DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 643 din 22 august 2016



        Augustin Zegrean - preşedinte    Valer Dorneanu - judecător    Petre Lăzăroiu - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Mona-Maria Pivniceru - judecător    Simona-Maya Teodoroiu - judecător    Tudorel Toader - judecător    Andreea Costin - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti din Bucureşti în Dosarul nr. 5.543/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.118D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.184D/2015, nr. 1.551D/2015, nr. 1.610D/2015, nr. 1.681D/2015, nr. 1.722D/2015, nr. 1.728D/2015, nr. 1.771D/2015 şi nr. 1.808D/2015, având un obiect similar cu dosarul anterior strigat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, şi Ion Cristache în dosarele nr. 64.275/299/2014 şi nr. 13.975/299/2015 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Iuliana Cioroiu în Dosarul nr. 9.597/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Ioana Eftimie şi Adrian Dorel Eftimie în Dosarul nr. 3.700/202/2015 al Judecătoriei Călăraşi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, în Dosarul nr. 13.908/212/2015 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra - S.A. din Bucureşti şi Cristian Paciea în dosarele nr. 14.871/301/2015 şi nr. 3.653/301/2015 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi de Elena Eftimie în Dosarul nr. 17.461/325/2015 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă.4. La apelul nominal răspund, în Dosarul nr. 1.722D/2015, pentru partea CEC Bank - S.A. din Bucureşti, doamna consilier juridic Mihaela Donose cu împuternicire depusă la dosar, şi pentru partea Banca Naţională a României, domnul consilier juridic Ciprian Jipa cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi.5. În legătură cu procedura de citare ce priveşte autoarea excepţiei din Dosarul nr. 1.722D/2015, magistratul-asistent referă asupra faptului că reprezentantul convenţional al acesteia a comunicat Curţii că a denunţat contractul de reprezentare de la data de 2 octombrie 2015, drept care societatea ar fi trebuit citată la lichidatorul judiciar. Drept urmare, autoarea excepţiei a fost citată prin afişare atât la sediul, cât şi pe pagina de internet a Curţii Constituţionale, iar, ca urmare a aflării adresei lichidatorului judiciar, acestuia i-a fost transmisă o citaţie, dovada îndeplinirii procedurii de citare fiind depusă la dosar. În acelaşi dosar, pentru partea RBS Bank dovada de citare s-a întors cu menţiunea destinatar mutat, iar, ca urmare a comunicării unei alte adrese de către instanţa de fond, i-a fost transmisă o telegramă la această adresă, care a fost restituită tot cu menţiunea destinatar mutat.6. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că la Dosarul nr. 1.808D/2015 autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris prin care invocă viciul de comunicare a citaţiei emise de Curtea Constituţională la data de 10 mai 2016, susţinând în esenţă că funcţionarul (factorul poştal) este învestit să îndeplinească atribuţii exclusive ale agenţilor procedurali, fiind astfel nerespectate şi interpretate neconstituţional dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la art. 154 alin. (4) - Organele competente şi modalităţi de comunicare coroborat cu art. 158 alin. (1) - Alegerea locului citării şi al comunicării actelor de procedură, raportat la art. 165 pct. 2 - Data îndeplinirii procedurii. Anexează copii după plicul şi citaţia transmise de Curtea Constituţională certificate pentru conformitate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Se mai invocă excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163" din cuprinsul art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, susţinând că prin interpretarea textului de lege, în sensul că funcţionarul poştal este învestit şi cu atribuţiile agentului procedural, instanţa de judecată a legiferat ceea ce reprezintă o încălcare a Constituţiei. Totodată apreciază asupra admisibilităţii invocării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale.7. Curtea, având în vedere dispoziţiile art. 168, art. 172 şi art. 155 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992, constată că procedura de citare este legal îndeplinită.8. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.681D/2015 partea Societatea Omniasig Vienna Insurance Group - S.A. din Bucureşti a depus note scrise prin care solicită respingerea ca rămasă fără obiect a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 895 din 17 decembrie 2015, iar în Dosarul nr. 1.722D/2015 partea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă.9. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.184D/2015, nr. 1.551D/2015, nr. 1.610D/2015, nr. 1.681D/2015, nr. 1.722D/2015, nr. 1.728D/2015, nr. 1.771D/2015 şi nr. 1.808D/2015 la Dosarul nr. 1.118D/2015.10. Reprezentanţii părţilor prezente arată că sunt de acord cu măsura conexării.11. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.12. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.184D/2015, nr. 1.551D/2015, nr. 1.610D/2015, nr. 1.681D/2015, nr. 1.722D/2015, nr. 1.728D/2015, nr. 1.771D/2015 şi nr. 1.808D/2015 la Dosarul nr. 1.118D/2015, care a fost primul înregistrat.13. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor prezente.14. Reprezentantul Băncii Naţionale a României pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate şi apreciază că aceasta a rămas fără obiect, având în vedere Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015.15. Reprezentanta CEC Bank - S.A. din Bucureşti arată că achiesează la punctul de vedere exprimat de reprezentantul Băncii Naţionale a României şi pune concluzii de respingere a excepţiei.16. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:17. Prin Încheierea din 20 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.543/4/2015, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe. Excepţia a fost invocată de Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti din Bucureşti.18. Prin încheierile din 18 mai 2015 şi, respectiv, 7 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 64.275/299/2014 şi, respectiv, nr. 13.975/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014, respectiv a art. 666 din Codul de procedură civilă republicat (fost art. 665 din Codul de procedură civilă). Excepţiile au fost ridicate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, şi Ion Cristache.19. Prin Încheierea din 16 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.597/233/2015, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă [actual art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă], astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014. Excepţia a fost invocată de Iuliana Cioroiu.20. Prin Încheierea din 28 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.700/202/2015, Judecătoria Călăraşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă [art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. Excepţia a fost invocată de Ioana Eftimie şi Adrian Dorel Eftimie.21. Prin Încheierea din 16 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 13.908/212/2015, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa.22. Prin încheierile din 22 octombrie 2015 şi, respectiv, 26 noiembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 14.871/301/2015 şi, respectiv, nr. 3.653/301/2015, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 665 şi art. 666 din Codul de procedură civilă, respectiv a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură civilă [fost art. 665 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură civilă]. Excepţiile au fost invocate de Societatea Asigurare-Reasigurare Astra - S.A. din Bucureşti şi Cristian Paciea.23. Prin Încheierea din 3 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 17.461/325/2015, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Elena Eftimie.24. Excepţiile au fost invocate în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare silită prin care s-a solicitat, în principal, anularea încheierilor de încuviinţare a executării silite date de executorul judecătoresc, precum şi anularea tuturor formelor de executare.25. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia critică, în esenţă, faptul că legiuitorul a transferat prerogativa încuviinţării silite de la instanţa judecătorească la executorul judecătoresc. Arată că, prin înlăturarea controlului judecătoresc asupra începerii executării silite, s-a atribuit executorului judecătoresc competenţa de a decide atât legalitatea, cât şi temeinicia cererii de executare, adică existenţa şi legalitatea titlului executoriu, caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, calitatea părţilor în procedura de executare silită şi altele asemenea, în condiţiile în care executorii judecătoreşti nu fac parte din autoritatea judecătorească, iar activitatea acestora se desfăşoară sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei. În susţinerea neconstituţionalităţii textului de lege criticat se invocă şi argumentele în baza cărora Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 cuprinse în Codul de procedură civilă din 1865, care aveau un conţinut normativ similar cu cele supuse în prezenta cauză controlului de constituţionalitate.26. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care încheierea executorului judecătoresc prin care s-a încuviinţat executarea este comunicată debitorului înaintea efectuării unor acte de executare care să îi afecteze patrimoniul.27. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.28. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.551D/2015, precizează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În punctele de vedere transmise în dosarele nr. 1.610D/2015, nr. 1.681D/2015, nr. 1.722D/2015, nr. 1.728/D/2015, nr. 1.771D/2015, nr. 1.808D/2015 consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 Curtea a admis excepţia invocată.29. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.551D/2015, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Prin punctele de vedere comunicate în dosarele nr. 1.610D/2015, nr. 1.771D/2015 şi nr. 1.808D/2015 precizează că îşi menţine punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.551D/2015 în sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate. De asemenea face referire la Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 prin care Curtea a admis excepţia invocată.30. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:31. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.32. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 665 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014, art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014 [actual art. 666 alin. (2) din Codul de procedură civilă], art. 666 din Codul de procedură civilă republicat (fost art. 665 din Codul de procedură civilă), art. 665 şi 666 din Codul de procedură civilă, art. 665 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014. În realitate, având în vedere motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, precum şi dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.", Curtea reţine obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 666 - Încuviinţarea executării silite din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Ulterior, textul de lege criticat a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016.33. Având în vedere că textul de lege criticat în redactarea anterioară modificării prezentate a fost incident în litigiul în soluţionarea căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi ţinând seama de cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016, care au următorul cuprins:"(1) Cererea de executare silită se soluţionează în maximum 3 zile de la înregistrarea ei. (2) Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. (3) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 657 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta. (4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate. (5) Executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă executorie;4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;5. debitorul se bucură de imunitate de executare;6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;7. există alte impedimente prevăzute de lege. (6) Încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa de executare".34. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (3) care enumeră caracteristicile statului român şi valorile care stau la baza acestuia, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 126 referitor la realizarea justiţiei şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Primul Protocol adiţional la Convenţie.35. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă şi a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale. Curtea a statuat că nu este de competenţa executorului judecătoresc să dispună el însuşi executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanşate de către o instanţă judecătorească. În acelaşi timp, Curtea a subliniat că intervenţia instanţei judecătoreşti nu se poate realiza ex post, pe calea soluţionării unei eventuale contestaţii la executare, conform art. 712 din Codul de procedură civilă, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici înlătura şi nici acoperi viciul de neconstituţionalitate al actului care a declanşat executarea silită ca fază a procesului civil, respectiv caracterul său extrajudiciar. Curtea a reţinut, totodată, că executorul judecătoresc, deşi îndeplineşte un serviciu public, îl reprezintă pe creditor în raportul execuţional care s-a născut între creditor şi debitor, fiind, practic, un agent al acestuia; de altfel, onorariul său, parte a cheltuielilor de executare, chiar dacă, în final, cade în sarcina debitorului, este avansat de creditor.36. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că executorul judecătoresc nu face parte din autoritatea judecătorească, iar activitatea sa, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2000, se află sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei. Mai mult, acesta nu dispune de imperium - atribut care caracterizează numai judecătorul - pentru a da o hotărâre în baza căreia se dispune declanşarea executării silite, respectiv încheierea de încuviinţare a executării silite, şi nu beneficiază de atributele de imparţialitate şi de independenţă specifice numai instanţelor judecătoreşti.37. În consecinţă, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, Curtea a constatat că prevederile art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea criticată şi în prezenta cauză, încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie, prin prisma faptului că începerea/declanşarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei autorităţii, înfăptuirea justiţiei fiind "delegată" executorului judecătoresc, precum şi cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie 2009, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 459/2006, care reglementau o soluţie legislativă similară, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta. De asemenea, Curtea a constatat că soluţia legislativă contravine şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, prin prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti.38. Potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Având în vedere că prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată anterior publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei de admitere mai sus citate, soluţia ce urmează să fie pronunţată în cauza de faţă este cea de respingere a excepţiei ca devenită inadmisibilă.39. Referitor la invocarea, prin notele scrise depuse în Dosarul nr. 1.808D/2015, a excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei "la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163" din cuprinsul art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că în mod constant a statuat în jurisprudenţa sa că, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 şi următoarele din Legea nr. 47/1992, o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată direct în faţa instanţei constituţionale, ci numai în faţa unei instanţe judecătoreşti (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 285 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 5 august 1997), astfel încât aceasta nu poate fi analizată.40. Potrivit jurisprudenţei Curţii, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, în temeiul Deciziei de admitere nr. 895 din 17 decembrie 2015, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz. De asemenea, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privinţa instanţelor de judecată şi a legiuitorului. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunţării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015, textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispoziţiile Constituţiei a căror nesocotire a fost constatată prin decizia de admitere mai sus citată. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2016, s-a stabilit că executorul judecătoresc înregistrează cererea de executare, dar va solicita încuviinţarea acesteia de către instanţa judecătorească de executare.41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, excepţie ridicată de Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti din Bucureşti în Dosarul nr. 5.543/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, şi Ion Cristache în dosarele nr. 64.275/299/2014 şi nr. 13.975/299/2015 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Iuliana Cioroiu în Dosarul nr. 9.597/233/2015 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Ioana Eftimie şi Adrian Dorel Eftimie în Dosarul nr. 3.700/202/2015 al Judecătoriei Călăraşi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, în Dosarul nr. 13.908/212/2015 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra - S.A. din Bucureşti şi Cristian Paciea în dosarele nr. 14.871/301/2015 şi nr. 3.653/301/2015 ale Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi de Elena Eftimie în Dosarul nr. 17.461/325/2015 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, Judecătoriei Călăraşi, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    AUGUSTIN ZEGREAN

    Magistrat-asistent,

    Andreea Costin
    -----