siret | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CEDirectiva 2008/97/CE, cu amendamentele ulterioare |
| 3. | A3 | Mușchi Ficat | Abator Exploatații | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CE |
| 4. | A4 | Ficat Mușchi | Abator Exploatații PIF Constanța Sud | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CE |
| .............................................................................................................................................................................................................................. | ||||
| 7. | B1 | Mușchi | Abator PIF Halmeu | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare |
| .............................................................................................................................................................................................................................. | ||||
| 9. | B2b | Ficat | Abator | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare |
| 10. | B2c | Mușchi | Abator PIF Siret | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare |
| 11. | B2e | Mușchi | Abator PIF Halmeu | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 582/2009Decizia 2005/34/CE |
| 12. | B2f | Ficat | Abator PIF Constanța Nord | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare Directiva 96/23/CE, cu amendamentele ulterioare |
| ............................................................................................................................................................................................................................. | ||||
| 15. | B3c | Mușchi | Abator PIF Halmeu PIF Siret | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CEE) nr. 315/93, cu amendamentele ulterioare |
| 16. | B3d | Ficat Mușchi | Abator | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare“ |
| Nr. crt. | Grupa de substanțe | Matrice | Locul de prelevare | Referențial interpretare rezultate |
| „1. | A1 | Pește | Exploatație piscicolă PIF Constanța Sud | Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările și completările ulterioare Decizia 2005/34/CEDirectiva 2008/97/CE, cu amendamentele ulterioare |
| ................................................................................................................................................................................................................................ | ||||
| 5. | B1 | Pește | Exploatație piscicolă | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare |
| 6. | B2a | Pește | Exploatație piscicolă | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare |
| 7. | B3a | Pește | Exploatație piscicolă PIF Constanța Sud | Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare |
| 8. | B3c | Pește | Exploatație piscicolă PIF Constanța Nord PIF Constanța Sud PIF Otopeni PIF Siret | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CEE) nr. 315/93, cu amendamentele ulterioare |
| Nr. crt. | Grupa de substanțe | Matrice | Locul de prelevare | Referențial interpretare rezultate |
| 9. | B3d | Pește | Exploatație piscicolă PIF Constanța Sud | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare |
| 10. | B3e | Pește | Exploatație piscicolă PIF Constanța Sud | Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce privește stabilirea limitelor de performanțe minime cerute (LPMC) pentru anumite reziduuri din alimentele de origine animală“ |
| Nr. crt. | Grupa de substanțe | Matrice | Locul de prelevare | Referențial interpretare rezultate |
| „1. | A6 | Miere | Centru colectare PIF Albița | Decizia 2003/181/CE |
| 2. | B1 | Miere | Centru colectare PIF Albița | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare |
| 3. | B2c | Miere | Centru colectare PIF Sculeni | Regulamentul (UE) nr. 37/2010, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare |
| .............................................................................................................................................................................................................................. | ||||
| 5. | B3a | Miere | Centru colectare | Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare |
| 6. | B3b | Miere | Centru colectare PIF Albița PIF Constanța Sud | Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare |
| 7. | B3c | Miere | Centru colectare PIF Albița PIF Siret | Regulamentul (CE) nr. 1.881/2006, cu amendamentele ulterioare Regulamentul (CEE) nr. 315/93, cu amendamentele ulterioare“ |
| „8. | B3f | Miere | Centru colectare | Regulamentul (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare“ |
| Contaminare radioactivă | Radioactivitate cumulată de CS^137 și CS^134 | Grâu | Conform Planului de monitorizare a furajelor | PIF Albița și PIF Sculeni | Ordinul ministrului sănătății publice, al președintelui ANSVSA și al președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 1.805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucțiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului și Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare și furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgență radiologică, la condițiile speciale de export al produselor alimentare și furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situații de urgență radiologică, precum și la condițiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte țări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl. |
| Tărâțe de grâu | PIF Albița | ||||
| Lizină | PIF Constanța Sud | ||||
| Fosfat monocalcic | PIF Halmeu | ||||
| Orz | PIF Galați PIF Sculeni | ||||
| Porumb | PIF Sculeni |
| Produse de origine nonanimală | Locul de prelevare | Frecvența probelor recoltate | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Lămâi, gutui, caise, cireșe, prune, curmale, piersici, inclusiv nectarine și hibrizi similari, kiwi, ananas, avocado, mango, țelină rădăcină, păstârnac rădăcină, pătrunjel rădăcină, cartofi dulci, ridichi, usturoi, ceapă, ceapă verde, pepene verde, pepene galben, pepene amar (Momordica charantia), dovlecei, gulii, brocoli, varză, varză creață, varză de Bruxelles, salată (în stare proaspătă sau congelată), mazăre (proaspătă sau congelată), fasole boabe, praz, țelină, ciuperci de cultură, secară sau ovăz, porumb, fasole cu păstaie (proaspătă sau congelată), roșii, morcovi, castraveți, portocale, mandarine, pere, cartofi, orez, spanac (proaspăt sau congelat) Ulei de măsline virgin (factorul de prelucrare a uleiului = 5, ținând seama de un randament standard al producției de ulei de măsline de 20% din recolta de măsline) | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor originare din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, la transporturile care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 2. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Făină de grâu | Unități de fabricare | O probă pe an pentru fiecare județ Ori de câte ori situația o impune. |
| Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 3. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Suc de portocale | Unități de fabricare | O probă pe an pentru fiecare unitate Ori de câte ori situația o impune. |
| Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe semestru și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe semestru de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse originare din țări terțe și state membre pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 4. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Vin (roșu sau alb) fabricat din struguri. În cazul în care nu sunt disponibili factori specifici de prelucrare a vinului, se poate aplica, din oficiu, factorul 1. | Unități de fabricare | Maximum 5 probe pe an pentru fiecare județ Ori de câte ori situația o impune. |
| 5. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Vinete Banane Conopidă Mazăre boabe (proaspătă sau congelată) și Grâu | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 6. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Mere | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | Maximum 10% din numărul transporturilor de produse originare din țări terțe și state membre la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale, pentru fiecare județ Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse originare din țări terțe și state membre pentru fiecare județ, la transporturile care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 7. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Grapefruit | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, cu excepția Turciei și Chinei, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 20% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia și China de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum două probe pe an pentru produse provenite din țări terțe (cu excepția Turciei și Chinei) și state membre pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Două probe pe an pentru produsele originare din Turcia și China pentru fiecare județ la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 8. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Struguri de masă | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | 10% din numărul transporturilor de produse provenite din țări terțe și state membre pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 9. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Lămâi | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, cu excepția Turciei și Argentinei, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia și Argentina de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse provenite din țări terțe, cu excepția Turciei, și state membre pentru fiecare județ, la transporturile care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Două probe pe an pentru produse originare din Turcia pentru fiecare județ, la transporturile care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 10. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Ardei | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine Ori de câte ori situația o impune. |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, cu excepția Turciei și Egiptului, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia și Egipt de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse provenite din țări terțe, cu excepția Turciei și Egiptului, și state membre pentru fiecare județ Două probe pe an pentru produse originare din Turcia și Egipt pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamaleOri de câte ori situația o impune. |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 11. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Portocale proaspete sau uscate | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine, cu excepția Egiptului, și aleatoriu la următoarele importuri |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, cu excepția Egiptului, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse originare din țări terțe și state membre pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 12. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1. | Rodii și căpșuni | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară de origine, cu excepția Egiptului, și aleatoriu la următoarele importuri |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, cu excepția Egiptului, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia, la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse originare din țări terțe și state membre pentru fiecare județ la transporturile de la care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 13. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Ardei dulce (Capsicum anuum) | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine, cu excepția Turciei și Egiptului, pentru ardei, și aleatoriu la următoarele importuri |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, la transporturile care nu au fost prelevate în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale 20% din numărul transporturilor de ardei originare din Turcia și Egipt din care nu sau prelevat probe în punctele de intrare desemnate conform Regulamentului (CE) nr. 669/2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele oficiale |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale și alimentare de origine nonanimală și de modificare a Deciziei 2006/504/CE, cu amendamentele ulterioare Ori de câte ori situația o impune. | ||||
| Depozite de produse provenite din țări terțe și state membre | Maximum o probă pe an pentru produse originare din țări terțe și state membre pentru fiecare județ, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 14. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Pomelo proaspăt | Posturile de inspecție la frontieră și birourile vamale | Minimum o probă pe an și maximum 5% pe an din numărul de transporturi de produse pentru fiecare furnizor din fiecare țară terță de origine, cu excepția Chinei, și aleatoriu la următoarele importuri |
| Depozite de destinație a produselor provenite din țări terțe | O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare țară de origine, la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| Depozite de produse provenite din țări terțe | Maximum o probă pe an pentru produse provenite din țări terțe și state membre pentru fiecare județ la transporturile de la care nu au fost prelevate probe în posturile de inspecție la frontieră sau birourile vamale Ori de câte ori situația o impune. | |||
| 15. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Legume și fructe | Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor | O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse materie primă originare din țări terțe și state membre |
| Fabricarea sucurilor de fructe și de legume | O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse materie primă originare din țări terțe și state membre | |||
| 16. | Reziduuri de pesticide analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS sau prin metode monoreziduale^1 | Cartofi | Unități de prelucrare și conservare a cartofilor | O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse materie primă originare din țări terțe și state membre |
| Fructe | Fabricarea cidrului și a vinului din fructe | O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse materie primă originare din țări terțe și state membre |
^1 Aldrin și dieldrin (aldrin și dieldrin combinați exprimați în dieldrin)*, azinfos-metil*, azinfos-etil*, acefat*, acetamiprid*, acrinatrin* aldicarb (sumă de aldicarb, aldicarb sulfoxid și aldicarb sulfone, exprimată în aldicarb)*, atrazin, azoxistrobin*, bifentrin*, bitertanol*, bromofos*, bromopropilat*, buprofezin*, bupirimat*, boscalid*, captan*, carbendazim (sumă de benomil și carbendazim exprimată în carbendazim)*, clorfenapir*, clotianidin*, carbaril*, carbofuran*, carbosulfan*, ciproconazol*, ciprodinil*, cihalotrin*, ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, cipermetrin alfa*, clorpirifos*, clorpirifos-metil*, clorotalonil*, clorfenvinfos, cloroprofarm* DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE și p,p’ DDD exprimată în DDT)*, deltametrin*, diazinon*, dicrotofos, diafentiuron, diclorfluanid*, diclorvos*, dicofol*, dicloran, difenilamină*, dimetoat*, disulfoton, difenoconazol*, endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan și endosulfan sulfat exprimată în endosulfan)*, endrin*, EPN*, epoxiconazol*, etoprofos, etion*, etofenprox*, fenclorfos, fenarimol*, fenitrotion*, fenvalerat/esfenvalerat (sumă de RS/SR și izomeri RR/SS)*, fenhexamid*, fenpropatrin*, fention*, fipronil, fenpropinorf, flutriafol, flusilazol, flufenoxuron, formetanat, fenamidon, flucitrinat, fludioxonil*, fenoxicarb, folpet*, formation, forat, heptaclor*, hexaclorbenzen*, hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*, hexaclorciclohexan - hch, izomerul beta*, hexaflumuron, hexitriazox*, hexaconazol*, imazalil*, imidacloprid*, iprodion*, indoxacarb*, iprovalicarb*, izofenfos-metil, kresoxim-methil*, lambda-cihalotrin*, linuron*, lufenuron, lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, malation (sumă de malation și malaoxon exprimată în malation)*, mandipropanid, metamidofos*, metidation*, metalaxil*, metconazol* metiocarb*, metiocarb-sulfoxid*, metiocarb-sulfone*, metomil*, metribuzin, mevinfos, monocrotofos*, miclobutanil*, mepanipirim, ometoat*, oxamyl*, oxadixil*, oxidemeton-metil* paration*, paration-metil*, paclobutrazol, pencicuron, piriproxifen, penconazol*, pendimetalin*, fosmet*, piraclostrobin*, prefenofos*, propamocarb*, permetrin - (sumă de cis- și trans-permetrin)*, pirimicarb*, pirimetanil*, pirimifos-metil*, procimidon*, procloraz*, fentoat*, fosalon*, propiconazol*, propoxur, procloraz*, profenofos*, propargit*, propizamid*, piridaben*, protiofos, resmetrin*, spiroxamin*, taufluvalinat*, tetradifon, teflubenzuron, teflutrin, tiodicarb*, triadimefon și triadimenol* (sumă de triadimefon și triadimenol)*, triazofos*, triflumuron, trifluralin, tebuconazol*, tebufenpirad*, tiabendazol*, tiametoxam (sumă de tiametoxam și clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, tolilfluanid*, tolclofos-metil*, trifloxistrobin*, tiacloprid*, triforin, tiofanat-metil*, vinclozolin*, quinalfos, zoxamid*, 3-hidroxi carbofuran.NOTĂ:* Substanță activă inclusă în programul comunitar de control, multianual și coordonat de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide și de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animalăDepozitul de destinație reprezintă locul de destinație al produselor provenind din țări terțe, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Birou vamal - orice birou la care pot fi îndeplinite toate sau unele dintre formalitățile vamale prevăzute în reglementările vamale.Pentru produsele alimentare care se supun controalelor consolidate, procedura de control oficial la import este stabilită în cadrul Regulamentului (CE) nr. 669/2009 și a procedurilor specifice elaborate și aprobate de ANSVSA. Precizări tehnice:a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de ANSVSA;b) nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, cu amendamentele ulterioare, și cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului sănătății nr. 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în și pe alimente și furaje de origine animală și vegetală;c) metodele de prelevare a probelor se aplică în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală și nonanimală și reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările și completările ulterioare, și ale procedurii pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentrației de reziduuri de pesticide elaborată de ANSVSA;d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecție la frontieră; transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează, în condițiile legii, de către DSVSA, respectiv de către posturile de inspecție la frontieră, prin intermediul unor operatori economici specializați în domeniul transportului specializat, care trebuie să asigure condițiile specifice pentru produsele în cauză, costurile fiind asigurate din bugetul DSVSA;e) la stabilirea Planului cifric la nivel județean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinație ale operatorilor economici care realizează activitatea de import și comerț intraunional, capacitatea depozitelor, ponderea produselor în regimul alimentar, disponibilitatea sezonieră a produselor alimentare, sistemul de control al operatorului economic, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecție la frontieră, biroul vamal și depozite de destinație, notificările SRAAF și rezultatele analizelor de laborator privind depășirile limitelor maxime admise din anii precedenți, alte criterii stabilite la nivel județean, precum și de prevederile Regulamentului Comisiei Europene de stabilire a programului de control multianual coordonat al Uniunii și ale Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare. Sistemul de control al operatorului economic trebuie să îndeplinească următoarele criterii:(i) să fie proiectat pentru o perioadă de cel puțin trei ani;(ii) să specifice tipul pesticidelor monitorizate din și de pe produsele alimentare, cu planificarea anuală a acestora;(iii) să specifice tipul produselor alimentare care sunt monitorizate, cu planificarea anuală a acestora;(iv) să conțină date cu privire la procedura de prelevare utilizată, strategia de prelevare utilizată, limitele maxime admise care se aplică la interpretarea rezultatelor de laborator. Frecvența de monitorizare prin prelevare de probe a unui operator economic se stabilește în funcție de evaluarea sistemului de control aplicat de acesta;f) în cazul unor rezultate de laborator care indică depășirea limitelor legale maxime admise, personalul de specialitate din cadrul DSVSA, respectiv din cadrul posturilor de inspecție la frontieră notifică prin Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje și prelevează probe și pentru următoarele loturi ce provin din țări terțe sau state membre cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obținerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situații, probele prelevate sunt însoțite de o notă justificativă în care se precizează motivația recoltării acestora în afara frecvenței stabilite prin prezentele norme metodologice;g) loturile de produse alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt puse pe piață și/sau sunt retrase de pe piață, după caz;h) produsele alimentare pentru care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limitele legale maxime admise nu sunt destinate consumului uman direct și nu sunt utilizate ca ingrediente la fabricarea altor produse alimentare și nici amestecate cu alte produse alimentare;i) în cazul în care există suspiciuni cu privire la prezența neconformității cu legislația privind siguranța alimentelor sau când există îndoieli cu privire la destinația reală a lotului sau la corespondența dintre lot și garanțiile certificate, inspectorii din cadrul DSVSA/posturilor de inspecție la frontieră/punctelor de intrare desemnate efectuează controale oficiale pentru a confirma sau pentru a elimina suspiciunea sau îndoiala, lotul este reținut oficial până la finalizarea controalelor oficiale; aceste activități sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor constau în: controlul documentelor care însoțesc lotul, examinarea vizuală pentru asigurarea corespondenței dintre certificatele sau alte documente care însoțesc lotul cu eticheta și conținutul lotului, verificarea ambalajelor, prelevarea de probe pentru analize de laborator, verificarea sistemului de control al operatorului; în funcție de rezultatul acestora personalul de specialitate ia măsurile ce se impun aplicând instrucțiunile, procedurile și prevederile legale în vigoare aplicabile fiecărui caz în parte;j) pentru respectarea prevederilor art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA prelevează, obligatoriu, proba pentru opinie suplimentară și consemnează, în procesul-verbal de prelevare-recoltare a probei; atunci când operatorul economic refuză prelevarea probei de opinie suplimentară acesta pierde dreptul de a contesta rezultatul obținut în controlul oficial; motivele refuzului se consemnează în procesul verbal de prelevare; proba pentru opinie suplimentară etichetată și ambalată corespunzător se păstrează de către operatorii din industria alimentară în condiții adecvate și se consemnează în procesul-verbal de prelevare; k) dacă, în urma analizei probei de laborator, lotul se clasifică ca fiind neconform, operatorul din industria alimentară este informat imediat. În cazul în care operatorul din industria alimentară dorește să conteste rezultatul obținut în controlul oficial, notifică acest lucru direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București responsabilă cu prelevarea probelor, în termen de cinci zile lucrătoare de la data luării la cunoștință despre rezultat. În cel mai scurt timp posibil de la data înregistrării notificării privind contestarea rezultatului controlului oficial, operatorul din industria alimentară prezintă autorității competente buletinul de analiză obținut în urma testării probei pentru opinie suplimentară. Buletinul de analiză cu care poate fi contestat rezultatul controlului oficial trebuie să fie eliberat de un laborator acreditat (conform SR ISO EN 17025) care utilizează o metodă de determinare care prezintă criterii de performanță cel puțin egale cu cele ale metodei de determinare prin care s-a analizat proba de laborator. În caz de litigiu se inițiază analiza probei de referință în laboratorul național de referință care utilizează metode de referință/de confirmare. Rezultatul obținut în urma analizării probei de referință este cel care stabilește, în final, conformitatea lotului. Costurile privind analiza probei de referință sunt suportate de operatorul din industria alimentară care a contestat rezultatul controlului oficial;l) în cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică PS 04 DGSA denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import“, elaborată de ANSVSA;m) orice modificare a legislației la nivel european, aplicabilă direct statelor membre, va fi luată în considerare în controlul oficial în ceea ce privește produsele alimentare, modul de prelevare și frecvența controalelor fizice;n) supravegherea unităților cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 369/2005, cu amendamentele ulterioare, și art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare și testare/sistemul de control al operatorului, analiza înregistrărilor obținute - buletine de analiză obținute în urma testării - și evaluarea acțiunilor corective și preventive întreprinse, prin identificarea corectă a măsurilor corective și preventive în concordanță și proporționale cu neconformitățile constatate; în cazul în care, în urma controlului, se constată nerespectarea cerințelor legislative, se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificării conformității cu legislația și a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului și testării produselor alimentare sunt suportate de operatori;o) în cadrul controlului oficial, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA verifică existența și implementarea unor sisteme și/sau proceduri privind respectarea cerințelor de trasabilitate în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare;p) la solicitarea operatorului, personalul de specialitate din cadrul ANSVSA poate să elibereze o copie a buletinului de analiză.22. În anexa nr. 2 capitolul II litera K, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: 2. Produse care conțin, constau sau sunt obținute din porumb
| Nr. crt. | Unitatea | Modalitate control | |
| Prin verificare | Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator | ||
| Frecvența | Frecvența recoltării probelor | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| 1. | Depozite de porumb (intermediari) | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe trimestru pentru fiecare depozit* | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic |
| 2. | Unități producătoare de furaje combinate | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică* | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic |
| 3. | Unități de ulei din germeni de porumb | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică* | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic |
| 4. | Unități de procesare porumb, pentru obținerea de alimente, altele decât cele pentru producția de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiți, fulgi de porumb și altele) | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine și o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică* | La produsele provenite din primul import pentru fiecare țară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic |
| 5. | Unități de ambalare/comercializare a porumbului/produselor care conțin, constau sau sunt produse din porumb | O dată pe an pentru fiecare unitate* | Se vor preleva probe, conform unui program semestrial, din unitățile declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unități/semestru din fiecare județ. |
Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare
și pentru Siguranța Alimentelor,
Geronimo Răducu Brănescu București, 27 octombrie 2017.Nr. 112.----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari