DECIZIA nr. 471 din 27 iunie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 17 august 2017



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Andreea Costin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Grațianu și Olga Grațianu în Dosarul nr. 79.957/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 985D/2016.2. La apelul nominal se prezintă personal Sorin Grațianu, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.309D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceleași părți în Dosarul nr. 79.956/301/2014 al aceleiași instanțe.4. La apelul nominal se prezintă personal Sorin Grațianu, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Partea prezentă este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.309D/2016 la Dosarul nr. 985D/2016, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată, în esență, că prin dispozițiile legale criticate se creează un tratament discriminatoriu între o parte care nu are studii juridice și o parte care este absolventă a unei facultăți de drept și care își angajează și avocat. În continuare, prezintă aspecte ale fondului litigiului și depune concluzii scrise.7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că prin critica formulată se cere Curții Constituționale completarea textului legal criticat prin reglementarea interdicției ca partea care este absolventă a unei facultăți de drept să nu beneficieze de avocat. De asemenea, mai arată că trebuie avut în vedere, în același sens, și art. 24 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia în tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin încheierile din 17 mai și 8 iulie 2016, pronunțate în dosarele nr. 79.957/301/2014 și nr. 79.956/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Grațianu și Olga Grațianu în cauze având ca obiect soluționarea cererii de obligare la plata cheltuielilor efectuate pentru părțile aflate în coproprietate forțată din imobil și, respectiv, soluționarea cererii de obligare la efectuarea unor lucrări de reparații la un imobil.9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd și situația în care o parte procesuală este absolventă a unei facultăți de drept și solicită, în cazul obținerii unei soluții favorabile, părții adverse, care nu este absolventă a unei facultăți de drept, plata onorariului avocatului ales. 10. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Persoanele care au absolvit cursurile unei facultăți de drept nu sunt obligate să își asigure reprezentarea drepturilor și intereselor singure, fără a beneficia de asistență juridică de specialitate.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.13. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care are următorul cuprins: „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.“17. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au păstrat soluția legislativă consacrată de art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit căruia „Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat“, dispoziții care au făcut în numeroase rânduri obiect al controlului de constituționalitate, instanța constituțională constatând conformitatea acestora cu normele fundamentale invocate și în prezenta cauză.19. Astfel, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 702 din 28 iunie 2012, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 23 august 2012, Decizia nr. 1.018 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 28 septembrie 2011, Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Decizia nr. 492 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 iulie 2006, sau Decizia nr. 728 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 12 iunie 2009), Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea cuantumului față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil.20. Totodată, Curtea a mai reținut că avocatul, prin exercitarea profesiei sale, îndeplinește o activitate economică, activitate care constă în oferirea de bunuri sau servicii pe o piață liberă (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 februarie 2002, pronunțată în Cauza Wouters și alții, paragraful 49), însă orice activitate economică se desfășoară „în condițiile legii“; în consecință, legiuitorul a apreciat că valoarea onorariului trebuie să fie proporțională cu serviciul prestat, instituind astfel posibilitatea limitării sale în cazul în care nu există un just echilibru între prestația avocațială și onorariul solicitat.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.22. Distinct de cele arătate, Curtea reține că în prezenta cauză dispozițiile legale sunt criticate din prisma faptului că partea care pierde litigiul este obligată să suporte onorariul avocatului părții adverse, inclusiv în situația în care aceasta din urmă este absolventă de drept. Față de acest aspect, Curtea reține că părțile dintr-un proces, indiferent de calificarea lor, au dreptul să fie asistate de un avocat ales, drept consacrat la nivel constituțional prin art. 24 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia „în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu“. Prin urmare, părțile absolvente ale unei facultăți de drept pot beneficia de asistență juridică de specialitate, nefiind obligate să se reprezinte singure, astfel încât nu se poate aprecia că normele legale supuse controlului de constituționalitate aduc atingere principiului constituțional al egalității în drepturi, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 23. Obligativitatea plății cheltuielilor de judecată, incluzând onorariile avocaților, de către partea ale cărei pretenții nu au fost admise de instanța de judecată, are la bază ideea de culpă procesuală a acesteia și nu contravine prevederilor constituționale.24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Grațianu și Olga Grațianu în dosarele nr. 79.957/301/2014 și nr. 79.956/301/2014 ale Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Andreea Costin    -----