DECIZIA nr. 316 din 9 mai 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 8 august 2017



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Fabian Niculae- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea E.ON Distribuție România - S.A. din București în Dosarul nr. 11.530/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 408D/2016.2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției domnul avocat Toader Ciprian din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), doamna consilier juridic Andreea Dobrican, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a comunicat noua sa denumire, respectiv Delgaz Grid - S.A., depunând la dosar documente justificative.4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că textul legal criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, ceea ce lipsește pe destinatarul său de posibilitatea de a-și adapta în mod corespunzător conduita. Aceste dispoziții creează posibilitatea unui abuz din partea autorității de control.5. Președintele acordă cuvântul reprezentantului A.N.R.E., care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel cum reiese din Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016. Acesta arată că autoritatea de reglementare emite licențe care au asociate anumite condiții de utilizare, iar atunci când se elaborează acte normative noi în domeniu, toți operatorii de pe piață participă la consultări. Se mai arată că pentru a se putea imputa unei persoane consumul în sistem paușal de energie electrică trebuie să existe o hotărâre judecătorească de natură să stabilească vinovăția acelei persoane, altfel se poate ajunge la un abuz de drept. În consecință, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.6. În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7. Prin Încheierea din 4 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 11.530/320/2015, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea „E.ON Distribuție România“ - S.A. din București, actuală „Delgaz Grid“ - S.A. din București, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul legalității și securității juridice, astfel cum acest principiu a fost interpretat în mod constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și în cea a Curții Constituționale. Aceste prevederi legale stabilesc o contravenție într-un mod general, ambiguu și imprecis, nefiind precizată în mod clar încălcarea cărei obligații a titularului de licență din condițiile de valabilitate asociate licenței emise de către A.N.R.E. ar constitui contravenție și ar atrage, ca urmare, răspunderea contravențională a acestui titular. Astfel, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate.9. Se arată că, profitând de caracterul general, neclar/imprecis și neprevizibil al normei, A.N.R.E. are posibilitatea de a considera, în mod excesiv și arbitrar, ca reprezentând contravenție nerespectarea oricărei obligații din licența de furnizare prin trimiterea făcută în această licență la normativele, prescripțiile, standardele și alte acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice. De aici rezultă că nerespectarea oricărei dispoziții normative ar putea reprezenta o contravenție, cu consecința aplicării de sancțiuni contravenționale titularilor de licență. Astfel, autoarea excepției arată că a fost sancționată contravențional pentru că a stabilit în sistem paușal, în baza unei note de constatare proprii, o anumită cantitate de energie electrică de recuperat ca urmare a unei intervenții neautorizate asupra instalațiilor dintr-un imobil.10. Judecătoria Târgu Mureș - Secția civilă apreciază că „dispoziția legală contestată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia“.11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că fapta calificată de lege ca și contravenție trebuie în mod necesar să aibă elementul material prevăzut în lege, fără ca pentru a fi determinat acest element material, destinatarii legii și organele de control să fie nevoite să recurgă la acte de nivel secundar care intră în vigoare ulterior intrării în vigoare a legii care prevede contravenția sau în acte administrative individuale (respectiv, licențe în cazul de față).13. Este adevărat că, potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, titularii de licențe sunt obligați să respecte condițiile licenței, însă legiuitorul trebuie să redacteze norme legale contravenționale care să îndeplinească o cerință esențială de calitate, respectiv să cuprindă elementul material al contravenției, adică fapta în concret care constituie comportamentul pe care destinatarii legii trebuie să îl aibă prefigurat ca fiind interzis. Desigur că titularii trebuie sa respecte condițiile actului administrativ individual - licența -, însă acest principiu nu poate fi utilizat de către legiuitor pentru a omite reglementarea faptelor care constituie contravenție în cadrul legii energiei. Guvernul arată că licența se emite în toate cazurile pe baza unor dispoziții legale exprese care stabilesc condițiile și obligațiile pe care trebuie să le respecte titularul.14. Guvernul mai indică jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 363 din 7 mai 2015.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
    CURTEA,    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, dispoziții care au următorul cuprins: „(1) Constituie contravenții următoarele fapte: (…) 4. nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor emise de ANRE;“.18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, se arată că este încălcat art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale atacate, prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a reținut că piața energiei electrice este o piață reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.).Accesul pe piața energiei electrice în calitate de furnizor și distribuitor presupune respectarea anumitor condiții legale, autoritatea competentă fiind îndrituită, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, să reglementeze în mod detaliat aceste condiții. Astfel, potrivit acestui text legal, „Procedura de acordare, modificare, suspendare și retragere a autorizațiilor și licențelor, termenele și condițiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanții și altele asemenea, diferențiate pe categorii de capacități și activități supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al președintelui ANRE.“20. Așadar, odată cu acordarea licenței sunt prevăzute expres drepturile și obligațiile titularului de licență. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condițiile asociate unei licențe, raportarea și la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condițiile menționate precizează că pe toată durata de valabilitate a licenței titularul licenței va respecta prevederile legii, ale condițiilor asociate licenței, precum și modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă.21. Cu alte cuvinte, Curtea a apreciat că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituționalitate, el nu se referă la condițiile generale de acordare a licenței, ci la condiții concrete aplicabile titularului licenței, textul legal nefolosind expresia „condiții generale“. Faptul că în cadrul condițiilor concrete (care însoțesc licența) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât și cu caracter specific, precum și modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituționalitate.22. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conține și alte dispoziții care fac trimitere la necesitatea respectării reglementărilor tehnice și sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 și 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice.23. Curtea a mai reținut și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca acești profesioniști să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care această activitate le prezintă.24. Raportat la situația dedusă judecății sale, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate a fost sancționată contravențional de către A.N.R.E. cu amendă în cuantum total de 8.000 de lei, pentru săvârșirea contravenției reglementate de art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, coroborată cu încălcarea de către petentă a prevederilor art. 80 alin. (2) pct. (iv) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 64/2014. S-a reținut în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției faptul că, la data de 4 august 2014, autoarea excepției a stabilit în sistem paușal, în baza unei note proprii de constatare, cantitatea de 27.512 kWh, reprezentând energie electrică de recuperat ca urmare a unei intervenții neautorizate asupra instalațiilor la imobilul aparținând unui particular. În urma acestei constatări, autoarea excepției a transmis către furnizorul E.ON Energie România - S.A. să factureze această cantitate, întocmindu-se factura din 23 septembrie 2014 în valoare de 18.545,17 lei reprezentând cantitatea de energie amintită.25. Prevederile art. 80 alin. (2) pct. (iv) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 23 iulie 2014 aveau la data săvârșirii contravenției următorul conținut: „(2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar în următoarele situații: (…) (iv) în cazul sustragerii de energie electrică.“26. Ulterior, prin art. 2 al Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 121/2015 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată și în sistem paușal și pentru modificarea art. 80 din Regulamentul de furnizare la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 64/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 6 august 2015, art. 80 are, în prezent, următoarea formulare: (1) În situațiile în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabilește în sistem paușal în conformitate cu procedura specifică aprobată de ANRE.(2) Stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal este permisă doar în următoarele situații:(i) pentru clienții finali temporari, cu durată de existență mai mică de 6 luni, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare;(ii) pentru locuri de consum cu puteri absorbite sub 100 W, pentru care nu se justifică sau nu este posibilă montarea unui grup de măsurare;(iii) în cazul defectării grupurilor de măsurare, în condițiile stabilite în procedura prevăzută la art. 101.(3) Procedura prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată la stabilirea prejudiciului în cazurile de suspiciune de sustragere de energie electrică, exclusiv ca mod de calcul în spețele deduse soluționării instanțelor judecătorești.27. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reține că, în accepțiunea art. 80 alin. (2) pct. (iv) atât în varianta redacțională inițială, cât și cea modificată ulterior prin Ordinul nr. 121/2015 menționat la paragraful 26, stabilirea consumului de energie electrică în sistem paușal era permisă consecutiv constatării printr-o hotărâre judecătorească a sustragerii de energie electrică, adică a săvârșirii unei fapte penale. Potrivit art. 228 din Codul penal: (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a șil însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.(3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică.28. Așadar, cu excepția cazului când o persoană recunoaște sustragerea de energie electrică, stabilirea vinovăției în celelalte cazuri se poate face numai prin hotărâre judecătorească.29. Sustragerea de energie electrică nu poate fi considerată decât furt în sensul art. 228 din Codul penal, iar potrivit art. 126 alin. (1) „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.“ Prin urmare, stabilirea vinovăției nu se poate face decât prin hotărâre judecătorească, cu indicarea prejudiciului ce urmează a fi reparat de către persoana găsită vinovată.30. În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legii în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, a art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și nici a art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea „E.ON Distribuție România“ - S.A., actuală „Delgaz Grid“ - S.A., în Dosarul nr. 11.530/320/2015 al Judecătoriei Târgu Mureș și constată că prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Fabian Niculae    -----