DECIZIA nr. 72 din 28 februarie 2017referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale ordonanței de urgență în ansamblu
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 28 iunie 2017



    Valer Dorneanu- președinte
    Marian Enache- judecător
    Petre Lăzăroiu- judecător
    Mircea Ștefan Minea- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Simona-Maya Teodoroiu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Ionița Cochințu- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.505/102/2015 al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 140D/2016.2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autoarea excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 197D/2016 și nr. 205D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureș în Dosarul nr. 2.646/102/2015 al Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal.4. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că, în toate dosarele menționate, partea Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate și, în subsidiar, ca neîntemeiată.6. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. 7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 197D/2016 și nr. 205D/2016 la Dosarul nr. 140D/2016, care este primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente care, mai întâi, având în vedere prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, context în care precizează că, la data ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanțelor de judecată, prevederile criticate erau abrogate prin dispozițiile Legii nr. 124/2015. 9. În continuare, face trimitere la notele scrise depuse la dosarele cauzelor și arată că organizatorii de jocuri de noroc în România, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, au avut posibilitatea ca, începând cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, să opteze pentru renunțarea la această activitate de jocuri de noroc, în condițiile prevăzute de art. 27 din ordonanța de urgență (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009). Au fost societăți organizatoare de jocuri de noroc care au renunțat la această activitate, însă, în partea a doua a anului 2015 și în tot cursul anului 2016, nu au mai fost situații de acest fel, fapt ce demonstrează că taxele instituite (cu precădere taxa pe viciu) nu sunt împovărătoare, astfel că nu se poate susține pretinsa nerespectare a prevederilor art. 56 din Constituție, inclusiv de la intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2015. În practică, spre exemplu, la nivelul anului 2016, toate societățile organizatoare de jocuri de noroc licențiate și autorizate pe teritoriul României și-au îndeplinit obligația de a achita taxa de viciu. Față de cele prezentate, atât prin notele scrise, cât și cele susținute în fața instanței de contencios constituțional, apreciază că excepția este neîntemeiată.10. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.
    CURTEA,    având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11. Prin încheierile din 1 și 3 februarie 2016, pronunțate în dosarele nr. 2.505/102/2015, nr. 1.274/96/2015a1 și nr. 2.646/102/2015, Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureș, Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc și de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureș, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri prin care se solicită obligarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc să soluționeze contestațiile formulate și anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.12. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în dosarele nr. 140D/2016 și nr. 205D/2016, se susține, în esență, că așezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporționalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare“. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activități creatoare de vicii pentru cetățenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licențiere și de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe „viciu“. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este rezonabilă nici din punct de vedere moral și nici din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licență și de autorizare este obligat să mai plătească o „taxă pe viciu“, context în care apreciază că aceasta nu își găsește rațiunile de proporționalitate, egalitate și echilibru. Totodată, menționează că este discriminatoriu să se considere că numai jocurile de noroc tip slot-machine sunt creatoare de vicii în comparație cu celelalte jocuri de noroc.13. În Dosarul nr. 197D/2016, se susține, în esență, că prin dispozițiile criticate s-a introdus o taxă nouă, respectiv taxa de viciu pentru jocurile de noroc, ceea ce nu se putea face printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, întrucât nu reprezintă o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, nefiind motivată necesitatea introducerii unei astfel de taxe. Astfel, consideră că, prin aceste prevederi, a fost restrânsă libertatea economică și împiedicată participarea la actul de comerț, implicit de a realiza profit din activitatea respectivă. De asemenea, susține că, neexistând vreun motiv de urgență sau vreun interes din partea societății privind aplicarea taxei de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine, sarcinile fiscale astfel create în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc nu reprezintă o așezare justă a sarcinilor fiscale. 14. Se mai arată că restrângerea drepturilor s-a realizat printr-o ordonanță de urgență, iar nu printr-o lege, astfel cum prevede textul constituțional, nefiind îndeplinite nici celelalte cerințe prevăzute de art. 53 din Constituție, respectiv măsura să fie proporțională cu situația care a determinat luarea acestei măsuri și să fie aplicată nediscriminatoriu, context în care consideră că se instituie o discriminare ca urmare a faptului că nu cad sub incidența prevederilor criticate și ceilalți organizatori de alt tip de jocuri (cazinouri, bingo, videoloterie etc.).15. Tribunalul Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.16. Tribunalul Harghita - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată, pe de o parte, că dispoziția legală criticată a fost reglementată ulterior prin prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, ceea ce înseamnă că nu mai subzistă aspectul privind existența unei urgențe care să justifice stabilirea taxei pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului. Pe de altă parte, reglementarea de taxe speciale în cazul activităților de jocuri de noroc constituie monopol de stat în cadrul căruia statul are libertatea de a stabili taxele pe care le consideră necesare în asigurarea interesului general al societății.17. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 18. Guvernul apreciază, pe de o parte, că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispozițiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă, arată că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, s-a menționat faptul că reglementarea a fost adoptată având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și ținând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.20. În acest context, menționează că, prin intermediul reglementării criticate, s-a instituit obligația operatorilor economici care exploatează jocurile de tip slot-machine de a achita anual o taxă de viciu în cuantum de 400 de euro. Astfel, consideră că instituirea unei asemenea taxe este justificată de potențialul unor asemenea jocuri de a crea dependență, de riscul pe care acestea îl prezintă din această perspectivă pentru populație. În ceea ce privește posibilitatea de instituire a unor taxe, cu caracter general, menționează jurisprudența instanței de contencios constituțional materie, respectiv Decizia nr. 513 din 8 mai 2008.21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.23. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: «Art. I: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]47. La anexă, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:Taxe speciale: [...]C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență.“24. Curtea observă că prevederile criticate modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, ce constituie actul normativ principal în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc. Ulterior, dispozițiile art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate atât asupra prevederilor criticate în mod punctual, cât și a ordonanței de urgență în ansamblu.25. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin. (1) și (2) cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale și art. 115 alin. (4) referitor la condițiile în care se pot adopta ordonanțe de urgență.26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în cauza de față, sunt formulate atât critici de constituționalitate extrinseci, cât și intrinseci.27. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție referitor la condițiile în care se pot adopta ordonanțe de urgență, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, sunt expuse elementele care au condus la adoptarea unor măsuri pe calea delegării legislative.28. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, și în care se formulează „obiecții cu privire la lipsa de coerență a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc“, astfel că, prin această ordonanță de urgență, se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, dar în același timp să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanțare a dezvoltării economice și ținând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.29. Din cele mai sus prezentate, Curtea reține că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene“, prin care „se atrage atenția asupra anumitor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertății de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene“, iar prin ordonanța de urgență se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanței de urgență, cât și din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază urmând ca, în caz de neconformare conform angajamentului, sesizarea Curții Europene de Justiție), dar în același timp să servească intereselor statului în vederea întăririi securității sociale și a ordinii de drept, precum și a punerii în aplicare a dispozițiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc“.30. Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție, autoritățile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu și din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituțional ca, prin mijloacele pe care ie are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligațiilor României față de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanțelor de urgență pentru punerea de acord a legislației naționale cu cea europeană în situația în care este iminentă declanșarea procedurii de infringement în fața Curții de Justiție este pe deplin constituțională. În aceste condiții, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009) a constatat că o atare situație este considerată ca fiind una extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanța de urgență criticată respectă exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție.31. În continuare, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reținut că trebuie luată în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.32. Cu ocazia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014, pe lângă măsurile concrete instituite cu privire la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să renunțe la activitatea desfășurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiții de autorizare și de licențiere, cu îndeplinirea unor condiții cumulative. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, „în situația în care operatorii economici care dețin licență de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu doresc continuarea activității pentru care au fost licențiați, pentru oprirea activității trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) notifică renunțarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență la O.N.J.N. (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc) și la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declarație a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizația pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizațiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislația în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul și la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. (Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc).“33. Totodată, Curtea observă că, în virtutea prevederilor constituționale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte, spre exemplu: prin art. I a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, cu anumite modificări și completări, între acestea regăsindu-se, pe de o parte, abrogarea art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014, dar și adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, care prevede, de asemenea, la punctul 3 - Taxe speciale - taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine și pentru videoloterie (VLT) de 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare.34. De asemenea, prin art. II din Legea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situație tranzitorie, pentru operatorii jocurilor de noroc licențiați la momentul intrării în vigoare a acestei legi. Astfel, potrivit art. II alin. (1)-(3) din Legea nr. 124/2015, „operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi, și nu doresc continuarea activității în noile condiții pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, și a următoarelor condiții: [...]“; potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, […], au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“35. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale privind libertatea economică și așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale menționate, întrucât libertatea economică trebuie exercitată în condițiile legii, iar cetățenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice.36. Existența unei obligații exprese a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituție, și a unei obligații a statului de a proteja interesele naționale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor și taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naționale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să își îndeplinească obligațiile sale față de cetățeni și agenții economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală.37. Prin instituirea unor taxe și impozite nu sunt afectate prevederile art. 45 din Constituție, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate. Or, textele de lege criticate impun asemenea cerințe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertății economice. Prin urmare, statul, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, are obligația să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul are competența să stabilească sancțiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.38. În acest context, Cutea reiterează cele mai sus menționate, respectiv faptul că atât Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, precitată, și prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, cât și Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, au reținut că statul, in concreto Guvernul, acționând în calitate de legiuitor delegat, dar și Parlamentul, au marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc.39. Cu privire la susținerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidența acestora și ceilalți organizatori de alt tip de jocuri, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, ceea ce nu este cazul în privința reglementărilor criticate în speța de față, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislație în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât și aspectele generale.40. Față de cele prezentate, precum și față de considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, și reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerințele constituționale cuprinse în prevederile invocate în susținerea excepției.41. În final, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. și de Societatea Tisza Game - S.R.L., ambele din Târgu Mureș, în dosarele nr. 2.505/102/2015 și nr. 2.646/102/2015 ale Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015a1 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și ale ordonanței de urgență în ansamblu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2017.
    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ionița Cochințu    ----