DECIZIE nr. 56 din 13 aprilie 1999referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 20 mai 1999
Lucian Mihai - preşedinteCostica Bulai - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorIoan Muraru - judecătorNicolae Popa - judecătorLucian Stangu - judecătorFlorin Bucur Vasilescu - judecătorRomul Petru Vonica - judecătorPaula C. Pantea - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta şi Garda Financiară Constanta, legal citate.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Judecătoria Constanta, prin Încheierea din 11 ianuarie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 14.572/1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, precum şi ale art. 13 alin. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. Excepţia a fost ridicată prin plângerea introdusă de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, încheiat de comisarii Gărzii Financiare, prin care a fost sancţionată cu 10.000.000 lei amenda şi confiscarea unor bunuri în valoare de 990.300 lei pentru comercializarea de băuturi alcoolice nemarcate. Prin aceeaşi încheiere instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Autorul excepţiei considera ca dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale în partea care prevede confiscarea bunurilor, "întrucât Constituţia României apara proprietatea". Nu sunt indicate normele constituţionale infrante de dispoziţiile legale atacate, ci, în continuare, se motiveaza plângerea pe fond, sustinandu-se lipsa de vinovăţie, deoarece obligaţia marcarii produselor revine producătorilor, respectiv importatorilor.Instanţa, contrar dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat prin încheierea de sesizare opinia în legătură cu excepţia ridicată. Ulterior, la solicitarea Curţii Constituţionale, a completat încheierea, opinand ca excepţia ridicată este neîntemeiată. Instanţa judecătorească retine în aceasta motivare ca Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, după mai multe modificări şi completări, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, dându-se articolelor o noua numerotare. Astfel, excepţia ridicată nu poate viza decât art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată, care prevede, pe lângă sancţiunea principala a amenzii contravenţionale, şi măsura confiscării bunurilor. Aceasta măsura, apreciază instanţa, este constituţională, întrucât art. 41 alin. (8) din Constituţie prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Condiţiile legale ale confiscării sunt formulate la art. 8 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor şi chiar în Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta este neîntemeiată, întrucât sancţionarea contravenţiilor, inclusiv confiscarea bunurilor, nu lezeaza nici o prevedere constituţională referitoare la garantarea şi la apărarea proprietăţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constata ca autorul acesteia a indicat greşit dispoziţiile legale atacate. Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, inclusiv art. 13, a suferit mai multe modificări şi completări succesive. După aceste modificări şi completări, anterioare ridicării excepţiei şi sesizării Curţii Constituţionale, art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 a devenit art. 15, ca urmare a republicarii ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997 (republicare cu renumerotarea articolelor, dispusă prin art. II din Legea nr. 133/1997). În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997, aceasta nu are relevanta în cauza, întrucât ea doar modifica şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995. Astfel, prin art. I pct. 9 se modifica şi se completează art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, articol care nu are un alin. 11, asa cum susţine autorul excepţiei.Rezultă ca obiectul contenciosului constituţional, conform motivarii excepţiei, îl constituie art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată, care prevede: "Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiune: a) comercializarea pe teritoriul României a produselor prevăzute la art. 1, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător; [...]Contravenţiile prevăzute la lit. a) şi d) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei, confiscarea bunurilor şi retragerea licenţei de către autoritatea emitenta."Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 a fost modificată şi completată şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998. Modificările şi completările au vizat şi art. 15, fără sa schimbe dispoziţiile atacate de autorul excepţiei. Lit. a) a alin. 1 al art. 15 are, după completare, următoarea formulare: "comercializarea pe teritoriul României a produselor prevăzute la art. 1, fără a fi marcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false sau contrafăcute". Iar alin. 2, în urma completării, prevede: "Contravenţia prevăzută la alin. 1 lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, confiscarea produselor nemarcate sau marcate necorespunzător şi, după caz, anularea, de către autoritatea emitenta, a licenţei de atestare a dreptului de marcare."Autorul excepţiei contesta constituţionalitatea dispoziţiilor alin. 2 al art. 15 din Ordonanţa nr. 23/1995, republicată, referitoare la confiscarea bunurilor. Deşi nu indica textul constituţional încălcat, totuşi din motivarea în sensul încălcării principiului constituţional al apărării proprietăţii rezultă ca acesta a vizat art. 135 alin. (1) şi (6), potrivit cărora "Statul ocroteşte proprietatea" şi, respectiv, "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă". Întrucât este invocată apărarea proprietăţii, urmează a se avea în vedere şi prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi la ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular. Nu se poate retine însă ca dispoziţiile legale atacate ar contraveni vreuneia dintre aceste norme constituţionale.Curtea Constituţională constata ca aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, ca şi măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate ca determina în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private.Art. 41 alin. (8) din Constituţie prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Potrivit acestui principiu constituţional, confiscarea bunurilor trebuie prevăzută de legea care califica o faptă ca infracţiune ori o califica drept contravenţie. Aceasta cerinţa este îndeplinită prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată. Mai mult decât atât, art. 16 din ordonanţa dispune ca "Prevederile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27". Or, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 32/1968 prevede că "Sunt supuse confiscării, dacă confiscarea este prevăzută expres în actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei: a) lucrurile produse din contravenţie; b) lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiei, dacă sunt ale contravenientului; c) lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate".Împrejurarea dacă bunurile a căror confiscare s-a dispus de organul constatator au fost sau nu produse din contravenţie, au servit sau nu la săvârşirea contravenţiei, au fost dobândite sau nu prin săvârşirea contravenţiei, ca şi vinovăţia făptuitorului constituie elemente ale stării de fapt, a căror stabilire, prin mijloacele legale de proba, cade în competenţa exclusiva a instanţei de judecată, investită cu soluţionarea litigiului, iar nu în competenţa Curţii Constituţionale, astfel cum rezultă din art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta în Dosarul nr. 14.572/1998 al Judecătoriei Constanta.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu------------
| EMITENT |
Lucian Mihai - preşedinteCostica Bulai - judecătorConstantin Doldur - judecătorKozsokar Gabor - judecătorIoan Muraru - judecătorNicolae Popa - judecătorLucian Stangu - judecătorFlorin Bucur Vasilescu - judecătorRomul Petru Vonica - judecătorPaula C. Pantea - procurorFlorentina Geangu - magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta.La apelul nominal se constata lipsa părţilor: Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta şi Garda Financiară Constanta, legal citate.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Judecătoria Constanta, prin Încheierea din 11 ianuarie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 14.572/1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, precum şi ale art. 13 alin. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995. Excepţia a fost ridicată prin plângerea introdusă de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, încheiat de comisarii Gărzii Financiare, prin care a fost sancţionată cu 10.000.000 lei amenda şi confiscarea unor bunuri în valoare de 990.300 lei pentru comercializarea de băuturi alcoolice nemarcate. Prin aceeaşi încheiere instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.Autorul excepţiei considera ca dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale în partea care prevede confiscarea bunurilor, "întrucât Constituţia României apara proprietatea". Nu sunt indicate normele constituţionale infrante de dispoziţiile legale atacate, ci, în continuare, se motiveaza plângerea pe fond, sustinandu-se lipsa de vinovăţie, deoarece obligaţia marcarii produselor revine producătorilor, respectiv importatorilor.Instanţa, contrar dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat prin încheierea de sesizare opinia în legătură cu excepţia ridicată. Ulterior, la solicitarea Curţii Constituţionale, a completat încheierea, opinand ca excepţia ridicată este neîntemeiată. Instanţa judecătorească retine în aceasta motivare ca Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, după mai multe modificări şi completări, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997, dându-se articolelor o noua numerotare. Astfel, excepţia ridicată nu poate viza decât art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată, care prevede, pe lângă sancţiunea principala a amenzii contravenţionale, şi măsura confiscării bunurilor. Aceasta măsura, apreciază instanţa, este constituţională, întrucât art. 41 alin. (8) din Constituţie prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Condiţiile legale ale confiscării sunt formulate la art. 8 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor şi chiar în Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995.În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta este neîntemeiată, întrucât sancţionarea contravenţiilor, inclusiv confiscarea bunurilor, nu lezeaza nici o prevedere constituţională referitoare la garantarea şi la apărarea proprietăţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constata ca autorul acesteia a indicat greşit dispoziţiile legale atacate. Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, inclusiv art. 13, a suferit mai multe modificări şi completări succesive. După aceste modificări şi completări, anterioare ridicării excepţiei şi sesizării Curţii Constituţionale, art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 a devenit art. 15, ca urmare a republicarii ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 23 decembrie 1997 (republicare cu renumerotarea articolelor, dispusă prin art. II din Legea nr. 133/1997). În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997, aceasta nu are relevanta în cauza, întrucât ea doar modifica şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995. Astfel, prin art. I pct. 9 se modifica şi se completează art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, articol care nu are un alin. 11, asa cum susţine autorul excepţiei.Rezultă ca obiectul contenciosului constituţional, conform motivarii excepţiei, îl constituie art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată, care prevede: "Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiune: a) comercializarea pe teritoriul României a produselor prevăzute la art. 1, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător; [...]Contravenţiile prevăzute la lit. a) şi d) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei, confiscarea bunurilor şi retragerea licenţei de către autoritatea emitenta."Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 a fost modificată şi completată şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 27 august 1998. Modificările şi completările au vizat şi art. 15, fără sa schimbe dispoziţiile atacate de autorul excepţiei. Lit. a) a alin. 1 al art. 15 are, după completare, următoarea formulare: "comercializarea pe teritoriul României a produselor prevăzute la art. 1, fără a fi marcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false sau contrafăcute". Iar alin. 2, în urma completării, prevede: "Contravenţia prevăzută la alin. 1 lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, confiscarea produselor nemarcate sau marcate necorespunzător şi, după caz, anularea, de către autoritatea emitenta, a licenţei de atestare a dreptului de marcare."Autorul excepţiei contesta constituţionalitatea dispoziţiilor alin. 2 al art. 15 din Ordonanţa nr. 23/1995, republicată, referitoare la confiscarea bunurilor. Deşi nu indica textul constituţional încălcat, totuşi din motivarea în sensul încălcării principiului constituţional al apărării proprietăţii rezultă ca acesta a vizat art. 135 alin. (1) şi (6), potrivit cărora "Statul ocroteşte proprietatea" şi, respectiv, "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă". Întrucât este invocată apărarea proprietăţii, urmează a se avea în vedere şi prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi la ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular. Nu se poate retine însă ca dispoziţiile legale atacate ar contraveni vreuneia dintre aceste norme constituţionale.Curtea Constituţională constata ca aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, ca şi măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate ca determina în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private.Art. 41 alin. (8) din Constituţie prevede că "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii". Potrivit acestui principiu constituţional, confiscarea bunurilor trebuie prevăzută de legea care califica o faptă ca infracţiune ori o califica drept contravenţie. Aceasta cerinţa este îndeplinită prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995, republicată. Mai mult decât atât, art. 16 din ordonanţa dispune ca "Prevederile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27". Or, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 32/1968 prevede că "Sunt supuse confiscării, dacă confiscarea este prevăzută expres în actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei: a) lucrurile produse din contravenţie; b) lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiei, dacă sunt ale contravenientului; c) lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate".Împrejurarea dacă bunurile a căror confiscare s-a dispus de organul constatator au fost sau nu produse din contravenţie, au servit sau nu la săvârşirea contravenţiei, au fost dobândite sau nu prin săvârşirea contravenţiei, ca şi vinovăţia făptuitorului constituie elemente ale stării de fapt, a căror stabilire, prin mijloacele legale de proba, cade în competenţa exclusiva a instanţei de judecată, investită cu soluţionarea litigiului, iar nu în competenţa Curţii Constituţionale, astfel cum rezultă din art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, republicată, şi ale art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Actual" - S.R.L. Constanta în Dosarul nr. 14.572/1998 al Judecătoriei Constanta.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Florentina Geangu------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari