ANEXE din 16 noiembrie 2016la Ordinul nr. 177/2016 (Anexele nr. 1-26)
EMITENT
  • MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 931 bis din 18 noiembrie 2016



     +  Anexa 1Activităţile de analiză a postuluişi de întocmire a fişei postului  +  Articolul 1 (1) Fiecare post are asociată o fişă a postului. Aceasta cuprinde elementele de identificare a postului, cerinţele de ocupare, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate. (2) Fişa postului se întocmeşte, se modifică sau se completează în urma desfăşurării activităţii de analiză a postului. (3) Responsabilitatea întocmirii, modificării şi completării fişei postului revine şefului nemijlocit al titularului postului pentru care se întocmeşte fişa respectivă. (4) Fişa postului este rezultatul activităţii prevăzute la alin. (2) şi reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului MAI, normare a activităţii, precum şi de reproiectare a postului.  +  Articolul 2 (1) Fişa postului şefului unităţii, precum şi fişele posturilor adjuncţilor acestuia, se întocmesc, modifică sau completează în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului pentru aprobarea modificărilor organizatorice privind înfiinţarea/modificarea funcţiilor respective. (2) Fişele posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se întocmesc, modifică sau completează în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sau reorganizarea unităţii,  +  Articolul 3 (1) Fişa postului se întocmeşte într-un singur exemplar original, se înregistrează la secretariatul unităţii şi se păstrează la şeful nemijlocit. O fotocopie a fişei postului se anexează la actul administrativ de numire în funcţie. (2) Fişa postului se aduce la cunoştinţa titularului postului, pe bază de semnătură. O fotocopie a documentului semnat de titular se introduce în dosarul personal, una se înmânează titularului postului, iar alta se păstrează la şeful nemijlocit. (3) Refuzul titularului postului de a lua la cunoştinţă de fişa postului se consemnează într-un proces-verbal, care se introduce în dosarul de personal, (4) Fişa postului are caracter nesecret, cu excepţia situaţiilor în care conţine informaţii clasificate potrivit legii.  +  Articolul 4În cadrul unităţii se constituie, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, comisia de analiză a postului în vederea întocmirii sau modificării/completării fişelor posturilor. În situaţia în care unitatea are în componenţă subunităţi, se pot constitui comisii de analiză a posturilor în cadrul acestora.  +  Articolul 5 (1) În vederea gestionarii în mod unitar a activităţilor de analiză a posturilor şi de întocmire a Fişelor posturilor, inspectoratele generale/similare pot elabora fişe-cadru. Acestea se referă exclusiv la posturi sau categorii de posturi având atribuţii şi cerinţe de ocupare similare la nivelul mai multor structuri centrale şi/sau teritoriale, aflate în subordine/coordonare pe linie de specialitate. (2) În scopul prevăzut la alin. (1), la nivelul inspectoratelor generale/similare se constituie comisii de elaborare a fişelor-cadru, din care fac parte specialişti cu funcţii de conducere şi de execuţie, cu aptitudini analitice şi experienţă în posturile pentru care se întocmeşte fişa-cadru. (3) Fişa-cadru se avizează de unitatea aparatului central al MAI care coordonează pe linie de specialitate sau în subordinea căreia se regăsesc structurile ce încadrează posturile sau categoriile de posturi vizate. (4) După elaborarea fişei-cadru, în termen de 30 de zile se modifică sau se completează, dacă este cazul, fişele posturilor pentru care a fost elaborată respectiva fişă-cadru. (5) Stabilirea în fişele posturilor a unor cerinţe de ocupare a posturilor, diferite de cele prevăzute în fişa-cadru aplicabilă, se realizează cu avizul inspectoratului general/similar care a elaborat fişa-cadru.  +  Articolul 6 (1) Etapele desfăşurării analizei postului sunt următoarele: a) constituirea comisiei de analiză a postului; b) completarea Chestionarului pentru analiza postului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 la ordin, de către titularul postului sau, după caz, de către fostul titular al postului, ori de către titulari ai unor posturi cu atribuţii similare, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu; c) culegerea datelor necesare analizei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului, prin utilizarea, cu titlu orientativ, a Fişei de observaţie a sarcinilor postului al cărei model este prevăzut în anexa nr. 13 la ordin, în situaţia în care se analizează modificarea atribuţiilor de serviciu; d) stabilirea, de către şeful nemijlocit al titularului postului, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului care se vor include în modulul D din fişa postului, precum şi, de către membrii comisiei de analiză, a condiţiilor specifice de muncă care se vor include în modulul C din fişa postului, conform Structurii fişei postului şi Instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 14 la ordin; e) stabilirea de către comisia de analiză, în funcţie de datele analizate până la această etapă, a cerinţelor postului, care se vor include în modulul B din fişa postului, şi a standardelor de performanţă asociate postului, care se vor include în modulul E din fişa postului; f) întocmirea formei finale a fişei postului, de către şeful nemijlocit al titularului postului, (2) La culegerea datelor necesare potrivit alin. (1) lit. c), comisia de analiză a postului utilizează în principal următoarele documente: a) regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii; b) fişele postului respectiv întocmite anterior; c) chestionarul pentru analiza postului completat de către titularul postului; d) observaţiile membrilor comisiei de analiză a postului şi ale celorlalte persoane consultate, precum şi sinteza acestora, cuprinsă în fişa de observaţie a sarcinilor postului; e) actele normative care au ca obiect de reglementare exercitarea unor profesii sau ocupaţii, cum ar fi, de exemplu, statutul cadrelor medicale, cadrelor didactice, arhitecţilor etc., ori domenii de activitate/de lucru în anumite condiţii de solicitare fizică, de izolare etc.; f) strategiile şi concepţiile ministerului/inspectoratului general/domeniului cu privire la activitatea structurii în care este prevăzut postul; g) fişa de identificare a factorilor de risc profesional, prevăzută de legislaţia privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor; h) fişa-cadru a postului/categoriei de posturi, dacă aceasta este întocmită; i) actele normative care au generat întocmirea, modificarea sau completarea fişei postului, precum şi orice document cu incidenţă directă pentru o analiză completă a postului. (3) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. b) - e), precum şi analiza documentelor prevăzute la alin. (2) lit. a) - g), nu se realizează dacă postul este unul dintre cele pentru care se aplică o fişă-cadru. (4) Activitatea comisiei de analiză a postului se consemnează într-un proces-verbal.  +  Articolul 7 (1) Comisia de analiză a postului este compusă dintr-un şef şi mai mulţi membri. (2) Şeful comisiei de analiză a postului este numit dintre adjuncţii şefului unităţii/subunităţii. În situaţia în care în statul de organizare a unităţii nu există o asemenea funcţie, ori nu este încadrată, şeful comisiei de analiză a postului este şeful unităţii. (3) Membrii comisiei de analiză a postului sunt: a) psihologul de unitate, dacă unitatea are încadrat un asemenea specialist; b) cel puţin un reprezentant al structurii de resurse umane, care poate fi din rândul personalului cu atribuţii de încadrare, formare profesională, planificare structurală sau evidenţă; c) un reprezentant al structurii de resurse umane cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv atribuţii de lucrător desemnat cu securitatea şi sănătatea în muncă; d) şeful nemijlocit al titularului postului. (4) Pentru culegerea datelor necesare analizei postului, membrii comisiei de analiză a postului pot consulta: a) titularul postului, respectiv fostul titular al postului sau titulari ai unor posturi cu atribuţii similare; b) medicul de unitate sau, acolo unde postul este încadrat, medicul de medicina muncii; c) şefi ai compartimentelor unităţii care prin natura atribuţiilor intră frecvent în contact cu titularul postului; d) persoane/instituţii care pot oferi date pentru o analiză completă a postului. (5) Şeful şi membrii comisiei de analiză a postului, în cazul posturilor aflate în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, a secretarului general, secretarilor generali adjuncţi sau a inspectorilor generali/similari, sunt desemnaţi de către persoanele competente enumerate.  +  Articolul 8Se interzice modificarea sau completarea aleatorie a elementelor de conţinut ale fişei postului, pentru ca aceasta să corespundă criteriilor conjuncturale pe care le îndeplineşte o persoană propozabilă pentru numirea în acel post.  +  Articolul 9Documentele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c) se arhivează, în condiţiile legii.  +  Anexa 2Recrutarea cadrelor militare  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale cu privire la recrutare  +  Articolul 1 (1) Recrutarea pentru admiterea în instituţiile de învăţământ are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund condiţiilor legale şi criteriilor specifice în vederea formării profesionale iniţiale a cadrelor militare. (2) Recrutarea din sursă internă în vederea ocupării posturilor vacante are drept scop identificarea şi atragerea candidaţilor care corespund cerinţelor postului, din rândul personalului încadrat în unitatea în care este prevăzut postul sau în alte unităţi ale MAI. (3) Recrutarea în vederea rechemării în activitate are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor care au calitatea de cadre militare în rezervă provenite din cadre militare din MAI, care corespund condiţiilor legale şi criteriilor specifice pentru ocuparea posturilor vacante. (4) Recrutarea în vederea încadrării directe are drept scop identificarea şi atragerea persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante, (5) Recrutarea în vederea transferului are drept scop identificarea şi atragerea personalului din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care îndeplineşte condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante.  +  Secţiunea a 2-a Organizarea şi desfăşurarea recrutării candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare  +  Articolul 2 (1) DGMRU coordonează şi monitorizează activitatea de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ. (2) La începutul fiecărui an calendaristic, DGMRU comunică inspectoratelor generale/similare şi celorlalte structuri beneficiare cifrele de şcolarizare stabilite pentru fiecare instituţie de învăţământ, (3) Modul de organizare şi desfăşurare a recrutării candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ se stabileşte prin dispoziţie-cadru a directorului general al DGMRU. (4) Anual, prin dispoziţie a directorului general al DGMRU sunt stabilite aspecte procedurale cu privire la recrutarea candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ.  +  Articolul 3Recrutarea candidaţilor pentru participarea la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ se realizează de către unităţile/compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare stabilite prin dispoziţia-cadru prevăzută la art. 2 alin. (3).  +  Articolul 4Compartimentele de resurse umane/persoanele cu sarcini de recrutare desfăşoară, în principal, următoarele activităţi: a) identifică şi aplică metode şi tehnici de publicitate în vederea atragerii potenţialilor candidaţi pentru admiterea în instituţiile de învăţământ; b) prezintă persoanelor interesate oferta de formare a instituţiilor de învăţământ şi/sau traseul carierei absolvenţilor acestor instituţii; c) orientează candidaţii spre instituţiile de învăţământ şi îi consiliază cu privire la potenţialul lor viitor profesional; d) verifică existenţa documentelor necesare constituirii dosarului de recrutare, cu respectarea cerinţelor de formă şi conţinut; e) solicită efectuarea verificărilor în evidenţele Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii cu privire la persoana candidatului; f) întocmesc dosarele de recrutare pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare şi care au depus documentele necesare în perioada destinată activităţilor de înscriere la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ; g) întocmesc tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, pe suport hârtie şi în format electronic; h) după caz, transmit instituţiilor de învăţământ dosarele de recrutare şi tabelele nominale cuprinzând candidaţii care participă la concursul de admitere; i) completează cu documente specifice dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi "admis"; j) efectuează, în volum complet, activităţile de cunoaştere a candidaţilor declaraţi "admis", materializând rezultatul acestora în Nota de cunoaştere; k) transmit instituţiilor de învăţământ ale MAI, dosarele de recrutare completate, precum şi fişele de personal ale candidaţilor declaraţi "admis" la forma de învăţământ cu frecvenţă/cu frecvenţă redusă şi propun, după caz, înmatricularea/neînmatricularea/exmatricularea în/din instituţia de învăţământ; l) restituie candidaţilor declaraţi "respins", la solicitarea acestora, pe bază de semnătură, documentele personale din dosarele de recrutare; m) comunica, în scris, candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare, motivul/motivele respingerii cererii de înscriere la concurs, respectiv al/ale îndepărtării/exmatriculării.  +  Articolul 5 (1) În vederea participării la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, candidaţii parcurg următoarele etape premergătoare desfăşurării concursului: a) completează cererea-tip de înscriere la concurs şi declaraţia prin care confirmă luarea la cunoştinţă despre condiţiile legale, criteriile specifice, celelalte condiţii de organizare a concursului şi măsurile care vor fi luate în cazul neîndeplinirii acestora şi îşi exprimă acordul pentru efectuarea verificărilor specifice; b) depun la dosarul de recrutare, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a concursului, documentele necesare potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din anexa nr. 3 la ordin. (2) Pentru a fi înmatriculaţi în anul I de studii, candidaţii declaraţi "admis" în instituţiile de învăţământ superior ale MAI, cu excepţia celor care au absolvit studiile liceale în anul participării la concursul de admitere în instituţia de învăţământ superior, trebuie să depună la secretariatul instituţiei de învăţământ superior, odată cu cererea de înmatriculare, dovada achitării contravalorii studiilor superioare de lungă durată, studiilor universitare de licenţă sau echivalente acestora, în situaţia în care au beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui astfel de program de studii universitare finanţate de la bugetul de stat, sau, după caz, o declaraţie din care să rezulte că nu au beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licenţă sau echivalent. (3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc în dispoziţia-cadru a directorului general al DGMRU prevăzută la art. 2 alin. (3).  +  Secţiunea a 3-a Condiţii legale şi criterii specifice de recrutare pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare, precum şi pentru încadrarea în funcţii de cadre militare prin rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională  +  Articolul 6 (1) Condiţiile legale de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare, precum şi pentru încadrarea în funcţii de cadre militare prin rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt următoarele: a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România; b) să cunoască limba română, scris şi vorbit; c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu; d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic; e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi, iar în cazul candidaţilor la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere; f) să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, pentru candidaţii la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ; g) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate; h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea; i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni; j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani; k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege; l) să îndeplinească condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, pentru încadrarea în funcţii de cadre militare prin rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. (2) Aptitudinea/inaptitudinea prevăzută la alin. (1) lit. d) se constată de structurile de specialitate ale MAI, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. Evaluarea psihologică se susţine înaintea examinării medicale. (3) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. f) se face cu diplomă sau cu adeverinţă care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat.  +  Articolul 7 (1) Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, în vederea formării profesionale iniţiale, sunt următoarele: a) să aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere; b) să aibă înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile; c) să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară; d) să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului; e) să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ; (2) Verificarea cerinţelor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se realizează cu ocazia examinării medicale. (3) Maiştrii militari/subofiţerii care se înscriu la concursul de admitere pe locurile aprobate la programul de studii universitare de licenţă "Ordine şi siguranţă publică" din Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, potrivit locurilor aprobate pentru MAI şi repartizate unităţilor militare beneficiare, trebuie să îndeplinească baremele şi criteriile de aptitudine medicală, fizică şi psihologică prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. d), precum şi următoarele criterii specifice de recrutare: a) la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor MAI, în calitate de maistru militar, subofiţer sau agent de poliţie; b) au obţinut calificativul de cel puţin "foarte bun", la ultima apreciere de serviciu anuală; c) nu sunt puşi la dispoziţie ori nu sunt suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 16 alin. (2) şi art. 20 lit. a) şi b) din anexa nr. 7 la ordin; d) nu sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare; e) au vârsta de până la 40 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere. (4) Dacă până la momentul înmatriculării intervine una dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. c) şi d), înmatricularea nu se realizează. (5) Pentru admiterea la instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, altele decât cele din subordinea MAI, pe locurile rezervate MAI, candidaţii trebuie să îndeplinească în mod suplimentar, după caz, şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.  +  Articolul 8 (1) Cadrele militare în rezervă pot fi recrutate în vederea rechemării în activitate dacă îndeplinesc şi următoarele criterii specifice: a) nu au fost trecute în rezervă în condiţiile art. 85 lit. a), d), i), j), k) sau ale art. 87 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare; b) nu au semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară; c) prin încadrare, potrivit vechimii în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, nu dobândesc grade militare mai mari decât gradele militare maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs. d) sunt confirmate în arme şi specialităţi militare corespunzătoare funcţiilor pentru care se organizează concurs. (2) Verificarea cerinţei prevăzute la alin. (1) lit. b) se realizează cu ocazia examinării medicale.  +  Articolul 9Persoanele care au dobândit grade militare în rezervă ca urmare a îndeplinirii serviciului militar, participării la convocări de pregătire sau în urma concentrării, şi nu au avut calitatea de cadru militar în activitate în unităţi ale MAI, nu fac obiectul recrutării în vederea rechemării în activitate pe timp de pace.  +  Articolul 10 (1) Candidaţii recrutaţi în vederea încadrării directe care intenţionează să dobândească statutul de cadru militar trebuie să îndeplinească şi următoarele criterii specifice: a) au înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile, cu excepţia candidaţilor recrutaţi în vederea încadrării directe pe posturi didactice şi posturi prevăzute cu specialităţi medicale; b) nu au semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară; c) prin încadrare, potrivit vechimii în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, nu dobândesc grade militare mai mari decât gradele militare maxime ale posturilor pentru care s-a organizat concurs. (2) Verificarea cerinţelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se realizează cu ocazia examinării medicale.  +  Articolul 11Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ, precum şi persoanele care au fost declarate "admis" la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante prin rechemare în activitate sau încadrare directă nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.  +  Articolul 12În funcţie de particularităţile misiunilor încredinţate, inspectoratele generale/similare pot stabili, cu avizul DGMRU, criterii specifice de recrutare, cu respectarea condiţiilor şi a criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare, precum şi de prezenta anexă.  +  Articolul 13Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător şi compartimentelor de resurse umane care desfăşoară activităţi de recrutare a personalului în vederea ocupării prin concurs a posturilor de conducere vacante, respectiv a posturilor de execuţie vacante prin trecere în corpul ofiţerilor, rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, după caz.  +  Anexa 3Selecţionarea cadrelor militare  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Secţiunea 1 Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI, pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare  +  Articolul 1 (1) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ postliceal ale MAI pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare se face potrivit metodologiei-cadru privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI, elaborată de DGMRU, metodologiei specifice întocmite de inspectoratul general beneficiar, precum şi pe baza reglementărilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. (2) Selecţionarea candidaţilor pentru admiterea în Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" se face potrivit metodologiei elaborate de această instituţie, cu acordul inspectoratelor generale beneficiare şi cu avizul DGMRU.  +  Secţiunea a 2-a Selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante  +  Articolul 2Postul vacant se ocupă de cadrul militar care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului.  +  Articolul 3 (1) Posturile de execuţie vacante prevăzute a fi încadrate cu cadre militare se ocupă prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ; b) schimbare din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, în următoarele situaţii: i) trecerea maiştrilor militari/subofiţerilor în corpul ofiţerilor; ii) rechemare în activitate;iii) încadrare directă; iv) transfer din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. (2) Concursurile sau examenele prevăzute la alin. (1) lit. c) se organizează cu aprobarea ministrului afacerilor interne. Aprobarea este valabilă pe parcursul exerciţiului bugetar anual în care a fost acordată.  +  Articolul 4 (1) Posturile de conducere vacante prevăzute a fi încadrate cu cadre militare se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz; b) schimbare din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; c) numire directă, cu acordul scris al cadrului militar, pe acelaşi post sau pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; d) numire directă, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare privind retrogradarea în funcţie; e) numire directă, în prima funcţie, a absolvenţilor Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", arma jandarmi sau pompieri, în funcţii de comandant grupă/comandant pluton, respectiv comandant pichet/comandant staţie/adjunct comandant secţie. (2) Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situaţii: a) ca urmare a reorganizării unităţii; b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui cadru militar în funcţia de conducere ocupată; c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior cadrul militar a ocupat o funcţie de conducere; d) ca urmare a punerii la dispoziţie din motive neimputabile.  +  Articolul 5În situaţia în care s-a demarat procedura de concurs, postul vacant nu mai poate fi ocupat prin nicio altă modalitate.  +  Capitolul II Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, constituirea şi atribuţiile comisiilor şi subcomisiilor  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante  +  Articolul 6Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se organizează exclusiv pentru posturile finanţate.  +  Articolul 7 (1) Pentru ocuparea posturilor vacante de conducere sau de execuţie, concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurii/structurilor în care se regăsesc posturile. (2) Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate. (3) Atunci când s-a stabilit ocuparea mai multor posturi vacante, prin trecerea maiştrilor militari/subofiţerilor în corpul ofiţerilor, rechemare în activitate sau încadrare directă, inspectorul general/similar poate dispune organizarea concursului, în sistem centralizat, după caz: a) la nivelul unităţilor teritoriale în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie pentru care se organizează concurs; b) la nivelul inspectoratului general/similar, de regulă, în instituţiile de învăţământ ale MAI ori în cadrul altor instituţii din afara MAI.  +  Secţiunea a 2-a Constituirea comisiilor şi subcomisiilor  +  Articolul 8 (1) În vederea ocupării prin concurs a posturilor vacante din unitatea în al cărei stat de organizare sunt prevăzute posturile, se constituie, de regulă, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) În situaţia prevăzută la art. 7 alin. (3) lit. a), activitatea comisiilor de concurs şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor este coordonată de o comisie centrală de concurs, constituită la nivelul inspectoratului general/similar. (3) În situaţia prevăzută la art. 7 alin. (3) lit. b), comisiile de concurs şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor se constituie la nivelul inspectoratului general/similar. În acest caz, la nivelul unităţilor teritoriale cu competenţă de gestiune a resurselor umane, în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile vacante de execuţie, sau care asigură din punct de vedere al gestiunii resurselor umane structurile în ale căror state de organizare sunt prevăzute posturile pentru care se organizează concurs, se constituie comisii de recrutare. (4) În cadrul comisiei de concurs, în raport de numărul şi complexitatea probelor, precum şi de numărul de candidaţi, se pot constitui subcomisii, până la susţinerea primei probe/probei de concurs, prin ordin/dispoziţie, la propunerea motivată a preşedintelui acestei comisii. (5) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi comisia de recrutare dispun de un secretar.  +  Articolul 9 (1) Comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia centrală de concurs şi subcomisiile se alcătuiesc dintr-un număr impar de membri. Unul dintre membri are calitatea de preşedinte. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se alcătuiesc din persoane care nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi care nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv, cu oricare dintre candidaţi. (3) Membrii comisiei de concurs şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs. Cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs. (4) În cazul în care în unitatea în care se organizează concurs nu există persoane care deţin studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs sau persoane care au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, din comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor fac parte specialişti de la eşalonul superior sau, cu aprobarea acestuia, de la altă unitate a MAI sau/şi din afara MAI. În această situaţie, condiţia privind funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs nu se aplică. (5) Calitatea de membru al comisiei de concurs este incompatibilă cu cea de membru al comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Calitatea de membru al comisiei de concurs este compatibilă cu cea de membru al subcomisiei. (6) După terminarea înscrierilor, membrii comisiei de concurs, comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi ai comisiei centrale de concurs, secretarii acestora, precum şi membrii subcomisiilor completează o declaraţie pe proprie răspundere din care să reiasă că nu au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre candidaţi. (7) Înainte de începerea activităţii, membrii comisiei de concurs şi ai comisiei centrale de concurs, precum şi secretarul acestora completează un angajament cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere.  +  Articolul 10Preşedinte al comisiei de concurs este desemnat şeful structurii în care se află postul vacant pentru care se organizează concurs sau, după caz, o persoană cu funcţie de conducere, desemnată de persoana care are competenţă de numire în funcţie pentru postul respectiv.  +  Articolul 11 (1) Preşedinte al comisiei centrale de concurs şi preşedinte al comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este desemnat: a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul aparatului central al inspectoratului general/similar, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs; b) unul dintre adjuncţii inspectorului general/similar. (2) Ceilalţi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (1) se desemnează din rândul specialiştilor în domeniul de activitate al posturilor vacante şi/sau cadre didactice din unităţile de învăţământ aflate în subordinea inspectoratului general/similar. (3) În situaţii excepţionale, cu avizul DGMRU, inspectoratul general/similar poate solicita desemnarea în comisii a unor cadre didactice din alte instituţii de învăţământ ale MAI şi din afara MAI.  +  Articolul 12 (1) Preşedintele comisiei de recrutare este desemnat: a) şeful sau înlocuitorul legal al structurii de specialitate din cadrul unităţii teritoriale, corespunzătoare domeniului de activitate al posturilor vacante pentru care se organizează concurs; b) unul dintre adjuncţii/locţiitorii şefului unităţii. (2) Ceilalţi membri ai comisiei de recrutare sunt desemnaţi din rândul ofiţerilor din cadrul unităţii teritoriale, din care cel puţin unul din compartimentul de resurse umane al unităţii.  +  Articolul 13 (1) Secretarul comisiei de concurs poate fi şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Acesta nu este membru al comisiilor. Secretarul comisiilor este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte secretarul comisiei centrale de concurs. (3) În cazul constituirii comisiei centrale de concurs, secretarul comisiei de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) este numit din rândul personalului compartimentului de resurse umane de la nivelul aparatului central al inspectoratului general/similar. Acesta poate fi ajutat de alte persoane din cadrul compartimentului de resurse umane al inspectoratului general/similar şi/sau din cadrul compartimentelor de resurse umane ale unităţilor teritoriale, desemnate de către preşedintele comisiei de concurs. (4) Secretarul comisiei de recrutare poate fi unul din membrii acestei comisii, de regulă, din cadrul compartimentului de resurse umane al unităţii.  +  Articolul 14 (1) Componenţa nominală a comisiilor constituite potrivit art. 8 alin. (1) şi (2), precum şi desemnarea secretarului acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie al/a persoanei care le constituie, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data susţinerii primei probe/probei de concurs. Componenţa nominală a comisiei de recrutare se stabileşte după desemnarea comisiilor de concurs şi a comisiilor de soluţionare a contestaţiilor. (2) Pentru posturile vacante din competenţa conducerii MAI, componenţa comisiilor se aprobă de ministrul afacerilor interne, la propunerea DGMRU.  +  Articolul 15În cazul constatării existenţei unei situaţii care determină imposibilitatea exercitării atribuţiilor membrilor comisiilor sau ale secretarilor, aceştia sunt înlocuiţi în condiţiile prezentei anexe.  +  Secţiunea a 3-a Atribuţiile comisiilor de concurs, comisiilor centrale de concurs, comisiilor de recrutare şi comisiilor de soluţionare a contestaţiilor  +  Articolul 16 (1) Comisia de concurs are următoarele atribuţii: a) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor; b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs; c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului; d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs, cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişa postului scos la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs; e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului, cu referire la spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.; f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi, înaintea fiecărei probe, cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului; g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor; h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei şi îl prezintă şefului unităţii organizatoare a concursului, însoţit de tabelul cu rezultatele obţinute de candidaţi, în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor; i) păstrează în deplină securitate documentele de concurs şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor. (2) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (1) lit. a), comisia de concurs verifică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de concurs şi, dacă există posibilitatea, se postează pe pagina de internet a unităţii, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs. (3) În situaţia în care se constituie comisie centrală de concurs, aceasta exercită exclusiv atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d). (4) Comisia centrală de concurs stabileşte modalitatea de lucru şi de transmitere a documentelor între aceasta şi comisiile de concurs organizate la nivelul unităţilor teritoriale.  +  Articolul 17Comisia de concurs constituită potrivit art. 8 alin. (3) are următoarele atribuţii: a) primeşte listele finale cu candidaţii ale căror candidaturi au fost validate de comisiile de recrutare; b) stabileşte probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs; c) stabileşte graficul de desfăşurare a concursului, pe care îl comunică şi structurilor cu sarcini de recrutare; d) elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, ghidul de interviu pentru probele de concurs cu cel mult 24 de ore înainte de susţinerea fiecărei probe, având în vedere tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cerinţele înscrise în fişele posturilor scoase la concurs, folosind, dacă este cazul, şi propuneri ale unor specialişti în domeniul de activitate al postului pentru care se organizează concurs; e) asigură îndeplinirea condiţiilor pentru desfăşurarea optimă a concursului - spaţii corespunzătoare, papetărie, birotică şi alte elemente de logistică necesare, precum şi respectarea procedurilor cu privire la repartizarea pe săli, multiplicarea subiectelor, supravegherea candidaţilor, afişarea grilelor de răspuns la ieşirea din sală etc.; f) efectuează instructajul candidaţilor cu privire la modul general de desfăşurare a concursului, precum şi înaintea fiecărei probe cu privire la numărul de subiecte, durata alocată probei, criteriile de departajare, data şi locul afişării rezultatelor, modalitatea de depunere a eventualelor contestaţii, situaţiile care atrag eliminarea din concurs, precum şi alte precizări necesare desfăşurării în bune condiţii a concursului; g) corectează/apreciază şi notează lucrările/foile de răspuns/răspunsurile candidaţilor/proba practică/evaluarea performanţei fizice/evaluarea competenţelor lingvistice şi, dacă este cazul, dispune măsuri corespunzătoare în baza procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor; h) semnează procesul-verbal care conţine concluziile concursului, întocmit de secretarul comisiei, şi îl prezintă inspectorului general/similar în vederea dispunerii măsurilor, potrivit competenţelor; i) păstrează în deplină securitate documentele şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la conţinutul subiectelor, al grilelor de corectare, ghidului de interviu şi lucrărilor candidaţilor/foilor de răspuns.  +  Articolul 18 (1) La nivelul comisiei de recrutare se asigură măsurile necesare pentru respectarea condiţiilor şi criteriilor de recrutare şi întocmirea dosarelor de recrutare, în conformitate cu prevederile prezentei anexe, precum şi ale anexei nr. 2 la prezentul ordin. (2) În vederea verificării corectitudinii întocmirii dosarelor de recrutare a candidaţilor, comisiile de recrutare analizează cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs, îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs şi semnează procesul-verbal care conţine concluziile verificării, redactat de secretarul comisiei. Lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, cu precizarea acestora, se afişează de către secretarul comisiei de recrutare şi, dacă există posibilitatea, se postează pe pagina de internet a unităţii, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea primei probe/probei de concurs.  +  Articolul 19 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii: a) soluţionează contestaţiile cu privire la notarea/aprecierea probei/probelor concursului depuse de candidaţi în termenul prevăzut la art. 52 alin. (1); b) semnează procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor; c) transmite, prin secretarul comisiei, rezultatele analizei contestaţiilor pentru a fi aduse la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare şi prin postare pe pagina de internet a unităţii dacă există această posibilitate, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestaţiei. (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor ia în considerare exclusiv contestaţiile formulate de candidaţi cu privire la propriile rezultate.  +  Articolul 20 (1) Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuţii: a) întocmeşte anunţul de concurs şi îl supune aprobării preşedintelui comisiei de concurs, cu avizul membrilor acesteia; b) gestionează primirea şi păstrarea dosarelor de recrutare şi prezentarea acestora comisiei de concurs; c) întocmeşte procesul-verbal care conţine concluziile verificării îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs, precum şi lista candidaţilor care nu pot participa la concurs; d) constituie şi gestionează dosarul de concurs; e) afişează rezultatele probei/probelor de concurs, precum şi celelalte informaţii necesare bunei desfăşurări a concursului şi, dacă există posibilitatea, le postează pe pagina de internet a unităţii; f) întocmeşte procesul-verbal cu rezultatele concursului; g) întocmeşte tabelul cu rezultatele finale ale concursului, după soluţionarea contestaţiilor sau, după caz, expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, îl prezintă spre semnare preşedintelui comisiei şi îl aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi, dacă există posibilitatea, prin postare pe pagina de internet a unităţii. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu se exercită de către secretarul comisiei de concurs prevăzută la art. 17.  +  Articolul 21Secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii: a) primeşte contestaţiile depuse în termen de maximum 24 de ore de la afişarea rezultatului; b) întocmeşte procesul-verbal cu hotărârea privind modul de soluţionare a contestaţiilor, pe care îl prezintă spre semnare comisiei de soluţionare a contestaţiilor; c) prezintă preşedintelui comisiei de concurs procesul-verbal cu privire la modul de soluţionare a contestaţiilor, împreună cu contestaţiile; d) afişează la sediul unităţii rezultatele la contestaţii şi, dacă există posibilitatea, le postează pe pagina de internet a unităţii.  +  Secţiunea a 4-a Dispoziţii privind publicitatea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante  +  Articolul 22 (1) Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se postează prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă. (2) Anunţul prevăzut la alin. (1) conţine următoarele elemente: a) denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele condiţii de ocupare ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fişa postului; b) condiţiile de participare la concurs, respectiv condiţiile de recrutare; c) normele şi baremele minime pentru a fi declarat "admis" la probele de evaluare a performanţei fizice, după caz; d) actele solicitate candidaţilor pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la concurs, data-limită până la care se pot depune acestea şi compartimentul care gestionează problematica specifică concursului. În anunţ se specifică datele de contact, datele necesare desfăşurării concursului, precum şi faptul că fişa postului scos la concurs poate fi consultată de către candidaţi, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate; e) tematica şi bibliografia de concurs; f) graficul şi locul desfăşurării concursului. (3) În situaţia în care anunţul se publică în presa scrisă, acesta conţine doar elementele prevăzute la alin. (2) lit. a), data-limită până la care se poate depune dosarul de recrutare în vederea participării la concurs şi datele de contact ale compartimentului care gestionează organizarea concursului sau modul în care pot fi obţinute informaţii suplimentare. (4) Pentru posturile prevăzute în statele de organizare în alternativă, anunţul prevede în mod obligatoriu categoria de personal căreia i se adresează. (5) Sumele necesare publicării anunţurilor în presă sunt asigurate de compartimentele financiare care deservesc unităţile în care se organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante.  +  Secţiunea a 5-a Organizarea şi desfăşurarea concursului§1. Probele de concurs  +  Articolul 23Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video.  +  Articolul 24 (1) Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, care poate fi înregistrat/supravegheat video. (2) În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cura urmează: a) probă practică; b) evaluarea performanţei fizice; c) evaluarea competenţelor lingvistice.  +  Articolul 25Testul scris constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unui test-grilă.  +  Articolul 26Interviul pe subiecte profesionale are drept scop aprecierea cunoştinţelor profesionale, precum şi a aptitudinilor, abilităţilor, atitudinilor şi motivaţiilor relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor postului, în acord cu tematica şi bibliografia de concurs.  +  Articolul 27 (1) Proba practică se proiectează astfel încât să se aprecieze cât mai corect potenţialul de utilizare în context profesional a acelor aptitudini şi abilităţi personale care sunt indispensabile realizării atribuţiilor postului. (2) În funcţie de atribuţiile postului scos la concurs, proba practică poate consta în demonstrarea unor abilităţi cum ar fi: lucru cu computerul personal ori de utilizare a unor programe informatice, dactilografiere ori stenodactilografiere, translaţie la cască, intervenţie într-o situaţie standard, coordonare a unei echipe, sinteză a unui text, descriere a unei situaţii standard observate etc.  +  Articolul 28 (1) Evaluarea performanţei fizice se face potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI. (2) La evaluarea performanţei fizice se aplică acele probe care sunt relevante pentru măsurarea performanţelor fizice necesare îndeplinirii atribuţiilor postului.  +  Articolul 29 (1) Evaluarea competenţelor lingvistice se face raportat la nivelul şi specificul atribuţiilor postului care necesită abilităţi de citire sau/şi scriere sau/şi vorbire în limba străină. (2) Evaluarea competenţelor lingvistice se poate face prin susţinerea cel puţin a unei probe dintre următoarele: a) test scris; b) interviu; c) probă practică.§2. Condiţii de participare la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante  +  Articolul 30La concursurile pentru ocuparea posturilor vacante pot participa numai candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice de recrutare, condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune, respectiv cei ale căror dosare de recrutare sunt complete, corect întocmite şi depuse în termenul prevăzut în anunţul de concurs.  +  Articolul 31 (1) Maiştrii militari şi subofiţerii care au absolvit studii superioare pot participa la concursul pentru trecerea în corpul ofiţerilor, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) sunt declaraţi "apt" la evaluarea psihologică organizată în acest scop; b) nu sunt cercetaţi disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare; c) nu sunt puşi la dispoziţie ori suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 17 alin. (2) şi art. 21 lit. a) şi b) din anexa nr. 7 la ordin. d) au obţinut calificativul de cel puţin "foarte bun" la ultimele două aprecieri anuale de serviciu. (2) Sergentul major căruia i s-a acordat gradul militar ca urmare a nepromovării examenului de licenţă din prima sesiune organizată în anul absolvirii instituţiei de învăţământ superior care formează personal pentru nevoile MAI, este trecut în corpul ofiţerilor, fără concurs sau examen, în urma promovării examenului de licenţă.  +  Articolul 32 (1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa ofiţerul care: a) este declarat "apt medical" şi "apt" la evaluarea psihologică organizată în acest scop; b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau nu este pus la dispoziţie în condiţiile art. 17 alin. (2) din anexa nr. 7 la ordin; c) a obţinut calificativul de cel puţin "foarte bun" la ultimele două aprecieri anuale de serviciu; d) îndeplineşte condiţiile de vechime şi studii, conform alin. (2). (2) Condiţiile de vechime necesare participării ofiţerilor la concurs sunt:I. pentru funcţia de inspector general şi inspector general adjunct/similare şi funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al MAI: a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 7 ani; b) vechime în funcţii de conducere în unităţi ale MAI - 4 ani.II. pentru funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I: a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 5 ani; b) vechime în funcţii de conducere în unităţi ale MAI - 3 ani.III. pentru funcţiile de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice: a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 2 ani; b) vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani.IV. pentru funcţia de şef birou/similară, de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - cel puţin 2 ani; (3) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II şi III ofiţerul care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei pentru care se organizează concurs. (4) Face excepţie de la condiţia prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcţia de şef de serviciu/similar dacă unitatea nu are prevăzută o funcţie de ofiţer de execuţie în domeniu. (5) Funcţia similară se stabileşte prin raportare la coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic şi gradul militar prevăzut.§3. Elaborarea subiectelor  +  Articolul 33Comisia de concurs sau, după caz, comisia centrală de concurs elaborează subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, precum şi ghidul de interviu, ţinând cont de următoarele cerinţe: a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată; b) să poată fi rezolvate în timpul alocat probei respective; c) să aibă un grad de dificultate care să permită abordarea şi soluţionarea acestora.  +  Articolul 34 (1) Pentru fiecare subiect se elaborează grila de corectare/apreciere şi notare. (2) Baremele, respectiv grilele de corectare/apreciere şi notare, se afişează prin grija secretarului comisiei de concurs imediat după încheierea probei. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), normele şi baremele minime pentru a fi declarat "admis" la probele de evaluare a performanţei fizice se includ în anunţul de concurs.  +  Articolul 35Divulgarea subiectelor, a grilelor de corectare/apreciere şi notare, a ghidului de interviu, în întregime sau părţi componente ale acestora, atrage după sine pentru cei vinovaţi, după caz, măsuri penale, administrative sau disciplinare, stabilite de prevederile legale în vigoare.§4. Desfăşurarea concursului  +  Articolul 36 (1) Sălile, precum şi celelalte locaţii destinate pentru susţinerea probelor vor fi adaptate activităţilor legate de concurs prin: a) dotarea corespunzătoare; b) înlăturarea oricăror materiale care ar putea influenţa candidaţii în elaborarea lucrărilor. (2) În săli au acces numai candidaţii, după verificarea identităţii acestora, precum şi comisia de concurs/subcomisia de concurs şi secretarul acesteia. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot fi prezenţi în sălile unde se susţin probele de concurs pentru ocuparea posturilor vacante: a) supraveghetori desemnaţi de şeful structurii care organizează concursul, la propunerea preşedintelui de concurs, în situaţia în care supravegherea candidaţilor la susţinerea testului scris nu poate fi asigurată numai de către membrii comisiei de concurs. Prevederile art. 9 alin. (2) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi supraveghetorilor; b) specialişti din structurile cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar, pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe.  +  Articolul 37 (1) Înainte de comunicarea subiectelor, comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică, pe baza actului de identitate al candidatului, corectitudinea datelor înscrise de către acesta în colţul din dreapta al lucrării/foii de răspuns. În situaţia în care testul constă în redactarea unei lucrări, aceasta se sigilează de către candidaţi în prezenţa preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, ocazie cu care acesta certifică prin semnătură şi aplică ştampila de control a unităţii organizatoare. (2) Din momentul comunicării subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predarea acesteia, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, când candidaţii pot părăsi sala însoţiţi de unul dintre membrii comisiei de concurs.  +  Articolul 38Durata fiecărei probe se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, fără a depăşi limita maximă de 3 ore.  +  Articolul 39 (1) Aprecierea rezultatelor finale ale fiecărei probe de concurs se face cu note de la 1 la 10. (2) Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00. Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în MAI. (3) Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi "admis", iar cei care nu au promovat sunt declaraţi "respins". (4) Este declarat "admis" la concurs candidatul care a fost declarat "admis" la toate probele concursului şi a obţinut nota cea mai mare la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului de posturi pentru care a candidat. (5) Rezultatele se înscriu în tabelul cu rezultatele obţinute la concurs, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 25 la ordin, şi se aduc la cunoştinţă prin afişare şi, dacă există posibilitatea, se postează pe pagina de internet a unităţii, după susţinerea fiecărei probe. Rezultatul final al concursului, în acelaşi format, se aduce la cunoştinţa candidaţilor prin afişare şi, dacă există posibilitatea, se postează pe pagina de internet a unităţii, după finalizarea, dacă este cazul, a etapelor de departajare şi de soluţionare a contestaţiilor. (6) Tabelul prevăzut la alin. (5) se întocmeşte de secretarul comisiei de concurs şi se semnează de acesta şi de preşedintele comisiei.  +  Articolul 40 (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs. (2) În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.  +  Articolul 41 (1) În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare notă la aceasta. (2) În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat "admis" candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe. (3) În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.§5. Corectarea şi notarea testelor scrise  +  Articolul 42 (1) Testul scris se corectează şi se notează, independent, de fiecare membru al comisiei de concurs sau, după caz, al subcomisiei de concurs, cu excepţia preşedintelui, respectându-se baremele de corectare şi notare. 1 punct se acordă din oficiu. (2) Fiecare corector înregistrează în borderouri punctajele şi notele acordate pentru lucrări. (3) Modelul borderoului este prevăzut în anexa nr. 26 la ordin.  +  Articolul 43 (1) În situaţia în care testul scris constă în redactarea unei lucrări, după încheierea acţiunii de corectare şi notare, borderourile semnate şi lucrările corectate sunt predate preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs. (2) După ce preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs verifică să nu fie diferenţe mai mari de 1 punct între notele acordate, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare în parte, de fiecare corector. (3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de corectori, cu două zecimale, fără rotunjire şi se trece pe lucrare de către preşedintele comisiei, care semnează alături de corectori.  +  Articolul 44 (1) În cazul în care între notele acordate unei lucrări există o diferenţă mai mare de 1 punct, preşedintele comisiei de concurs/subcomisiei de concurs recorectează lucrarea. Recorectarea se va face în prezenţa membrilor comisiei care au acordat iniţial notele. (2) Nota dată la recorectare este nota finală şi se trece pe lucrare sub semnătura corectorilor şi a preşedintelui comisiei de concurs/subcomisiei de concurs. (3) Situaţiile care necesită recorectare vor fi consemnate într-un proces-verbal, întocmit de secretar şi semnat de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs. (4) După finalizarea activităţii de corectate, lucrările se desigilează de secretarul comisiei în prezenţa membrilor şi a preşedintelui comisiei de concurs de concurs/subcomisiei de concurs.  +  Articolul 45 (1) Testul grilă se desfăşoară astfel: a) la finalizarea testului sau la expirarea timpului afectat probei, fiecare candidat predă, pe baza actului de identitate, comisiei de concurs/subcomisiei de concurs foaia de răspuns, ciornele, precum şi, după caz, documentaţia de specialitate primită pentru formularea răspunsului la itemii care prevăd această situaţie; b) comisia de concurs/subcomisia de concurs verifică dacă au fost respectate recomandările privitoare la completarea foii de răspuns, iar în caz contrar răspunsurile completate necorespunzător vor fi anulate prin trasarea unei linii orizontale cu cerneală/pastă de culoare roşie; c) până la predarea ultimei foi de răspuns, în sală rămân permanent 5 candidaţi sau, dacă numărul acestora este mai mic, toţi candidaţii; d) candidatul semnează în borderou pentru a certifica predarea foii de răspuns; e) ciornele şi foile de răspuns anulate se strâng separat, subiectele rezolvate pe ciorne nefiind luate în considerare la corectare; f) comisia de concurs/subcomisia de concurs, împreună cu supraveghetorii, iau măsuri pentru ca nici un candidat să nu părăsească sala fără să predea lucrarea şi să semneze de predare şi ţine permanent evidenţa foilor de răspuns folosite şi validate, nefolosite sau anulate, a testelor distribuite/nedistribuite, precum şi a ciornelor. (2) Imediat după predarea ultimei foi de răspuns, candidaţii revin în sala de concurs pentru a asista la corectarea testului grilă. (3) Corectarea testului grilă se face în prezenţa candidaţilor, astfel: a) este chemat în faţa comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, în ordinea prevăzută în fişa de examinare, candidatul a cărui lucrare urmează a fi corectată; b) se aplică grila de corectare şi se calculează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs punctajul şi nota obţinute, în prezenţa candidatului şi a unui martor, de regulă următorul candidat înscris în fişa de examinare; c) se consemnează de către membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, atât în borderoul cu rezultate, cât şi pe foaia de răspuns, punctajul şi nota obţinute de candidat, în cifre şi litere, cu cerneală/pastă de culoare roşie; d) corectorii semnează în borderoul cu rezultate şi pe foaia de răspuns, în dreptul notei/punctajului înscrise/înscris; e) candidatul ia cunoştinţă, sub semnătură, pe foaia de răspuns şi în borderou, de punctajul şi nota obţinute; f) corectorii asigură, la verificarea ultimei foi de răspuns, prezenţa în sală a ultimilor 2 candidaţi martori. (4) Acordarea notelor se realizează potrivit grilei de corectare, fără a exista posibilitatea acordării unor punctaje/note diferite între corectori.  +  Articolul 46 (1) Secretarul comisiei de concurs întocmeşte tabelul nominal cu datele de identificare ale candidaţilor şi notele obţinute de aceştia. (2) Preşedintele comisiei de concurs verifică corectitudinea transcrierii notelor finale de pe lucrări în tabelul nominal. (3) Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în tabelul nominal se fac numai cu cerneală/pastă roşie de către preşedintele comisiei de concurs, care semnează şi ştampilează în dreptul acestora.§6. Aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale  +  Articolul 47 (1) În cadrul interviului structurat pe subiecte profesionale fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, adresează întrebări candidatului, fără a depăşi tematica şi bibliografia afişate şi în concordanţă cu atribuţiile şi responsabilităţile prevăzute în fişa postului scos la concurs. (2) Pentru fiecare întrebare se elaborează o grilă de apreciere, care va fi afişată la finalizarea interviului desfăşurat cu ultimul candidat. (3) Pentru posturile care presupun o comunicare frecventă într-o limbă străină, o parte a interviului se poate susţine în limba respectivă.  +  Articolul 48 (1) Notele se acordă independent de către fiecare membru al comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, exceptând preşedintele, şi se trec în borderou. (2) La borderou va fi anexată motivarea, pe scurt, a notei finale acordate, cu semnătura preşedintelui şi a membrilor comisiei de concurs/subcomisiei de concurs. (3) Nota finală se calculează ca medie aritmetică între notele acordate de membrii comisiei de concurs/subcomisiei de concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.§7. Aprecierea şi notarea probei practice  +  Articolul 49 (1) Pentru fiecare probă practică se întocmeşte o grilă de apreciere, care va conţine elementele necesare în vederea aprecierii independente - baremul, timpul de realizare a sarcinii, viteza de reacţie, numărul de greşeli şi greşelile apreciate ca fiind foarte grave etc. (2) Grila de apreciere se afişează la finalizarea probei desfăşurată cu ultimul candidat. (3) Prevederile art. 48 se aplică în mod corespunzător.§8. Aprecierea şi notarea probelor de evaluare a performanţei fizice  +  Articolul 50Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se notează potrivit normelor şi baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne, care se afişează şi se aduc la cunoştinţa candidaţilor înaintea începerii probei.§9. Corectarea, aprecierea şi notarea probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină  +  Articolul 51Prevederile cu privire la corectarea şi notarea testului scris sau, după caz, la aprecierea şi notarea interviului structurat pe subiecte profesionale, respectiv la aprecierea şi notarea probei practice se aplică în mod corespunzător probei de evaluare a competenţei lingvistice într-o limbă străină, în funcţie de abilităţile care sunt evaluate - scris, vorbit, citit, după caz.  +  Secţiunea a 6-a Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor  +  Articolul 52 (1) Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare. (2) Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări. (3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere. (4) Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective de către candidat.  +  Articolul 53Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.  +  Articolul 54 (1) Hotărârile comisiei de soluţionare a contestaţiilor se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de secretarul comisiei şi semnat de preşedintele şi membrii acesteia. (2) Rezultatele la contestaţii se comunică candidaţilor prin afişare la sediul unităţii organizatoare a concursului şi, dacă există posibilitatea, se postează pe pagina de internet a unităţii. (3) În situaţia în care, în urma analizei contestaţiei se constată că grila de apreciere/corectare şi notare/baremul de apreciere conţine erori, comisia de soluţionare a contestaţiilor dispune anularea întrebării/subiectului, precum şi a răspunsurilor formulate pentru respectiva întrebare/subiect şi acordă, din oficiu, punctajul maxim corespunzător întrebării/subiectului tuturor candidaţilor.  +  Secţiunea a 7-a Dosarul de concurs  +  Articolul 55 (1) Pentru fiecare concurs de ocupare a posturilor vacante se întocmeşte un dosar. (2) Dosarul de concurs este întocmit de compartimentul de resurse umane/persoana cu sarcini de recrutare pentru respectivul post vacant şi conţine următoarele documente: a) documentul prin care au fost constituite comisiile şi subcomisiile; b) declaraţiile pe propria răspundere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (6); c) angajamentele cu privire la păstrarea confidenţialităţii subiectelor/temelor, ghidului de interviu şi grilei de apreciere/corectare şi notare/baremului de apreciere, întocmite în condiţiile art. 9 alin. (7); d) copia fişei postului scos la concurs; e) copia anunţului postat pe pagina de internet sau, după caz, publicat în presă, precum şi a celui postat la avizier; f) cererile de participare la concurs ale candidaţilor; g) lista candidaţilor care nu îndeplinesc condiţiile de participare la concurs; h) lucrările scrise/foile de răspuns ale candidaţilor şi înregistrările probelor de concurs, după caz; i) procesele-verbale ale comisiilor de concurs/comisiei centrale de concurs şi, unde este cazul, ale subcomisiilor de concurs, precum şi ale comisiilor de recrutare; j) procesul-verbal de consemnare a modului de desfăşurare a concursului şi a rezultatelor obţinute de candidaţi; k) borderourile de concurs; l) tabelele cu rezultatele obţinute la concurs; m) după caz, contestaţiile, precum şi procesul-verbal cu hotărârea privind, modul de soluţionare a acestora. (3) Pentru concursurile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. b), dosarul de concurs este întocmit de structura de resurse umane a inspectoratului general/similar la nivelul căruia se organizează concursul şi conţine documentele enumerate la alin. (2). (4) Dosarele de concurs se arhivează, în condiţiile legii.  +  Articolul 56 (1) După încheierea concursului, pentru candidaţii declaraţi "admis" la concurs se introduc în dosarele personale lucrările scrise/foile de concurs, în original, precum şi câte o copie a procesului-verbal de concurs. (2) Dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi "admis" se introduce în dosarul personal.  +  Articolul 57 (1) Dosarul de concurs şi dosarele de recrutare ale candidaţilor declaraţi "admis" la concurs se înaintează, în termen de maximum 45 de zile de la finalizarea concursului, la structura de resurse umane a eşalonului care are competenţe de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului militar, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. (2) Structurile prevăzute la alin. (1) verifică corectitudinea întocmirii dosarelor de concurs şi a dosarelor de recrutare şi emit sau, după caz, propun emiterea actului administrativ. (3) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate în condiţiile alin. (2), se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, întreaga documentaţie se restituie unităţii organizatoare, motivat corespunzător, în vederea verificării aspectelor semnalate şi dispunerii, după caz, a uneia din următoarele măsuri: a) invalidarea concursului; b) invalidarea concursului în ceea ce priveşte unul sau o parte din posturile pentru care acesta s-a organizat; c) invalidarea concursului în ceea ce priveşte candidatul declarat "admis" care nu îndeplineşte condiţiile de participare la concurs ori al cărui dosar de recrutare este incomplet. (4) În situaţia în care competenţa de emitere a actului administrativ de încadrare şi de acordare a gradului militar, respectiv, după caz, a actului administrativ de numire în funcţie, revine unităţii organizatoare a concursului şi în urma verificărilor efectuate în vederea emiterii acestuia se constată nerespectarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, neîndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs sau întocmirea dosarelor de concurs şi/sau de recrutare în volum incomplet, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (5) Candidatului declarat "admis" la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie prin rechemare în activitate sau încadrare directă i se acordă gradul militar şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. d) şi lit. g) - i) din anexa nr. 2 la ordin. Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică. (6) Candidatul declarat "admis" la concurs este înştiinţat în scris cu privire la emiterea actului administrativ. Acesta are obligaţia de a se prezenta la post în termen de maximum 30 de zile de la data înştiinţării. (7) În situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe. (8) În situaţia prevăzută la alin. (3) lit. c), precum şi în celelalte situaţii în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat "admis", acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) sau nu se prezintă în termenul prevăzut la alin. (6), oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute. Dacă nu există un alt candidat care să fi obţinut nota necesară pentru a fi declarat "admis" la concurs, se poate organiza un nou concurs, potrivit dispoziţiilor prezentei anexe. (9) Dacă pentru ocuparea unor posturi vacante este necesară obţinerea unor avize/autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor, iar acestea nu se obţin ulterior numirii în funcţie, cadrul militar este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie în condiţiile legii.  +  Articolul 58Candidaţii declaraţi "respins" la concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant nu pot ocupa, în baza notei finale obţinute la respectivul concurs, alte posturi vacante în aceeaşi unitate sau în alte unităţi.  +  Secţiunea a 8-a Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant  +  Articolul 59 (1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a postului vacant prin rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională conţine următoarele documente: a) cererea de înscriere şi CV; b) copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar; d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă; e) autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi soţul/soţia candidatului; f) cazierul judiciar; g) o fotografie color 9x12 cm: h) fişa medicală-tip de încadrare în MAI; i) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare. (2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic. (3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi "admis": a) nota de cunoaştere: b) procesele-verbale de distrugere privind rezultatele verificărilor efectuate prin intermediul structurilor de cazier judiciar, evidenţă operativă şi evidenţele speciale ale Poliţiei Române şi ale Serviciului Român de Informaţii pentru persoanele menţionate în tabelul nominal cu rudele şi soţul/soţia candidatului.  +  Articolul 60 (1) Dosarul de recrutare în vederea participării la concursul de ocupare a unui post de conducere vacant, conţine următoarele documente: a) cererea de înscriere şi CV; b) copii ale actului de identitate şi ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de medicul de unitate; d) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare; e) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul. (2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic. (3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidatului declarat "admis" nota de cunoaştere.  +  Articolul 61 (1) Dosarul de recrutare în vederea participării maiştrilor militari/subofiţerilor la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant prin trecere în corpul ofiţerilor, conţine următoarele documente: a) cererea de înscriere şi CV; b) copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) copii ale actului de identitate, carnetului de muncă şi, dacă este cazul, livretului militar; d) copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă; e) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare; f) alte documente solicitate în anunţul de concurs, dacă este cazul. (2) Compartimentul cu sarcini de recrutare, anterior desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), introduce în dosarul de recrutare avizul psihologic. (3) În urma desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), compartimentul cu sarcini de recrutare introduce în dosarul de recrutare al candidaţilor declaraţi "admis" nota de cunoaştere.  +  Articolul 62 (1) Copiile documentelor prevăzute la art. 59 - 61 se realizează de compartimentul cu sarcini de recrutare, se certifică pentru conformitate şi se semnează de persoana desemnată şi de candidat. Originalul documentelor prezentate se restituie candidatului după realizarea copiilor. (2) Documentele prevăzute la art. 59 - 61 pot fi depuse şi în copie legalizată, situaţie în care activităţile prevăzute la alin. (1) nu se mai realizează. (3) Extrasul de pe cazierul judiciar se solicită de către compartimentul cu sarcini de recrutare, pe baza consimţământului expres al candidatului. Extrasul poate fi înlocuit şi de un certificat de cazier judiciar, în termen de valabilitate, depus de candidat.  +  Secţiunea a 9-a Condiţii privind ocuparea posturilor de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte  +  Articolul 63 (1) La încadrarea ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer în posturi de specialitate prevăzute cu profesii/ocupaţii reglementate prin statute profesionale distincte se vor aplica şi cerinţele acestor prevederi legale, în măsura în care nu intră în contradicţie cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Ocuparea posturilor de cadru militar prevăzute cu funcţii didactice universitare se realizează potrivit procedurilor prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor şi criteriilor prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Pe perioada mandatului pentru ocuparea funcţiei didactice universitare de conducere, cadrului militar i se rezervă funcţia didactică deţinută anterior.  +  Secţiunea a 10-a Alte reguli privind organizarea şi desfăşurarea concursului  +  Articolul 64Persoanele care au stabilit componenţa comisiilor de concurs, precum şi preşedinţii acestora pot emite precizări cu privire la desfăşurarea concursului, pe care le aduc la cunoştinţa candidaţilor, în timp util.  +  Articolul 65Pentru înregistrarea probelor de concurs în condiţiile prezentei anexe, compartimentul de resurse umane al unităţii organizatoare poate solicita sprijinul structurii cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor/informatică/similar.  +  Anexa 4Formarea profesională a cadrelor militare  +  Capitolul I Prevederi generale  +  Articolul 1DGMRU coordonează sistemul general de formare profesională şi managementul carierei cadrelor militare, în acord cu prevederile legale în domeniu.  +  Articolul 2 (1) Formarea profesională are ca scop dobândirea şi menţinerea statutului profesional de cadru militar prin dezvoltarea de competenţe în domenii de activitate sau calificări specifice MAI. (2) Formarea profesională reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate pe parcursul carierei, pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor postului prin: a) menţinerea şi dezvoltarea competenţelor certificate sau dobândirea de noi competenţe profesionale; b) evoluţia în cariera militară pe linie de specialitate; c) evoluţia în cariera militară prin schimbarea corpului militar; d) obţinerea gradului militar următor, în cadrul aceluiaşi corp militar. (3) Formarea profesională a cadrelor militare se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale în cadrul unui sistem articulat de pregătire care cuprinde formarea iniţială şi formarea continuă.  +  Articolul 3 (1) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor la numirea în prima funcţie de cadru militar şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează: a) în context formal, în cadrul instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională - învăţământ universitar de licenţă sau postliceal, ori prin cursuri pentru iniţierea în carieră în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, după caz; b) în context nonformal prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI fără scoatere de la locul de muncă, pe post; c) în context informal la locul de muncă prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului, sub îndrumare, în perioada tutelei profesionale. (2) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale, se organizează pentru dezvoltarea carierei militare, respectiv a celor care au promovat cursul pentru iniţierea în carieră şi se realizează printr-un cumul al contextelor de învăţare, după cum urmează: a) în context formal, prin cursuri şi programe formative în cadrul instituţiilor de învăţământ sau desfăşurate de furnizori de pregătire profesională autorizaţi; b) în context nonformal prin activităţi organizate în cadrul unităţilor MAI fără scoatere de la locul de muncă, pe post; c) în context informal la locul de muncă prin exersarea activităţilor profesionale potrivit atribuţiilor postului. (3) Cadrul militar care participă la examene şi/sau cursuri pentru dezvoltarea carierei cu scoatere de la locul de muncă, se consideră în misiune pe perioada frecventării acestora, potrivit planului de învăţământ, respectiv graficului de examinare, indiferent de forma de desfăşurare şi contextul de realizare a învăţământului.  +  Capitolul II Formarea iniţială a cadrului militar  +  Articolul 4 (1) Formarea iniţială a cadrului militar, în context formal, reprezintă învăţarea organizată şi structurată realizată într-un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită şi finalităţi educative prestabilite exprimate în cunoştinţe şi/sau competenţe dobândite şi certificate instituţional. (2) Formarea iniţială, în context formal, cuprinde: a) programe universitare de licenţă sau postliceale realizate în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii; b) cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI.  +  Articolul 5 (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se adresează cadrelor militare care au dobândit acest statut, în următoarele situaţii: a) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului; b) prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de cadru militar, a persoanelor cu studii corespunzătoare cerinţelor postului. (2) Cursul pentru iniţierea în carieră trebuie promovat în primul an de activitate, perioada maximă prevăzută pentru încheierea formării iniţiale a cadrului militar. (3) Cursul pentru iniţierea în carieră se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă şi are o durată de cel puţin: a) 4 săptămâni - 160 de ore, din care minimum 120 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a); b) 3 luni - 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b). (4) În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata acestuia se prelungeşte pană la asigurarea minimului orelor de curs prevăzut la alin. (3) lit. a) sau, după caz, lit. b).  +  Articolul 6 (1) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară pe corpuri militare, în grupe cuprinse între 7 şi 30 de cursanţi. (2) Cursul pentru iniţierea în carieră se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare profesională specializate din structura inspectoratelor generale/similare, de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică şi centrele de perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea DGMRU, pentru cadrele militare din structurile care nu au în subordine instituţii de formare profesională specializate sau pentru situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale/similare nu se întruneşte numărul minim de cursanţi. (3) Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare profesională specializate organizatoare, se avizează de inspectoratul general/similar în calitate de beneficiar şi se aprobă de DGMRU. (4) Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel: a) pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30; b) pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50. (5) Cursul pentru iniţierea în carieră se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la cursanţii cu o frecvenţă de minim 75 % a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au dobândit la nivelul indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curricula. (6) Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea cadrului militar. (7) Cadrul militar nu poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul MAI fără promovarea formării iniţiale.  +  Articolul 7Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de către tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă profesională.  +  Capitolul III Formarea continuă a cadrului militar  +  Secţiunea 1 Formarea profesională continuă în context formal  +  Articolul 8Formarea profesională continuă, în context formal, pentru dezvoltarea carierei militare, se asigură prin: a) cursuri de capacitate profesională pentru acordarea gradului de colonel/comandor; b) cursuri de perfecţionare în specialitate pentru acordarea gradului de maior/locotenent-comandor; c) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă; d) alte cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.  +  Articolul 9 (1) Cursurile de capacitate profesională şi de perfecţionare în specialitate sunt programe formative în domeniul ordinii şi siguranţei publice cu durata de doua săptămâni la forma cu frecvenţă, organizate anual potrivit competenţelor în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI. (2) Este exceptat de la absolvirea cursurilor prevăzute la art. 8 lit. a) ofiţerul care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază. (3) Este exceptat de la absolvirea cursurilor prevăzute la art. 8 lit. b) ofiţerul care a absolvit studii superioare, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în specialitatea studiilor funcţiei de bază. (4) Exceptarea de la cursul prevăzut la alin. (1) se realizează de şeful unităţii la propunerea şefului nemijlocit şi a structurii de resurse umane, în baza raportului motivat al cadrului militar în cauză.  +  Articolul 10 (1) Are competenţa de organizare a cursurilor prevăzute la art. 8 lit. a) DGMRU, în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai Viteazul". (2) Au competenţa de organizare a cursurilor prevăzute la art. 8 lit. b) inspectoratele generale, în cadrul instituţiilor de formare profesională specializate din subordine. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române organizează cursurile de perfecţionare în specialitate şi pentru cadrele militare din structurile care nu au în subordine instituţii de formare profesională specializate. (3) Pentru înscrierea la cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate, cadrele militare trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt propuse de inspectoratul general/similar; b) se află în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad; c) au fost evaluate cu calificative care le permit obţinerea gradelor militare următoare. (4) Admiterea la cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se face la propunerea unităţilor din care cadrele militare fac parte; grupele de studiu se organizează între 5 şi 20 de cursanţi. (5) Cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se finalizează prin examen de absolvire cu rol integrator al competenţelor curriculare organizat cu cel puţin două forme de desfăşurare a probelor - teorie şi practică - potrivit tematicii, bibliografiei şi curriculei cursului stabilite de unităţile organizatoare. La probele examenului de absolvire participă cadrul militar care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii: a) a dobândit competenţele curriculare potrivit indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate, respectiv nota/media 5,00; b) a participat la cel puţin 75 % din orele de curs. (6) Promovează cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate cadrul militar care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii: a) a obţinut minimum nota 6,00 la fiecare formă de desfăşurare a probelor examenului de absolvire stabilite în curriculum; b) media probelor examenului de absolvire este de minimum 7,00. (7) În caz de nepromovare, cursul de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se reia începând cu seria anului următor. În acest caz, cadrul militar nu beneficiază de prevederile art. 3 alin. (3) din prezenta anexă.  +  Articolul 11 (1) Cursul pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă, se organizează în termen de cel mult un an de la producerea schimbării, sub coordonarea unităţilor aparatului central al MAI/subordonate acestora ori, după caz, a unităţii/instituţiei/structurii aflate în subordinea/în cadrul MAI, pentru specialităţile/profilurile de muncă/domeniile de activitate care nu există la nivelul aparatului central ai MAI, denumită în continuare unitate de specialitate. (2) Cursul are o desfăşurare de minim 60 de ore de curs, astfel: a) la forma cu frecvenţă, cu o durată de minimum 2 săptămâni; b) modular, cu o durată de minimum o lună; c) la distanţă, cu o durată de minimum 2 luni. (3) Cursul se organizează şi se desfăşoară pe categorii de personal, pe grupe cuprinse între 7 şi 20 de cursanţi. (4) Cursul se încheie cu examen de absolvire a celor care au dobândit competenţele curriculare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 10 alin. (5) - (7).  +  Articolul 12 (1) Participarea la un program de formare profesională continuă organizat de instituţiile de formare profesională specializate pentru categoria altor cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului se realizează în strânsă legătură cu ocupaţia şi cerinţele de ocupare ale postului şi se centrează pe obţinerea de competenţe profesionale aplicabile la locul de muncă. (2) Din categoria altor cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului fac parte cursurile de perfecţionare şi specializare, precum şi programele formative efectuate după cum urmează: a) pe linii conexe de muncă în sprijinul specialităţii, cum ar fi, de exemplu, manager de proiect, evaluator de competenţe, formatori ş.a.m.d. - minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă; b) pe linia formării continue pe post, cum ar fi, de exemplu, instructori de tragere, instructori de educaţie fizică ş.a.m.d. - minimum 4 luni în sistem modular, din care minimum 4 săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă; c) misiuni internaţionale - cursuri cu examen de admitere şi durată de desfăşurare de minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă; d) pentru atestări/reatestări mijloace mobilitate navală, instruire a conductorilor şi dresajul animalelor de serviciu - potrivit normelor specifice domeniului; e) cursuri de reintegrare profesională - cu durata de 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă, pentru personalul care s-a aflat într-o perioadă de mai mult de doi ani, neîntrerupt, în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: concediu (fără plată, creştere copil, studii ş.a.), suspendarea din funcţie, detaşare la alte autorităţi şi instituţii din afara MAI, reprezentare externă, misiuni internaţionale etc., precum şi pentru personalul rechemat în activitate; f) programe/stagii de formare pe linii de activitate, cum ar fi, de exemplu, convocări tematice, şedinţe lucrative, exerciţii tactice ş.a.m.d. - cu durata sub 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare şi contextul de realizare a învăţării; g) cursuri de management - cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de organizare în context formal a învăţământului; h) limbi moderne, în funcţie de nivelul de cunoaştere al cursanţilor şi a celui propus potrivit cadrului european - minimum 2 luni pentru iniţiere şi minimum 1 lună pentru perfecţionare, la forma de învăţământ cu frecvenţă; acestea pot fi organizate şi în alte forme ale învăţământului cu respectarea corespunzătoare a cerinţei minime de durată de la contextul formal cu frecvenţă; i) cursuri organizate la instituţii de formare profesională specializate din afara MAI: furnizori acreditaţi, instituţii din cadrul sistemului naţional de apărare şi securitate naţională ş.a.m.d.; j) programe/stagii de studii în străinătate. (3) Cursurile prevăzute la alin. (2) lit. a) - g) sunt coordonate de unităţile centrale de specialitate din cadrul MAI/inspectorate generale/similare şi se realizează în cadrul instituţiilor de formare profesională specializată. (4) Participarea cadrului militar în timpul sau în afara programului de lucru, la cursuri cu frecvenţă în afara MAI, în considerarea calităţii sale de cadru militar, se realizează cu aprobarea şefilor ierarhici şi a inspectorului general/similar şi informarea în prealabil a structurii de resurse umane.  +  Articolul 13 (1) Formarea managerială în MAI se organizează pe 3 niveluri, în raport de competenţele manageriale dezvoltate în cadrul cursului, după cum urmează: a) nivelul I - nivel managerial de bază; b) nivelul II - nivel managerial tactic; c) nivelul III - nivel managerial strategic. (2) Participarea la cursurile de management de nivel II şi III este condiţionată de promovarea concursului de admitere organizat în acest scop, în limita numărului de locuri stabilit prin Graficul cursurilor. Concursul de admitere este prevăzut în curriculumul cursului. (3) În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mic decât numărul de locuri scoase la concurs, admiterea la cursul de management de nivel II se realizează prin examen. Se interzice suplimentarea numărului de locuri ulterior admiterii. (4) Absolvirea cursurilor prevăzute la alin. (1) nu reprezintă o condiţie pentru ocuparea funcţiilor de conducere.  +  Articolul 14Cursul de management de nivelul I se asigură în cadrul programelor de formare profesională iniţială şi cuprinde elemente generale ale managementului.  +  Articolul 15 (1) Cursul de management de nivelul II se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice funcţiilor de şef birou/similare sau şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice. (2) Cursul de management de nivelul II este un curs nonuniversitar organizat astfel: a) la iniţiativa inspectoratului general/similar; b) în cadrul unei instituţii de învăţământ de nivel postliceal, ori de formare profesională continuă nonuniversitară, după caz; c) curricula se elaborează de instituţia de formare profesională specializată organizatoare, se avizează de inspectoratul general iniţiator/similar şi se aprobă de DGMRU. (3) Competenţele formate/dezvoltate la cursul de management pentru nivelul II vizează: a) management general - strategii moderne de comunicare profesională eficientă, aspecte specifice privind planificarea, organizarea, coordonarea, controlul şi evaluarea activităţilor, psihosociologie managerială ş.a.m.d., maximum 30 % din curriculum; b) management aplicat - elemente de management organizaţional aplicabil în structurile militare, precum şi aspecte specifice privind managementul riscurilor, managementul proiectelor, managementul relaţiilor publice ş.a.m.d., minimum 70 % din curriculum. (4) Certificatul de absolvire a cursului de management de nivel II este recunoscut în MAI, indiferent de instituţia de învăţământ organizatoare.  +  Articolul 16 (1) Cursul de management de nivel III este un curs postuniversitar care se organizează în vederea dezvoltării competenţelor specifice atribuţiilor de ordonator de credite, de conducere a entităţilor cu personalitate juridică, de conducere strategică în domeniul operativ şi administrativ, precum şi de director general, director general adjunct, director, director adjunct/similare. (2) Cursul de management de nivel III se desfăşoară la forma de învăţământ cu frecvenţă, de către Colegiul Naţional de Afaceri Interne. (3) Pentru a se înscrie la cursul prevăzut la alin. (1), candidatul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: a) să fi absolvit un curs de management de nivel II/ echivalent (curs postuniversitar); b) să aibă minimum 2 ani în funcţii de conducere, ori în funcţii cu atribuţii de îndrumare şi control din unităţile aparatului central al MAI/inspectoratelor generale/similare; c) să aibă recomandarea şefului nemijlocit; d) să aibă gradul profesional minim de maior; e) să promoveze concursul de admitere prevăzut în acest scop. (4) Cursul de management de nivel III vizează în mod deosebit dezvoltarea competenţelor privind: a) managementul resurselor (umane, materiale şi financiare); b) managementul integrat în domeniul ordinii publice; c) managementul strategic al afacerilor interne. (5) Curriculumul cursului de management de nivel III se elaborează de Colegiul Naţional de Afaceri Interne, se avizează de DGMRU, Direcţia generală management operaţional, Direcţia generală financiară, Direcţia generală logistică şi se aprobă potrivit reglementărilor aplicabile învăţământului superior. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), cursul de management de nivel III poate fi absolvit la instituţii din sistemul de apărare şi securitate naţională, în sistem postuniversitar, organizat de Colegiul Naţional de Apărare, respectiv de Colegiul Naţional de Informaţii. (7) Participarea la concursul de admitere la cursul de management de nivel III se prezintă de către DGMRU, spre aprobare, ministrului afacerilor interne. (8) Personalul MAI care deţine titlul de doctor în specialitatea management este creditat cu nivelul III - nivel managerial strategic.  +  Secţiunea a 2-a Formarea profesională continuă în context nonformal  +  Articolul 17Formarea profesională continuă în context nonformal a cadrelor militare cuprinde: a) participarea la concursuri, respectiv examene pentru dezvoltarea carierei militare; b) activităţile de pregătire organizate de unităţile MAI fără scoatere de la locul de muncă, pe post.  +  Articolul 18Concursurile, respectiv examenele pentru dezvoltarea carierei militare, sunt: a) pentru acordarea gradului de general de brigadă/general de flotilă aeriană; b) pentru acordarea gradului de plutonier adjutant/maistru militar clasa I; c) pentru ocuparea unor posturi de conducere; d) pentru schimbarea categoriei.  +  Articolul 19 (1) Şefii răspund de organizarea şi desfăşurarea formării profesionale continue pe post a cadrelor militare din subordine. (2) Formarea profesională continuă reprezintă o responsabilitate individuală şi constituie obligaţie de serviciu pentru personalul MAI. (3) Unităţile aparatului central al MAI, precum şi cele din inspectoratele generale/similare coordonează formarea profesională în specialitate; în această calitate pot organiza convocări tematice, şedinţe practice, cursuri/programe de formare profesională şi alte asemenea. Aceste activităţi constituie formare profesională în contexte de învăţare prevăzute de legislaţia în vigoare.  +  Articolul 20 (1) Formarea profesională continuă a cadrelor militare, pe post, se organizează şi se desfăşoară pe baza determinării necesarului de formare profesională, în urma analizei modului de desfăşurare a activităţilor curente, a îndeplinirii atribuţiilor, a rezultatelor verificărilor periodice, ale inspecţiilor/controalelor, precum şi a datelor furnizate de aprecierile de serviciu anuale. (2) Elementele care se au în vedere pentru determinarea necesarului de formare profesională continuă a cadrelor militare în unităţi şi la elaborarea diagnozei anuale sunt următoarele: a) misiunile unităţilor şi ale compartimentelor funcţionale, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora; b) specificitatea cerinţelor posturilor, precum şi descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor cuprinse în fişa postului; c) datele existente în aprecierile de serviciu; d) posibilităţile de dezvoltare a carierei personalului. (3) Necesarul de formare profesională individuală a cadrelor militare se determină de către şeful nemijlocit. (4) Necesarul de formare profesională la nivelul unităţii se determină anual de către structura cu competenţe de management al activităţilor de formare profesională continuă de la nivelul inspectoratului general/similar şi al unităţilor aparatului central, după consultarea şefilor cu responsabilităţi în domeniu. (5) Procedura de determinare a nevoilor de formare profesională a cadrelor militare se elaborează de fiecare inspectorat general/similar. (6) Pe baza determinării nevoilor de formare profesională a cadrelor militare şi a propunerilor transmise de şeful nemijlocit, structura cu competenţe de management al activităţilor de pregătire continua elaborează planul de formare profesională continuă, pe post şi prin cursuri, a personalului unităţii.  +  Articolul 21 (1) Formarea profesională a cadrului militar organizată de unitate, pe post, se desfăşoară potrivit diagramei relaţiilor de subordonare, astfel încât fiecare şef să coordoneze şi să monitorizeze formarea profesională a subordonaţilor nemijlociţi. (2) Programele de formare profesională continuă organizate de unitate, pe post, se elaborează astfel încât să fie realizate următoarele obiective: a) informarea generală în domeniul specialităţilor şi stării operative a unităţii; b) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor în domeniul activităţii profesionale; c) menţinerea competenţelor practice profesionale.  +  Articolul 22 (1) Anul de formare profesională continuă începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie al anului următor, cu excepţia instituţiilor de învăţământ, pentru care acesta începe la 1 octombrie şi se încheie la 30 septembrie a anului următor. (2) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI emit anual, până la data de 1 aprilie, dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri. (3) Şeful unităţii subordonate inspectoratului general/similar, în baza dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), emite propria dispoziţie privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post şi prin cursuri. Instituţiile de învăţământ emit propriile dispoziţii până la data de 1 octombrie.  +  Articolul 23 (1) Formarea profesională continuă organizată de unităţile MAI, fără scoatere de la locul de muncă, pe post, este realizată potrivit cadrului organizatoric al formelor de desfăşurare şi de realizare a evaluării la nivel individual şi pe structuri funcţionale, după caz, stabilite anual prin dispoziţia inspectorului general/similar şi a şefilor de unităţi, prin programe pe categorii de pregătire după cum urmează: a) pregătire de specialitate - minimum 12 ore anual; b) şedinţe de tragere cu armamentul - minimum două şedinţe anual, cu muniţie reală; c) educaţia fizică - minimum două ore săptămânal. (2) Unităţile centrale de la nivelul MAI şi al inspectoratelor generale/similare stabilesc anual pe linia lor de coordonare tematica şi bibliografia la pregătirea de specialitate. (3) Şedinţele de tragere cu armamentul şi educaţia fizică se desfăşoară şi se evaluează cu respectarea actelor normative care reglementează aceste categorii de pregătire. (4) Unităţile speciale, precum cele de intervenţie, anti şi contrateroristă, pază şi protecţie ş.a.m.d., îşi constituie planuri şi programe de pregătire adaptate la misiunile încredinţate, aprobate la nivelul inspectoratului general/similar. (5) Participarea cadrului militar în timpul programului de lucru la activităţi de formare profesională fără scoatere de la locul de muncă, pe post, se realizează cu aprobarea şefului nemijlocit, potrivit competenţelor şi cu informarea în prealabil a structurii de resurse umane.  +  Articolul 24 (1) Documentele de organizare, planificare şi evidenţă a formării profesionale continue organizate de către unităţi sunt următoarele: a) necesarul de formare profesională continuă; b) dispoziţia inspectorului general/similar privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post, pentru aparatul central şi unităţile din subordine; c) dispoziţia şefului unităţii/similar privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue pe post; d) evidenţa formării profesionale continuă, pe post, care cuprinde:i. tematici pentru pregătirea de specialitate, trageri şi educaţie fizică;ii. programe pentru tutela profesională;iii. graficul anual al formării continue a personalului prin programe de formare continuă cu scoatere de la locul de muncă/alte activităţi de formare şi dezvoltare profesională;iv. programul lunar/trimestrial/semestrial, după caz, de pregătire, pe post, a personalului unităţii; e) mapa cu lecţiile prezentate în cadrul activităţilor de formare profesională şi cu documentele de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor, aplicaţiilor etc.; f) mapa cu documentele de organizare şi desfăşurare a evaluării formării profesionale a cadrului militar şi de evidenţă a rezultatelor obţinute în cadrul acesteia; g) evidenţa participării cadrelor militare la activităţi pe categorii de pregătire; h) raportul anual de evaluare a pregătirii continue în unitate; i) analize, sinteze, studii cu privire la formarea profesională continuă a cadrelor militare. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. d) - g) pot fi ţinute în format electronic fiind constituită în acest scop arhiva electronică a formării profesionale în cadrul unităţii.  +  Articolul 25Structurile de specialitate cu competenţe în managementul activităţilor de pregătire continuă a cadrului militar au următoarele atribuţii principale: a) aplică şi particularizează elementele conceptuale şi politicile generale în domeniul formării profesionale continue; b) elaborează prevederile referitoare la organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue a cadrului militar şi participă la elaborarea procedurilor standard de operare în domeniul formării profesionale; c) participă la determinarea necesarului de formare profesională a cadrului militar şi la elaborarea documentelor de organizare a pregătirii profesionale, pe post, conform competenţelor; d) valorifică experienţa dobândită ca urmare a participării la programe internaţionale de formare profesională/pregătire, la misiuni şi alte activităţi în străinătate; e) organizează şi desfăşoară nemijlocit unele activităţi de formare profesională continuă a cadrului militar; f) coordonează, sprijină, îndrumă şi controlează, în cadrul structurilor subordonate, modul de desfăşurare a activităţilor din competenţă; g) organizează şi asigură, după caz, evaluarea formării profesionale continue a cadrelor militare din structură; h) constituie şi utilizează, pentru diferite nevoi, bazele de date privind formarea profesională a personalului.  +  Articolul 26Ofiţerul cu responsabilităţi privind managementul activităţii de formare profesională continuă în unităţi are următoarele atribuţii principale: a) asigură coordonarea generală a formării profesionale continue în unitate, pe post; b) îndrumă activitatea de stabilire a necesarului de formare profesională a cadrelor militare; c) asigură nemijlocit organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de formare profesională; d) întocmeşte proiectul planului anual de pregătire continuă, pe post, a cadrelor militare în unitate pe baza propunerilor structurilor funcţionale ale acesteia şi îl păstrează timp de doi ani exclusiv anul în curs; e) participă la evaluarea nivelului de pregătire a cadrelor militare din unitate şi din cele subordonate sau în coordonarea acesteia; f) ţine evidenţa rezultatelor obţinute de către cadrele militare, pe categorii de pregătire.  +  Articolul 27 (1) Formatorii şi instructorii militari din instituţiile de învăţământ efectuează activităţi de informare-documentare, organizare şi participare la seminarii/sesiuni de comunicări ştiinţifice sau ori de câte ori se impune, stagii de documentare stabilite de conducerea instituţiei de formare profesională, în unităţi operative. (2) Participarea cadrului militar la activităţile prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza planificării elaborate la nivelul instituţiilor de învăţământ, pe perioade care să cumuleze 6 luni la fiecare 5 ani de activitate didactică desfăşurată.  +  Articolul 28 (1) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI, urmare a centralizării solicitărilor din fişele de evaluare şi a propunerii unităţilor subordonate, solicită instituţiilor de învăţământ din structura MAI, cursuri şi programe formative pentru anul de învăţământ următor, numeric pe specializări şi serii de pregătire, în vederea elaborării Graficului anual al cursurilor. (2) Instituţiile de învăţământ din structura MAI care realizează formarea continuă nonuniversitară a personalului înaintează anual la DGMRU, până la data de 10 septembrie, profilurile, specializările, criteriile de selecţionare şi cifrele anuale de şcolarizare potrivit graficelor anuale ale cursurilor aprobate potrivit competenţelor. (3) Inspectoratele generale/similare, unităţile aparatului central al MAI şi subordonate acestora, precum şi unităţile/structurile aflate în subordinea MAI înaintează anual, până la data de 15 aprilie, la DGMRU: a) dispoziţia privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, pentru anul în curs; b) rapoartele de evaluare a formării profesionale continue pe post şi prin cursuri în anul de pregătire anterior, care cuprind şi situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale cadrelor militare. (4) Instituţiile de învăţământ specializate înaintează anual, până la data de 15 octombrie, la DGMRU: a) dispoziţiile proprii privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea formării profesionale continue, pe post, a întregului personal pentru anul în curs; b) rapoartele cu situaţiile centralizatoare privind verificările anuale ale întregului personal, pe categorii ale acestora.  +  Secţiunea a 3-a Organizarea şi valorizarea cursurilor şi programelor formative  +  Articolul 29 (1) Absolvirea cursurilor şi a programelor formative se încheie prin eliberarea unui act de studii după cum urmează: a) programele de studii postuniversitare ori universitare de master se promovează în conformitate cu prevederile legale în vigoare; b) cursurile cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu certificarea competenţelor prin certificate sau atestate; c) programele/stagiile de formare pe linii de activitate cu durata de sub 60 ore de curs, indiferent de forma de învăţământ, se încheie cu adeverinţe de participare, care conţin denumirea activităţii şi perioada de activitate în ore de curs convenţionale. (2) Certificatele de studii şi atestatele de competenţe prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt însoţite de copii ale fişelor matricole. (3) Cursurile şi programele formative sunt valorizate prin corespondenţa unui număr de credite de studii, după cum urmează: a) cursurile prevăzute la alin. (1) lit. a) au durata şi corespund unui număr de credite de studii transferabile stabilit prin curriculum-ul aprobat de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; b) cursurile şi programele formative prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) au corespondent un număr de credite de formare profesională (CP), prin echivalarea a 10 ore de curs convenţionale cu 0,25 CP; această corespondenţă se multiplică corespunzător în funcţie de orele convenţionale şi nu se fracţionează.  +  Capitolul IV Participarea cadrelor militare la programe de formare profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a acestuia  +  Secţiunea 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 30 (1) Cadrul militar poate participa la programe de formare profesională în străinătate. (2) Cadrul militar care participă la programe de formare profesională în străinătate se consideră în misiune temporară în străinătate.  +  Articolul 31Cadrul militar poate fi trimis la următoarele categorii de programe de formare profesională în străinătate: a) cursuri de formare profesională în academii de poliţie/militare, şcoli/colegii de poliţie/militare, alte instituţii furnizoare de instruire în domenii de interes pentru MAI; b) stagii de documentare, simpozioane, seminarii, sesiuni de comunicări ştiinţifice sau schimburi de experienţă; c) alte activităţi care asigură dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi necesare îndeplinirii atribuţiilor sau dezvoltării profesionale.  +  Articolul 32 (1) Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale comunică DGMRU ofertele de formare profesională în străinătate transmise de către partenerii externi. (2) DGMRU aduce la cunoştinţă unităţilor interesate propunerile de formare profesională în străinătate şi precizează detaliile activităţii.  +  Articolul 33 (1) Oferta primită direct de către inspectoratul general/similar se comunică la DGMRU, care va informa Direcţia generală afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale. (2) După comunicarea ofertei în condiţiile alin. (1), DGMRU organizează şi desfăşoară activităţile prevăzute la art. 32 alin. (2). (3) Inspectoratul general/similar, titular al programului, după informarea DGMRU şi a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale, dispune măsuri de transmitere la unităţile subordonate a elementelor prevăzute la art. 32 alin. (2), prin grija structurii de resurse umane.  +  Secţiunea a 2-a Recrutarea, selecţionarea şi trimiterea cadrului militar la studii în străinătate  +  Articolul 34Pentru participarea la programele de formare profesională prevăzute la art. 31, cadrul militar este desemnat de către inspectoratul general/similar, pe baza criteriilor proprii, potrivit nevoilor determinate la nivelul instituţiei.  +  Articolul 35 (1) Recrutarea şi selecţionarea în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate, a căror gestiune se asigură de către DGMRU, cuprinde: a) recrutarea iniţială a candidaţilor la nivelul inspectoratelor generale/similare, cu luarea în considerare a criteriilor transmise pentru fiecare activitate; b) concursul organizat de către DGMRU. (2) La desfăşurarea concursurilor, precum şi la recrutarea candidaţilor, se au în vedere criteriile transmise de către partenerii străini. (3) La solicitarea partenerului extern, concursurile se pot organiza, exclusiv de către acesta sau şi cu participarea acestuia, în unităţi ale MAI sau în alte instituţii stabilite de comun acord. (4) Numărul de candidaturi care trebuie realizat pentru fiecare program de formare profesională se comunică, încă de la începutul procesului de selecţionare, unităţilor cu sarcini de recrutare. (5) Procedura de recrutare şi selecţionare se poate relua în cazul în care nu s-a ocupat numărul de locuri cu personalul necesar, din punct de vedere numeric şi/sau calitativ, ori la solicitarea expresă a partenerului străin.  +  Articolul 36Inspectoratul general/similar, titular al programului de cooperare internaţională în domeniul pregătirii personalului propriu, desemnează participanţi potrivit propriilor proceduri.  +  Articolul 37 (1) Criteriile generale pentru recrutarea candidatului în vederea participării la programe de formare profesională în străinătate sunt următoarele: a) să deţină specializarea necesară, după caz; b) să nu fi frecventat aceeaşi formă de formare profesională, specializare şi nivel, la un interval mai mic de 2 ani; c) să fi obţinut calificativul de cel puţin "bun" la ultimele 3 aprecieri anuale de serviciu; d) să cunoască limba străină în care se desfăşoară cursurile la nivelul stabilit pentru fiecare activitate, cu excepţia situaţiilor în care se asigură traducerea; e) să aibă perspective de evoluţie în cariera militară care să îi permită utilizarea ulterioară a pregătirii dobândite în timpul studiilor; f) să fie apt din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, dacă se prevăd asemenea condiţii în mod expres; g) să deţină autorizaţia de acces la informaţii clasificate pentru nivelul solicitat de către partenerul extern, dacă este cazul; h) să aibă avizul Departamentului de informaţii şi protecţie internă pentru activităţile care depăşesc 20 de zile. (2) Criteriile specifice se stabilesc de către unitatea organizatoare a procedurilor de selecţie, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi de cerinţele partenerului extern, după caz.  +  Articolul 38Probele de selecţie se stabilesc de către unitatea organizatoare a acestuia, în funcţie de tipul programului de formare profesională pentru care se efectuează selecţionarea. Acestea pot consta în: a) verificarea cunoştinţelor la limba străină - oral şi scris; b) pregătire de specialitate - oral, scris, practic, după caz; c) interviul de selecţie; d) alte probe, în funcţie de tipul programului de formare profesională şi condiţiile stabilite de partenerii străini.  +  Articolul 39Aprobarea participării personalului MAI la studii în străinătate se realizează în conformitate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 143/2015 privind activităţile de relaţii internaţionale şi de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.  +  Secţiunea a 3-a Utilizarea ulterioară a competenţelor cadrului militar care a participat la programe de formare profesională în străinătate  +  Articolul 40 (1) Responsabilitatea utilizării corespunzătoare a competenţelor cadrului militar care a frecventat programe de formare profesională în străinătate revine inspectoratului general/similar şi şefului unităţii de provenienţă. (2) Inspectoratul general/similar asigură utilizarea experienţei dobândite de către participanţii la activităţi de formare profesională în străinătate prin: a) valorificarea cunoştinţelor în procesul de formare profesională continuă a personalului; b) realizarea de documentare profesionale, lecţii, sinteze, alte materiale de informare şi difuzarea acestora personalului şi unităţilor interesate; c) utilizarea la diferite activităţi didactice în instituţiile de formare profesională specializate; d) participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane etc.; e) includerea în colective de studii şi cercetare şi desemnarea ca experţi pentru domeniile în care s-au pregătit; f) propuneri de numire în funcţii care să asigure valorificarea experienţei şi a cunoştinţelor dobândite. (3) Inspectoratul general/similar organizează ţinerea evidenţei cadrelor militare care au participat la programe de formare profesională în străinătate şi a modului de întrebuinţare ulterioară a acestora.  +  Articolul 41 (1) Anual, până la data de 1 martie, inspectoratul general/similar centralizează de la unităţi datele necesare şi transmite la DGMRU sinteza privind modul de utilizare a cadrelor militare care au frecventat programe de formare profesională în străinătate în anul anterior. (2) Sinteza prevăzută la alin. (1) cuprinde datele prevăzute în formă tabelară şi text, precum şi alte aspecte care prezintă interes în ceea ce priveşte utilizarea competenţelor cadrelor militare care au frecventat programe de formare profesională în străinătate, conform anexei nr. 24 la ordin.  +  Secţiunea a 4-a Recunoaşterea studiilor  +  Articolul 42 (1) Cadrul militar care a finalizat o formă de formare profesională în străinătate, la întoarcerea în ţară poate solicita DGMRU echivalarea studiilor absolvite în străinătate cu studii similare din România, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu excepţia celor de nivel universitar şi postuniversitar, pentru care competenţa de echivalare revine Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. (2) Cadrul militar care a participat la programe de formare profesională în străinătate se bucură de toate drepturile conferite de lege ca efect al absolvirii studiilor.  +  Capitolul V Angajamente încheiate de către cadrul militar care urmează programe de formare profesională iniţială sau continuă  +  Articolul 43 (1) Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială, pentru care MAI suportă cheltuieli aferente şcolarizării, este obligat să încheie, în cel mult 15 zile de la data începerii cursurilor, un angajament că va lucra în cadrul acestei instituţii, pentru o perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu. (2) Angajamentul prevăzut la alin. (1) se completează la instituţiile de formare profesională iniţială ale MAI sau, după caz, la structurile de resurse umane din unităţile MAI care au efectuat recrutarea, şi se introduc în dosarul personal.  +  Articolul 44 (1) Cadrul militar care urmează, în ţară sau în străinătate, un program de formare profesională continuă finanţat din bugetul MAI sau un curs de iniţiere în carieră, ori care primeşte în această perioadă drepturi salariale şi/sau alte drepturi materiale şi băneşti pentru participarea la astfel de programe/cursuri, este obligat să se angajeze, în scris, înainte de începerea acestora, că va lucra în cadrul instituţiei după finalizarea programului/cursului, o perioadă stabilită după cum urmează:┌───┬────────────────────────────┬──────────────────────┐│ │Durata formării profesionale│Perioada de angajament│├───┼────────────────────────────┼──────────────────────┤│ a)│între 8 şi 27 de zile │ 1 an │├───┼────────────────────────────┼──────────────────────┤│ b)│între 28 şi 60 de zile │ 2 ani │├───┼────────────────────────────┼──────────────────────┤│ c)│între 61 şi 90 de zile │ 3 ani │├───┼────────────────────────────┼──────────────────────┤│ d)│91 de zile sau mai mult │ 5 ani │└───┴────────────────────────────┴──────────────────────┘ (2) În situaţia în care cadrul militar beneficiază de mai multe programe de formare profesională continuă într-un an calendaristic, perioada de angajament se calculează prin cumularea perioadei rămase din angajamentele precedente cu perioada aferentă programului de formare profesională la care participă. (3) La stabilirea perioadei de angajament se ia în calcul numai numărul total de zile de pregătire desfăşurate cu scoatere din activitate. (4) Refuzul de a semna angajamentul determină atrage neparticiparea la program/curs şi, după caz, răspunderea juridică, potrivit legii.  +  Articolul 45Elevul, studentul sau cadrul militar îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile frecventarea programelor/cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie cheltuielile efectuate de MAI pe timpul şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.  +  Anexa 5Exercitarea tutelei profesionale a cadrelor militare  +  Capitolul I Exercitarea tutelei profesionale  +  Articolul 1Tutela profesională, denumită în continuare tutelă, reprezintă activitatea desfăşurată pentru sprijinirea integrării socioprofesionale a cadrelor militare, precum şi pentru integrarea în activitatea practică a elevilor şi studenţilor în unităţi militare.  +  Articolul 2Tutela se exercită asupra: a) absolventului instituţiei de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile MAI, încadrat în funcţie de cadru militar; b) cadrului militar rechemat în activitate; c) cadrului militar încadrat direct, precum şi celui transferat dintr-o instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională: d) cadrului militar care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării; e) maistrului militar/subofiţerului care a trecut în corpul ofiţerilor: f) elevului sau studentului instituţiei de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile MAI, în cadrul perioadei de stagiu de practică în unităţile militare.  +  Articolul 3 (1) Poate fi tutore profesional, denumit în continuare tutore, lucrătorul MAI desemnat de conducerea unităţii, care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a) are experienţă de cel puţin 2 ani în specialitatea/profilul/domeniul în care îşi desfăşoară activitatea persoana tutelată; b) a obţinut calificativul de cel puţin "foarte bun" la ultima apreciere anuală de serviciu; c) are, de regulă, vechime de cel puţin un an în unitatea în cadrul căreia va fi numit tutore; d) este, de regulă, mai mare cu cel puţin un grad militar faţă de persoana tutelată. (2) Nu poate fi tutore: a) ruda şi afinul până la gradul al patrulea inclusiv; b) şeful unităţii; c) cadrul militar aflat în perioada de tutelă. (3) Îndeplinirea atribuţiilor de tutore este o îndatorire de serviciu. (4) Tutorele, persoana tutelată şi perioada tutelei se stabilesc prin dispoziţia/ordinul de zi pe unitate. (5) Atribuţiile tutorelui se prevăd într-o anexă la fişa postului, actualizată ori de câte ori este nevoie, în condiţiile prezentului ordin.  +  Articolul 4 (1) Intervalul de timp pentru care se exercită tutela este următorul: a) 6 luni pentru cadrul militar aflat în următoarele situaţii:i. provine din absolvent al unei instituţii de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile MAI;ii. este încadrat direct;iii. a trecut în corpul ofiţerilor;iv. a fost transferat de la altă instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;v. a fost rechemat în activitate. b) 3 luni pentru cadrul militar care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate ca urmare a mutării; c) durata fiecărei perioade de practică în unităţi militare, pentru elevi şi studenţi. (2) Perioada de tutelă se suspendă odată cu suspendarea din funcţie a cadrului militar, precum şi pe perioada concediului de creştere a copilului, în condiţiile legii.  +  Articolul 5 (1) Tutorele poate tutela profesional cel mult două persoane în acelaşi timp. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), un tutore poate tutela mai mult de două persoane în următoarele situaţii: a) pe timpul perioadei de practică a elevilor/studenţilor; b) când în unitate nu sunt posibilităţi pentru asigurarea numărului de tutori care corespund criteriilor de la art. 3 alin. (1) şi (2).  +  Articolul 6 (1) Cu privire la integrarea socioprofesională a personalului MAI, respectiv la integrarea în activitatea practică a elevilor/studenţilor, tutorele are următoarele atribuţii principale: a) îndrumă persoana tutelată în procesul de studiere şi însuşire a legislaţiei aplicabile structurii din care face parte; b) explică modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu; c) instruieşte şi desfăşoară activităţi practice de întocmire a lucrărilor şi documentelor de serviciu; d) desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ; e) îndrumă şi verifică persoana tutelată în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite: f) monitorizează activitatea profesională şi conduita persoanei tutelate şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acesteia; g) întocmeşte raportul final cu privire la activitatea de integrare socioprofesională/integrare practică a persoanei tutelate. (2) În situaţia în care la nivelul unităţii nu există posibilitatea numirii unui tutore care să aibă aceeaşi specialitate sau profesie cu cea necesară persoanei tutelate ori, cel puţin, care să lucreze în acelaşi domeniu de activitate, tutorele desemnat îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f).  +  Articolul 7Aprecierea de serviciu a cadrului militar care a avut calitatea de tutore trebuie să se refere şi la activitatea desfăşurată în această calitate, iar constatările şi concluziile se consemnează sintetic în formularul de apreciere a activităţii anuale.  +  Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea tutelei profesionale a cadrelor militare  +  Articolul 8 (1) În unităţile militare ale MAI, tutela, cu excepţia elevilor şi studenţilor aflaţi în stagiu de practică, se organizează şi se desfăşoară conform Programului activităţilor de tutelă profesională, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15 la ordin. (2) Programul activităţilor de tutelă se stabileşte pe întreaga perioadă de tutelă, se întocmeşte de către tutore, se avizează de către ofiţerul cu atribuţii de formare profesională şi se aprobă de către şeful structurii de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar tutelat. (3) În situaţia prevăzută la art. 6 alin, (2), Programul activităţilor de tutelă se întocmeşte de către inspectoratul general/similar sau, dacă nu există personal specializat în domeniu la acest nivel, de către unitatea aparatului central care coordonează domeniul de activitate în care lucrează persoana tutelată.  +  Articolul 9La începutul perioadei de tutelă se desfăşoară, după caz, următoarele activităţi: a) prezentarea persoanei tutelate colectivului unităţii; b) prezentarea misiunilor/atribuţiilor unităţii; c) prezentarea zonei de responsabilitate/competenţă a unităţii, cu referire la specificul local/regional; d) prezentarea condiţiilor de muncă şi instruire cu privire la tehnica din dotare, poligoane, săli de specialitate, echipamente ş.a.m.d., precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii.  +  Articolul 10 (1) Tutorele se ghidează în aplicarea atribuţiilor sale după: a) actele normative care reglementează domeniul de activitate al cadrului militar tutelat; b) fişa postului cadrului militar tutelat; c) programul activităţilor de tutelă. (2) Tutorele realizează lunar o testare a cunoştinţelor dobândite de cadrul militar tutelat, pe baza Programului activităţilor de tutelă profesională, iar la finalul perioadei de tutelă le anexează la referatul de evaluare pentru a fi incluse în dosarul de tutelă.  +  Articolul 11Tutorele poate consulta, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice care îi revin, Fişa de evaluare a activităţii absolventului, întocmită de către instituţia de învăţământ absolvită.  +  Articolul 12În activitatea de tutelă, tutorele solicită, la nevoie, consiliere şi sprijin din partea şefului nemijlocit al cadrului militar tutelat, psihologului şi ofiţerului/personalului cu atribuţii de resurse umane/de formare profesională din unitate.  +  Articolul 13Cadrul militar tutelat consemnează zilnic activităţile desfăşurate.  +  Articolul 14 (1) Activitatea de tutelă cuprinde, pentru cadrul militar tutelat, următoarele: a) studiu individual dirijat, într-un cuantum de minimum 40 de ore/lună; b) asistenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; c) participarea la diferite programe de formare profesională organizate de către inspectoratul general/alte structuri ale MAI. (2) La stabilirea activităţilor pentru cadrul militar tutelat se respectă principiul gradualităţii planificării şi desfăşurării acestora, de la cele mai simple la cele cu un nivel crescut de complexitate şi risc.  +  Capitolul V Organizarea şi desfăşurarea evaluării cadrelor militare la finalizarea perioadei de tutelă profesională  +  Articolul 15 (1) Evaluarea activităţii cadrului militar tutelat se face în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de tutelă, de către şeful nemijlocit al cadrului militar tutelat, denumit în continuare evaluator. (2) Nu poate avea calitatea de evaluator, cadrul militar care: a) are vechimea în funcţie mai mică de un an; b) a avut calitatea de şef nemijlocit al cadrului militar evaluat mai puţin de 50% din perioada tutelei; c) a fost tutorele cadrului militar evaluat. (3) Atunci când se constată existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), şeful unităţii desemnează, prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate, un alt evaluator.  +  Articolul 16 (1) Evaluarea activităţii cadrului militar tutelat se face pe baza: a) referatului tutorelui, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16 la ordin; b) raportului de încheiere a tutelei profesionale realizat de cadrul militar care urmează să fie evaluat, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17 la ordin; c) raportului de evaluare a perioadei de tutelă profesională, întocmit de evaluator, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18 la ordin. (2) Referatul prevăzut la alin. (1) lit. a), împreună cu testele lunare aplicate cadrului militar evaluat, se pun la dispoziţia evaluatorului. (3) Cadrul militar care urmează să fie evaluat întocmeşte raportul prevăzut la alin. (1) lit. b) pe care îl prezintă evaluatorului. (4) În vederea completării raportului prevăzut la alin. (1) lit. c), evaluatorul desfăşoară următoarele activităţi: a) analizează documentele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b); b) realizează interviul pe baza concluziilor rezultate în urma desfăşurării activităţii de la lit. a) şi a criteriilor stabilite în cuprinsul documentului prevăzut la alin. (1) lit. c); c) acordă fiecărui criteriu de evaluare puncte de la 1 (cel mai mic) la 5 (cel mai mare) şi face media aritmetică pentru stabilirea punctajului final; transformă punctajul final obţinut în calificativ de evaluare astfel: între 1,00 - 2,99 - Necorespunzător şi între 3,00 - 5,00 - Corespunzător; d) propune sesizarea consiliul de judecată în cazul cadrului militar căruia i-a fost acordat calificativul "Necorespunzător" pentru perioada evaluată.  +  Articolul 17Notarea criteriilor de evaluare se face astfel: 1 punct = nesatisfăcător; 2 puncte = satisfăcător; 3 puncte = bun; 4 puncte = foarte bun; 5 puncte = excepţional. Punctajul final se calculează astfel: [(60 x punctajul criteriului A) + (10 x punctajul criteriului B) + (10 x punctajul criteriului C) + (10 x punctajul criteriului D) + (10 x punctajul criteriului E)] / 100.  +  Articolul 18Rezultatul final al evaluării se aduce la cunoştinţa cadrului militar evaluat în termen de 3 zile de la data finalizării evaluării.  +  Articolul 19 (1) Cadrul militar nemulţumit de rezultatul evaluării poate formula contestaţie, adresată şefului/comandantului unităţii, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă, pe care o depune la secretariatul unităţii. (2) Şeful/comandantul unităţii analizează documentele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi soluţionează contestaţia în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. (3) În urma analizei, şeful/comandantul unităţii poate modifica, prin decizie motivată, rezultatul evaluării. (4) Rezultatul contestaţiei se comunică cadrului militar, în scris, în termen de 3 zile de la data soluţionării.  +  Articolul 20După finalizarea activităţii de evaluare, documentele întocmite în perioada de tutelă, documentele prevăzute la art. 16 alin. (1), precum şi, după caz, documentele întocmite cu ocazia formulării contestaţiei, se introduc în dosarul personal.  +  Articolul 21Cadrul militar prevăzut la art. 2 lit. d) nu este evaluat la încheierea perioadei de tutelă, rezultatele testelor lunare aplicate, precum şi referatul tutorelui prevăzut la art. 16 alin. (1) lit. a) urmând să fie avute în vedere la aprecierea de serviciu anuală.  +  Capitolul VI Alte dispoziţii privind activitatea de tutelă profesională  +  Articolul 22Inspectoratele generale/similare, prin structurile de formare profesională, aplică absolvenţilor şi cadrelor militare încadrate direct, la 2 ani de la absolvire/numirea în prima funcţie, un chestionar standardizat de evaluare privind sistemul de formare, pregătire de bază şi integrare socioprofesională. Cu această ocazie sunt chestionaţi şi şefii/comandanţii direcţi ai acestora, precum şi cadrele militare care au îndeplinit atribuţii de tutelă profesională, iar concluziile se trimit, spre valorificare, instituţiilor de învăţământ şi DGMRU.  +  Articolul 23 (1) Rezultatele activităţii de tutelă sunt înscrise în fişa de apreciere anuală a tutorelui la indicatorii de apreciere specifici. (2) Pentru activitatea desfăşurată în calitatea de tutore, conducerea unităţii poate recompensa tutorele, în condiţiile legii.  +  Articolul 24În vederea organizării şi desfăşurării tutelei, şefii/comandanţii unităţilor militare pot stabili atribuţii specifice personalului din compartimentele de resurse umane.  +  Anexa 6Acordarea gradelor militare. Înaintarea în gradul următor  +  Secţiunea 1 Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate  +  Articolul 1Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate se realizează, potrivit legii, după cum urmează: a) cu ocazia zilelor armelor; b) la absolvirea instituţiilor de învăţământ, în condiţiile legii; c) la rechemarea în activitate; d) la încadrarea directă; e) la trecerea subofiţerilor/maiştrilor militari în corpul ofiţerilor; f) la trecerea în rezervă sau direct în retragere; g) post-mortem.  +  Articolul 2Înaintarea în grad, potrivit legii, a cadrelor militare în activitate se realizează după cum urmează: a) la termen, anual, de regulă la data de 1 august; b) înainte de termen, anual, de ziua armei şi la data de 1 decembrie - Ziua Naţională a României; c) în mod excepţional, în tot cursul anului.  +  Articolul 3 (1) Personalului încadrat direct/rechemat în activitate în funcţii cu specializări prevăzute în fişa postului pentru studiile absolvite şi care a lucrat efectiv înainte de încadrare în asemenea specializări, i se acordă grade militare în funcţie de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, dar nu inferioare celor deţinute anterior, după cum urmează: a) pentru acordarea gradelor militare personalului încadrat direct/rechemat în activitate ca ofiţer: i) la un stagiu de până la 3 ani - sublocotenent şi aspirant; ii) la un stagiu între 3 şi 7 ani - locotenent;iii) la un stagiu între 8 şi 12 ani - căpitan; iv) la un stagiu între 13 şi 17 ani - maior şi locotenent-comandor; v) la un stagiu între 18 şi 22 ani - locotenent-colonel şi căpitan-comandor; vi) la un stagiu de 23 ani şi peste - colonel şi comandor. b) pentru acordarea gradelor personalului încadrat direct/rechemat în activitate ca subofiţer sau rechemat în activitate ca maistru militar: i) la un stagiu de până la 4 ani - maistru militar clasa a IV-a şi sergent major; ii) la un stagiu între 4 şi 8 ani - maistru militar clasa a III-a şi plutonier;iii) la un stagiu între 9 şi 15 ani - maistru militar clasa a II-a şi plutonier major; iv) la un stagiu între 16 şi 21 ani maistru militar clasa I şi plutonier adjutant; v) la un stagiu de 22 ani şi peste - plutonier adjutant şef. (2) Maistrului militar/subofiţerului care îndeplineşte condiţiile legale pentru trecerea în corpul ofiţerilor i se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul militar de sublocotenent/aspirant, cu excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea dobândită pe timpul studiilor superioare absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului, cărora li se acordă grade militare conform alin. (1) lit. a).  +  Secţiunea a 2-a Acordarea gradelor militare absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă  +  Articolul 4Absolventului instituţiei de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor MAI - cadre militare, care nu promovează examenul de licenţă din prima sesiune organizată în anul absolvirii, i se acordă gradul militar de sergent major, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.  +  Articolul 5Absolventului prevăzut la art. 4, după promovarea examenului de licenţă, i se acordă primul grad de ofiţer.  +  Articolul 6Absolventul şcolii militare de subofiţeri, care nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune organizată în anul absolvirii, nu dobândeşte grad militar şi nu se repartizează în vreo unitate a MAI.  +  Secţiunea a 3-a Acordarea gradului de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană  +  Articolul 7 (1) În vederea acordării gradului de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană, cadrul militar trebuie să promoveze examenul organizat în condiţiile acestei anexe. (2) Poate participa la examen colonelul, respectiv comandorul, care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are o vechime în grad de cel puţin 2 ani; b) este încadrat cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad într-o funcţie prevăzută în statul de organizare cu grad superior celui deţinut; c) a fost apreciat cu calificativul de cel puţin "foarte bun" în ultimii 5 ani de activitate.  +  Articolul 8 (1) Candidatul la examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană este propus ierarhic de către şeful inspectoratului general/similar din care face parte sau, pentru cel provenit din unităţile aparatului central al MAI şi cele subordonate acestuia, de către şeful DGMRU. (2) Fiecare propunere este consemnată într-o notă de fundamentare la care se anexează fişa de personal. (3) DGMRU centralizează propunerile înaintate potrivit prevederilor alin. (1) şi certifică îndeplinirea condiţiilor legale şi prezintă ministrului afacerilor interne lista candidaţilor pentru participarea la examen, însoţită de notele de fundamentare şi fişele de personal ale acestora. (4) Ministrul afacerilor interne stabileşte, după consultarea Colegiului ministerului, lista candidaţilor la examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană şi o supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.  +  Articolul 9 (1) Examenul pentru obţinerea gradului militar de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană se organizează, de regulă, anual. (2) Comisia de examen se constituie prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea DGMRU. (3) Comisia prevăzută la alin. (2) se compune dintr-un număr impar de membri, astfel: a) preşedinte - o persoană din conducerea MAI sau, după caz, a inspectoratelor generale/similare; b) ceilalţi membri - persoane din unităţile aparatului central al MAI sau inspectoratelor generale/similare, cu experienţă în profilurile de muncă ale candidaţilor. (4) Secretar al comisiei prevăzute la alin. (2) este numit un ofiţer din cadrul DGMRU. Acesta nu este membru al comisiei. (5) Comisia prevăzută la alin. (2) este alcătuită din persoane care au cel puţin gradul militar de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană. (6) Locul şi termenele în care se desfăşoară diferitele activităţi în cadrul examenului se stabilesc de preşedintele comisiei şi se comunică în scris tuturor candidaţilor.  +  Articolul 10 (1) Probele din cadrul examenelor pentru obţinerea gradului militar de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană sunt următoarele: a) interviu structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice; b) lucrare scrisă în specialitatea postului ocupat de către candidat. (2) Tematica interviului structurat prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte de comisia de examen şi se aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin grija secretarului comisiei, cu 15 zile înainte de data desfăşurării examenului. (3) Tema lucrării scrise prevăzute la alin. (1) lit. b), precum şi îndrumătorul ştiinţific al acesteia se propun de candidat şi se aprobă de preşedintele comisiei. (4) Lucrarea scrisă prevăzută la alin. (1) lit. b) se depune de candidaţi la secretariatul comisiei de examen cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării examenului.  +  Articolul 11 (1) Notarea candidaţilor la examenul pentru obţinerea gradului militar de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană se face cu note de la 10 - maximum la 1 - minimum, astfel: a) nota finală a fiecărei probe de examen se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei, cu două zecimale, fără rotunjire; b) media generală se calculează ca medie aritmetică a notelor finale obţinute la fiecare probă de examen, cu două zecimale, fără rotunjire. (2) În cazul în care, după corectarea lucrării scrise, diferenţa dintre notele acordate este mai mare de un punct, lucrarea se recorectează, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, de către preşedintele comisiei, care hotărăşte nota finală. (3) Pentru a fi declarat "REUŞIT" la examen, candidatul trebuie să obţină la fiecare probă minimum nota 7,00 şi media generală de minimum 8,00. (4) Candidatul poate contesta numai notele obţinute la propria lucrare. Rezultatele obţinute la interviul structurat pe probleme din domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice nu pot fi contestate. (5) Contestaţiile se depun în scris la secretarul comisiei, în termen de cel mult 24 de ore de la anunţarea rezultatelor, şi se soluţionează în termen de 24 de ore de la depunerea acestora. (6) Contestaţiile se soluţionează în plenul comisiei de examen, iar hotărârea acesteia este definitivă.  +  Articolul 12După finalizarea examenului, DGMRU prezintă ministrului afacerilor interne spre aprobare lista candidaţilor pentru acordarea gradului militar de general de brigadă cu o stea/general de flotilă aeriană şi proiectul documentaţiei care urmează să fie transmisă Preşedintelui României.  +  Secţiunea a 4-a Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a cadrelor militare în rezervă şi în retragere  +  Articolul 13Gradul de general de brigadă/ general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă - pentru cei din arma marină - se poate acorda, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie, colonelului/comandorului în retragere care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a) este absolvent cu diplomă de licenţă sau echivalentă al instituţiilor militare ori civile de învăţământ superior; b) are o vechime ca militar, respectiv poliţist, de cel puţin 30 de ani şi un stagiu de ofiţer în activitate de minimum 7 ani în gradul de colonel/comisar-şef de poliţie, ori comandor; c) a fost încadrat cel puţin 4 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu gradul de general de brigadă/chestor de poliţie, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă sau superioare şi a fost evaluat în această perioadă cu calificativul de cel puţin "bun"; d) participă activ la activităţile Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul membrilor asociaţiei; e) nu a fost trecut în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale; f) nu a suferit condamnări şi nu a făcut parte din fostele organe de securitate în misiuni de poliţie politică.  +  Articolul 14 (1) Generalul în retragere poate fi avansat în gradul următor, dacă în timpul activităţii a fost încadrat cel puţin 2 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad cel puţin egal cu gradul propus. (2) Propunerile pentru acordarea gradului de general de brigadă sau înaintarea în gradul de general următor se fac de către comandanţii unităţilor, prin inspectoratele generale/similare şi/sau Consiliul executiv al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, după caz. (3) Unităţile prevăzute la alin. (2) transmit la DGMRU propunerile cu cei care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 13.  +  Articolul 15 (1) Gradele de ofiţeri în rezervă/retragere, cu excepţia celor prevăzute la art. 16 alin. (1), se acordă prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie, în baza propunerilor întocmite de unităţile care au în evidenţă astfel de cadre, cu avizul Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI, sau a propunerilor asociaţiei, cu avizul favorabil al unităţilor din care au făcut parte şi al inspectoratului general/similar. (2) Cadrul militar în rezervă/retragere propus pentru înaintarea în gradul următor trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Inspectoratul general/similar centralizează propunerile formulate potrivit alin. (1) şi le transmit la DGMRU.  +  Articolul 16 (1) Pentru acordarea gradului de sublocotenent, subofiţerii în rezervă/ retragere în afara criteriilor prevăzute de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să facă parte din Consiliul executiv al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din MAI sau din birourile executive ale filialelor şi să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă. (2) Nu fac obiectul acordării de grade sau înaintării în gradul următor cadrele militare trecute în rezervă pentru comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale, cele care au fost condamnate, chiar dacă a intervenit amnistia, graţierea sau reabilitarea, pentru orice faptă penală, precum şi cele împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale.  +  Secţiunea a 6-a Acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor a veteranilor de război  +  Articolul 17 (1) Cadrele militare în retragere, veterani de război, pot fi înaintate în grad, în mod excepţional, cu prilejul Zilei veteranilor de război - 29 aprilie, prin ordin al ministrului afacerilor interne sau decret prezidenţial, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:A. Pentru înaintarea în gradul următor a generalilor: a) să fi îndeplinit funcţii de comandanţi de mari unităţi, comandanţi de arme, şefi de mari unităţi centrale; b) să ocupe funcţii de conducere în Asociaţia Veteranilor de Război.B. Pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor: a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni, continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, sau să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative; b) să fi absolvit studii liceale sau echivalente; c) să fi absolvit cursurile unei şcoli de ofiţeri activi sau de rezervă; d) ofiţerii proveniţi din corpul subofiţerilor, absolvenţi de studii liceale - echivalente - pot fi înaintaţi în grad până la gradul de locotenent-colonel, iar cei cu studii superioare, până în gradul de colonel. Această condiţie se exceptează în cazul înaintărilor în grad prin ordine generale.C. Pentru înaintarea în gradul următor a subofiţerilor: a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front ori să fi îndeplinit misiuni specifice în situaţii operative; b) să aibă studii generale; c) să aibă o vechime în ultimul grad de cel puţin 2 ani.D. Pentru acordarea gradului de sublocotenent în retragere: a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front minimum două luni, continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, ori să fi îndeplinit misiuni în situaţii operative: b) să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în gradul de maistru militar principal sau plutonier adjutant şef; c) să participe la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia.E. Pentru acordarea gradului de general de brigadă în retragere: a) să fi participat efectiv la acţiuni de luptă pe front cu grad de ofiţer minimum 3 luni, continuu sau prin însumarea unor perioade mai scurte de timp, inclusiv prizonieratul şi spitalizările în spitale de campanie, inclusiv cel puţin 4 luni stagiu în executarea unor misiuni specifice în situaţii operative. Fac excepţie veteranii de război decoraţi cu Ordinul "Mihai Viteazul"; b) să aibă studii superioare militare sau, după caz, studii superioare civile şi sunt absolvenţi ai unei şcoli de ofiţeri activi sau în rezervă; c) să fi fost decoraţi cu ordine de război pentru fapte de arme ori să fi fost citaţi prin ordine de zi pe marea unitate sau armată; d) să aibă o vechime în gradul de colonel de cel puţin 5 ani; e) participă la activităţile Asociaţiei Veteranilor de Război/filialelor acesteia şi se bucură de prestigiu şi apreciere în rândul veteranilor de război; f) să nu fi suferit condamnări şi să nu fi făcut parte din fostele organe de securitate, în misiuni de poliţie politică. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. E pct. b), veteranii decoraţi cu unul dintre ordinele: "Mihai Viteazul", "Steaua României" sau "Coroana României".  +  Articolul 18 (1) Veteranii de război care au vârsta peste 85 de ani pot fi avansaţi în gradul următor, inclusiv acordarea gradului de sublocotenent sau general în retragere, prin excepţie de la criteriile prevăzute la art. 17, dacă se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii: a) fac parte din organele de conducere ale asociaţiei/filialelor; b) au o contribuţie deosebită la organizarea şi funcţionarea asociaţiei/filialei din care fac parte; c) au fost victime ale regimului totalitar - arestaţi, condamnaţi, persecutaţi, îndepărtaţi abuziv din rândul cadrelor active; d) s-au remarcat pe front prin fapte de arme deosebite; e) au fost răniţi în timpul acţiunilor de luptă pe front. (2) La avansarea în grad în condiţiile alin. (1), au prioritate cei decoraţi cu ordine şi medalii de război, cei care au fost răniţi, invalizii, marii mutilaţi, voluntarii de război şi veteranii victime ale regimului totalitar, precum şi veteranii cu vârstă înaintată.  +  Articolul 19Propunerile pentru acordarea gradului de general şi înaintarea în gradul următor a generalilor în retragere, veterani de război, se fac în limita numărului stabilit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi MAI.  +  Anexa 7Naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu,suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervăa cadrelor militare  +  Capitolul I Norme generale privind naşterea şi modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie a cadrului militar  +  Secţiunea 1 Naşterea şi modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie a cadrului militar  +  Articolul 1Raportul de serviciu al cadrului militar ia naştere odată cu acordarea primului grad militar, prin act administrativ emis potrivit competenţelor de acordare a gradelor militare stabilite prin lege.  +  Articolul 2 (1) Raportul de serviciu al cadrului militar se poate modifica prin: a) detaşare; b) participare la misiuni internaţionale; c) împuternicire pe o funcţie de conducere; d) transfer; e) schimbare din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau mutare, la cerere sau în interesul serviciului, în altă unitate; f) punere la dispoziţie. (2) Modificarea raportului de serviciu prin detaşare, împuternicire şi mutare se poate realiza după finalizarea procedurii disciplinare sau a tutelei profesionale realizate în condiţiile art. 2 lit. a) - c) şi e) din anexa nr. 5 la ordin, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.  +  Articolul 3Cadrul militar se suspendă din funcţie de drept sau din iniţiativa sa.  +  Articolul 4În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului de creştere a copilului, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării din funcţie, raportul de serviciu al cadrului militar nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii; a) postul ocupat a fost desfiinţat ca urmare a reorganizării; b) este trimis în judecată sau este judecat de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care este încadrat; c) s-a dispus măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu; d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.  +  Articolul 5Pentru scopurile prezentei anexe se pot utiliza state anexă, după cum urmează: a) "statul anexă M" care constituie anexă la Statul de organizare al DGMRU; b) "statul anexă S", încadrat cu personal care desfăşoară misiuni în afara teritoriului ţării.  +  Secţiunea a 2-a Detaşarea  +  Articolul 6 (1) Detaşarea cadrului militar constă în schimbarea temporară a locului de muncă în vederea îndeplinirii unor misiuni în cadrul altor unităţi/structuri din MAI, ori la alte instituţii sau autorităţi publice. (2) Detaşarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult un an. (3) Perioada prevăzută la alin. (2) se poate prelungi, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, până la cel mult 2 ani.  +  Articolul 7 (1) Pe timpul detaşării în cadrul altor unităţi/structuri din MAI, cadrul militar rămâne încadrat în funcţia din care a fost detaşat. (2) Detaşarea cadrului militar în afara MAI se realizează după numirea în statul anexă "M". (3) Detaşarea cadrului militar în afara MAI se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către cadrul militar anterior detaşării. (4) Cadrul militar poate fi detaşat în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.  +  Articolul 8Încetarea detaşării realizate potrivit art. 7 alin. (2) determină revenirea cadrului militar în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 26.  +  Articolul 9Cadrul militar poate refuza detaşarea dacă se află în una din următoarele situaţii: a) graviditate; b) îşi creşte singur copilul minor; c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale ale MAI, face contraindicată detaşarea, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile de muncă specifice locului de muncă unde este detaşat; d) este singurul întreţinător al familiei; e) alte motive personale temeinic justificate.  +  Articolul 10Detaşarea încetează în următoarele situaţii: a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus; b) desfăşurarea activităţii care a impus detaşarea nu mai este necesară; c) şeful unităţii în care este încadrat cadrul militar îşi retrage acordul cu privire la detaşarea cadrului militar; d) la cererea cadrului militar, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 9.  +  Secţiunea a 3-a Participarea la misiuni internaţionale  +  Articolul 11 (1) Participarea cadrului militar la o misiune internaţională care presupune desfăşurarea altor activităţi decât cele corespunzătoare postului, se realizează după numirea în statul anexă "S". (2) Încheierea misiunii internaţionale determină revenirea cadrului militar în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 26.  +  Secţiunea a 4-a Împuternicirea  +  Articolul 12 (1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă, pe un post vacant sau pe un post al cărui titular este împuternicit să exercite atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în unitate mai mult de o lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă. (2) Poate fi împuternicit cadrul militar care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului şi nu se află în curs de cercetare disciplinară sau sub efectul unei sancţiuni disciplinare.  +  Articolul 13Cadrul militar poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru maximum 6 luni, perioadă în care este obligatorie organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului vacant.  +  Articolul 14Împuternicirea încetează în următoarele situaţii: a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus; b) la ocuparea postului; c) la revenirea titularului postului; d) la solicitarea scrisă, temeinic motivată, a cadrului militar împuternicit; e) la iniţiativa persoanei care a dispus-o.  +  Secţiunea a 5-a Transferul  +  Articolul 15 (1) Transferul cadrului militar se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. (2) Transferul se realizează: a) la cererea conducătorului instituţiei la care se transferă; b) cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă.  +  Secţiunea a 6-a Schimbarea din funcţie şi mutarea  +  Articolul 16Cadrul militar poate fi schimbat din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau poate fi mutat într-o altă unitate din cadrul MAI, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul comandanţilor/şefilor unităţilor cesionare şi cedente, în următoarele situaţii: a) în interesul serviciului, cu acordul său; b) la cerere.  +  Secţiunea a 7-a Punerea la dispoziţie  +  Articolul 17 (1) Cadrul militar este pus la dispoziţie în vederea numirii într-o funcţie, prin aplicarea prevederilor art. 26, în următoarele situaţii: a) ca urmare a desfiinţării postului ocupat, în urma reorganizării unităţii; b) când nu poate fi repus în funcţia deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă; c) ca urmare a clasării "apt limitat" de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute; d) ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, din motive neimputabile; e) când un alt cadru militar este repus în funcţia deţinută anterior, ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă; f) la eliberarea din funcţie, cu acordul său, din motive neimputabile; g) pe timpul cât este în captivitate; h) în alte cazuri prevăzute de lege. (2) Cadrul militar este pus la dispoziţie când este trimis în judecată sau judecat de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care este încadrat. (3) Cadrul militar este pus la dispoziţia unităţii din care face parte. Cu acordul său, cadrul militar poate fi pus la dispoziţia altei unităţi.  +  Articolul 18Situaţia cadrului militar pus la dispoziţie se soluţionează astfel: a) pentru cadrul militar prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. a) - f), în termen de cel mult 3 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne; b) pentru cadrul militar prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. g), în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţară; c) pentru cadrul militar prevăzut la art. 17 alin. (2), atunci când se dispune achitarea, încetarea procesului penal, renunţarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renunţarea la urmărirea penală, precum şi amânarea aplicării pedepsei.  +  Articolul 19 (1) Pe perioada punerii la dispoziţie, cadrul militar îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură. (2) Cadrului militar aflat în situaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfăşurare a procesului penal.  +  Secţiunea a 8-a Suspendarea  +  Articolul 20Suspendarea din funcţie are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către cadrul militar şi poate interveni de drept sau la iniţiativa cadrului militar.  +  Articolul 21Cadrul militar se suspendă din funcţie de drept în următoarele situaţii: a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu: b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia exercitării profesiei; c) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă; d) a fost instituită carantina, în condiţiile legii; e) forţă majoră; f) în alte cazuri expres prevăzute de lege.  +  Articolul 22 (1) Cadrul militar se poate suspenda din funcţie, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii: a) pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru efectuarea concediilor fără plată, când solicită să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru efectuarea concediilor fără plată, când a fost selectat pentru a ocupa un post de expert cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobării ministrului afacerilor interne; c) pe o perioadă de cel mult un an, pentru efectuarea concediilor fără plată pentru alte cazuri, temeinic motivate. (2) Ministrul afacerilor interne poate aproba prelungirea cu un an a perioadei de suspendare din funcţie, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 23 (1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop. (2) În situaţia în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, cadrul militar este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte. (3) Cadrului militar suspendat i se retrag lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.  +  Secţiunea a 9-a Dispoziţii comune privind punerea la dispoziţie şi suspendarea  +  Articolul 24La soluţionarea definitivă a cauzei, cadrul militar este repus în funcţia deţinută sau într-una echivalentă, precum şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţie sau a suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau a suspendării, atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.  +  Articolul 25 (1) Atunci când pentru o infracţiune săvârşită din culpă s-a dispus prin hotărâre judecătorească definitivă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum şi în cazurile când au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei, menţinerea în activitate a cadrului militar se analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte. (2) În situaţia aprobării menţinerii în activitate, cadrul militar este numit în funcţie potrivit art. 26.  +  Secţiunea a 10-a Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi  +  Articolul 26Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea: a) în funcţia ocupată anterior, dacă este vacantă; b) într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte; c) într-o funcţie similară, în altă unitate; d) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte; e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate; f) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în unitatea din care face parte; g) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în altă unitate.  +  Articolul 27Perioada în care cadrul militar a exercitat atribuţiile unei funcţii de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcţii de conducere.  +  Capitolul II Proceduri privind naşterea şi modificarea raporturilor de serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militare  +  Secţiunea 1 Naşterea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare  +  Articolul 28 (1) La acordarea primului grad militar, absolventul, precum şi persoana care a dobândit calitatea de cadru militar prin rechemare în activitate, încadrare directă sau transfer, depune jurământul militar. (2) Jurământul militar este semnat de cadrul militar, de şeful unităţii sau, după caz, de şeful instituţiei de învăţământ, precum şi de către persoanele asistente. (3) Refuzul depunerii jurământului militar se consemnează într-un proces-verbal, semnat de persoanele asistente.  +  Secţiunea a 2-a Modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie§1. Dispoziţii comune  +  Articolul 29Modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie a cadrului militar se dispun sau, după caz, se constată, prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. Actul administrativ se comunică/se aduce la cunoştinţa cadrului militar, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.  +  Articolul 30Decizia privind detaşarea se aduce la cunoştinţa cadrului militar, prezentându-i-se totodată şi situaţiile în care acesta poate refuza detaşarea.§2. Procedura detaşării cadrului militar la alte unităţi/structuri din MAI  +  Articolul 31 (1) Detaşarea se realizează la solicitarea şefului unităţii în care cadrul militar urmează să îşi desfăşoare activitatea, cu acordul şefului unităţii din care face parte cadrul militar. (2) În vederea detaşării cadrului militar, şeful structurii în care cadrul militar urmează să îşi desfăşoare activitatea propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea unui cadru militar care să fie detaşat.§3. Procedura detaşării cadrului militar la alte instituţii ori autorităţi publice  +  Articolul 32 (1) Detaşarea cadrului militar la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează la solicitarea acestora. (2) Pentru detaşarea cadrului militar la alte autorităţi şi instituţii publice se prevăd funcţii în statul anexă "M". (3) Pentru a fi detaşat, cadrul militar prevăzut la alin. (1) este mutat, cu acordul scris al acestuia, la DGMRU şi se numeşte într-o funcţie prevăzută în Statul anexă "M". (4) Detaşarea cadrului militar la alte instituţii ori autorităţi publice se poate face cu acordul scris al acestuia şi fără prevederea unor funcţii în Statul anexă "M". În acest caz, asimilarea funcţiei în care este detaşat cadrul militar se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi, după caz, al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, atunci când detaşarea se face pe o funcţie publică.§4. Procedura prelungirii detaşării cadrului militar  +  Articolul 33Detaşarea cadrului militar poate fi prelungită cu aprobarea ministrului afacerilor interne, după parcurgerea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 30-32, după caz.§5. Procedura privind participarea cadrului militar la misiuni internaţionale  +  Articolul 34Pentru participarea cadrului militar la misiuni internaţionale, acesta este mutat în interesul serviciului la inspectoratul general sau, după caz, la DGMRU şi se încadrează în Statul anexă "S", înfiinţat la nivelul acestor structuri.§6. Procedura împuternicirii cadrului militar  +  Articolul 35 (1) Împuternicirea se realizează la propunerea şefului nemijlocit care coordonează activitatea postului de conducere. (2) Propunerea se materializează într-o notă de prezentare care trebuie să conţină cel puţin următoarele menţiuni: a) existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, a unui post al cărui titular este împuternicit să exercite atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în unitate mai mult de o lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă; b) persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte; c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare sau la faptul că persoana propusă nu se află în curs de cercetare disciplinară; d) acordul scris al cadrului militar; e) motivarea propunerii; f) perioada pentru care se propune împuternicirea. (3) Nota se prezintă persoanei competente să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu privire la persoana care urmează a fi împuternicită. (4) Pentru posturile de conducere aflate în subordinea nemijlocită a persoanei competente să aprobe împuternicirea, structura de resurse umane prezintă, printr-o notă, fişa postului vacant sau a postului al cărui titular este împuternicit să exercite atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în unitate mai mult de o lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă, urmând ca aceasta să dispună cu privire la împuternicirea unui cadru militar.  +  Articolul 36 (1) Împuternicirea cadrului militar poate fi prelungită cu aprobarea ministrului afacerilor interne. (2) Prelungirea împuternicirii se face în condiţiile alin. (1), după parcurgerea procedurii prevăzute la art. 35 alin. (1) - (3).§7. Procedura transferului cadrului militar  +  Articolul 37 (1) Cadrul militar poate fi transferat la celelalte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, în condiţiile legii. (2) Pentru efectuarea transferului, conducătorul instituţiei la care se transferă solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului ministerului/instituţiei din care face parte cadrul militar. Transferul se realizează cu acordul cadrului militar. (3) Pentru efectuarea transferului cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă, cadrul militar depune un raport scris la instituţia la care solicită transferul. Raportul se înaintează, pe cale ierarhică, ministrului afacerilor interne. (4) Cadrele militare din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot fi transferate în unităţile MAI numai după promovarea concursului organizat în acest sens.  +  Articolul 38 (1) Aprobarea transferului se realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea conducătorului unităţii cedente. (2) Actul administrativ de transfer se întocmeşte de către DGMRU. (3) Data transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer, avându-se în vedere şi termenul necesar predării gestiunii/lucrărilor.§8. Procedura schimbării din funcţie şi a mutării cadrului militar  +  Articolul 39 (1) Mutarea şi schimbarea din funcţie a cadrului militar se face pe o funcţie vacantă, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului. (2) Mutarea şi schimbarea din funcţie a cadrelor militare se poate face şi dacă posturile nu sunt vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin mutarea/schimbarea din funcţie concomitentă a acestora pe posturile vizate, cu respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), mutarea cadrului militar în unitatea din care a plecat se poate face şi fără existenţa unui post vacant, la încetarea situaţiilor care au determinat numirea în statul anexă.  +  Articolul 40 (1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă. (2) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/ şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. (3) Decizia privind schimbarea din funcţie se ia după obţinerea acordului scris al cadrului militar.  +  Articolul 41 (1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii. (2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului. (3) Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii. (4) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. (5) Refuzul privind schimbarea din funcţie se motivează şi se comunică cadrului militar.  +  Articolul 42 (1) Mutarea cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă. (2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar. Şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. (3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al cadrului militar, precum şi al şefului unităţii cedente; (4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.  +  Articolul 43 (1) Mutarea cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi. (2) Şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar. (3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. (4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare al cadrului militar şi solicită acordul şefului unităţii cedente. (5) Unitatea cedentă, în termen de maxim 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare, sau, după caz, comunică unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.§9. Procedura punerii la dispoziţie  +  Articolul 44 (1) Punerea la dispoziţie se constată la data luării la cunoştinţă a situaţiilor care au determinat-o şi operează cu data: a) constatării imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor funcţiei deţinute, în situaţia prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. c); b) luării la cunoştinţă de către şeful unităţii despre intervenirea uneia din situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) şi alin. (2); c) repunerii altui cadru militar în funcţia deţinută anterior sau reintegrării acestuia, în situaţia prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. e). (2) Punerea la dispoziţie a cadrului militar pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1) se dispune cu data la care acestea intervin.§10. Procedura suspendării din funcţie a cadrelor militare  +  Articolul 45 (1) Suspendarea din funcţie a cadrului militar, intervenită de drept, se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. (2) Suspendarea din funcţie a cadrului militar, la iniţiativa sa, se dispune prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. (3) Solicitările formulate de către cadrul militar privind suspendarea din funcţie se analizează în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora la secretariatul unităţii. În situaţia în care persoana competentă nu este de acord cu suspendarea din funcţie, comunică acest aspect cadrului militar, precum şi motivele care au stat la baza refuzului. (4) În situaţia în care prin acte normative de nivel superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.§11. Alte dispoziţii privind modificarea raporturilor de serviciu ale cadrelor militare şi suspendarea din funcţie  +  Articolul 46Ministrul afacerilor interne sau, după caz, şefii unităţilor aparatului central al MAI/inspectorii generali/similari, avizează propunerile nominale de modificare a raportului de serviciu al cadrului militar în/din aparatul central al MAI, respectiv în/din inspectoratul general/similar.  +  Articolul 47Mutarea cadrului militar declarat "admis" la concursul pentru ocuparea unui post vacant din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se realizează în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente, respectiv fără avizul ministrului afacerilor interne sau, după caz, al şefului unităţii aparatului central al MAI, respectiv al inspectorului general/similar.  +  Articolul 48 (1) În situaţia realizării mutării, cadrul militar se numeşte într-o funcţie similară prevăzută cu acelaşi grad militar cu cea ocupată anterior. (2) Prin excepţie de la alin. (1), numirea cadrului militar într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare superior celei ocupate anterior se poate realiza ca urmare a mutării la un eşalon superior, cu respectarea gradului militar al funcţiei ocupate anterior. (3) La solicitarea sa, cadrul militar poate fi numit, ca urmare a mutării, într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior celei ocupate anterior.  +  Articolul 49 (1) Cadrul militar pus la dispoziţie în condiţiile art. 17 alin. (2) sau suspendat din funcţie în condiţiile art. 21 lit, a) şi b), nu poate fi mutat. (2) În situaţia în care constatarea cazurilor prevăzute la alin. (1) are loc după numirea în funcţie a cadrului militar, acesta este pus la dispoziţie/suspendat, în condiţiile legii.  +  Secţiunea a 3-a Procedura trecerii în rezervă a cadrelor militare  +  Articolul 50 (1) Trecerea în rezervă are loc în condiţiile legii. (2) Trecerea în rezervă la cerere se realizează de la data prevăzută în actul administrativ emis în acest sens sau, în lipsa unei astfel de menţiuni, de la data emiterii acestuia. (3) Cadrul militar are obligaţia de a notifica în scris şefului unităţii în care este încadrat intenţia privind trecerea în rezervă prin demisie. Notificarea reprezintă un aviz şi se realizează, cu cel puţin 15 zile calendaristice, în cazul funcţiei de execuţie, respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice, în cazul funcţiilor de conducere. (4) Persoana competentă să emită actul administrativ de trecere în rezervă poate renunţa integral sau parţial la termenul de preaviz prevăzut la alin. (3).  +  Articolul 51Cadrului militar i se comunică actele administrative privind trecerea în rezervă, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii sau, după caz, de la data comunicării la unitatea în care acesta este/a fost încadrat.  +  Anexa 8Aprecierea de serviciu a cadrelor militare  +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Aprecierea competenţei profesionale individuale şi a conduitei cadrului militar, denumită în continuare apreciere de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada apreciată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face aprecierea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, perioada apreciată este corespunzătoare anului de învăţământ. (2) Prin excepţie, aprecierea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii: a) la acordarea gradului militar următor; b) la modificarea raportului de serviciu sau suspendarea din funcţie, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la trecerea în rezervă; c) la modificarea raportului de serviciu sau suspendarea din funcţie, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. i) - j) sau art. 87 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al persoanei care are competenţa de a întocmi aprecierea; d) în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a) - c), atunci când activitatea desfăşurată de cadrul militar este mai mare de 30 de zile. (3) Aprecierea de serviciu realizată în condiţiile alin. (1) reprezintă apreciere de serviciu anuală, iar cea realizată în condiţiile alin. (2) reprezintă apreciere de serviciu parţială. (4) Cadrului militar i se întocmeşte apreciere de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv. (5) În situaţia în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, apreciate în condiţiile alin. (2), rezultatul aprecierii de serviciu anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la aprecierile de serviciu parţiale.  +  Articolul 2 (1) Aprecierea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor perioadei apreciate. (2) În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, aprecierea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15 noiembrie.  +  Articolul 3 (1) Aprecierea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al acestuia. Au competenţe de apreciere a personalului exclusiv şefii care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu soldă de comandă, precum şi persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică. (2) Prin excepţie de la alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă aprecierea de serviciu pentru şefii/comandanţii instituţiilor/unităţilor/structurilor pe care le coordonează nemijlocit. (3) În cazul cadrelor militare care au calitatea de ataşaţi de afaceri interne, aprecierea de serviciu se întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare externă. (4) Nu poate realiza aprecierea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situaţii: a) este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cadrul militar apreciat; b) a fost trecută în rezervă în condiţiile art. 85 alin. (1) lit. i)-j) sau art. 87 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), aprecierea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), aprecierea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful ierarhic superior al acestuia.  +  Articolul 4 (1) Aprecierea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii: a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului; b) legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie; c) nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului; d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile cadrului militar; e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu soldă de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor. (2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de apreciere de serviciu se prevăd indicatori de apreciere. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de apreciere se calculează punctajul general. (3) În funcţie de punctajul general obţinut cadrului militar i se acordă unul dintre următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "bun", "corespunzător", "mediocru" sau "necorespunzător". (4) Punctajul acordat fiecărui indicator de apreciere, punctajul general, constatările şi concluziile aprecierii de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de apreciere de serviciu.  +  Articolul 5 (1) Rezultatul aprecierii de serviciu se aduce la cunoştinţa cadrului militar, în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării. (2) Cadrul militar nemulţumit de rezultatul aprecierii de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucr