LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)cetățeniei române nr. 21/1991**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 13 august 2010



     Notă
    **) Republicată în temeiul art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin:
    - Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art. 35 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 225/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 29 aprilie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziții din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 165/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 405/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 15 octombrie 2003;
    - Legea nr. 248/2003 pentru completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 14 septembrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 70/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 11 aprilie 2008;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 171/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.      +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.(2) Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.(3) Cetățenii României se bucură de protecția statului român.  +  Articolul 2Modurile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 3Încheierea, declararea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetățean român și un străin nu produce efecte asupra cetățeniei soților.  +  Capitolul II Dobândirea cetățeniei române  +  Articolul 4Cetățenia română se dobândește prin:a) naștere;b) adopție;c) acordare la cerere.A. Prin naștere  +  Articolul 5(1) Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.(2) Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;b) s-au născut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.(3) Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut.B. Prin adopție  +  Articolul 6(1) Cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia.(2) În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Dacă adopția se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetățean român, minorul dobândește cetățenia adoptatorului.(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul. (la 25-09-2017, Articolul 6 din Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 7(1) În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate.(2) În cazul desfacerii adopției copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română pe data desfacerii adopției, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în străinătate.C. Prin acordare la cerere  +  Articolul 8(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;c) a împlinit vârsta de 18 ani;d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.(3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).  +  Articolul 8^1Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).----------Art. 8^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 8^2Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești.----------Art. 8^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 9(1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe art. 8.(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei române acestora.(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.(6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8^1 și 8^2. (la 25-09-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 10(1) Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e).(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și apatrizilor foști cetățeni români și descendenților acestora până la gradul II inclusiv.(3) Redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu are nicio consecință asupra cetățeniei celuilalt soț. Soțul cetățean străin sau fără cetățenie al persoanei care redobândește cetățenia română poate cere acordarea cetățeniei române în condițiile prezentei legi.(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia. (la 25-09-2017, Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Articolul 11(1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).----------Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.(2) Dispozițiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. (la 25-09-2017, Alineatul (2) din Articolul 11 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 )  +  Capitolul III Procedura acordării cetățeniei române  +  Articolul 12(1) Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.(2) Pentru cererile prevăzute la alin. (1) nu se percep taxe și tarife. (la 01-02-2017, Articolul 12 din Capitolul III a fost completat de Articolul II din LEGEA nr. 1 din 6 ianuarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 06 ianuarie 2017 )  +  Articolul 13(1) Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.(2) Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(3) Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8^1 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoțită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. În situația în care cererea a fost depusă la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, Comisia pentru cetățenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.----------Alin. (3) al art. 13 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 13^1(1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8^2, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea cetățeniei române se face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului.(2) Cererea de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile art. 8^2 se depune la Ministerul Tineretului și Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetățeniei române în baza acestui articol.(3) Ministerul Tineretului și Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie cererea însoțită de actele doveditoare și de propunerea privind acordarea cetățeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, care constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), Ministerul Tineretului și Sportului propune Guvernului acordarea cetățeniei române.(5) În cazul în care Comisia pentru cetățenie constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetățeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și Ministerului Tineretului și Sportului.(6) Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.(7) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română în condițiile art. 8^2, a jurământului de credință, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetățeniei române se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.----------Art. 13^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 14(1) Comisia pentru cetățenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română.(2) Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.(3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției. (la 25-09-2017, Alineatul (3) din Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta. (la 25-09-2017, Alineatul (4) din Articolul 14 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) ----------Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.(5) Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorității celor prezenți. În caz de paritate, votul președintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv.  +  Articolul 15(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, președintele Comisiei solicită, prin rezoluție, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusținută.(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e).(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei, cu excepția condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(4) În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informații utile în vederea soluționării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.(5) În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).(6) În cazul cererilor de acordare a cetățeniei române formulate potrivit art. 8^1, Comisia, printr-un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum și a celorlalte documente necesare soluționării cererii, prevăzute de lege, constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor pentru acordarea cetățeniei române prevăzute la art. 8^1.----------Alin. (6) al art. 15 a fost introdus de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 16(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, formulată potrivit art. 11, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.(2) Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:a) solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei întrun termen ce nu va depăși 60 de zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c);----------Lit. a) a alin. (2) al art. 16 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 44 din 14 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 20 martie 2013.b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută;----------Lit. b) a alin. (2) al art. 16 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.----------Lit. c) a alin. (2) al art. 16 a fost modificată de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 16^1În situația în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetățeniei române până la finalizarea acelei cauze.----------Art. 16^1 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 17(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetățeniei, precum și în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 15 alin. (5) ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susținerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii.(2) O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.  +  Articolul 18(1) Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menționa întrunirea condițiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei.(2) Raportul, însoțit de cererea de acordare ori de redobândire a cetățeniei, va fi înaintat președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.  +  Articolul 19(1) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege, emite într-un termen ce nu va depăși 3 zile ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.----------Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 44 din 14 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 20 martie 2013.(2) În cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei.(3) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(4) Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.-------Alin. (4) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.  +  Articolul 20(1) Cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de credință.(2) În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România.(3) În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoțită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.(4) Cererea de prelungire prevăzută la alin. (3) se aprobă de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.(5) Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut:«Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.»(6) După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au aplicate fotografii ale titularului.(7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul. (la 25-09-2017, Alineatul (7) din Articolul 20 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (7^1) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie. (la 25-09-2017, Articolul 20 din Capitolul III a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) (8) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetățenie română va fi eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuții unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.(9) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credință și în condițiile prevăzute la alin. (5), în termenul prevăzut de lege, cu acordul șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază.(10) Prevederile alin. (8) și (9) se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor care au obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 8^1.(11) În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data dobândirii de către părinți a cetățeniei române, acesta va depune jurământul și i se va elibera certificat de cetățenie distinct.----------Art. 20 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 21(1) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română, a jurământului de credință, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2), atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză.(2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității, sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.(3) Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută ca fiind cetățean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetățenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.(4) Persoana care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obține cetățenia română de la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române, pe baza cererii și a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convențional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetățenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoștință a termenului de depunere a jurământului de credință. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.  +  Capitolul IV Dovada cetățeniei române  +  Articolul 22(1) Dovada cetățeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.(2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) și (7^1) sau cu certificatul său de naștere românesc, însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre părinți, emise de autoritățile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23. (la 25-09-2017, Alineatul (2) din Articolul 22 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 25 septembrie 2017 ) ----------Art. 22 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 23În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetățenie pentru cetățenii români aflați în străinătate.  +  Capitolul V Pierderea cetățeniei române  +  Articolul 24Cetățenia română se pierde prin:a) retragerea cetățeniei române;b) aprobarea renunțării la cetățenia română;c) în alte cazuri prevăzute de lege.A. Prin retragerea cetățeniei române  +  Articolul 25(1) Cetățenia română se poate retrage persoanei care:a) aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României;b) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război;c) a obținut cetățenia română prin mijloace frauduloase;d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională.(2) Cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.  +  Articolul 26Retragerea cetățeniei române nu produce efecte asupra cetățeniei soțului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetățenia.B. Prin aprobarea renunțării la cetățenia română  +  Articolul 27Pentru motive temeinice se poate aproba renunțarea la cetățenia română persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani și care:a) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor;c) a dobândit ori a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.  +  Articolul 28(1) Pierderea cetățeniei române prin aprobarea renunțării nu produce niciun efect asupra cetățeniei soțului sau copiilor minori.(2) Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinți obțin aprobarea renunțării la cetățenia română, iar copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăsește împreună cu ei țara, minorul pierde cetățenia română odată cu părinții săi, iar dacă aceștia au pierdut cetățenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăsește țara după ce ambii părinți au pierdut cetățenia română pierde cetățenia română pe data plecării sale din țară.(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care numai unul dintre părinți este cunoscut sau este în viață.(4) Copilul minor, încredințat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate și care renunță la cetățenie, pierde cetățenia română pe aceeași dată cu părintele căruia i-a fost încredințat și la care locuiește, cu condiția obținerii acordului celuilalt părinte, cetățean român.(5) În situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul.C. Alte cazuri de pierdere a cetățeniei române  +  Articolul 29(1) Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora în condițiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul.(2) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) este data dobândirii de către minor a cetățeniei adoptatorului.(3) În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetățenia română.  +  Articolul 30(1) În situația prevăzută la art. 5 alin. (3) copilul găsit pierde cetățenia română, dacă până la împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiația față de ambii părinți, iar aceștia sunt cetățeni străini.(2) Cetățenia română se pierde și în cazul în care filiația s-a stabilit numai față de un părinte cetățean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.(3) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) și (2) este data stabilirii filiației copilului.  +  Capitolul VI Procedura retragerii cetățeniei române și aprobării renunțării la cetățenia română  +  Articolul 31(1) Cererea de renunțare la cetățenia română, însoțită de actele doveditoare prevăzute la art. 27, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.(2) În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluționării cererii, președintele Comisiei solicită, prin rezoluție, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusținută.(3) În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluționării cererii de renunțare la cetățenia română, președintele Comisiei, prin rezoluție, dispune solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute, după caz, la art. 27 lit. a) și b).(4) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 27.(5) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de renunțare la cetățenia română se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(6) Ordinul de respingere a cererii de renunțare la cetățenia română poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Tribunalul București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.-------Alin. (6) al art. 31 a fost modificat de pct. 2 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.(7) Pierderea cetățeniei române prin renunțare are loc la data eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română.(8) Dovada renunțării la cetățenia română se face cu adeverință eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul sau reședința în străinătate, în baza ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.(9) Neprezentarea în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a cererii de renunțare la cetățenia română, atrage încetarea efectelor ordinului față de persoana în cauză.----------Alin. (9) al art. 31 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.(10) Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunțării la cetățenia română față de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română în termenul prevăzut la alin. (9) se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.----------Alin. (10) al art. 31 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 9 septembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 697 din 15 septembrie 2015.  +  Articolul 32(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligația să prezinte dovezile de care dispune.(2) Președintele Comisiei stabilește, prin rezoluție, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată:a) solicitarea punctului de vedere al autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor legale privind retragerea cetățeniei;b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum și a oricărei persoane care ar putea da informații utile soluționării cererii;c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaște, prin publicarea citației în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării.(3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare retragerii cetățeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum și persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfășurarea procedurilor de retragere a cetățeniei române.(4) În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor legale de retragere a cetățeniei române, Comisia va propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetățeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.(5) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.(6) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetățeniei se comunică persoanei în cauză, precum și persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reședința în România, ordinul poate fi atacat, în același termen, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului este definitivă și irevocabilă.-------Alin. (7) al art. 32 a fost modificat de pct. 3 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.(8) Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române.  +  Capitolul VII Dispoziții finale și tranzitorii  +  Articolul 33Sunt și rămân cetățeni români persoanele care au dobândit și au păstrat această cetățenie potrivit legislației anterioare.  +  Articolul 34(1) Cererile privind acordarea cetățeniei române și aprobarea renunțării la cetățenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege.(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), redobândirea cetățeniei române potrivit art. 10 alin. (2) și art. 11 este scutită de plata taxelor prevăzute de lege.  +  Articolul 35Persoanele cărora li s-a acordat cetățenia română, potrivit legii, au toate drepturile și libertățile, precum și obligațiile prevăzute prin Constituție și prin legile țării pentru cetățenii români.  +  Articolul 36(1) Cetățenia română cu titlu de "cetățenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse țării și națiunii române, la propunerea Guvernului, fără nicio altă formalitate, de către Parlamentul României.(2) Persoanele care au dobândit cetățenia de onoare se bucură de toate drepturile civile și politice recunoscute cetățenilor români, cu excepția dreptului de a alege și de a fi ales și de a ocupa o funcție publică.  +  Articolul 37Pentru situațiile în care se cere consimțământul celuilalt părinte sau al minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declarații autentice date în fața notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.  +  Articolul 37^1Litigiile privind actele administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, altele decât cele prevăzute de art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6) și art. 32 alin. (7), precum și litigiile privind refuzul nejustificat al emiterii acestor acte sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Hotărârea pronunțată de tribunal poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.-------Art. 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. VII din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.  +  Articolul 38(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.(2) Cererile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia. Condițiile de dobândire a cetățeniei române rămân supuse reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.  +  Articolul 39Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 24/1971 - Legea cetățeniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziții referitoare la cetățenia română, prevederile art. 3 și ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetățenilor români și a foștilor cetățeni români, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi. Notă
    Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1991 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:
    1. Art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991:
    "Art. IV. - Litera n) a articolului 11 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă."
    2. Art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991:
    "Art. II*). - Începând cu data de 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate în temeiul dispozițiilor art. 101**) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor înființa birouri teritoriale în subordinea Autorității Naționale pentru Cetățenie."
    *) Art. II a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010.**) Art. 101 a devenit în urma renumerotării art. 11.    ------