INSTRUCŢIUNI din 15 ianuarie 2014privind operaţiunile de mişcare şi transport ale marilor unităţi şi unităţilor militare
EMITENT
  • MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 218 bis din 27 martie 2014



    Notă

    ──────────

    Aprobate de Ordinul nr. M.4/2014 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 27 martie 2014.

    ──────────
     +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Prezentele instrucţiuni reglementează planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul operaţiunilor de mişcare şi transport în cadrul marilor unităţi şi unităţilor militare, de nivel batalion/regiment, brigadă şi divizie, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare şi exerciţiilor. (2) Structurile de mişcare şi transport, altele decât cele din compunerea marilor unităţi şi unităţilor militare specificate la alin. (1), sprijină planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării operaţiunilor de mişcare şi transport de către marile unităţi şi unităţile militare de nivel batalion/regiment, brigadă, divizie.  +  Articolul 2 (1) Marile unităţi şi unităţile militare participante la operaţii sau exerciţii desfăşurate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite - ONU, conduse de către Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord - NATO, Uniunea Europeană - UE şi alte organizaţii internaţionale abilitate, precum şi în coaliţiile multinaţionale, pe lângă prevederile prezentului act normativ, aplică şi prevederile actelor normative internaţionale specifice la care România este parte. (2) Pentru planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport desfăşurate în afara teritoriului naţional, marile unităţi şi unităţile militare au în vedere prevederile legislative ale naţiunii gazdă, în conformitate cu acordurile şi înţelegerile încheiate în acest sens.  +  Articolul 3Definiţiile şi specificaţiile termenilor şi abrevierilor utilizate în conţinutul prezentelor instrucţiuni sunt prezentate în anexa nr. 1.  +  Capitolul II Aspecte privind operaţiunile de mişcare şi transport ale marilor unităţi şi unităţilor militare  +  Secţiunea 1 Niveluri de mobilitate a marilor unităţi şi unităţilor militare  +  Articolul 4 (1) Corespunzător operaţiilor la care participă, misiunilor încredinţate şi ariei geografice în care sunt situate teatrele/zonele de operaţii, marile unităţi şi unităţile militare iau măsurile ce se impun pentru a se deplasa rapid şi eficient, în toate mediile, respectiv terestru, aerian şi maritim, atât la nivel strategic, cât şi la nivel operativ şi tactic. (2) În funcţie de nivelul operaţional în care se află, marile unităţi şi unităţile militare au în vedere asigurarea mobilităţii strategice, operative şi tactice.  +  Articolul 5 (1) Mobilitatea strategică este capacitatea marilor unităţi şi unităţilor militare de a putea fi deplasate rapid, eficient şi în deplină siguranţă, împreună cu sprijinul de luptă şi logistic asociat acestora, pe distanţe foarte mari. (2) Prin mobilitate strategică se asigură deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare, precum şi sprijinul logistic asociat acestora, în şi între teatrele/zonele de operaţii.  +  Articolul 6 (1) Mobilitatea operativă este capacitatea marilor unităţi şi unităţilor militare de a se deplasa rapid, eficient şi în deplină siguranţă, împreună cu sprijinul de luptă şi logistic asociat acestora, în cadrul teatrului/zonei de operaţii. (2) Prin mobilitate operativă se asigură concentrarea rapidă a marilor unităţi şi unităţilor militare, în cadrul teatrului/zonei de operaţii, împotriva unui adversar iminent şi concentrarea rezervelor operative la dispoziţie.  +  Articolul 7 (1) Mobilitatea tactică este capacitatea marilor unităţi şi unităţilor militare de a se mişca/deplasa rapid, eficient şi în deplină siguranţă în câmpul tactic. (2) Prin mobilitate tactică se asigură concentrarea marilor unităţi, unităţilor şi rezervelor tactice avute la dispoziţie.  +  Secţiunea a 2-a Sistemul de transport  +  Articolul 8 (1) Sistemul de transport trebuie să fie adaptabil situaţiilor create, să fie capabil să reacţioneze pozitiv la cerinţele stabilite pentru dislocarea şi susţinerea marilor unităţi şi unităţilor militare şi să fie integrat, în ceea ce priveşte interacţiunea elementelor sale componente. (2) Analizat din punct de vedere militar, sistemul de transport se constituie din trei componente, care funcţionează sincronizat şi neîntrerupt, atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză şi la război, respectiv: a) modurile de transport; b) operaţiunile executate în terminale de transport; c) controlul mişcării.  +  Articolul 9În compunerea modurilor de transport sunt incluse infrastructurile de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, mijloacele şi operatorii de transport, precum şi operatorii care desfăşoară activităţi conexe transporturilor.  +  Articolul 10 (1) Transportul rutier se utilizează pentru deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare, precum şi a sprijinului logistic asociat acestora, cu mijloace de transport auto din înzestrare şi cu mijloace militare şi civile primite în sprijin, între locaţiile de staţionare şi aeroporturile/porturile de îmbarcare/debarcare, centrele şi depozitele de aprovizionare, terminalele feroviare de încărcare/descărcare sau transbordare. (2) La alegerea acestui mod de transport marile unităţi şi unităţile militare au în vedere că transportul rutier asigură rapiditate şi supleţe în executarea deplasării, precum şi capabilităţile de transbordare între alte moduri de transport.  +  Articolul 11 (1) Transportul feroviar este utilizat, de către marile unităţi şi unităţile militare, pentru deplasarea pe distanţe mari, precum şi pentru transportul unui volum mare de echipamente, tehnică şi materiale necesare aprovizionării şi susţinerii acestora în teatrele/zonele de operaţii. (2) La alegerea acestui mod de transport marile unităţi şi unităţile militare au în vedere că transportul feroviar este economic, dar în unele situaţii este limitat din cauza infrastructurii specifice, numărului şi tipului mijloacelor de transport feroviar la dispoziţie, restricţiilor impuse de- a lungul rutelor şi gradului înalt de vulnerabilitate.  +  Articolul 12 (1) Transportul naval se utilizează pentru deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare pe căile navigabile interioare şi pe căile maritime. (2) Marile unităţi şi unităţile militare utilizează transportul pe căile navigabile interioare pe distanţe mari şi pentru un volum mare de echipamente, tehnică şi materiale necesare aprovizionării şi susţinerii lor în teatrele/zonele de operaţii. (3) Transportul maritim este principalul mod de transport folosit pentru transportul majorităţii echipamentelor, tehnicii şi materialelor militare din înzestrarea marilor unităţi şi unităţilor militare, în vederea dislocării, susţinerii şi redislocării în/din teatrele/zonele de operaţii. (4) La alegerea acestui mod de transport marile unităţi şi unităţile militare au în vedere că transportul maritim este economic, se foloseşte pentru distanţe şi cantităţi mari de echipamente, tehnică şi materiale, însă are o viteză relativ mică de execuţie şi este limitat de facilităţile specifice existente în porturi.  +  Articolul 13 (1) Transportul aerian asigură deplasarea personalului, transportul parţial sau integral al echipamentelor, tehnicii şi materialelor militare din înzestrarea marilor unităţi şi unităţilor militare, cu mijloace de transport aerian, respectiv aeronave şi elicoptere de transport. (2) Aeronavele de transport se folosesc, de regulă, pentru transportul personalului, echipamentelor şi materialelor de maximă prioritate în/din teatrele/zonele de operaţii. (3) Elicopterele de transport se folosesc pentru transportul personalului, echipamentelor şi materialelor în interiorul teatrelor/zonelor de operaţii.  +  Articolul 14 (1) În majoritatea situaţiilor, transportul marilor unităţi şi unităţilor militare, precum şi a sprijinului de luptă şi logistic asociat acestora, se asigură prin transport multimodal, care constă în utilizarea succesivă şi/sau concomitentă a mai multor moduri de transport. (2) Transportul multimodal impune o instruire şi un antrenament adecvat al marilor unităţi şi unităţilor militare, precum şi asigurarea mijloacelor de manipulare a materialelor necesare, care să asigure transbordarea rapidă şi eficientă a încărcăturilor între mijloacele de transport utilizate. (3) Transportul multimodal impune, de asemenea, pachetizarea, paletizarea şi containerizarea corespunzătoare a materialelor transportate.  +  Articolul 15 (1) În terminalele de transport, marile unităţi şi unităţile militare execută activităţi legate de staţionarea temporară, încărcarea, descărcarea, întocmirea şi prelucrarea documentelor personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor transportate, precum şi operaţiunile vamale necesare. (2) Planificatorii operaţiilor logistice, de la toate nivelurile ierarhice, trebuie să se asigure că terminalele de transport utilizate dispun de capacităţile şi facilităţile necesare pentru executarea operaţiunilor planificate.  +  Articolul 16 (1) Controlul mişcării cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate pentru: a) planificarea şi programarea mişcărilor şi transporturilor; b) repartiţia, validarea şi direcţionarea rutelor de transport; c) gestionarea priorităţilor şi cerinţelor de mişcare şi transport; d) coordonarea, urmărirea şi vizualizarea în tranzit a mişcărilor şi transporturilor de personal, echipamente, tehnică şi materiale militare. (2) Executarea controlului mişcării trebuie să se asigure permanent, de către personal şi structuri adecvate, asigurându-se în acest scop sprijinul logistic necesar şi un sistem securizat informatic şi de comunicaţii. (3) Prin controlul mişcării se optimizează folosirea modurilor şi terminalelor de transport, precum şi utilizarea mijloacelor de transport din înzestrarea marilor unităţi şi unităţilor militare şi a mijloacelor de transport militare şi civile destinate sprijinului operaţiunilor de mişcare şi transport planificate de către acestea.  +  Secţiunea a 3-a Principiile utilizate pentru mişcare şi transport  +  Articolul 17 (1) Pentru planificarea, organizarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport marile unităţi şi unităţile militare aplică următoarele principii specifice: a) responsabilitatea; b) cooperarea; c) coordonarea; d) economia; e) eficienţa; f) flexibilitatea; g) prioritatea operaţională; h) simplitatea; i) standardizarea; j) compatibilitatea pentru transport; k) transparenţa. (2) Responsabilitatea este principiul de bază aplicat în planificarea şi asigurarea executării operaţiunilor de mişcare şi transport proprii şi pentru îndeplinirea sarcinilor de transport în folosul altor unităţi, conform misiunilor şi ordinelor primite. (3) Cooperarea trebuie să existe, la toate nivelurile ierarhice, între marile unităţi/unităţile militare şi structurile militare şi civile implicate. (4) Coordonarea este esenţială pentru planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, din partea marilor unităţi, unităţilor militare şi a celelaltor structuri militare şi civile care sprijină aceste operaţiuni. (5) Economia este principiul prin care resursele de mişcare şi transport puse la dispoziţia marilor unităţi şi unităţilor militare, limitate în majoritatea cazurilor, trebuie să fie folosite corespunzător, în principal prin: a) stabilirea corectă a cerinţelor şi priorităţilor de mişcare şi transport; b) alegerea cu atenţie a modului şi mijloacelor de transport la dispoziţie; c) utilizarea întregii capacităţi de transport, corespunzător situaţiilor, priorităţilor şi schimbărilor survenite. (6) Eficienţa presupune optimizarea folosirii resurselor specifice existente, avându-se în vedere natura complementară a acestora. (7) Flexibilitatea presupune ca planificarea, organizarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, de către marile unităţi şi unităţile militare, să răspundă, eficient şi în timp util, la schimbările dinamice ale situaţiilor operative şi cerinţelor. (8) Prioritatea operaţională presupune ca planificarea, organizarea şi executarea, de marile unităţi şi unităţile militare, a operaţiunilor de mişcare şi transport, să asigure îndeplinirea în totalitate şi la timp a cerinţelor operaţionale. (9) Simplitatea presupune ca planurile şi procedurile utilizate de marile unităţi şi unităţile militare, pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, să fie cât mai simple, sigure şi cât mai eficiente. (10) Standardizarea facilitează executarea, de marile unităţi şi unităţile militare, a operaţiunilor de mişcare şi transport şi se aplică pentru date şi informaţii, componente şi sisteme software şi hardware, precum şi pentru procedurile de operare. (11) Compatibilitatea pentru transport necesită ca la proiectarea şi înzestrarea marilor unităţi şi unităţilor militare să se aibă în vedere compatibilitatea echipamentelor, tehnicii şi materialelor din înzestrare, inclusiv pachetizarea, paletizarea şi containerizarea acestora cu resursele de transport disponibile. (12) Transparenţa presupune ca schimbul de informaţii privind planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, de marile unităţi şi unităţile militare, să fie făcut corespunzător, la toate nivelurile ierarhice, între structurile militare şi civile şi între structurile de mişcare şi transport naţionale şi cele similare existente în armatele altor state, NATO, UE şi alte organizaţii internaţionale.  +  Capitolul III Operaţiuni de mişcare şi transport ale marilor unităţi şi unităţilor militare  +  Secţiunea 1 Responsabilităţi pentru mişcare şi transport ale marilor unităţi şi unităţilor militare  +  Articolul 18 (1) Operaţiunile de mişcare şi transport sunt parte integrantă a operaţiilor militare, prin care se asigură deplasarea dintr-o locaţie/poziţie în alta a personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor marilor unităţi şi unităţilor militare pentru îndeplinirea misiunilor primite şi care sprijină executarea tuturor activităţilor desfăşurate de către acestea, respectiv pentru îndeplinirea sarcinilor administrative, de aprovizionare, instruire, participare la exerciţii şi mobilizare. (2) Fiecare mişcare este unică, indiferent de scopul pentru care se execută, aceasta putând fi iniţiată înainte de constituirea şi înzestrarea pachetului de forţe şi adaptată la situaţiile concrete. (3) Marile unităţi şi unităţile militare planifică, organizează şi execută operaţiuni de mişcare şi transport în etape, delimitate în timp, care uneori se vor suprapune, iar alteori pot fi micşorate ca durată şi ajustate pe timpul derulării, în funcţie de situaţiile şi cerinţele existente. (4) Pentru îndeplinirea misiunilor, atât marile unităţi şi unităţile militare, cât şi celelalte structuri militare care le asigură sprijinul, la toate nivelurile ierarhice, trebuie să dispună de personal şi structuri de mişcare şi transport adecvate.  +  Articolul 19În cadrul unui batalion/regiment, sarcinile şi responsabilităţile specifice controlului mişcării sunt îndeplinite de către comandant/înlocuitorul legal, ofiţerul sau subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport şi echipele de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare.  +  Articolul 20 (1) În cadrul unei brigăzi, sarcinile şi responsabilităţile specifice controlului mişcării sunt îndeplinite de către comandant/înlocuitorul legal, o structură de mişcare şi transport, care este dimensionată la misiunile specifice şi echipele de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare. (2) În funcţie de misiuni şi sarcinile de mişcare şi transport ordonate, structura de mişcare şi transport a brigăzii poate fi întărită temporar cu personal de specialitate din cadrul altor structuri militare.  +  Articolul 21 (1) În cadrul unei divizii, sarcinile şi responsabilităţile specifice controlului mişcării sunt îndeplinite de către comandant/înlocuitorul legal, o structură de mişcare şi transport, care este dimensionată la misiunile specifice şi de echipele de control mişcare şi de transport, care sunt structurate în funcţie de specificul misiunilor şi teatrului/zonei de operaţii. (2) În funcţie de sarcinile de mişcare şi transport, structura de mişcare şi transport a diviziei poate fi mărită temporar cu personal de specialitate din cadrul altor structuri militare.  +  Articolul 22 (1) În comandamentele de categorii de forţe ale armatei, operaţionale, de armă şi direcţiile centrale, sarcinile pentru mişcare şi transport sunt asigurate de structuri adecvate, dimensionate corespunzător misiunilor şi sarcinilor specifice. (2) Structurile de mişcare şi transport de la aceste niveluri coordonează activităţile specifice şi asigură sprijinul cerut de unităţile din subordine.  +  Articolul 23 (1) Marile unităţi şi unităţile militare răspund de planificarea, organizarea şi executarea mişcării şi transportului personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor militare din înzestrare şi pentru acelea care aparţin altor unităţi, conform sarcinilor primite şi responsabilităţilor asumate. (2) Când este cazul, marile unităţi şi unităţile militare completează deficitul de capacităţi şi mijloace de transport şi îşi asigură mijloacele de transport pe care nu le au în înzestrare - feroviare, aeriene şi navale - din alte surse, militare sau civile, pentru care întocmesc şi înaintează, la eşaloanele superioare, cereri de sprijin cu mijloace de transport.  +  Articolul 24 (1) Pentru planificarea şi organizarea executării operaţiunilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare elaborează următoarele documente: a) planuri de mişcare, pe tipuri de misiuni, respectiv pentru mobilizare, intervenţie, dislocare, participare la exerciţii sau alte activităţi ordonate; b) cereri de sprijin cu mijloace de transport, inclusiv soluţiile de asigurare a acestora, date de eşaloanele superioare; c) cereri pentru aprobarea executării circulaţiei pe căile de comunicaţie, ce se înaintează ierarhic structurilor de mişcare şi transport responsabile; d) documente pentru efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; e) rapoarte necesare pentru programarea, organizarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport. (2) Pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare asigură: a) legături permanente cu structurile de mişcare şi transport şi cu operatorii comerciali implicaţi în executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate; b) personal şi structuri de mişcare şi transport proprii; c) resurse umane, materiale şi financiare care să asigure executarea operaţiunilor de mişcare şi transport în toate situaţiile evaluate şi identificate; d) mijloace de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare mecanizată a materialelor, corespunzător mijloacelor de transport din înzestrare sau a celor asigurate, conform cererilor de sprijin pentru completarea deficitelor existente; e) mijloace de fixare, legare şi ancorare a echipamentelor, tehnicii şi materialelor din înzestrare, corespunzătoare mijloacelor de transport asigurate; f) mijloace de comunicaţii şi informatice specifice, pentru monitorizarea şi urmărirea circulaţiei încărcăturilor sau mijloacelor de transport din înzestrare; g) mijloace corespunzătoare pentru etichetarea încărcăturilor şi mijloacelor de transport şi pentru identificarea poziţiei acestora, pe timpul executării deplasării; h) mijloace, proceduri şi modalităţi care să asigure efectuarea schimbului de date şi informaţii cu structurile militare şi civile implicate.  +  Articolul 25Corespunzător celor specificate în art. 24, comandanţii marilor unităţi şi unităţilor militare coordonează şi stabilesc sarcini pentru: a) cunoaşterea şi aplicarea, de către întregul personal, a legislaţiei şi a prevederilor actelor normative specifice din domeniul mişcării şi transporturilor; b) selecţionarea, numirea şi pregătirea corespunzătoare a personalului şi structurilor responsabile cu activităţile de mişcare şi transport în unitate şi în unităţile/subunităţile/formaţiunile subordonate; c) formarea, pregătirea şi antrenarea echipelor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare; d) autorizarea, pregătirea şi echiparea corespunzătoare a personalului responsabil cu depozitarea, manipularea şi transportul materialelor periculoase; e) instruirea şi antrenarea, pentru transport, a întregului personal; f) înzestrarea cu mijloace de transport, ancorare şi fixare a încărcăturilor, precum şi cu alte echipamente specifice; g) înzestrarea cu echipamente, mijloace de comunicaţii şi informatice specifice, corespunzătoare misiunilor încredinţate şi asigurarea stării de operativitate a acestora; h) elaborarea planurilor de mişcare, corespunzătoare tuturor situaţiilor identificate, în timp de pace, în situaţii de criză sau război; i) elaborarea documentelor necesare pentru asigurarea sprijinului, aprobarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate; j) elaborarea rapoartelor, situaţiilor şi informărilor specifice stabilite şi efectuarea schimbului de date şi informaţii cerut; k) evaluarea şi asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru executarea operaţiunilor de mişcare planificate; l) stabilirea şi menţinerea, permanentă, a legăturii cu structurile de mişcare şi transport de la eşaloanele superioare, cu cele care au responsabilitatea să le asigure sprijinul şi cu operatorii de transport utilizaţi pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate.  +  Articolul 26 (1) Pentru planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport proprii şi pentru consilierea comandantului în acest sens, statul major al marilor unităţi şi unităţilor militare asigură informaţii privind efectivul, starea de pregătire, starea psihologică şi moralul personalului, situaţia înzestrării cu echipamente şi mijloace specifice. (2) Marile unităţi şi unităţile militare folosesc, în principal, informaţii şi instrumente din următoarele domenii: a) personal - situaţia efectivelor, documente militare de identitate, paşapoarte; b) medical - situaţia medicală a personalului prin care se face dovada că personalul participant este apt pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport; c) logistic - înmatricularea şi asigurarea vehiculelor, calificarea conducătorilor de vehicule şi tehnică, înregistrare şi gestionare armament; d) economic - instrumente de plată, angajamente legale, proceduri de achiziţie; e) protecţie şi siguranţă - cerinţe de securitate, riscuri şi ameninţări, monitorizarea şi reducerea riscurilor şi ameninţărilor; f) juridic - legislaţia privind dreptul internaţional şi cea specifică misiunii; g) instruire - aspectele legate de pregătirea specifică misiunii, şedinţe de trageri, reguli de angajare pe timpul executării operaţiunilor de mişcare şi transport, pregătirea subunităţii de pază şi a echipelor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare;  +  Articolul 27Structurile de operaţii şi instrucţie ale marilor unităţi şi unităţilor militare răspund şi consiliază comandantul privind instruirea şi antrenarea personalului pentru mişcare şi transport, asigură programe de instruire adecvate şi colaborează cu biroul transporturi militare teritoriale pe a cărui rază de responsabilitate este dispusă marea unitate/unitatea militară.  +  Articolul 28Şeful structurii logistice din cadrul marilor unităţi şi unităţilor militare consiliază comandantul şi răspunde de asigurarea şi de starea de operativitate a echipamentelor, tehnicii şi materialelor specifice şi a echipamentului de protecţie pentru personalul implicat, necesare executării operaţiunilor de mişcare şi transport.  +  Articolul 29 (1) Statele majore şi comenzile marilor unităţi şi unităţilor militare stabilesc măsurile tehnice şi organizatorice necesare, astfel încât, pe durata executării operaţiunilor de mişcare şi transport, să fie asigurată securitatea şi sănătatea personalului implicat, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. (2) Pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, responsabilii cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din marile unităţi şi unităţile militare elaborează, în funcţie de situaţie, reguli proprii de securitate a muncii, detaliind şi adaptând la specificul propriu normele generale şi normele specifice de securitate şi sănătate în muncă, pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.  +  Articolul 30 (1) Statele majore şi comenzile marilor unităţi şi unităţilor militare stabilesc măsurile tehnice şi organizatorice necesare, astfel încât, pe durata executării operaţiunilor de mişcare şi transport, să asigure, în conformitate cu prevederile actelor normative specifice în vigoare, respectarea regulilor şi normelor privind protecţia mediului. (2) Pe timpul planificării şi executării operaţiunilor de mişcare şi transport, statele majore ale marilor unităţi şi unităţilor militare, în funcţie de datele şi informaţiile avute la dispoziţie, identifică şi evaluează impactul ecologic al acestora prin: a) analiza detaliată a condiţiilor de mediu; b) identificarea zonelor vulnerabile privind factorii de mediu; c) elaborarea ordinelor şi regulilor specifice protecţiei mediului; d) cooperarea cu autorităţile teritoriale de mediu, administraţia locală, proprietarii terenurilor, pădurilor, în special în cazul transporturilor de materiale şi substanţe periculoase.  +  Articolul 31 (1) Ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii - OMTU este selecţionat şi încadrat conform statului de organizare sau este numit de comandantul unităţii, prin ordin de zi pe unitate, în situaţia în care, în statul de organizare nu este prevăzută o astfel de funcţie. (2) Ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii este selecţionat din structura logistică, iar pentru îndeplinirea sarcinilor şi responsabilităţilor specifice menţine o legătură strânsă cu structura de operaţii şi cu birourile transporturi militare teritoriale. (3) Pregătirea ofiţerului/subofiţerului responsabil cu activitatea de mişcare şi transport se asigură prin însuşirea prevederilor legislaţiei şi actelor normative specifice şi prin cursuri de specialitate. (4) Ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii colaborează şi informează, trimestrial, personalul biroului transporturi militare teritorial, pe a cărei rază de responsabilitate este dispusă unitatea, despre activităţile ce se desfăşoară pe linie de mişcare şi transport, asigurând totodată informaţiile necesare pentru desfăşurarea în comun a acestor activităţi.  +  Articolul 32Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice, ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii execută următoarele: a) consiliază comandantul privind prevederile actelor normative naţionale, cele aplicate în cadrul NATO, UE şi cele ale statelor membre şi partenere, în domeniul transporturilor; b) elaborează propuneri privind tehnicile şi procedurile standard de operare specifice activităţilor de mişcare şi transport executate în unitate; c) participă la elaborarea şi actualizarea permanentă a planurilor de mişcare, încărcare/îmbarcare, descărcare/debarcare sau transbordare corespunzătoare misiunilor unităţii; d) întocmeşte cererile de sprijin cu mijloace de transport şi cererile de sprijin cu mijloace specifice necesare completării deficitelor existente; e) întocmeşte şi înaintează, la ordin, eşaloanelor în drept, cererile pentru aprobarea executării mişcărilor planificate; f) identifică şi are permanent o situaţie clară a tipurilor şi cantităţilor de echipamente, tehnică şi materiale din înzestrare, care impun restricţii la transport, respectiv cele care au gabarit şi/sau tonaj depăşit, fac parte din categoria materialelor periculoase sau sensibile, sunt perisabile sau fragile, pentru transportul cărora, sunt necesare aprobări speciale şi care sunt transportate în condiţii specifice; g) întocmeşte listele cu personalul, echipamentele, tehnica şi materialele transportate, necesare pentru efectuarea formalităţilor de transport; h) elaborează programe de pregătire şi antrenare a întregului personal pe linie de mişcare şi transport; i) instruieşte şi antrenează personalul echipelor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare şi urmăreşte asigurarea echipamentelor şi mijloacelor necesare acestora; j) participă la elaborarea programelor specifice de înzestrare cu mijloace de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare mecanizată a materialelor; k) colaborează permanent cu personalul şi structurile similare de la eşalonul superior, din subunităţile, formaţiunile subordonate, cu biroul transporturi militare teritorial din zona de activitate şi cu operatorii de transport, în vederea asigurării sprijinului solicitat; l) completează documentele cerute pentru efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; m) întocmeşte etichetele necesare pentru etichetarea tuturor echipamentelor şi materialelor transportate şi verifică, cu ajutorul mijloacelor specifice de citire, starea de operativitate a acestora; n) întocmeşte şi transmite la ordin informările, situaţiile şi rapoartele specifice, privind stadiul de execuţie a operaţiunilor de mişcare şi transport; o) elaborează, gestionează şi actualizează permanent baza de date specifică aspectelor de mişcare şi transport ale unităţii; p) colaborează cu ofiţerul/subofiţerul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru identificarea şi aplicarea măsurilor necesare eliminării/diminuării factorilor de risc şi îmbolnăvire profesională a personalului, pe timpul executării operaţiunilor de mişcare şi transport.  +  Articolul 33 (1) La nivel brigadă, ofiţerul/subofiţerul responsabil pentru coordonarea mişcării şi transporturilor - OCMT conduce structura de mişcare şi transport din cadrul structurii logistice a marii unităţi şi coordonează activităţile de mişcare şi transport ale unităţilor din subordine, în colaborare cu structura de operaţii. (2) Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice, pe lângă atribuţiile specificate pentru ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii, la nivel brigadă, execută: a) verifică fiabilitatea planurilor de mişcare proprii şi a celor ale unităţilor din subordine, precum şi exactitatea datelor înscrise în documentele ce se înaintează la eşalonul superior, în vederea aprobării sau avizării; b) analizează, soluţionează, împreună cu responsabilii unităţilor din subordine, situaţiile neclare şi elaborează un plan de mişcare unic; c) întocmeşte cererile de sprijin pentru completarea deficitelor existente în planul de mişcare al brigăzii şi le înaintează, la ordin, eşaloanelor în drept; d) colaborează permanent cu structurile militare şi civile similare, în vederea cunoaşterii facilităţilor terminalelor de îmbarcare, debarcare sau transbordare, mijloacelor de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale contractate pentru executarea planului de mişcare; e) asigură datele necesare pentru elaborarea planurilor detaliate de dislocare/redislocare a brigăzii şi/sau a unităţilor din subordinea brigăzii, prin utilizarea Sistemului Aliat de Dislocare şi Mişcare - ADAMS; f) asigură schimbul de date şi informaţii cu structurile militare şi civile implicate pentru actualizarea permanentă a bazelor de date, cunoaşterea reală a capabilităţilor şi facilităţilor asigurate şi pentru executarea operaţiunilor de mişcare; g) elaborează şi înaintează cererile pentru obţinerea aprobărilor de executare a mişcărilor şi transporturilor speciale şi de tranzitare a teritoriului altor state; h) stabileşte şi supune aprobării comandantului brigăzii rutele, programele şi modalităţile de reglare a circulaţiei tuturor vehiculelor, în zona de responsabilitate a brigăzii; i) stabileşte, împreună cu ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei şi cu structurile de control mişcare din teatrul/zona de operaţii, rutele principale de aprovizionare şi rutele secundare de aprovizionare a brigăzii; j) cooperează cu ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei pentru programarea şi executarea mişcărilor şi transporturilor altor mari unităţi şi unităţi militare care tranzitează zona de responsabilitate a brigăzii; k) colaborează şi informează, trimestrial, personalul biroului transporturi militare teritorial pe a cărui rază de responsabilitate este dispusă unitatea, despre activităţile ce se desfăşoară pe linie de mişcare şi transport, asigurând totodată informaţiile necesare pentru desfăşurarea în comun a acestor activităţi.  +  Articolul 34 (1) Echipele de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare sunt constituite în fiecare mare unitate/unitate militară şi sunt încadrate cu personal instruit corespunzător, în vederea pregătirii şi încărcării-îmbarcării/descărcării-debarcării echipamentelor, tehnicii şi materialelor transportate cu mijloacele de transport proprii şi/sau cu mijloace de transport asigurate din alte surse. (2) O echipă de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare este constituită, de regulă, dintr-un şef de echipă şi 4-5 lucrători care pot fi selecţionaţi din rândul conducătorilor autovehiculelor şi tehnicii sau alte categorii de personal, în funcţie de categoria, tipul şi cantitatea echipamentelor, tehnicii şi materialelor ce se transportă. (3) Mărimea acestor echipe este determinată de tipul şi cantităţile de echipamente, tehnică şi materiale încărcate-îmbarcate/descărcate-debarcate, mijloacele de manipulare din dotare şi timpul la dispoziţie pentru aceste activităţi şi de resursele umane avute la dispoziţie. (4) Personalul echipelor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare execută următoarele: a) participă la elaborarea planurilor de încărcare/descărcare a echipamentelor, tehnicii şi materialelor ce se transportă; b) asigură încărcarea/descărcarea materialelor obişnuite, pachetizate şi/sau paletizate în/din containere; c) asigură încărcarea-îmbarcarea/descărcarea-debarcarea tehnicii din înzestrare pe/în/de pe/din mijloacele de transport feroviare, aeriene şi navale; d) verifică şi solicită remedierea neregulilor privind ambalarea, pachetizarea, paletizarea şi containerizarea materialelor, precum şi repartizarea acestora, ca încărcături secundare, pe mijloacele de transport rutiere din înzestrarea unităţii; e) pregăteşte echipamentele şi tehnica pentru transport, în sensul că sprijină efectuarea activităţilor de cântărire, marcare, îndepărtare a elementelor mobile, protejare a elementelor fragile şi verifică existenţa şi starea mijloacelor de fixare şi ancorare; f) verifică existenţa, starea de funcţionare a etichetelor electronice pe mijloacele de transport şi pe încărcături şi asigură remedierea neregulilor constatate; g) se instruieşte privind aplicarea procedurilor pentru fixarea şi ancorarea echipamentelor şi tehnicii pe mijloacele de transport rutiere, feroviare şi aeriene. (5) Numărul de echipe necesare este determinat de cantitatea de echipamente, tehnică şi materiale transportate şi de modul de transport utilizat în acest scop. (6) Pentru încadrarea funcţiilor specifice din structura de mişcare şi transport a brigăzii se aleg ofiţerii/subofiţerii cu experienţă în transportul materialelor periculoase din cadrul echipelor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare.  +  Articolul 35 (1) Pe timpul executării transportului, marile unităţi şi unităţile militare asigură paza şi securitatea echipamentelor şi materialelor militare transportate. (2) Pentru asigurarea pazei şi securităţii materialelor transportate, structurile de operaţii şi instrucţie din marile unităţi şi unităţile militare organizează serviciul de pază şi intervenţie sau însoţire, folosind echipe de pază şi intervenţie sau însoţitori, în funcţie de categoria şi tipul echipamentelor şi materialelor transportate, modul de transport utilizat şi legislaţia specifică. (3) Controlul subunităţii de pază şi intervenţie, care asigură protecţia eşaloanelor militare ce se transportă pe căile de comunicaţii feroviare şi rutiere, se execută pe timpul operaţiunilor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare în staţii de cale ferată, terminale de transbordare, la staţionări ale coloanei auto mai mari de 15 minute şi a trenului/grupului de vagoane mai mari de 30 de minute. (4) Pe timpul efectuării mişcării şi transporturilor pe căile de comunicaţii feroviare şi rutiere, subunitatea de pază şi intervenţie poate fi controlată de: a) cadre militare - ofiţeri/maiştri militari/subofiţeri - nominalizate prin ordinul de zi pe unitate, de comandantul unităţii militare care asigură subunitatea de pază şi intervenţie; b) cadre militare - ofiţeri/maiştri militari/subofiţeri - din birourile transporturi militare teritoriale. (5) Cadrele militare - ofiţeri/maiştri militar/subofiţeri - numite să execute controlul subunităţilor de pază şi intervenţie care asigură protecţia eşaloanelor militare de transport au asupra lor următoarele documente: a) delegaţia de serviciu nominalizată şi semnată de comandantul/şeful structurilor menţionate la alin. (4), conform anexei nr. 2; b) legitimaţia militară; c) cartea de identitate.  +  Secţiunea a 2-a Particularităţi privind operaţiunile de mişcare şi transport executate de marile unităţi militare de nivel divizie  +  Articolul 36 (1) Marile unităţi de nivel divizie planifică, organizează şi execută operaţiunile de mişcare şi transport în scopul asigurării sprijinului logistic necesar efectuării manevrei de forţe şi mijloace, precum şi la asigurarea funcţionării sistemelor de foc din compunere. (2) Planificarea şi coordonarea executării operaţiunilor de mişcare şi transport se asigură de statul major al diviziei, prin structura de coordonare a mişcării din cadrul structurii logistice. (3) Structura de coordonare a mişcării cooperează permanent cu structura de operaţii şi cu personalul şi structurile de mişcare şi transport din cadrul brigăzilor, batalioanelor şi companiilor independente, din compunerea diviziei. (4) Structura de coordonare a mişcării din cadrul diviziei se stabileşte în funcţie de tipul, misiunile şi sarcinile diviziei şi este condusă de ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei - OMTD. (5) Pentru controlul mişcării şi facilitarea deplasării în punctele principale din zona de responsabilitate a diviziei, respectiv în porturi, aeroporturi, staţii de cale ferată, se desemnează echipe de control a mişcării, Movement Control Team - MCT. (6) Pentru reglarea, fluidizarea şi controlul traficului în nodurile de transport principale şi în alte locaţii critice din cadrul zonei de responsabilitate a diviziei se desemnează echipe de control trafic, Traffic Control Team - TCT.  +  Articolul 37 (1) Ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei colaborează cu structura de operaţii, în vederea asigurării execuţiei mişcărilor tactice din cadrul operaţiilor şi cu structura de logistică, pentru asigurarea executării mişcărilor şi transporturilor logistice şi administrative. (2) Ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei asigură conducerea structurii de mişcare şi transport şi coordonează echipele de control a mişcării şi control al traficului din zona de responsabilitate. (3) Ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei colaborează şi informează, trimestrial, personalul biroului transporturi militare teritorial pe a cărei rază de responsabilitate este dispusă unitatea despre activităţile ce se desfăşoară pe linia mişcării şi transporturilor, asigurând totodată informaţiile necesare pentru desfăşurarea în comun a acestor activităţi.  +  Articolul 38 (1) Ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport din cadrul diviziei îndeplineşte patru funcţii principale din domeniul mişcării şi transporturilor, respectiv cele privind consultanţa, planificarea, coordonarea şi asistenţa de specialitate. (2) Corespunzător funcţiei de consultanţă, ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei, execută următoarele: a) informează şi consiliază comandantul şi statul major privind situaţia şi problemele de mişcare şi transport; b) recomandă şi supune aprobării comenzii diviziei, soluţii pentru alocarea mijloacelor de transport ale diviziei şi pentru stabilirea rutelor principale şi secundare pentru aprovizionare; c) coordonează planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport; d) execută cercetarea situaţiei pentru planificarea şi programarea mişcărilor tactice şi pentru pregătirea ordinelor şi programelor de mişcare; e) elaborează planuri şi asigură asistenţă de specialitate. (3) Corespunzător funcţiei de planificare, ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei, execută următoarele: a) participă la efectuarea analizei misiunilor; b) participă la elaborarea şi analiza cursului acţiunilor militare; c) asigură planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, corespunzător fiecărui segment al planurilor de mişcare ale diviziei, ordinelor şi procedurilor standard de operare. (4) Corespunzător funcţiei de coordonare, ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei coordonează planificarea şi execuţia operaţiunilor de mişcare şi transport, în sensul că identifică, evaluează şi selecţionează: a) rutele principale şi secundare de aprovizionare, împreună cu personalul structurii de operaţii şi structurii logistice; b) cerinţele şi priorităţile pentru mişcare şi transport, împreună cu personalul structurii de operaţii şi structurii logistice; c) regulile adecvate pentru circulaţia şi controlul traficului, împreună cu personalul structurii de poliţie militară; d) nevoile de asigurare a viabilităţii căilor de comunicaţie, împreună cu personalul de specialitate din cadrul structurii de geniu; e) nevoile de apărare antiaeriană a rutelor de aprovizionare şi nodurilor de transport, împreună cu personalul de specialitate din cadrul structurii de operaţii; f) nevoile de asigurare a securităţii privind utilizarea rutelor de aprovizionare, împreună cu personalul din comanda diviziei; g) nevoile de protecţie nucleară, biologică şi chimică, împreună cu personalul de specialitate din cadrul structurii de operaţii; h) nevoile de sprijin de aviaţie, împreună cu personalul de specialitate pentru probleme de aviaţie din structura de operaţii; i) resursele ce pot fi asigurate de către naţiunea gazdă şi nevoile de sprijin în acest sens, împreună cu personalul din structura de planificare, structura logistică şi cea de operaţii; j) măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul participant la operaţiunile de mişcare şi transport. (5) Corespunzător funcţiei de asigurare a asistenţei tehnice, ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a diviziei, execută următoarele: a) sprijină personalul responsabil pentru planificarea mişcărilor şi pentru elaborarea programelor şi ordinelor de circulaţie; b) asigură asistenţă pentru planificarea mişcărilor şi transporturilor multimodale, pentru toate nivelurile de mobilitate; c) asigură asistenţa necesară în vederea pregătirii mişcărilor, în care se include pregătirea vehiculelor pentru transport, elaborarea planurilor de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare pe/în/de pe/din vagoane şi aeronave; d) elaborează capitolul privind dislocarea, controlul mişcării şi îndrumarea circulaţiei din cadrul planurilor şi ordinelor de operaţii.  +  Articolul 39 (1) Ofiţerul de control al mişcării - OCM, din structura de mişcare şi transport a diviziei, asigură sprijinul necesar pentru planificarea, coordonarea şi controlul angajării resurselor de transport la dispoziţie, în vederea realizării cerinţelor şi priorităţilor de mişcare stabilite. (2) Ofiţerul de control al mişcării asigură, permanent, legătura cu operatorii de transport şi cu unităţile din subordine, beneficiare ale transporturilor, în zona de responsabilitate a diviziei. (3) Pentru utilizarea eficientă a resurselor de transport la dispoziţie, ofiţerul de control al mişcării execută: a) angajează mijloacele de transport existente şi colaborează cu echipele de control mişcare din zona de responsabilitate pentru obţinerea resurselor de transport de la alte unităţi, atunci când cerinţele depăşesc capabilităţile existente; b) gestionează şi asigură înapoierea mijloacelor de transport folosite, inclusiv a containerelor şi paletelor. (4) Pentru elaborarea programului de mişcare al mijloacelor de transport în cadrul diviziei, ofiţerul de control al mişcării execută următoarele: a) colaborează cu structurile implicate, pentru identificarea şi planificarea transporturilor de materiale; b) gestionează cerinţele de distribuţie a materialelor, a mijloacelor necesare pentru transportul acestora sau a formalităţilor de transport materiale; c) cooperează cu structura de personal pentru identificarea şi evaluarea cerinţelor de mişcare a personalului; d) menţine o cooperare permanentă cu unităţile din compunerea diviziei pentru identificarea transporturilor şi cerinţelor de mişcare. (5) Pentru îndeplinirea celorlalte sarcini specifice, ofiţerul de control al mişcării execută următoarele: a) consiliază comandantul şi statul major privind problemele specifice; b) identifică şi face propuneri privind priorităţile în angajarea mijloacelor de transport la dispoziţie şi pentru soluţionarea situaţiilor neadecvate priorităţilor şi încadrării în timpii de execuţie stabiliţi; c) gestionează mijloacele de transport alocate, conform cererilor; d) coordonează, împreună cu unităţile primitoare şi celelalte structuri implicate, execuţia transporturilor pentru susţinere, aprovizionare şi întărire, sosirea şi descărcarea mijloacelor de transport la destinaţie, înapoierea şi disponibilitatea acestora pentru reutilizare; e) monitorizează situaţia containerelor, vagoanelor platformă, paletelor şi remorcilor în zona de responsabilitate a diviziei; f) asigură informaţiile privind situaţia transporturilor, acestea fiind obţinute de la operatorii de transport, militari sau civili, echipele de control mişcare, dispeceri, şoferi de autocamioane, piloţi şi alţi utilizatori; g) monitorizează asigurarea mijloacelor de manipulare corespunzătoare, în locurile şi la termenele stabilite.  +  Articolul 40 (1) Structura de mişcare şi transport a diviziei elaborează, gestionează şi actualizează permanent hărţile cu situaţia operativă a mişcărilor şi transporturilor necesare îndeplinirii misiunilor proprii, precum şi cea a căilor de comunicaţie din zona de responsabilitate, evidenţiind date şi informaţii privind: a) distrugerile infrastructurilor şi capacităţilor de transport; b) blocajele pe căile de comunicaţie rutiere; c) măsurile stabilite pentru reglementarea şi controlul traficului; d) capacităţile, condiţiile de circulaţie şi clasificarea rutelor principale şi secundare de aprovizionare. (2) Structura de mişcare şi transport a diviziei cooperează cu structurile de operaţii şi informaţii, apărare antiaeriană, aviaţie, Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear - CBRN, poliţie militară şi comunicaţii şi informatică, în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind acţiunile adversarului, cum ar fi atacurile convenţionale sau chimice asupra rutelor de aprovizionare, podurilor şi tunelelor, care pot afecta sau întrerupe executarea mişcărilor. (3) Structura de mişcare şi transport a diviziei cooperează cu structurile de operaţii şi informaţii pentru: a) asigurarea controlului şi conducerii mişcărilor tactice şi administrative în zona de responsabilitate a diviziei; b) coordonarea şi monitorizarea executării mişcărilor forţelor care nu aparţin diviziei în cadrul zonei de responsabilitate; c) asigurarea operativităţii rutelor de transport folosite pentru aprovizionare; d) asigurarea sprijinului cerut de structurile care participă la asigurarea viabilităţii rutelor de transport existente, respectiv cele de cercetare, geniu, CBRN şi poliţie militară; e) asigurarea executării priorităţilor de mişcare stabilite şi direcţionarea transporturilor pentru alternarea rutelor de transport la dispoziţie.  +  Secţiunea a 3-a Tipuri de operaţiuni de mişcare şi transport executate de marile unităţi şi unităţile militare  +  Articolul 41Pe teritoriul naţional, marile unităţi şi unităţile militare execută operaţiunile de mişcare şi transport în sprijinul instruirii, aprovizionării, mobilizării, îndeplinirii misiunilor, pregătirii şi executării dislocării/redislocării şi susţinerii acestora în timp de pace, situaţii de criză sau război.  +  Articolul 42Operaţiunile de mişcare şi transport în afara teritoriului naţional se execută de către marile unităţi şi unităţile militare pentru dislocarea, susţinerea şi redislocarea în teatrul/zona de operaţii sau pentru participarea la exerciţii şi antrenamente comune cu partenerii străini.  +  Articolul 43Pentru asigurarea cerinţelor de transport se utilizează toate modurile de transport disponibile, astfel încât să se asigure deplasarea oportună a marii unităţi/unităţii militare în teatrul/zona de operaţii.  +  Articolul 44Reprezentarea schematică a operaţiunilor de mişcare şi transport specificate în cuprinsul art. 41 - 43 este prezentată în anexa nr. 3.  +  Capitolul IV Planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport  +  Secţiunea 1 Reguli privind planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport  +  Articolul 45 (1) Planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport este un proces distinct, executat de către marile unităţi şi unităţile militare, în cadrul planificării logistice. (2) Planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie adecvată forţelor şi opţiunilor de angajare ale acestora şi să satisfacă cerinţele şi priorităţile stabilite; b) să aibă în vedere utilizarea sprijinului asigurat de naţiunea gazdă, Host Nation Support - HNS şi/sau resursele locale; c) să aibă în vedere posibilitatea poziţionării din timp a stocurilor, materialelor şi echipamentelor, fapt care influenţează timpul de reacţie pentru mişcare şi transport. (3) Planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport este un proces care se execută în următoarele etape: a) stabilirea cerinţelor de mişcare şi transport şi priorităţilor; b) stabilirea resurselor de mişcare şi transport la dispoziţie; c) repartiţia resurselor disponibile conform cerinţelor; d) stabilirea deficitelor, punctelor critice şi asigurarea priorităţilor; e) corelarea planului de mişcare cu celelalte planuri proprii şi cu ale structurilor militare şi civile implicate în execuţia acestuia.  +  Articolul 46 (1) Pentru determinarea cerinţelor şi stabilirea priorităţilor, planificatorul analizează şi evaluează fiecare cerere sau factor în parte care, în ultimă instanţă, generează o cerinţă sau o prioritate de transport. (2) Principalii factori pe care planificatorul îi are în vedere la planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport sunt: a) tipul misiunii, mărimea, capabilităţile şi limitările forţelor angajate, precum şi a forţelor care asigură sprijinul; b) prevederile şi restricţiile cadrului legislativ; c) existenţa şi capacitatea infrastructurilor de transport; d) mijloacele de transport la dispoziţie; e) existenţa şi dezvoltarea capacităţilor industriale; f) condiţiile geografice, topografice şi meteo; g) condiţiile oceanografice, hidrotehnice; h) resursele materiale şi financiare aflate la dispoziţie. (3) În această etapă, planificatorul identifică şi evaluează cerinţele de transport pentru ca, ulterior, să realizeze un echilibru real al acestora cu resursele de mişcare şi transport la dispoziţie.  +  Articolul 47 (1) Pentru determinarea resurselor de mişcare şi transport necesare, planificatorul are în vedere cerinţele şi priorităţile stabilite, precum şi factorii care influenţează executarea operaţiunilor de mişcare şi transport. (2) Stabilirea resurselor de mişcare şi transport necesare executării dislocării/redislocării marilor unităţi şi unităţilor militare, se face de către planificator în funcţie de resursele de mişcare şi transport disponibile: a) din înzestrarea marilor unităţi/unităţilor militare; b) destinate sprijinului - militare şi civile; c) destinate folosirii în cooperare şi în comun; d) achiziţionate în cadrul iniţiativelor multinaţionale; e) asigurate de către naţiunea gazdă, conform înţelegerilor încheiate.  +  Articolul 48 (1) În etapa repartizării şi corelării resurselor disponibile conform cerinţelor, planificatorul evaluează dacă resursele de mişcare şi transport la dispoziţie corespund, cantitativ şi calitativ, cerinţelor şi priorităţilor misiunii şi repartizează personalul, echipamentele, tehnica şi materialele pe mijloace şi componente de transport. (2) În această etapă, planificatorul are următoarele responsabilităţi: a) se asigură că marea unitate/unitatea militară se poate deplasa conform misiunii primite şi poate îndeplini cerinţele şi priorităţile stabilite în acest sens; b) evaluează şi face propuneri privind utilizarea infrastructurilor şi mijloacelor de transport la dispoziţie; c) cooperează cu planificatorii celorlalte domenii de activitate şi se asigură că planurile elaborate includ capabilităţile cerute pentru execuţia operaţiunilor de mişcare şi transport planificate; d) analizează şi face propuneri privind aprovizionarea şi asigurarea celorlalte servicii necesare pe timpul executării operaţiunilor de mişcare şi transport.  +  Articolul 49În procesul de planificare a operaţiunilor de mişcare şi transport, planificatorul stabileşte punctele critice care influenţează alegerea modurilor de transport, aprovizionarea, stabilirea porturilor, aeroporturilor, terminalelor de transbordare şi a altor puncte care pot influenţa executarea operaţiunilor de transport.  +  Articolul 50 (1) Marile unităţi şi unităţile militare execută corelarea planului cu celelalte planuri elaborate şi cu cele ale structurilor militare şi civile implicate începând cu etapa iniţială, de cunoaştere a situaţiei şi continuă pe toată durata procesului de planificare, în vederea asigurării sprijinului integrat, pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate. (2) În acest scop, marile unităţi şi unităţile militare ţin cont de schimbările survenite în cadrul misiunii, concepţia de ducere a operaţiei, prezumţiile, informaţiile furnizate de către serviciile de informaţii, strategiile, priorităţile, alocarea şi/sau renunţarea la personal, tehnică şi materiale, facilităţile şi restricţiile existente pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport şi alte elemente necesare.  +  Articolul 51 (1) Pentru îndeplinirea misiunilor, sarcinilor şi pentru participarea la exerciţii, marile unităţi şi unităţile militare elaborează, din timp, planuri de mişcare. (2) Planificarea mişcării şi a transporturilor se execută la toate nivelurile ierarhice, atât pentru desfăşurarea unei operaţii militare, cât şi pentru alte activităţi, inclusiv pentru antrenarea, în acest scop, a unităţii. (3) Planificarea mişcării şi transporturilor este parte integrantă a planificării operaţionale, aceasta materializându-se în planul de operaţii - OPLAN, în capitolul "Logistică" şi ca anexă distinctă, cea referitoare la dislocarea tuturor forţelor participante la acea operaţie. (4) Planul de mişcare se elaborează în două exemplare, se avizează de eşalonul superior şi de celelalte structuri militare şi civile implicate şi se aprobă de către comandantul marii unităţi/unităţii militare. (5) Un exemplar aprobat al planului de mişcare al unităţii se înaintează eşalonului superior în vederea includerii în planul detaliat de mişcare al acestuia. (6) Un model al planului de mişcare este prezentat în anexa nr. 4.  +  Articolul 52 (1) Pentru facilitarea executării operaţiunilor de mişcare şi transport planificate, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc şi pun în aplicare proceduri operaţionale specifice. (2) Procedurile operaţionale specifice se elaborează şi se aplică pentru: a) pregătirea, antrenarea şi verificarea marilor unităţi şi unităţilor militare în vederea folosirii fiecărui mod de transport în parte; b) organizarea marii unităţi/unităţii militare pentru deplasare; c) asigurarea sprijinului logistic necesar executării operaţiunilor de mişcare şi transport; d) asigurarea întreţinerilor, reparaţiilor şi inspecţiilor/verificărilor tehnice a echipamentelor, tehnicii şi mijloacelor de transport; e) încărcarea paletelor, containerelor şi mijloacelor de transport; f) asigurarea securităţii pe timpul executării deplasării; g) accesul la capabilităţile şi facilităţile de mişcare şi transport, altele decât cele din înzestrare; h) schimbul de date şi informaţii cu structurile şi autorităţile militare şi civile implicate; i) instruirea privind asigurarea securităţii şi sănătăţii personalului. (3) Procedurile operaţionale, specifice operaţiunilor de mişcare şi transport ce se execută de către marile unităţi şi unităţile militare se întocmesc conform prevederilor actelor normative specifice în vigoare ce reglementează această activitate.  +  Articolul 53 (1) Planurile de mişcare se elaborează pentru fiecare misiune, situaţie sau exerciţiu în parte. (2) Subunităţile şi formaţiunile din compunerea marilor unităţi şi unităţilor militare primesc extrase din planurile de mişcare. (3) Pentru elaborarea rapidă a planurilor de mişcare se folosesc mijloace de procesare automată a datelor, aplicaţii informatice specifice şi aplicaţiile informatice din pachetul Logistic Area Function Services - LOGFAS, respectiv ADAMS, Effective Visibility Execution - EVE şi Control Reception, Staging and Onward Movement - CORSOM.  +  Secţiunea a 2-a Planul de mişcare a unităţii militare  +  Articolul 54În planul de mişcare, marile unităţi şi unităţile militare stabilesc detalii referitoare la ce trebuie deplasat, unde şi când trebuie să se deplaseze, cea mai bună variantă pentru deplasare şi resursele utilizate în acest scop.  +  Articolul 55 (1) Pentru stabilirea volumului de transport, planificatorul primeşte date şi informaţii privind tipul şi mărimea pachetului de forţe, înzestrarea acestuia şi modalităţile de asigurare a sprijinului şi susţinerii pentru îndeplinirea misiunii. (2) Corespunzător misiunii şi teatrului/zonei de operaţii, planificatorii stabilesc un profil al forţei, organizarea şi înzestrarea acesteia, din care planificatorul identifică: a) tipul marilor unităţi şi unităţilor militare şi efectivele acestora; b) echipamentele şi tehnica, din înzestrare, ce se transportă, dimensiunile şi greutatea acestora; c) categoria, tipul şi cantităţile de materiale transportate, precum şi gradul de pachetizare, paletizare şi containerizare, dimensiunile şi greutatea acestora; d) destinaţiile finale şi termenele cerute pentru sosire. (3) Pentru asigurarea sprijinului logistic necesar forţelor se stabileşte dimensiunea elementului naţional de sprijin şi durata autosusţinerii, precum şi tipul, categoria şi cantităţile de materiale necesare susţinerii.  +  Articolul 56 (1) Priorităţile de transport trebuie să corespundă cerinţelor privind forţele şi sprijinul logistic necesar acestora. (2) În funcţie de priorităţile şi modurile de transport alese pentru deplasare, în marea majoritate a cazurilor, marile unităţi şi unităţile militare se divizează pe componente de transport, ale căror destinaţii finale şi termene de sosire pot fi aceleaşi sau diferite. (3) Pentru evidenţierea priorităţilor stabilite, în cuprinsul planului de mişcare şi pe timpul executării acestuia se marchează: a) cu etichete de culoare galbenă, echipamentele, tehnica şi materialele ce se transportă în acelaşi timp cu efectivele; b) cu etichete de culoare roşie, echipamentele, tehnica şi materialele care sunt necesare la sosirea efectivelor; c) cu etichete de culoare albă, echipamentele, tehnica şi materialele care nu trebuie să însoţească efectivele.  +  Articolul 57Pentru stabilirea necesarului de mijloace de transport, planificatorul are în vedere utilizarea mijloacelor de transport, astfel: a) aerian, pentru transportul detaşamentului precursor, personalului, bagajelor personale, armamentului individual şi a altor materiale strict necesare; b) maritim, pentru transportul majorităţii echipamentelor, tehnicii şi materialelor; c) feroviare, pentru transportul echipamentelor, tehnicii şi materialelor; d) auto, din înzestrare, pentru deplasarea în/din aeroporturile/porturile de îmbarcare/debarcare.  +  Articolul 58 (1) Pentru stabilirea riscurilor şi pericolelor ce pot apărea pe timpul transportului materialelor periculoase, planificatorul identifică materialele periculoase, clasele, categoriile şi tipurile acestora, condiţiile de acceptare şi de executare a transportului acestora. (2) Pentru transportul materialelor periculoase, planificatorul trebuie să respecte prevederile legislaţiei interne şi internaţionale, autorizarea şi certificarea mijloacelor şi personalului implicat, precum şi documentele utilizate în acest scop.  +  Articolul 59 (1) Pentru stabilirea cantităţilor de palete şi containere, planificatorul trebuie să ţină cont de tipurile şi cantităţile de materiale ce se transportă, tipul de palete şi containere corespunzător acestora şi mijloacele de transport utilizate. (2) Pentru identificarea tipurilor şi cantităţilor de materiale din pachete, palete şi containere, marile unităţi şi unităţile militare aplică pe acestea etichete corespunzătoare.  +  Articolul 60În cuprinsul planului de mişcare se fac referiri la transportul încărcăturilor secundare pe autovehiculele şi remorcile din înzestrare.  +  Articolul 61 (1) Pentru asigurarea securităţii şi siguranţei tehnicii şi materialelor transportate, în planul de mişcare se specifică mijloacele de împachetare, ambalare, fixare şi ancorare, corespunzătoare mijloacelor de transport folosite. (2) Fixarea şi ancorarea echipamentelor, tehnicii şi materialelor se execută conform instrucţiunilor emise de operatorii de transport şi firmele specializate.  +  Articolul 62Pentru executarea transporturilor, planificatorul, împreună cu celelalte structuri militare şi civile implicate, întocmeşte programe de transport, corespunzător cerinţelor, nevoilor, priorităţilor şi mijloacelor de transport utilizate.  +  Articolul 63 (1) Pentru deplasarea în aeroporturile/porturile de îmbarcare - APOE/SPOE şi din aeroporturile/porturile de debarcare - APOD/SPOD către destinaţia finală, marile unităţi şi unităţile militare folosesc mijloacele de transport proprii, atunci când distanţa nu depăşeşte o zi de marş şi mijloace de transport comerciale, pentru transportul tehnicii grele şi materialelor containerizate. (2) În funcţie de distanţă şi situaţie, elicopterele se deplasează autonom până la destinaţia finală sau numai până în SPOE şi din SPOD, unde sunt dezasamblate/asamblate şi pregătite pentru transport/zbor. (3) Pentru deplasarea din APOD/SPOD către destinaţia finală, în funcţie de distanţă, situaţie şi capabilităţile existente, planificatorul are în vedere sprijinul asigurat de naţiunea gazdă şi înţelegerile bilaterale sau multilnaţionale, încheiate în acest sens.  +  Articolul 64 (1) Pentru executarea planului de mişcare marile unităţi şi unităţile militare asigură sprijin logistic corespunzător. (2) În planul de mişcare sunt explicate prevederi referitoare la cazare, hrănire, asigurare medicală, asigurare cu carburanţi şi mentenanţa pe timpul executării deplasării şi pe timpul efectuării operaţiunilor de încărcare, descărcare sau transbordare în terminalele de transport.  +  Articolul 65 (1) În planul de mişcare sunt incluse prevederi privind modalităţile de asigurare a securităţii pe timpul executării transportului. (2) Sarcinile privind asigurarea securităţii sunt cuprinse în planul de pază şi intervenţie, ce se întocmeşte de către structura de operaţii şi instrucţie a marii unităţi/unităţii militare, atât pentru deplasarea efectivă, cât şi pentru executarea operaţiunilor în terminalele de transport şi se anexează la planul de mişcare.  +  Articolul 66În vederea coordonării permanente a executării operaţiunilor de mişcare şi transport, planul de mişcare trebuie să conţină prevederi privind comanda şi controlul pe timpul executării mişcărilor şi transporturilor.  +  Articolul 67Planul de mişcare se actualizează permanent în funcţie de schimbarea cerinţelor şi priorităţilor, modificarea efectivelor, cantităţilor şi tipurilor de tehnică şi materiale, precum şi a mijloacelor de transport planificate iniţial.  +  Secţiunea a 3-a Organizarea executării operaţiunilor de mişcare şi transport  +  Articolul 68 (1) În vederea executării operaţiunilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare planifică şi execută permanent activităţi de instruire specifică, conform prevederilor planurilor de mişcare. (2) Marile unităţi şi unităţile militare pregătesc, din timp, operaţiunile de mişcare şi transport ce se execută în cadrul dislocării, prin activităţi pentru organizarea propriu-zisă a acesteia şi prin activităţi ce se execută la primirea ordinului pentru dislocare.  +  Articolul 69Pregătirea pentru mişcare şi transport a marilor unităţi şi unităţilor militare constă în instruirea şi antrenarea specifică a întregului personal şi, în mod special, a celui cu atribuţii specifice, precum şi în identificarea cerinţelor de sprijin.  +  Articolul 70 (1) Pentru instruirea şi antrenarea personalului, statul major al marilor unităţi şi unităţilor militare planifică, în planul cu principalele activităţi, şedinţe de pregătire specifice, teoretice şi practice şi comunică birourilor transporturi militare teritoriale datele de desfăşurare ale acestor activităţi. (2) Numărul şi durata şedinţelor de instruire şi antrenare a personalului pentru mişcare şi transport se stabilesc în funcţie de nevoile de pregătire identificate şi cuprind următoarea tematică: a) cadrul legislativ şi organizatoric specific; b) standarde şi proceduri utilizate pentru planificarea, organizarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport; c) caracteristici şi parametrii de exploatare a infrastructurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a mijloacelor de manipulare utilizate pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport proprii; d) proceduri privind executarea operaţiunilor în terminalele de transport rutier, feroviar, aerian şi maritim; e) norme de securitate şi sănătate în muncă şi măsuri de protecţie a mediului pe timpul executării operaţiunilor de mişcare şi transport. (3) Pentru pregătirea personalului pe linie de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare solicită sprijin, atât la eşalonul superior, cât şi la birourile transporturi militare teritoriale cu care colaborează. (4) Verificarea nivelului de instruire şi antrenare a personalului pentru mişcare şi transport se execută anual şi cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea dislocării, de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai structurilor de mişcare şi transport ale eşaloanelor superioare şi reprezentanţi ai birourilor transporturi militare teritoriale. (5) Birourile transporturi militare teritoriale desfăşoară, anual, cel puţin o instruire de specialitate cu personalul unităţilor militare, care execută transporturi, de pe raza lor de responsabilitate. Instruirea se va executa, de regulă, în primul semestru al anului, iar data executării şi materialele prezentate vor fi stabilite, de comun acord, cu statul major al unităţii militare.  +  Articolul 71 (1) Instruirea şi antrenarea personalului cu atribuţii specifice se realizează conform precizărilor specificate în art. 70 şi prin participarea la activităţi de pregătire specifice, respectiv cursuri, exerciţii, instruiri sau alte activităţi de pregătire, organizate de către structurile care au atribuţii în acest scop. (2) Verificarea nivelului de pregătire a personalului cu atribuţii în domeniul mişcării şi transporturilor se execută în aceleaşi condiţii prevăzute la art. 70 alin. (5).  +  Articolul 72 (1) Pentru asigurarea sprijinului operaţiunilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc şi înaintează cereri de sprijin. (2) Cererile de sprijin pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport se emit pentru: a) completarea deficitului de mijloace de transport; b) contractarea mijloacelor de transport comerciale; c) executarea operaţiunilor în terminalele de transport; d) acordarea asistenţei de specialitate pe timpul planificării, organizării şi executării operaţiunilor de mişcare şi transport.  +  Articolul 73 (1) Mijloacele de transport cerute de marile unităţi şi unităţile militare se asigură: a) de către structurile militare specializate; b) prin contracte, încheiate cu operatorii de transport naţionali şi/sau internaţionali; c) prin înţelegeri şi/sau iniţiative bi sau multilaterale de sprijin reciproc; d) prin punerea la dispoziţie de către NATO, UE sau statele membre şi partenere, pentru utilizarea în cooperare şi/sau în comun; e) de către naţiunea gazdă sau din alte surse identificate. (2) Marile unităţi şi unităţile militare se asigură permanent că dispun de mijloacele necesare de transport, pentru executarea planurilor de mişcare proprii şi pentru cele ale structurilor din subordine.  +  Articolul 74 (1) Pentru efectuarea operaţiunilor în terminalele de încărcare, descărcare sau transbordare, marile unităţi şi unităţile militare identifică şi solicită sprijinul necesar pentru asigurarea: a) asistenţei de specialitate; b) instalaţiilor şi mijloacelor pentru încărcarea, descărcarea sau transbordarea personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor dislocate; c) mijloacelor de fixare, ancorare şi asigurare a încărcăturilor pe mijloacele de transport utilizate; d) securităţii şi protecţiei pe timpul executării acestor operaţiuni. (2) Pentru micşorarea timpilor de executare a operaţiunilor în terminalele de transport, marile unităţi şi unităţile militare trebuie să asigure un grad corespunzător de pachetizare, paletizare şi containerizare a materialelor, precum şi de mijloace necesare pentru manipularea acestora.  +  Articolul 75Activităţile specifice desfăşurate de marile unităţi şi unităţile militare, la primirea notificării de mişcare, sunt: a) verificarea, actualizarea şi asigurarea corespunzătoare a nivelului de încadrare cu personal şi a gradului de înzestrare cu echipamente, tehnică şi materiale; b) punerea în aplicare a planurilor pentru aducerea în cazarmă a personalului detaşat, aflat în concediu sau la alte activităţi, precum şi a subunităţilor aflate în poligoane, tabere de instrucţie sau la alte activităţi ordonate, în afara garnizoanei de reşedinţă; c) identificarea tehnicii şi materialelor neasigurate, cu probleme de reparaţii sau neoperative şi stabilirea măsurilor pentru completare şi remediere; d) actualizarea listelor cu personal, tehnică şi materiale ce se dislocă; e) verificarea stării de pregătire a personalului şi stabilirea măsurilor pentru remedierea deficienţelor; f) executarea reparaţiilor, întreţinerilor şi verificărilor necesare echipamentelor şi tehnicii ce se dislocă; g) revederea şi actualizarea datelor în planul de mişcare; h) completarea deficitelor conform cererilor de sprijin cu mijloace de transport, mijloace de ambalare, pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare a materialelor, precum şi cu mijloace de fixare şi ancorare a încărcăturilor; i) revederea şi stabilirea componentelor de transport, încărcăturilor secundare şi încărcării mijloacelor de transport rutiere, feroviare, aeriene şi maritime puse la dispoziţie, conform cerinţelor şi priorităţilor de transport stabilite; j) stabilirea măsurilor şi procedurilor privind asigurarea şi accesul la mijloacele de transport strategice şi la serviciile conexe transporturilor puse la dispoziţie, împreună cu eşalonul superior şi structurile de mişcare şi transport responsabile; k) verificarea, împreună cu administratorii infrastructurilor şi operatorii de transport, a modului de asigurare şi stării de operativitate a capacităţilor de încărcare, descărcare şi transbordare, în terminalele de transport; l) verificarea existenţei şi valabilităţii documentelor necesare pentru efectuarea operaţiunilor vamale şi de trecere a frontierelor de stat; m) verificarea existenţei şi stării de operativitate a mijloacelor de comunicaţii şi informatice necesare pentru asigurarea legăturilor, monitorizarea şi urmărirea mijloacelor de transport şi a încărcăturilor pe timpul executării dislocării; n) verificarea existenţei şi corectitudinii modelelor de documente pentru execuţie şi raportare stabilite; o) verificarea, completarea şi înaintarea, conform termenelor stabilite, a cererilor pentru obţinerea aprobărilor de tranzitare a teritoriului statelor aflate pe rutele de transport stabilite şi pentru aprobarea executării mişcărilor.  +  Articolul 76 (1) La primirea ordinului de mişcare, marile unităţi şi unităţile militare execută următoarele: a) pun în aplicare planul de mişcare, conform cerinţelor ordinului; b) verifică şi actualizează, împreună cu structurile militare şi civile implicate, programele stabilite pentru deplasare şi executarea operaţiunilor în terminalele de încărcare, descărcare sau transbordare; c) verifică şi actualizează, împreună cu structurile militare şi civile implicate, mijloacele de transport, locul şi termenele de punere la dispoziţie; d) verifică existenţa aprobărilor necesare pentru executarea mişcărilor şi transporturilor şi pentru tranzitarea teritoriului; e) asigură legăturile şi schimbul de date şi informaţii stabilit. (2) La primirea ordinului de mişcare, planul de mişcare se actualizează concomitent cu punerea acestuia în aplicare, adaptarea şi modificarea ulterioară a acestuia fiind comunicată în timp util, pentru confirmarea execuţiei. (3) Pentru încadrarea riguroasă în termenele planificate, marile unităţi şi unităţile militare colaborează cu structurile militare şi civile implicate în executarea operaţiunilor de mişcare şi transport.  +  Capitolul V Aspecte privind utilizarea modurilor de transport de marile unităţi şi unităţile militare  +  Articolul 77La planificarea şi la executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare ţin cont de infrastructura, mijloacele de transport şi particularităţile specifice ale fiecărui mod de transport utilizat.  +  Articolul 78 (1) Pentru analiza infrastructurilor şi mijloacelor de transport, la nivelul unui sistem naţional de transport, planificatorul ţine cont de: a) gradul de dezvoltare, parametrii de exploatare şi calitatea infrastructurilor şi mijloacelor de transport, pentru fiecare mod de transport în parte; b) cadrul legislativ, organizatoric şi siguranţa exploatării modurilor de transport; c) compatibilitatea mijloacelor de transport la dispoziţie cu infrastructurile de transport; d) serviciile de transport şi conexe existente; e) gradul de securitate şi siguranţă al transportului oferit de operatorul de transport. (2) În funcţie de dezvoltarea sistemelor naţionale de transport, planificatorul analizează şi evaluează modurile de transport din punct de vedere al spaţiului în care se execută, rezultând, astfel, operaţiuni de mişcare şi transport ce se execută pe teritoriul naţional, în afara acestuia şi într-un teatru/zonă de operaţii, situată fie pe teritoriul naţional, fie în afara acestuia.  +  Articolul 79Planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport care presupun trecerea frontierelor de stat se execută în conformitate cu prevederile "Acordului de standardizare NATO 2455, AMovP-2(B) - Proceduri pentru executarea mişcărilor ce presupun trecerea frontierelor naţionale", denumit în continuare STANAG 2455 M T, AMovP-2(B).  +  Secţiunea 1 Criterii de selecţie a modurilor de transport  +  Articolul 80 (1) Marile unităţi şi unităţile militare stabilesc varianta optimă a modului de transport, corespunzător specificului misiunii, în funcţie de: a) prioritatea cererii de transport; b) data solicitată pentru sosire/livrare; c) personalul, echipamentele, tehnica şi materialele transportate; d) restricţii; e) economia şi eficienţa transportului; f) resursele de mişcare şi transport avute la dispoziţie. (2) Prioritatea cererii de transport este impusă de concepţia de desfăşurare a operaţiei şi se stabileşte cu maximă responsabilitate, iar atunci când există îndoieli legate de aceasta, este necesar să se solicite confirmarea acesteia. (3) Data cerută pentru sosire/livrare se corelează cu prioritatea cererii de transport şi cu mijloacele de transport avute la dispoziţie, urmărindu-se utilizarea celor mai eficiente şi optime dintre acestea. (4) Personalul, echipamentele, tehnica şi materialele transportate pot să condiţioneze şi să restricţioneze alegerea modului de transport, datorită tipului, categoriei, dimensiunilor, greutăţii, cantităţii, valorii şi compatibilităţii acestora cu mijloacele de transport. (5) Restricţiile sunt impuse fie de infrastructuri, fie de mijloacele de transport şi de manipulare a încărcăturilor avute la dispoziţie, care uneori pot fi incompatibile cu echipamentele, tehnica şi materialele transportate. (6) Economia şi eficienţa impun utilizarea judicioasă a resurselor de mişcare şi transport avute la dispoziţie, în condiţiile asigurării priorităţii de executare a transporturilor şi a celorlalte cerinţe identificate. (7) Resursele de mişcare şi transport la dispoziţie, în unele cazuri, sunt decisive în alegerea modului de transport şi impun existenţa permanentă a unei situaţii clare a disponibilităţii şi stării de operativitate a acestora în cuprinsul planurilor de mişcare elaborate de marile unităţi şi unităţile militare.  +  Articolul 81 (1) Pentru alegerea şi utilizarea modurilor de transport, marile unităţi şi unităţile militare evaluează caracteristicile şi limitările acestora. (2) Principalele caracteristici şi limitări ale fiecărui mod de transport în parte sunt descrise în anexa nr. 5.  +  Articolul 82Pentru folosirea transportului multimodal, personalul şi structurile de planificare a mişcării şi transporturilor din cadrul marilor unităţi şi unităţilor militare identifică şi evaluează facilităţile terminalelor de transbordare, utilizate de-a lungul rutelor de transport.  +  Articolul 83 (1) Pentru îndeplinirea sarcinilor proprii de deplasare, corespunzător specificului şi misiunilor îndeplinite, marile unităţi şi unităţile militare elaborează programe proprii de înzestrare cu containere şi mijloace de manipulare a acestora. (2) Pentru transportul cantităţilor mari de materiale, în special destinate susţinerii marilor unităţi şi unităţilor militare în teatrul/zona de operaţii se folosesc containere de mare capacitate, care se asigură prin contractare de la operatori de transport specializaţi în acest scop. (3) Pentru evitarea blocării terminalelor la destinaţiile finale şi/sau în vederea reutilizării, personalul şi structurile de planificare a mişcării şi transporturilor iau măsuri pentru înapoierea containerelor, urmărind permanent eliberarea rapidă şi punerea la dispoziţie a acestora de marile unităţi şi unităţile militare beneficiare.  +  Articolul 84 (1) Pentru utilizarea eficientă a întregii capacităţi a mijloacelor de transport şi facilitarea transbordării de pe un mijloc de transport pe altul a încărcăturilor, prin mijloace de manipulare mult mai eficiente şi flexibile decât cele utilizate pentru manipularea containerelor, marile unităţi şi unităţile militare pot executa transportul paletizat al materialelor. (2) În funcţie de tipul materialelor şi modul de transport ales pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate, marile unităţi şi unităţile militare folosesc o gamă largă de palete, din care cele mai des folosite sunt paleta plană de uz general şi paleta ladă metalică de uz general - boxpaletul.  +  Secţiunea a 2-a Indicativul militar de transport  +  Articolul 85 (1) Marile unităţi şi unităţile militare execută mişcările şi transporturile planificate, indiferent de modul de transport utilizat, numai în baza unei aprobări, acordată în prealabil în acest sens. (2) Aprobarea executării unei mişcări şi/sau unui transport se dă de către o structură de mişcare şi transport care are competenţe în acest scop şi este materializată printr-un indicativ militar de transport. (3) Indicativul militar de transport este un număr sau o combinaţie de cifre şi litere, stabilit şi acordat de structurile de mişcare şi transport care au competenţe în acest sens, pentru: a) deplasarea autovehiculelor, individual sau în coloană pe rutele aflate sub control; naval; b) transportul grupurilor de militari cu mijloace de transport rutier, feroviar, aerian sau c) deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare sau, doar, pentru transportul echipamentelor, tehnicii şi materialelor pe căile de comunicaţie feroviare, în vagoane individuale, grupuri de vagoane sau trenuri complete; d) deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare sau, doar, pentru transportul echipamentelor, tehnicii şi materialelor pe căile de comunicaţie aeriene, pentru o singură aeronavă de transport, încărcată parţial sau în totalitate; e) deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare sau, doar, pentru transportul echipamentelor, tehnicii şi materialelor pe căile de comunicaţie navale, pentru o singură navă de transport, încărcată parţial sau în totalitate. (4) Indicativul militar de transport se acordă în baza unei cereri/solicitări de aprobare a executării unei mişcări, înaintată ierarhic de o mare unitate/unitate militară beneficiară, în urma analizei atente a influenţelor acesteia asupra capacităţii de circulaţie şi transport a căii de comunicaţie cerute pentru executarea acelei mişcări. (5) Indicativul militar de transport se păstrează de la locul de origine/expediţie al mişcării/transportului până la locul de destinaţie/livrare al acesteia, chiar dacă pe timpul execuţiei se schimbă mijloacele sau modurile de transport. (6) În cazul fracţionării indicativului, din cauza unor motive bine întemeiate, cum ar fi cele impuse de siguranţa circulaţiei, de limitarea capacităţii de circulaţie/transport sau de alte cauze, fiecare fracţiune rezultată, păstrează indicativul militar de transport acordat iniţial şi va fi completat cu un indice, care să scoată în evidenţă faptul că este parte a unui indicativ neexecutat în totalitate.  +  Articolul 86 (1) Pentru alocarea indicativului militar de transport, marile unităţi şi unităţile militare fac dovada că deţin: a) aprobările legale, cerute de către administratorii infrastructurilor şi operatorii de transport, impuse, în special, pentru transportul echipamentelor şi tehnicii cu gabarit sau tonaj depăşit, materialelor periculoase sau în alte situaţii neprevăzute; b) mijloace de transport adecvate şi în cantitatea necesară; c) mijloace de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare corespunzătoare în terminalele de încărcare, descărcare sau transbordare; d) alte mijloace necesare pentru executarea acelei mişcări. (2) În situaţia în care marile unităţi şi unităţile militare nu deţin cele specificate la alin. (1), în cererea de aprobare a executării mişcării, înscriu date şi informaţii privind modalitatea asigurării acestora până la data execuţiei sau, în funcţie de situaţie, solicită sprijin în acest sens.  +  Secţiunea a 3-a Reguli privind utilizarea modurilor de transport pe teritoriul naţional1. Utilizarea infrastructurilor de transport rutiere  +  Articolul 87 (1) Pentru utilizarea căilor de comunicaţie rutiere, marile unităţi şi unităţile militare se supun prevederilor actelor normative ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. (2) Pentru executarea mişcărilor şi transporturilor care nu se încadrează în prevederile legale, determinate de depăşirea limitelor legale de gabarit şi tonaj, gradul de periculozitate sau alţi factori, se solicită aprobări speciale, acordate de autorităţile naţionale de specialitate sau de administratorii infrastructurilor de transport, pentru cele executate, de marile unităţi şi unităţile militare, pe teritoriul naţional. (3) Existenţa aprobărilor speciale sau a stadiului de obţinere a acestora se specifică în cererea înaintată pentru aprobarea executării mişcării respective.  +  Articolul 88 (1) Pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport pe căile de comunicaţie rutiere marile unităţi şi unităţile militare organizează: a) deplasări de coloane de autovehicule şi tehnică militară pe roţi, folosind mijloace proprii sau primite în sprijin; b) deplasări de coloane de autovehicule militare şi civile, contractate pentru completarea deficitului existent; c) deplasări de autovehicule individuale, folosind mijloace militare sau civile. (2) Coloana militară este definită ca fiind orice grup de vehicule, temporar destinate pentru executarea unei mişcări, cu sau fără escortă asigurată de structuri de poliţie militară/rutieră, care acţionează sub o comandă unică. (3) Coloana militară poate fi constituită şi din vehicule ale mai multor unităţi, care se deplasează la aceeaşi dată, pe aceeaşi rută şi către aceeaşi destinaţie. (4) Pentru asigurarea securităţii executării deplasării şi pentru a evita aglomerarea sau blocajul traficului, în timpul mobilizării, în situaţiile de criză sau pentru dislocare, marile unităţi şi unităţile militare interzic executarea mişcărilor de autovehicule individuale. (5) Mişcările şi transporturile executate pe căile de comunicaţie rutiere, cuprinse în planurile de mişcare elaborate pentru astfel de situaţii, se materializează ca mişcări de coloane militare. (6) Pentru deplasarea coloanelor militare pe drumurile publice, marile unităţi şi unităţile militare au în vedere ca: a) vehiculele din compunerea coloanelor militare să fie marcate cu însemnele cerute de autorităţile competente şi să aibă numere de înmatriculare; b) pe lângă mijloacele cerute de autorităţile competente, vehiculul din capul coloanei militare să arboreze un steag de culoare roşie, iar ultimul vehicul din coloană unul de culoare verde; c) vehiculele din compunerea coloanei militare să aibă farurile aprinse pe tot parcursul, inclusiv pe timpul opririlor/haltelor; d) pe timpul opririlor/haltelor vehiculele prevăzute cu echipamente de semnalizare de avertizare, respectiv girofaruri şi/sau mijloace de semnalizare a stării de urgenţă, să le menţină în funcţiune; e) coloanele militare să se supună prevederilor reglementărilor şi măsurilor stabilite de autorităţile locale; f) să fie asigurate măsurile de securitate necesare pe timpul executării transportului.  +  Articolul 89 (1) Ofiţerul/subofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport colaborează permanent cu structurile militare şi civile implicate, în vederea obţinerii la timp a aprobărilor necesare pentru execuţie. (2) Detaliile privind planificarea, organizarea, monitorizarea şi controlul executării operaţiunilor de mişcare şi transport pe căile de comunicaţie rutiere sunt cuprinse în instrucţiunile elaborate pentru acest mod de transport "L-14/3, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcărilor şi transporturilor pe căile de comunicaţie rutiere", aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.158/2007*1). Notă

    ──────────

    *1) Ordinul ministrului apărării nr. M.158/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

    ──────────
    2. Utilizarea infrastructurilor de transport feroviare  +  Articolul 90 (1) Marile unităţi şi unităţile militare solicită aprobarea executării unei mişcări şi/sau unui transport pe căile de comunicaţie feroviare printr-o cerere de sprijin pentru transport pe calea ferată. (2) Pentru transporturile planificate, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc şi înaintează ierarhic, lunar, trimestrial şi respectiv anual, cereri de sprijin pentru transport pe calea ferată, iar în funcţie de situaţie, pentru transporturile neprevăzute, acestea întocmesc şi înaintează cereri în termenele stabilite în acest scop. (3) Cererea de sprijin pentru transport pe calea ferată cuprinde: a) categoria şi tipurile de tehnică şi materiale ce se transportă, cu specificarea încărcăturilor negabaritice, cu tonaj depăşit sau a mărfurilor periculoase; b) greutatea totală a încărcăturii exprimată în tone; c) staţiile solicitate pentru încărcare/îmbarcare/expediţie, descărcare/debarcare/destinaţie şi/sau transbordare, cu specificarea utilizării liniilor de garaj din incinta unităţilor militare, când este cazul; d) rutele şi datele solicitate de începere a încărcării/îmbarcării respectiv de plecare a indicativului; e) măsurile de securitate necesare pentru executarea transportului; f) asigurarea vagonului amenajat pentru transportul subunităţii de pază. (4) Pentru întocmirea cererii de sprijin pentru transport pe calea ferată marile unităţi şi unităţile militare colaborează cu birourile transporturi militare teritoriale, pentru identificarea unor particularităţi ale operatorului de transport precum traficul pe o anumită rută, mijloace de transport disponibile, capacităţi de încărcare/descărcare. (5) În vederea asigurării transportului pe calea ferată, marile unităţi şi unităţile militare înaintează ierarhic, la termenele stabilite, cererile de sprijin pentru transport pe calea ferată la Centrul de coordonare a mişcării - CCM. (6) În teatrul/zona de operaţii, cererile de sprijin pentru transport pe calea ferată se înaintează, ierarhic, la structura stabilită în acest scop.  +  Articolul 91 (1) CCM analizează şi prelucrează cererile de sprijin pentru transport pe calea ferată primite şi întocmeşte planuri de transport pe calea ferată, lunare, trimestriale şi/sau anuale, pe care le transmite operatorilor de transport feroviari. (2) Cererile de sprijin pentru transport pe calea ferată pentru completarea marilor unităţi şi unităţilor militare prin mobilizare se întocmesc conform planurilor de mobilizare şi se înaintează, ierarhic, CCM, pentru elaborarea planului de transport pe calea ferată pentru mobilizare.  +  Articolul 92 (1) Planul de transport pe calea ferată se trimite, în extras, la unităţile expeditoare/destinatare, prin eşaloanele acestora, la structurile de mişcare şi transport, din teritoriu, implicate şi la staţiile de cale ferată de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare. (2) Structurile militare şi civile implicate asigură sprijinul necesar pentru executarea transporturilor cuprinse în planul de transport. (3) Detaliile privind planificarea, organizarea, monitorizarea şi controlul executării operaţiunilor de mişcare şi transport pe căile de comunicaţie feroviare sunt cuprinse în instrucţiunile elaborate pentru acest mod de transport "L-14/4, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcărilor şi transporturilor pe căile de comunicaţie feroviare", aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.97/2007*1). Notă

    ──────────

    *1) Ordinul ministrului apărării nr. M.97/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

    ──────────
    3. Utilizarea infrastructurilor de transport aeriene  +  Articolul 93 (1) Pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport cu mijloace de transport aeriene, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc cereri de sprijin pentru transport cu mijloace aeriene pe care le înaintează, ierarhic, structurii de mişcare şi transport responsabilă, la termenele stabilite în acest scop. (2) Structura de mişcare şi transport responsabilă, în funcţie de capacităţile de transport aerian disponibile, aprobă executarea transportului şi pune la dispoziţia marii unităţi/unităţii militare, conform cererii, mijloacele de transport aerian necesare. (3) Detaliile privind planificarea operaţiunilor de transport aerian, întocmirea cererilor de sprijin şi executarea acestora sunt cuprinse în instrucţiunile elaborate pentru acest mod de transport "L-14/5, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcărilor şi transporturilor pe căile de comunicaţie aeriene", aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.60/2010*2). Notă

    ──────────

    *2) Ordinul ministrului apărării nr. M.S.60/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

    ──────────
    4. Utilizarea infrastructurilor de transport maritime şi a căilor navigabile interioare  +  Articolul 94 (1) Pe teritoriul naţional, marile unităţi şi unităţile militare execută foarte rar operaţiuni de mişcare şi transport în care se folosesc mijloace de transport navale, militare şi/sau civile, din cauza capacităţii de transport a acestor mijloace şi din cauza infrastructurilor specifice, limitate numai la o anumită parte a teritoriului naţional. (2) În funcţie de specificul misiunilor, marile unităţi şi unităţile militare pot să planifice operaţiuni de mişcare şi transport pe căile navigabile interioare. (3) Pentru transportul cu mijloace de transport maritime, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc cereri de sprijin pentru transport cu mijloace maritime/fluviale, pe care le înaintează, ierarhic, la termenele stabilite, structurii responsabile în acest scop. (4) Structura de mişcare şi transport responsabilă, în funcţie de capacităţile de transport maritim şi fluviale disponibile, aprobă executarea transportului şi pune la dispoziţia marii unităţi/unităţii militare, conform cererii, mijloacele de transport maritim şi/sau fluvial necesare. (5) Detaliile privind planificarea operaţiunilor de transport naval, întocmirea cererilor de sprijin şi executarea acestora sunt cuprinse în instrucţiunile elaborate pentru acest mod de transport "L-14/6, Instrucţiuni privind planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul executării mişcărilor şi transporturilor pe căile de comunicaţie navale", aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.192/2007*1). Notă

    ──────────

    *1) Ordinul ministrului apărării nr. M.192/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

    ──────────
     +  Secţiunea a 4-a Particularităţi privind utilizarea modurilor de transport pe timpul dislocării/redislocării în/din teatrul de operaţii  +  Articolul 95 (1) Dislocarea/redislocarea marilor unităţi şi unităţilor militare se execută conform planurilor de mişcare, acordurilor şi înţelegerilor încheiate în acest scop. (2) Pentru trecerea frontierelor de stat, marile unităţi şi unităţile militare se supun prevederilor legislative în vigoare, specifice fiecărui stat tranzitat în parte. (3) Pentru trecerea frontierelor statelor membre NATO şi UE, marile unităţi şi unităţile militare se supun prevederilor STANAG 2455 M T, AMovP-2 (B).  +  Articolul 96 (1) Documentele ce se utilizează de marile unităţi şi unităţile militare pentru efectuarea operaţiunilor vamale şi de trecere a frontierei sunt: a) pentru personalul militar, individual sau în grup, Ordinul NATO de Deplasare - NATO Travel Order, în conformitate cu prevederile înţelegerii standard "STANAG 2456 M T, Documente de mişcare şi transport şi glosarul termenilor şi definiţiilor-AMovP-3", denumit în continuare STANAG 2456 M T, AMovP-3, capitolul 2 şi actele normative emise în acest scop; b) pentru echipamente, tehnică şi materiale, declaraţia vamală "Formular NATO-302" - NATO 302 Form, în conformitate cu prevederile STANAG 2455 M T, AMovP-2 (B) şi actele normative emise în acest scop. (2) Modelul Ordinului NATO de Deplasare este prezentat în anexa nr. 6, iar emiterea, evidenţa şi utilizarea acestuia sunt reglementate prin precizări ale comandantului Comandamentului logistic întrunit - CLI, elaborate de CCM. (3) Modelul declaraţiei vamale "Formular NATO 302" este prezentat în anexa nr. 7, iar emiterea, evidenţa şi utilizarea acestuia sunt reglementate prin precizări ale comandantului CLI, elaborate de CCM.1. Particularităţi privind utilizarea infrastructurilor rutiere  +  Articolul 97 (1) Utilizarea, de marile unităţi şi unităţile militare, a infrastructurilor de transport rutiere, în cadrul operaţiunilor de mişcare şi transport planificate se aprobă de către: a) autorităţile militare şi civile responsabile, pentru fiecare teritoriu naţional tranzitat; b) autorităţile militare şi civile ale naţiunii gazdă, în teatrul de operaţii; c) structurile de control a mişcării responsabile pentru recepţie, staţionare şi continuarea deplasării; d) structurile de control a mişcării din comandamentul forţei sau altele, numite în acest scop. (2) În situaţiile în care nu există nici una din structurile specificate la alin. (1), utilizarea căilor de comunicaţie rutiere se aprobă de structura/elementul de control al mişcării, din cadrul celui mai înalt eşalon al forţelor naţionale.  +  Articolul 98 (1) Pentru aprobarea executării deplasării vehiculelor şi coloanelor militare pe căile de comunicaţie rutiere, marile unităţi şi unităţile militare înaintează cererile, ierarhic, la structura de control mişcare sau la autoritatea responsabilă. (2) În operaţiile conduse de NATO, se utilizează Formularul cererii pentru aprobarea executării unei mişcări pe căile de comunicaţie rutiere - RDMOVBID şi formularul de răspuns la cererea pentru aprobarea executării unei mişcări pe căile de comunicaţie rutiere - RDMOVCREDIT, prezentate în anexa nr. 8. (3) Marile unităţi şi unităţile militare stabilesc măsurile necesare pentru executarea mişcărilor conform cererilor adresate şi aprobărilor date, iar în situaţia modificării cerinţelor iniţiale solicită modificarea acestora, conform noilor cerinţe. (4) În situaţiile în care marile unităţi şi unităţile militare au nevoie de sprijin cu mijloace de transport rutier, înaintează, ierarhic, cereri în acest sens. (5) În operaţiile conduse de NATO, pentru asigurarea sprijinului cu mijloace de transport, se utilizează formularul Cerere de mijloace de transport de suprafaţă - SFCTPTREQ şi formularul Răspunsul la Cererea de Mijloace de Transport de Suprafaţă - SFCTPTREPLY, prezentate în anexa nr. 9.  +  Articolul 99 (1) Pe timpul executării deplasărilor pe căile de comunicaţie rutiere, pentru dislocare/redislocare, marile unităţi şi unităţile militare stabilesc măsuri pentru asigurarea permanentă a securităţii mijloacelor şi încărcăturilor de materiale. (2) În funcţie de situaţie, marile unităţi şi unităţile militare solicită structurilor responsabile, sprijin pentru asigurarea securităţii executării operaţiunilor de mişcare şi transport pe căile de comunicaţie rutiere. (3) În vederea evitării pericolelor datorate transportului materialelor periculoase, pe timpul executării deplasărilor pe căile de comunicaţie rutiere, marile unităţi şi unităţile militare iau toate măsurile necesare pentru respectarea tuturor condiţiilor şi reglementărilor în vigoare.2. Particularităţi privind utilizarea infrastructurilor feroviare  +  Articolul 100În situaţia când se utilizează infrastructurile feroviare, marile unităţi şi unităţile militare solicită ierarhic, structurilor de mişcare şi transport naţionale responsabile, să asigure mijloacele de transport feroviare la termenele şi în terminalele feroviare planificate.  +  Articolul 101 (1) Pentru deplasarea în APOE şi SPOE, cu mijloace de transport feroviar, marile unităţi şi unităţile militare aplică prevederile din instrucţiunile elaborate pentru acest mod de transport. (2) Marile unităţi şi unităţile militare au, permanent, în atenţie asigurarea securităţii echipamentelor, tehnicii şi materialelor pe timpul deplasării pe calea ferată şi respectarea reglementărilor naţionale şi cele ale administraţiilor feroviare, pentru executarea transportului materialelor periculoase din înzestrare.  +  Secţiunea a 5-a Particularităţi privind utilizarea modurilor de transport în teatrul de operaţii  +  Articolul 102 (1) În teatrul de operaţii, marile unităţi şi unităţile militare planifică, organizează şi coordonează executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, în conformitate cu prevederile, procedurile şi standardele stabilite de comandamentele responsabile pentru conducerea operaţiilor. (2) În scopul îndeplinirii misiunilor, marile unităţi şi unităţile militare au, permanent, în atenţie capacităţile şi resursele de transport existente în teatrul de operaţii, starea de operativitate a acestora, cât şi eventualele acţiuni de sabotaj, terorism sau ale adversarului întreprinse asupra acestora. (3) În funcţie de situaţiile existente, marile unităţi şi unităţile militare solicită permanent asigurarea sprijinului pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport necesare, pentru îndeplinirea misiunilor primite.
     +  Capitolul VI Operaţiuni executate de către marile unităţi şi unităţile militare în terminalele de transport  +  Articolul 103 (1) Terminalele de transport sunt punctele situate de-a lungul rutelor de transport în care marile unităţi şi unităţile militare schimbă mijloacele de transport, prin transbordarea încărcăturilor de materiale de pe mijloacele de transport curente pe mijloacele de transport specifice altuia sau aceluiaşi mod de transport. (2) În terminalele de transport, marile unităţi şi unităţile militare execută activităţi de recepţie, încărcare, descărcare, transbordare şi/sau staţionare temporară.  +  Secţiunea 1 Tipuri de terminale de transport  +  Articolul 104 (1) Pentru elaborarea planurilor de mişcare şi transport, personalul şi structurile de planificare a mişcării şi transporturilor trebuie să cunoască tipurile de terminale şi capacităţile de operare ale acestora. (2) Pentru alegerea terminalului de transport, marile unităţi şi unităţile militare ţin cont de principalul mod de transport pentru care este destinat terminalul, facilităţile acestuia, principalele materiale operate şi procedurile utilizate pentru manipularea acestora. (3) În funcţie de principalul mod de transport deservit, sunt terminale de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale.  +  Articolul 105 (1) În funcţie de facilităţile asigurate, marile unităţi şi unităţile militare utilizează, atât terminale de transport cu facilităţi permanente, cât şi terminale de transport cu facilităţi temporare/improvizate. (2) În funcţie de procedurile utilizate pentru manipularea materialelor, planificatorii stabilesc terminale de transport adecvate, cum ar fi terminalele navale specializate pentru manipularea containerelor, încărcare/descărcare prin rulare "Roll-On/Roll-Off" - RO-RO sau prin ridicare "Lift-On/Lift-Off" - LO-LO. (3) În funcţie de tipul general de materiale operate într-un terminal, planificatorii stabilesc mijloace, proceduri, măsuri de securitate şi personal necesar pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare, descărcare sau transbordare.  +  Articolul 106 (1) Terminalele de transport naval/porturile, asigură efectuarea operaţiunilor de încărcare, descărcare şi transbordare a personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor marilor unităţi şi unităţilor militare pe/de pe mijloacele de transport maritime sau fluviale şi pot fi permanente, temporare ori amenajate direct la ţărm. (2) Terminalele de transport naval/porturile permanente au următoarele caracteristici: a) au un grad sporit de înzestrare ce permite operarea tuturor tipurilor de echipamente, tehnică şi materiale militare, în vrac, paletizate sau containerizate; b) asigură facilităţi portuare variate, încărcare/descărcare direct de pe/pe mijloace de transport rutiere sau feroviare, inclusiv depozitarea temporară a echipamentelor, tehnicii şi materialelor militare aflate în tranzit; c) permit operarea vaselor de mare tonaj la dană sau la cheu. (3) Terminalele de transport navale temporare/improvizate, inclusiv porturile permanente cu distrugeri importante, se caracterizează prin: a) restricţii şi limitări datorate inexistenţei sau incompatibilităţii instalaţiilor şi mijloacelor de manipulare a încărcăturilor de materiale; b) facilităţi limitate şi/sau temporare, în ceea ce priveşte categoria şi tipul echipamentelor, tehnicii şi materialelor operate, precum şi încărcarea, descărcarea şi/sau transbordarea acestora; c) limitări în ceea ce priveşte tipul navelor operate, cele de mare tonaj fiind, de regulă, încărcate/descărcate cu ajutorul celor de tonaj mai mic. (4) Marile unităţi şi unităţile militare utilizează terminalele de transport navale amenajate la ţărm, de regulă, în operaţii logistice la ţărm şi/sau pentru transportul la ţărm, cu vase de capacitate mică, a materialelor descărcate din vasele de mare tonaj.  +  Articolul 107 (1) Din punct de vedere al specializării pe tipuri de încărcături şi materiale, precum şi al facilităţilor asigurate în acest sens, terminalele de transport navale de interes pentru marile unităţi şi unităţile militare sunt cele specializate pentru operarea containerelor, RO-RO şi pentru materiale în vrac. (2) Terminalele pentru containere se găsesc, de regulă, în porturi permanente, înzestrate cu facilităţi care asigură manipularea containerelor, respectiv macarale specializate, infrastructuri, mijloace de transport şi de manipulare adecvate. (3) Terminalele RO-RO sunt înzestrate cu rampe speciale care asigură încărcarea sau descărcarea vehiculelor prin folosirea propulsiei proprii. (4) Terminalele pentru materiale în vrac, sau terminale LO-LO, asigură manipularea prin ridicare a tuturor categoriilor şi tipurilor de materiale, în vrac, pachetizate şi/sau paletizate, însă timpii mari de operare, cerinţele de mijloace de manipulare specifice şi numărul mare de personal implicat determină folosirea acestora numai când situaţia impune acest lucru.  +  Articolul 108Terminalele de transport aerian/aeroporturile asigură operarea aeronavelor de transport şi procesarea, în tranzit, a pasagerilor, echipamentelor, tehnicii şi materialelor transportate cu aceste mijloace.  +  Articolul 109 (1) Terminalele de transport rutier/puncte rutiere de transbordare se stabilesc de-a lungul rutelor principale de aprovizionare, pentru realizarea unui flux continuu de transport şi/sau pentru efectuarea schimbării mijloacelor de transport rutiere şi/sau echipajelor acestora. (2) Terminalele de transport rutier se poziţionează, de regulă, la ambele capete ale rutei de deplasare şi, în funcţie de lungime, la nevoie şi de-a lungul acesteia. (3) Punctele de transbordare se poziţionează de-a lungul rutelor rutiere de transport, între terminalele de transport rutier în scopul asigurării: a) primirii şi expedierii mijloacelor de transport auto; b) odihnei sau schimbului echipajelor şi/sau, la nevoie, a mijloacelor de transport auto; c) capabilităţilor de mentenanţă.  +  Articolul 110 (1) Terminalele de transport feroviar sunt situate de-a lungul rutelor feroviare de transport, la începutul, pe parcursul şi la capătul acestora. (2) Triajele de cale ferată, chiar dacă nu au facilităţi de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare personal şi materiale, se consideră a fi terminale feroviare de transport, deoarece asigură compunerea şi descompunerea trenurilor, introducerea sau scoaterea vagoanelor într-un/dintr-un tren şi executarea unor reparaţii minime la vagoanele defecte.  +  Secţiunea a 2-a Planificarea operaţiunilor în terminalele de transport  +  Articolul 111 (1) Locaţia, categoria şi tipul terminalelor de transport se stabilesc în funcţie de specificul misiunii, tipul şi înzestrarea marii unităţi/unităţii militare ce se deplasează, priorităţile şi modurile de transport la dispoziţie. (2) Marile unităţi şi unităţile militare, pe baza datelor şi informaţiilor primite de la eşalonul superior şi ale celor furnizate de personalul şi structurile specializate ale CLI, stabilesc terminalele de transport necesare executării propriilor operaţiuni de mişcare şi transport pe teritoriul naţional. (3) Centrul de conducere operaţională - CCO, CCM şi marile unităţi/unităţile militare participante la misiuni internaţionale stabilesc terminalele de transport care se utilizează pentru dislocare, susţinere şi redislocare, prin planurile elaborate în acest scop. (4) În teatrul/zona de operaţii, marile unităţi şi unităţile militare folosesc terminalele de transport, stabilite de structurile de mişcare şi transport.  +  Articolul 112 (1) Pentru planificarea operaţiunilor într-un terminal de transport, personalul şi structurile de planificare a mişcării şi transporturilor execută următoarele: a) calculează volumul de echipamente, tehnică şi materiale necesar a fi operat în terminal, exprimat în tone de materiale/zi; b) estimează capacitatea de prelucrare a acestuia, exprimată în tone totale de echipamente, tehnică şi materiale ce pot fi primite, procesate şi expediate într-o zi; c) evaluează împreună cu structurile militare şi civile implicate necesarul de lucrări de amenajare şi construcţii, lucrările de reparaţii, reabilitări sau construcţii pentru facilităţi noi; d) evaluează tipurile şi cantităţile de echipamente de manipulare existente, în vederea operării eficiente a volumului de materiale planificat; e) estimează personalul şi structurile specializate necesare pentru executarea operaţiunilor specifice în cadrul terminalului. (2) Capacitatea de prelucrare a unui terminal de transport se determină în funcţie de capacitatea de recepţie, descărcare, transbordare, depozitare şi de expediţie şi este dată de cea mai mică valoare rezultată în urma calculului acestora. (3) Capacitatea de recepţie a terminalului de transport se determină în funcţie de spaţiul existent pentru staţionarea temporară a echipamentelor, tehnicii, materialelor şi mijloacelor de transport în vederea operării. (4) Capacitatea de descărcare a terminalului de transport se determină în funcţie de personalul şi volumul de materiale ce poate fi primit şi descărcat într-o perioadă de timp dată, fiind dependentă de facilităţile fizice, instalaţiile şi echipamentele de manipulare existente, precum şi de mărimea şi calificarea forţei de lucru disponibile. (5) Capacitatea de transbordare a terminalului de transport se determină în funcţie de volumul de personal, tehnică şi materiale ce se pot primi temporar în vederea organizării, pregătirii şi efectuării formalităţilor necesare pentru continuarea deplasării cu acelaşi tip sau cu alte mijloace de transport. (6) Capacitatea de depozitare a terminalului de transport se determină în funcţie de cantitatea de materiale care poate fi depozitată în terminal la un moment dat. (7) Capacitatea de expediţie a terminalului de transport se determină în funcţie de volumul de personal, tehnică şi materiale expediate şi reflectă capabilitatea terminalului de a asigura continuarea deplasării tehnicii şi materialelor marilor unităţi şi unităţilor militare, către destinaţia finală sau către un alt terminal.  +  Secţiunea a 3-a Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în terminalele de transport feroviar  +  Articolul 113 (1) În vederea executării transporturilor cu mijloace feroviare de transport, marile unităţi şi unităţile militare planifică şi execută operaţiuni de încărcare/îmbarcare, descărcare/debarcare şi transbordare a personalului, tehnicii şi materialelor în terminalele de transport feroviar, precum şi formalităţile necesare. (2) Pe timpul planificării şi executării operaţiunilor în terminalele feroviare de transport, marile unităţi şi unităţile militare ţin cont de specializarea staţiilor de cale ferată pentru anumite tipuri de operaţiuni, în funcţie de natura încărcăturii transportate.  +  Articolul 114 (1) Pentru deplasarea cu mijloace de transport feroviare, marile unităţi şi unităţile militare aleg staţiile de cale ferată de încărcare/îmbarcare, descărcare/debarcare şi transbordare, cu sprijinul birourilor transporturi militare teritoriale, în funcţie de facilităţile şi capacităţile construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor fixe şi mobile la dispoziţie. (2) În staţiile de cale ferată, pentru executarea operaţiunilor planificate, marile unităţi şi unităţile militare folosesc locuri de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare, constituite din rampe de îmbarcare/debarcare, care pot fi fixe sau demontabile, pieţe de încărcare/descărcare şi peroane destinate îmbarcării/debarcării personalului, cu liniile de acces la acestea. (3) Pentru îmbarcarea/debarcarea tehnicii militare pe/de pe vagoane se utilizează mijloace şi accesorii specifice, respectiv podeţe de trecere, pentru deplasarea de pe rampă pe vagon şi de pe un vagon pe altul, ciocane, răngi, chei, traverse de cale ferată.  +  Articolul 115 (1) Pentru executarea operaţiunilor în staţiile de cale ferată, marile unităţi şi unităţile militare organizează raioane sau staţii de încărcare/îmbarcare şi raioane sau staţii de descărcare/debarcare de bază şi de rezervă. (2) Raioanele de încărcare/îmbarcare şi cele de descărcare/debarcare cuprind: a) sectorul de cale ferată, împreună cu staţiile utilizate pentru încărcare/îmbarcare sau pentru descărcare/debarcare şi drumurile de acces la acestea; b) zonele de aşteptare/adunare, unde marile unităţi şi unităţile militare se pregătesc pentru îmbarcare sau pentru continuarea deplasării, după debarcare. (3) Zona de aşteptare/adunare se organizează în situaţiile în care distanţa dintre staţia de cale ferată de încărcare/îmbarcare sau cea de descărcare/debarcare şi locaţiile de dispunere, depozitare şi destinaţie ale marilor unităţi şi unităţilor militare ce se transportă pe calea ferată, depăşeşte 10 km. (4) Distanţa între zonele de aşteptare, respectiv adunare şi zonele de încărcare/îmbarcare şi, respectiv cele de descărcare/debarcare se stabileşte în funcţie de condiţiile specifice existente, dar fără să afecteze operaţiunile planificate.  +  Articolul 116 (1) Zona de aşteptare/adunare se stabileşte în imediata apropiere a staţiei de cale ferată utilizată astfel încât să se evite aglomerarea şi să se permită eliberarea rapidă a acesteia în caz de forţă majoră. (2) În zona de aşteptare, personalul responsabil pentru executarea operaţiunilor execută următoarele: a) verifică şi pregăteşte pentru îmbarcare personalul, tehnica şi materialele care se transportă; b) verifică existenţa documentelor şi documentaţiilor tehnice specifice, necesare pentru executarea operaţiunilor şi formalităţilor de încărcare şi expediţie; c) verifică modul de fixare şi ancorare a încărcăturilor; d) verifică existenţa şi poziţionarea etichetelor pe încărcături şi mijloacele de transport; e) verifică existenţa mijloacelor de fixare şi ancorare destinate fixării şi ancorării tehnicii şi materialelor pe vagoane; f) verifică modul de ambalare şi etichetare a materialelor periculoase, precum şi mijloacele necesare pentru asigurarea acestora pe timpul transportului; g) verifică aranjarea tehnicii şi încărcăturilor de materiale în ordinea stabilită pentru încărcare/îmbarcare.  +  Articolul 117Zona de încărcare/îmbarcare, respectiv zona de descărcare/debarcare cuprinde locurile de încărcare/îmbarcare, respectiv locurile de descărcare/debarcare în/din staţie şi locurile unde se efectuează formalităţile de expediere, respectiv predare a transportului.  +  Articolul 118 (1) În zona de încărcare/îmbarcare, respectiv în zona de descărcare/debarcare, personalul responsabil din cadrul marilor unităţi/unităţilor militare şi din structurile de mişcare şi transport specializate execută activităţi specifice. (2) Ofiţerul responsabil cu activitatea de mişcare şi transport a unităţii are următoarele atribuţii: a) execută recunoaşterea tuturor locurilor de încărcare/îmbarcare, respectiv a celor de descărcare/debarcare stabilite, în cadrul raionului; b) verifică cunoaşterea responsabilităţilor şi documentele comandanţilor de eşaloane pentru executarea transportului pe calea ferată; c) execută instruirea echipelor de încărcare/îmbarcare, respectiv a celor de descărcare/debarcare; d) verifică, împreună cu personalul specializat al căii ferate/operatorului de transport, modul de fixare şi ancorare a tehnicii şi materialelor în/pe vagoane; e) participă la efectuarea formalităţilor de plată şi expediţie a transportului. (3) Echipa de încărcare/descărcare se dislocă în staţia de cale ferată de încărcare/îmbarcare înainte de sosirea unităţii şi execută următoarele activităţi: a) verifică existenţa mijloacelor şi accesoriilor necesare pentru încărcare/îmbarcare, respectiv pentru descărcare/debarcare; b) solicită şi ia în primire, de la personalul staţiei, materialele şi accesoriile de încărcare/îmbarcare, respectiv de descărcare/debarcare care se asigură de staţia de cale ferată, pe care le predă, în bună stare, după terminarea activităţilor; c) verifică şi actualizează, împreună cu personalul de specialitate al staţiei, planul de încărcare/îmbarcare, respectiv de descărcare/debarcare; d) verifică, împreună cu personalul de specialitate al staţiei, compatibilitatea şi starea tehnică a materialului rulant asigurat, solicitând în acelaşi timp remedierea deficienţelor constatate; e) organizează, împreună cu personalul de specialitate al staţiei, activităţile de încărcare/descărcare şi instruieşte, în acest sens, întregul personal care participă la executarea operaţiunilor de încărcare/descărcare; f) asigură personal pentru comisiile de măsurare şi stabilire a transporturilor cu gabarit şi tonaj depăşit; g) execută fixarea şi ancorarea echipamentelor şi tehnicii pe vagoane conform reglementărilor feroviare în vigoare.  +  Articolul 119 (1) Zona de adunare se stabileşte în imediata apropiere a staţiilor de cale ferată de descărcare/debarcare şi este zona în care marile unităţi şi unităţile militare se organizează şi se pregătesc pentru continuarea deplasării. (2) În zona de adunare, personalul marilor unităţi şi unităţilor militare responsabil pentru executarea operaţiunilor în terminalul de transport coordonează: a) adunarea, verificarea existenţei şi stării de operativitate a personalului, tehnicii şi materialelor debarcate/descărcate; b) organizarea şi pregătirea marii unităţi/unităţii militare pentru continuarea deplasării; c) verificarea şi actualizarea planurilor/programelor de circulaţie în vederea continuării deplasării, aprobărilor şi documentelor necesare în acest scop.  +  Articolul 120 (1) Securitatea executării operaţiunilor de încărcare/îmbarcare, respectiv a celor de descărcare/debarcare într-un terminal feroviar se asigură de marile unităţi şi unităţile militare care se transportă. (2) În situaţiile în care marile unităţi şi unităţile militare nu pot să-şi asigure securitatea executării propriilor operaţiuni şi pentru transporturile executate în vederea susţinerii acestora, se destină structuri specializate în acest scop. (3) Pentru asigurarea securităţii executării operaţiunilor într-un terminal feroviar şi pe timpul efectuării transportului, marile unităţi şi unităţile militare întocmesc un plan de pază şi intervenţie, anexă la planul de încărcare-îmbarcare/descărcare-debarcare.1. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în terminalele de transport feroviar de pe teritoriul naţional  +  Articolul 121 (1) Marile unităţi şi unităţile militare planifică, organizează şi execută operaţiuni de încărcare/îmbarcare, descărcare/debarcare şi/sau transbordare în staţiile de cale ferată de expediţie, din parcurs şi de destinaţie, stabilite prin planul de transport pe calea ferată. (2) Pentru planificarea, organizarea şi executarea operaţiunilor într-un terminal de transport feroviar, marile unităţi şi unităţile militare colaborează, permanent, cu structurile de mişcare şi transport şi cu operatorii de transport implicaţi. (3) Pentru planificarea şi conducerea executării operaţiunilor în staţiile de cale ferată se întocmeşte un plan de îmbarcare/debarcare, anexat la planul de mişcare.  +  Articolul 122Pentru asigurarea sprijinului cerut de marile unităţi şi unităţile militare, în vederea planificării, organizării şi coordonării executării operaţiunilor de încărcare, descărcare şi transbordare, în terminalele feroviare situate pe teritoriul naţional, CLI, prin birourile transporturi militare teritoriale din subordine execută următoarele: a) elaborează şi actualizează, permanent, bazele de date privind mijloacele de transport feroviar, capacităţile şi facilităţile terminalelor feroviare; b) acordă asistenţă pentru alegerea terminalelor feroviare, urmărind să asigure facilităţi corespunzătoare tehnicii şi materialelor ce se transportă; c) programează, împreună cu marea unitate/unitatea militară beneficiară şi operatorul feroviar de transport, executarea operaţiunilor în terminalele feroviare; d) urmăreşte asigurarea de operatorul de transport, la timp şi de calitate, a materialului rulant, mijloacelor de tracţiune şi manevră şi a personalului specializat, cerute pentru executarea operaţiunilor de încărcare/îmbarcare, descărcare/debarcare şi/sau transbordare, în terminalele feroviare de transport; e) verifică fiabilitatea şi aplicabilitatea planurilor, precum şi existenţa documentelor şi mijloacelor cerute pentru executarea operaţiunilor în terminalul feroviar de transport; f) asigură, la cererea marilor unităţi/unităţilor militare, personal de specialitate pentru activităţile de pregătire specifică, înainte şi pe timpul executării operaţiunilor de încărcare/îmbarcare, respectiv a celor de descărcare/debarcare; g) asistă şi sprijină marile unităţi şi unităţile militare pentru executarea activităţilor de recepţie, staţionare şi continuare a deplasării, în terminalele de transport feroviare; h) instruieşte şi execută controlul modului de asigurare a securităţii activităţilor pe timpul executării operaţiunilor de încărcare/îmbarcare, respectiv a celor de descărcare/debarcare, într-un terminal feroviar de transport; i) asistă la efectuarea formalităţilor de expediere a transportului pe calea ferată şi sprijină marile unităţi şi unităţile militare pentru soluţionarea litigiilor apărute în toate fazele executării transportului; j) execută controlul subunităţilor care asigură paza transporturilor pe timpul deplasării şi instructajul personalului acestora, privind regulile ce trebuiesc respectate pe timpul circulaţiei pe calea ferată; k) verifică, împreună cu personalul echipei de încărcare/îmbarcare şi feroviar specializat, fixarea şi ancorarea echipamentelor şi tehnicii pe vagoane, conform reglementărilor feroviare în vigoare, luând măsuri de remediere a deficienţelor constatate; l) participă împreună cu personalul militar şi feroviar desemnat la verificarea, măsurarea şi identificarea transporturilor agabaritice sau cu tonaj depăşit precum şi la întocmirea documentelor pentru obţinerea aprobării de circulaţie a acestora; m) verifică emiterea, de autorităţile feroviare abilitate, a telegramei de circulaţie a transportului negabaritic; n) raportează, pe cale ierarhică, neregulile constatate cu ocazia controalelor la subunităţile care execută paza transporturilor.2. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în terminalele de transport feroviar din afara teritoriului naţional şi în teatrul de operaţii  +  Articolul 123 (1) În afara teritoriului naţional şi în teatrul de operaţii, marile unităţi şi unităţile militare planifică, organizează şi execută operaţiuni într-un terminal de transport feroviar, în acelaşi mod cu cele executate pe teritoriul naţional şi, în plus, analizează şi evaluează: a) avantajele, riscurile şi ameninţările utilizării terminalului feroviar; b) dezvoltarea reţelei feroviare, capacităţile şi facilităţile asigurate, precum şi căile şi modalităţile de acces la acestea; c) legislaţia naţiunii gazdă; d) acordurile şi înţelegerile privind asigurarea sprijinului naţiunii gazdă; e) modul de asigurare a legăturilor cu autorităţile naţiunii gazdă, operatorii de transport şi structurile de control al mişcării responsabile; f) modalităţile de contractare a mijloacelor şi serviciilor de transport feroviar, costurile şi riscurile estimate pentru derularea contractelor încheiate. (2) Marile unităţi şi unităţile militare execută activităţile specificate la alin. (1) înainte de părăsirea teritoriului naţional, conform informaţiilor primite în acest scop, de la structurile de mişcare şi transport naţionale şi multinaţionale responsabile.  +  Articolul 124Planificarea, organizarea şi executarea transporturilor pe calea ferată se execută în coordonarea structurilor specializate din compunerea forţei multinaţionale întrunite, în conformitate cu prevederile documentelor aplicate.  +  Secţiunea a 4-a Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în aeroporturi  +  Articolul 125 (1) Terminalele de transport aerian sunt aeroporturi, aerodromuri, baze aeriene şi alte infrastructuri, care asigură operarea mijloacelor de transport aerian. (2) Pentru alegerea corespunzătoare a terminalelor şi mijloacelor de transport aerian, marile unităţi şi unităţile militare stabilesc, exact, categoria, tipurile şi cantităţile de tehnică şi materiale necesare a fi transportate cu mijloace de transport aerian.  +  Articolul 126 (1) La planificare, personalul şi structurile de mişcare şi transport din marile unităţi şi unităţile militare au, permanent, în atenţie numărul limitat al mijloacelor de transport aerian, tipul acestora, precum şi costurile mari de execuţie, care influenţează utilizarea acestora. (2) Pentru stabilirea necesarului de mijloace de transport, marile unităţi şi unităţile militare colaborează, permanent, cu structurile de mişcare şi transport responsabile, specializate pentru planificarea, organizarea şi executarea transporturilor aeriene.1. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în aeroporturile de îmbarcare  +  Articolul 127 (1) Sprijinul marilor unităţi şi unităţilor militare, pentru executarea operaţiunilor în aeroporturile de îmbarcare, se asigură de structuri specializate din cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene şi CLI. (2) Pentru executarea operaţiunilor specifice, într-un aeroport de îmbarcare se organizează patru zone de pregătire: zona de aşteptare, zona de control şi inspecţie, zona premergătoare încărcării şi linia de expediere/zona rampei de încărcare.  +  Articolul 128Coordonarea executării operaţiunilor într-un aeroport de îmbarcare este asigurată de Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări, Echipa de Control Mişcare Port/Aeroport şi Elementul de Control al Încărcării Transporturilor Aeriene.  +  Articolul 129 (1) Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări se asigură de Statul Major al Forţelor Aeriene. (2) Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări poate fi format dintr-un nucleu permanent, mărit, în funcţie de situaţie, amploarea şi specificul operaţiunilor executate sau poate fi o structură care se activează la nevoie. (3) Mărimea şi capabilităţile de comandă, administrare, operare, control şi încărcare/descărcare, necesare pentru funcţionare, se stabilesc în funcţie de misiune.  +  Articolul 130 (1) Echipa de Control Mişcare Port/Aeroport se asigură de către CLI. (2) Detaliile privind organizarea, sarcinile şi responsabilităţile Echipei de Control Mişcare Port/Aeroport sunt prezentate în capitolul XI.  +  Articolul 131 (1) Elementul de Control al Încărcării Transporturilor Aeriene - ECITA se asigură de Statul Major al Forţelor Aeriene. (2) ECITA asigură comanda şi controlul executării operaţiunilor, mijloacele de comunicaţii, serviciile aeroportuare, mentenanţa şi securitatea tehnicii şi materialelor transportate.  +  Articolul 132 (1) Zona de aşteptare se organizează în aeroportul de îmbarcare sau în vecinătatea acestuia şi este zona în care marile unităţi şi unităţile militare se pregătesc în vederea încărcării/îmbarcării pe mijloacele de transport aerian. (2) Zona de aşteptare se stabileşte astfel încât să se evite aglomerarea sau blocarea activităţilor în aeroport.  +  Articolul 133În zona de aşteptare personalul şi structurile specializate ale marilor unităţi şi unităţilor militare ce se transportă desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează şi pregăteşte îmbarcarea personalului, tehnicii şi materialelor pe mijloacele de transport aerian alocate; b) verifică, actualizează şi pune la dispoziţie listele cu personalul, tehnica şi materialele ce se transportă şi celelalte documentaţii tehnice cerute; c) verifică modul de funcţionare şi asigurare a echipamentelor de lucru, a echipamentelor şi tehnicii ce se transportă, cantităţile de carburanţi din rezervoare şi aducerea acestora la nivelul cerut, precum şi aspectul exterior al acestora; d) verifică modul de fixare şi asigurare a încărcăturilor secundare de materiale; e) verifică modul de ambalare, marcare, etichetare şi asigurare a materialelor periculoase; f) verifică poziţionarea etichetelor, modul de funcţionare şi corectitudinea datelor cuprinse în acestea; g) verifică încadrarea caracteristicilor de gabarit şi de greutate în limitele permise pentru transportul cu mijloacele de transport aerian la dispoziţie; h) întocmesc şi transmit rapoarte şi situaţii privind activitatea desfăşurată.  +  Articolul 134 (1) Zona de control şi inspecţie se stabileşte în imediata apropiere a zonei de aşteptare, în apropierea aeroportului şi este destinată pentru verificarea, staţionarea temporară şi operarea echipamentelor, tehnicii şi materialelor marilor unităţi şi unităţilor militare în vederea încărcării/îmbarcării. (2) Pentru coordonarea activităţilor în această zonă, personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări are următoarele atribuţii: a) asigură o legătură permanentă cu marile unităţi şi unităţile militare ce se transportă şi cu ECITA; b) primeşte şi verifică corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în listele cu personal, echipamente, tehnică şi materiale care se transportă; c) primeşte şi verifică planurile de încărcare şi documentaţiile tehnice privind echipamentele, tehnica şi materialele care se transportă; d) execută inspecţia tehnicii şi încărcăturilor de materiale şi stabileşte măsurile pentru corectarea deficienţelor constatate; e) asigură gestionarea tuturor încărcăturilor, conform ordinii stabilite pentru intrarea şi ieşirea în/din zonă; f) verifică capacitatea de intervenţie a marilor unităţi şi unităţilor militare pentru remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele şi tehnica ce se transportă şi asigură carburanţii, lubrifianţii şi mijloacele cerute pentru executarea operaţiunilor de descărcare în aeroportul de debarcare; g) asigură deplasarea încărcăturilor în zona premergătoare încărcării, conform timpilor stabiliţi de personalul echipei de control al încărcării transporturilor aeriene.  +  Articolul 135 (1) Zona premergătoare încărcării este zona unde se execută controlul şi inspecţia întrunită a încărcăturilor, de către Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări şi ECITA. (2) În această zonă, personalul echipei de control al încărcării transporturilor aeriene asigură o ultimă instruire a personalului unităţii care se transportă iar, împreună cu personalul grupului aeroportuar de control sosiri/plecări, revăd planurile de încărcare şi listele cu personalul, tehnica şi materialele transportate. (3) Marile unităţi şi unităţile militare care se transportă remediază deficienţele constatate pe timpul controlului şi inspecţiei.  +  Articolul 136 (1) În zona premergătoare încărcării, personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări execută următoarele: a) coordonează activităţile desfăşurate pentru remedierea deficienţelor constatate pe timpul inspecţiei comune a încărcăturilor; b) coordonează deplasarea încărcăturilor spre zona rampei de încărcare şi separarea încărcăturilor inspectate; c) coordonează activităţile de reasamblare a încărcăturilor, în situaţia neasigurării aeronavei planificate sau dacă acestea au deficienţe mari, inclusiv efectuarea modificărilor necesare în listele cu personal, tehnică şi materiale; d) asigură încadrarea activităţilor în programele de transport stabilite; e) asigură capabilităţile şi serviciile necesare pentru alimentarea cu carburanţi şi pentru remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele şi tehnica ce se transportă; f) asigură efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; g) reţine un exemplar din listele finale cu personal şi materiale transportate şi înregistrează efectuarea inspecţiei şi planul de încărcare; h) asigură schimbul de informaţii şi elaborează rapoartele stabilite pentru activităţile desfăşurate. (2) Personalul ECITA are următoarele atribuţii: a) menţine o legătură permanentă cu personalul grupului aeroportuar de control sosiri/plecări, pentru cunoaşterea modificărilor apărute la încărcăturile de materiale ce se transportă; b) instruieşte responsabilii grupurilor de pasageri, privind procedurile specifice aplicate pentru îmbarcare, regulile şi măsurile de securitate pe timpul zborului, regulile privind fumatul, precum şi conducătorii de vehicule, cu privire la regulile de deplasare a vehiculelor în vederea îmbarcării/debarcării; c) instruieşte personalul echipelor de încărcare/descărcare destinate de marea unitate/unitatea militară ce se transportă; d) asigură deplasarea încărcăturilor în zona de încărcare.  +  Articolul 137 (1) Zona rampei de încărcare este zona în care se execută instruirea şi controlul final al pasagerilor şi încărcăturilor, precum şi îmbarcarea/încărcarea acestora la bordul aeronavei de transport. (2) Pentru coordonarea activităţilor în această zonă, responsabilul încărcăturii are următoarele atribuţii: a) execută activităţile ordonate de şeful echipei de încărcare; b) instruieşte şi verifică personalul şi materialele ce se îmbarcă/încarcă; c) reţine un exemplar al listei finale de pasageri şi materiale; d) participă la încărcarea materialelor şi la fixarea şi asigurarea acestora conform ordinelor date de specialistul pentru încărcarea aeronavei; e) urmăreşte respectarea, de către conducătorii vehiculelor îmbarcate pe aeronave, a instrucţiunilor date de şeful echipei de încărcare sau de specialistul pentru încărcarea aeronavei. (3) În zona rampei de încărcare personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări execută următoarele activităţi: a) predă, la linia de expediere, încărcăturile de materiale, personalului elementului de control al încărcării transporturilor aeriene; b) asigură poziţionarea pentru încărcare/îmbarcare, la termenul şi la aeronavele planificate, a încărcăturilor de materiale ce se transportă; c) asigură, la nevoie, mijloacele şi echipamentele de manipulare pentru încărcare/îmbarcare; d) pune la dispoziţia specialistului aeronavei pentru încărcare, planul de încărcare şi un exemplar din lista cu materialele ce se transportă.2. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în aeroporturile de debarcare  +  Articolul 138 (1) Pe timpul dislocării marilor unităţi şi unităţilor militare cu mijloace de transport aerian, aeroportul de debarcare constituie punctul de intrare sau ieşire pe/de pe teritoriul ţării respective. (2) Coordonarea executării operaţiunilor în aeroportul de debarcare se asigură de structuri similare celor dintr-un aeroport de îmbarcare, respectiv Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări, Echipa de Control Mişcare Port/Aeroport şi ECITA. (3) Pentru desfăşurarea operaţiunilor specifice, în aeroportul de debarcare se organizează trei zone, respectiv zona rampei de descărcare, zona de adunare şi zona de pregătire pentru marş.  +  Articolul 139 (1) Zona rampei de descărcare este zona în care se descarcă aeronavele, responsabilităţile, în acest scop, fiind împărţite între Grupul Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări, Elementul de Control al Încărcării Transporturilor Aeriene şi marea unitate/unitatea militară ce se debarcă. (2) În această zonă, personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări execută următoarele activităţi: a) coordonează activitatea echipelor de încărcare/descărcare; b) execută schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate. (3) Personalul ECITA are următoarele îndatoriri: a) coordonează, împreună cu personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări, activităţile de descărcare, conform programelor de sosire; b) coordonează parcarea aeronavelor în locurile stabilite; c) primeşte listele de pasageri şi materiale; d) asigură echipamentele şi mijloacele de manipulare cerute; e) asigură urmărirea şi monitorizarea încărcăturilor tranzitate; f) execută schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate. (4) Personalul şi structurile specializate ale marii unităţi/unităţii militare debarcate are următoarele atribuţii: a) asigură debarcarea personalului, tehnicii şi materialelor transportate, împreună cu celelalte structuri implicate; b) înapoiază, personalului elementului de control al încărcării transporturilor aeriene, mijloacele de fixare şi ancorare speciale primite; c) inventariază şi verifică tehnica şi materialele debarcate; d) pune la dispoziţia structurilor specializate din aeroport, listele de pasageri şi materiale, precum şi documentaţiile tehnice specifice; e) execută schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate.  +  Articolul 140 (1) Zona de adunare este zona de regrupare a personalului marilor unităţi şi unităţilor militare debarcate cu echipamentele şi materialele proprii şi zona unde acestea sunt direcţionate către zona de pregătire pentru marş sau pentru continuarea deplasării la destinaţia finală sau la un alt terminal de transport. (2) În zona de adunare, personalul Grupului Aeroportuar de Control Sosiri/Plecări execută următoarele: a) asistă la derularea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; b) asigură urmărirea şi monitorizarea încărcăturilor; c) asigură mijloacele de manipulare şi înapoierea platformelor şi paletelor speciale, după debarcare; d) asigură, la nevoie, carburanţii necesari şi remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele şi tehnica debarcate; e) execută schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate. (3) Personalul şi structurile specializate ale marii unităţi/unităţii militare sosite execută formalităţile vamale şi de trecere a frontierei şi se deplasează în zona de pregătire, în vederea continuării deplasării.  +  Articolul 141 (1) Zona de pregătire pentru marş se organizează în imediata vecinătate a aeroportului de debarcare şi este zona unde marea unitate/unitatea militară sosită îşi reconfigurează elementele componente, în vederea continuării deplasării spre destinaţia finală. (2) Pentru asigurarea executării operaţiunilor în zona de pregătire pentru marş, personalul Grupului/Echipei de Control Mişcare Port/Aeroport execută următoarele: a) elaborează un plan de mişcare în cadrul zonei; b) asigură mijloacele, materialele şi serviciile cerute; c) asigură urmărirea şi monitorizarea echipamentelor, tehnicii şi materialelor care tranzitează prin terminal; d) asigură mijloacele de transport necesare pentru continuarea deplasării, conform contractelor încheiate, în prealabil, în acest scop; e) elaborează, în cooperare cu marile unităţi/unităţile militare sosite, programele de circulaţie pentru coloane şi pentru mijloacele de transport cerute în sprijin; f) asigură asistenţă tehnică pentru încărcarea mijloacelor de transport; g) execută schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate. (3) În zona de pregătire pentru marş, marea unitate/unitatea militară sosită finalizează regruparea şi configurarea personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor în vederea continuării deplasării spre destinaţia finală.  +  Secţiunea a 5-a Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în porturi  +  Articolul 142 (1) Pentru dislocare, susţinere, rotire şi redislocare, marile unităţi şi unităţile militare folosesc porturi de îmbarcare şi de debarcare ce se stabilesc de Centrul de conducere operaţională - CCO, CLI şi CCM. (2) CCO, CLI şi CCM asigură, la cererea marilor unităţi şi unităţilor militare, datele şi informaţiile necesare, în vederea planificării operaţiunilor de mişcare şi transport, în situaţia în care se utilizează transportul naval sau fluvial.1. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în porturile de îmbarcare/ambarcare  +  Articolul 143Pentru executarea operaţiunilor în porturile de încărcare/ambarcare, marile unităţi şi unităţile militare grupează personalul, echipamentele, tehnica şi materialele într-un raion/zonă de sosire, în ordinea încărcării acestora pe navele de transport la dispoziţie, urmând ca această activitate să fie finalizată în raionul/zona de aşteptare.  +  Articolul 144 (1) Zona de sosire se organizează în imediata apropiere a portului de îmbarcare în scopul evitării aglomerării şi de a permite eliberarea rapidă a acestuia în caz de forţă majoră. (2) În unele situaţii, în funcţie de cantităţile de tehnică şi materiale şi de gradul de securitate asigurat pentru executarea operaţiunilor de încărcare, zona de sosire poate fi organizată în incinta portului de îmbarcare, în aceeaşi locaţie stabilită pentru zona de aşteptare. (3) Accesul marilor unităţi/unităţilor militare în zona de sosire se face conform ordinii şi graficelor stabilite prin planurile de mişcare şi la notificarea prealabilă a structurii care coordonează operaţiunile de încărcare/îmbarcare din portul de îmbarcare.  +  Articolul 145 (1) Înregistrarea şi coordonarea personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor, în zonele de sosire şi aşteptare, se asigură prin mijloace informatice şi de comunicaţii adecvate, mijloace pentru etichetare şi citire automată a datelor de pe etichetele aplicate pe încărcături şi mijloacele de transport. (2) Pregătirea şi verificarea/inspecţia marilor unităţi şi unităţilor militare ce se transportă se asigură prin: a) verificarea documentelor şi documentaţiilor tehnice specifice, în vederea efectuării formalităţilor vamale, pentru încărcare şi expediţie; b) verificarea documentelor de însoţire şi a repartiţiei echipamentelor, tehnicii şi încărcăturilor de materiale pe nave; c) verificarea fixării şi ancorării încărcăturilor secundare; d) verificarea dimensiunilor de gabarit şi asigurarea că acestea se încadrează în limitele prevăzute de parametrii de transport ai navelor; e) verificarea stării de operativitate a tehnicii, efectuarea reparaţiilor necesare şi asigurarea nivelului de carburanţi, în rezervoare, conform cerinţelor; f) verificarea modului de ambalare, asigurare, etichetare, manipulare şi depozitare a materialelor periculoase. (3) În zona de sosire, personalul şi structurile specializate ale marilor unităţi/unităţilor militare au următoarele îndatoriri: a) execută activităţile conform graficelor elaborate în acest scop; b) asigură documentele şi documentaţiile tehnice cerute; c) asigură evidenţa echipamentelor, tehnicii, containerelor şi a altor încărcături ce se transportă, precum şi o repartiţie clară a acestora pe nave; d) verifică fixarea şi ancorarea încărcăturilor secundare, încadrarea în limitele cerute a dimensiunilor de gabarit a tehnicii ce se transportă; e) asigură manipularea corespunzătoare a materialelor periculoase; f) verifică şi corectează poziţionarea, conţinutul datelor şi informaţiilor din cuprinsul etichetelor aplicate pe încărcături; g) asigură nivelul de carburanţi cerut, în rezervoarele vehiculelor.  +  Articolul 146 (1) Zona de aşteptare este zona în care echipamentele, tehnica şi materialele marilor unităţi şi unităţilor militare ce se transportă, configurate specific, sunt încărcate/ambarcate pe navă/nave. (2) Marile unităţi şi unităţile militare au acces în zona de aşteptare la ordin, în momentul în care nava este pregătită pentru încărcare/ambarcare. (3) Structurile specializate care coordonează activităţile în zona de aşteptare sunt echipele de încărcare/descărcare ale marii unităţi/unităţii militare care se transportă, echipa de control al mişcării în port şi operatorul de transport.  +  Articolul 147 (1) CLI, prin structurile de specialitate din compunere şi din subordine, contractează mijloacele de transport naval şi serviciile portuare necesare şi coordonează executarea operaţiunilor, conform planurilor de dislocare şi susţinere a marilor unităţi/unităţilor militare în teatrul de operaţii. (2) În zona de aşteptare, elementele specializate pentru executarea operaţiunilor specifice portului de îmbarcare, destinate sprijinului marilor unităţi/unităţilor militare ce se transportă, asigură: a) recepţia, organizarea personalului, tehnicii şi materialelor, în vederea ambarcării, precum şi efectuarea verificărilor şi instruirilor necesare în acest scop; b) aplicarea şi respectarea regulilor, măsurilor şi procedurilor stabilite pentru asigurarea securităţii şi protecţiei echipamentelor, tehnicii şi materialelor ce se transportă, în mod special, cele privind materialele periculoase; c) verificarea fixării şi ancorării încărcăturilor secundare, precum şi încadrarea acestora în limitele de gabarit cerute de parametrii de transport ai navelor; d) regulile şi măsurile privind circulaţia mijloacelor militare în terminal; e) elaborarea, în colaborare cu comandanţii navelor, a planurilor de încărcare şi supravegherea activităţilor de încărcare/ambarcare conform planurilor; f) verificarea poziţionării, corectitudinii datelor conţinute şi funcţionării etichetelor aplicate pe echipamente şi încărcături, precum şi remedierea deficienţelor de poziţionare, înlocuirea sau completarea etichetelor deteriorate, incorecte sau lipsă; g) verificarea existenţei tuturor documentelor necesare pentru executarea formalităţilor de expediţie, vamale şi de trecere a frontierei, precum şi a celor de livrare a echipamentelor, tehnicii şi materialelor transportate; h) verificarea şi completarea cu combustibil în rezervoare; i) asigurarea mijloacelor de manipulare pentru categoriile şi tipurile de tehnică şi materiale ce se transportă; j) asigurarea mijloacelor şi echipamentelor destinate remedierii defecţiunilor apărute la echipamentele şi tehnica ce se transportă.  +  Articolul 148Echipa de Control al Mişcării în Port este structura de specialitate care asigură sprijinul executării operaţiunilor în porturile de îmbarcare/debarcare.2. Operaţiuni executate de marile unităţi şi unităţile militare în porturile de debarcare  +  Articolul 149 (1) Autorităţile militare responsabile stabilesc portul de debarcare pentru executarea dislocării, susţinerii şi redislocării marilor unităţi şi unităţilor militare în teatrul/zona de operaţii. (2) Într-un port de debarcare, operaţiunile de descărcare/debarcare, transbordare şi pregătire a marilor unităţi şi unităţilor militare sosite pentru continuarea deplasării se execută în zona de sosire şi staţionare temporară, precum şi în zona de pregătire pentru marş.  +  Articolul 150 (1) În zona de sosire şi staţionare temporară se execută descărcarea/debarcarea şi formalităţile portuare la sosire. (2) În zona de sosire şi staţionare temporară CLI, prin structurile de specialitate din subordine execută următoarele activităţi: a) supraveghează executarea operaţiunilor de descărcare a echipamentelor, tehnicii şi materialelor marilor unităţi şi unităţilor militare naţionale dislocate; b) verifică existenţa şi integritatea tuturor materialelor existente pe listele întocmite la plecarea din portul de îmbarcare; c) participă la predarea materialelor transportate de către operatorul de transport, marii unităţi/unităţii militare beneficiare; d) participă la efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; e) coordonează deplasarea marilor unităţi şi unităţilor militare, asigurând reglementarea şi controlul circulaţiei tuturor vehiculelor militare în incinta portului; f) instruieşte personalul marilor unităţi/unităţilor militare sosite, privind măsurile de securitate şi siguranţă stabilite în incinta portului de debarcare, inclusiv cele privind staţionarea temporară şi manipularea materialelor periculoase; g) asigură, conform cererilor marilor unităţi şi unităţilor militare sosite, mijloace şi servicii pentru sprijinul descărcării/debarcării, transbordării sau pentru deplasarea în zona de pregătire pentru marş; h) asigură remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele şi tehnica transportate, pe timpul executării transportului maritim. (3) Marea unitate/unitatea militară sosită inventariază şi ia în primire tehnica şi materialele descărcate/debarcate de pe navă, efectuează formalităţile portuare, vamale şi de trecere a frontierei, organizează şi execută deplasarea acestora în zona de pregătire pentru marş.  +  Articolul 151 (1) Pentru eliberarea rapidă a zonei de sosire, evitarea apariţiei aglomerărilor şi blocajelor în incinta portului de debarcare şi facilitarea operării celorlalte nave sosite în acesta, marile unităţi şi unităţile militare stabilesc zona de pregătire pentru marş. (2) În zona de pregătire pentru marş marile unităţi şi unităţile militare se organizează pentru continuarea deplasării spre destinaţia finală. (3) În zona de pregătire pentru marş CLI, prin structurile de specialitate din subordine execută următoarele activităţi: a) asigură mijloacele necesare transportului personalului din aeroportul de debarcare în portul de debarcare, pentru realizarea joncţiunii cu tehnica şi materialele transportate cu mijloacele de transport maritime; b) asigură, conform cererilor marilor unităţi şi unităţilor militare dislocate, mijloacele de transport rutiere şi feroviare necesare continuării deplasării către destinaţia finală; c) asigură sprijinul solicitat pentru executarea operaţiunilor de încărcare/îmbarcare pe mijloacele de transport şi acordă asistenţă pentru efectuarea formalităţilor de expediţie; d) elaborează, în cooperare cu marile unităţi şi unităţile militare dislocate, structurile militare şi operatorii care asigură mijloacele de transport, programe de circulaţie pentru evitarea aglomerărilor şi blocajelor; e) asigură, conform cererilor marilor unităţi şi unităţilor militare, structuri specializate pentru paza şi însoţirea transporturilor către destinaţia finală; f) asistă la executarea operaţiunilor de reconfigurare a încărcăturilor; g) asigură urmărirea şi monitorizarea tranzitării unităţilor şi materialelor în zona de pregătire pentru marş. (4) În vederea reorganizării şi pregătirii pentru continuarea deplasării, marea unitate/unitatea militară sosită execută următoarele activităţi: a) asigură remedierea defecţiunilor apărute la tehnică pe timpul transportului; b) reconfigurează dispunerea/aşezarea pe mijloace de transport a personalului, echipamentelor, tehnicii şi materialelor conform planurilor stabilite pentru continuarea deplasării; c) execută operaţiunile de încărcare/îmbarcare pe mijloacele de transport feroviare şi rutiere solicitate, pentru continuarea deplasării către destinaţia finală; d) reconfigurează încărcăturile, golind materialele din containerele de mare capacitate şi predând containerele goale elementelor naţionale de sprijin responsabile pentru înapoierea acestora; e) asigură ambalarea, marcarea, etichetarea, manipularea şi transportul materialelor periculoase conform prevederilor actelor normative specifice aplicate; f) asigură securitatea zonei, a pazei şi însoţirii pe timpul continuării deplasării; g) pregăteşte tehnica pentru deplasare şi organizează coloanele de marş; h) înaintează, structurilor de control al mişcării, cererile de aprobare a executării mişcării coloanelor militare şi propune programe de circulaţie pentru mijloacele de transport feroviare şi rutiere contractate; i) asigură mijloacele de comunicaţii necesare pentru stabilirea legăturilor securizate şi eficiente cu alte structuri din zonă şi cu structurile din ţară.  +  Capitolul VII Sprijinul operaţiunilor de mişcare şi transport executate de marile unităţi şi unităţile militare  +  Articolul 152 (1) Pentru asigurarea sprijinului pentru planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, cu personal şi structuri de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile ţin cont de: a) includerea aspectelor de mişcare şi transport în cadrul operaţiilor militare, impunându- se consilierea comandanţilor şi autorităţilor militare, la toate nivelurile ierarhice; b) înzestrarea cu capacităţi de transport limitate a forţelor, suficiente pentru îndeplinirea misiunilor, însă insuficiente şi/sau necorespunzătoare pentru executarea dislocării, susţinerii şi redislocării proprii, impunându-se, astfel, folosirea resurselor de transport provenite din alte surse, militare şi/sau civile; c) asigurarea utilizării optime a capabilităţilor de transport existente, atât la nivelul marilor unităţi şi unităţilor militare, cât şi la nivel central, de către personal şi structuri specializate. (2) Personalul şi structurile de mişcare şi transport specializate sprijină marile unităţi şi unităţile militare pentru planificarea, organizarea, monitorizarea şi controlul executării operaţiunilor de mişcare şi transport, pe teritoriul naţional şi în afara acestuia.  +  Secţiunea 1 Responsabilităţi şi reguli pentru sprijinul operaţiunilor de mişcare şi transport executate de marile unităţi şi unităţile militare pe teritoriul naţional  +  Articolul 153 (1) CCM este structura specializată în sprijinul operaţiilor de mişcare şi transport, care are următoarele atribuţii: a) analizează, evaluează şi elaborează propunerile de proiectare, modernizare şi evaluare a structurilor de mişcare şi transport ale armatei; b) asigură respectarea cadrului legislativ şi organizatoric pentru organizarea şi funcţionarea sistemului militar de transport, prin emiterea de precizări şi norme de aplicare unitară; c) asigură realizarea interoperabilităţii, în domeniul mişcării şi transporturilor, cu NATO, UE, statele membre şi partenere; d) evaluează, analizează şi elaborează propunerile de implementare a conceptelor, doctrinelor, standardelor, procedurilor şi tehnologiilor NATO care facilitează executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, respectiv cele privind mijloacele de transport, mijloacele de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare mecanizată, mijloacele de ancorare şi fixare, precum şi mijloacele de urmărire a expediţiilor de materiale şi a mijloacelor de transport; e) asigură cadrul şi direcţiile de acţiune, privind pregătirea şi antrenarea personalului de mişcare şi transport; f) asigură managementul utilizării resurselor, militare şi civile, de mişcare şi transport naţionale; g) asigură legătura permanentă cu structurile similare din NATO, UE, ţările membre şi partenere, precum şi cu autorităţile naţionale care administrează infrastructurile sau care operează modurile de transport; h) planifică, coordonează, controlează şi monitorizează deplasările de personal, tehnică, echipamente şi materiale aparţinând forţelor armate române şi străine, pe căile de comunicaţie feroviare, rutiere, aeriene şi navale, în condiţiile prevăzute de lege. (2) CCM, împreună cu structurile de mişcare şi transport de conducere şi execuţie din armată, asigură realizarea şi funcţionarea operativă şi eficientă a unui sistem integrat militar de transport şi identifică şi soluţionează deficienţele apărute în cadrul acestuia.  +  Articolul 154 (1) Personalul şi structurile de mişcare şi transport din CLI participă, urmare a primirii cererilor de sprijin adresate de marile unităţi şi unităţile militare, la planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport. (2) Pentru planificarea pregătirii marii unităţi/unităţii militare, instruirii şi antrenării personalului, pentru mişcare şi transport, personalul şi structurile specializate ale CLI execută următoarele: a) acordă asistenţă de specialitate pentru elaborarea planurilor de pregătire şi antrenare a personalului şi pentru pregătirea resurselor necesare executării operaţiunilor de mişcare şi transport planificate; b) execută, de regulă, o recunoaştere, împreună cu un reprezentant al marii unităţi/unităţii militare, în staţia de cale ferată/punctul de îmbarcare/debarcare unde urmează să se execute activitatea; c) participă la desfăşurarea şedinţelor de instruire şi antrenare a personalului pentru mişcare şi transport. (3) Pentru planificarea transporturilor, cu mijloace rutiere şi feroviare comerciale, CCM execută următoarele activităţi: a) analizează şi soluţionează problemele din proiectele planurilor de transport primite de la categoriile de forţe, direcţiile centrale şi comandamente, sau din cererile de transport primite de la unităţile din subordine; b) elaborează, împreună cu administratorii infrastructurilor şi operatorii de transport implicaţi, planurile de transport lunare, trimestriale şi anuale pe căile de comunicaţii rutiere şi feroviare; c) trimite extrase din planurile de transport aprobate tuturor structurilor militare şi civile implicate în executarea acestora; d) întocmeşte, împreună cu marile unităţi/unităţile militare beneficiare, administratorii infrastructurilor şi operatorii de transport implicaţi, programele de circulaţie, pentru transporturile planificate; e) asigură, la cererea marilor unităţi şi unităţilor militare, asistenţă de specialitate pentru elaborarea planurilor de mişcare. (4) Pentru asigurarea executării transporturilor pe căile de comunicaţie rutiere şi feroviare, Birourile Transporturi Militare Teritoriale au următoarele îndatoriri: a) asigură, la datele şi în cantităţile planificate, mijloacele de transport şi manipulare în terminalele de încărcare, descărcare sau transbordare; b) asigură organizarea şi executarea, de marile unităţi şi unităţile militare, a operaţiunilor de încărcare, descărcare sau transbordare, în terminalele de transport rutier şi feroviar; c) monitorizează, permanent, executarea transporturilor pe căile de comunicaţie rutiere şi feroviare, urmărind încadrarea întocmai a acestora în programele de circulaţie şi intervine, atunci când situaţia impune, pentru recuperarea întârzierilor sau pentru urgentarea executării acestora; d) execută, în terminale din parcurs sau în alte puncte stabilite, controlul modului de execuţie a pazei şi însoţirii transporturilor de marile unităţi şi unităţile militare; e) pentru evitarea apariţiei problemelor în trafic, respectiv aglomerări, blocaje, întreruperi sau alte probleme, în funcţie de situaţie, redirecţionează transporturile planificate sau cele în execuţie de pe rutele iniţial planificate; f) asigură urmărirea şi monitorizarea executării mişcărilor şi transporturilor; g) întocmeşte rapoarte, situaţii şi informări, privind situaţia şi modul de executare a mişcărilor şi transporturilor pe căile de comunicaţie rutiere şi feroviare; h) asigură, permanent, schimbul de date şi informaţii cu structurile militare şi civile implicate în executarea transporturilor militare pe căile de comunicaţie rutiere şi feroviare. (5) Pentru asigurarea planificării resurselor financiare şi efectuarea decontării serviciilor de transport feroviar, rutiere şi conexe prestate în folosul marilor unităţi şi unităţilor militare, personalul şi structurile specializate ale CLI execută următoarele activităţi: a) analizează, fundamentează şi planifică prin buget, conform cererilor primite de la marile unităţi şi unităţile militare, fondurile necesare pentru asigurarea nevoilor de transport persoane şi materiale; b) planifică şi asigură achiziţia, de la operatorii de transport feroviari şi rutieri, a documentelor militare de transport persoane şi materiale, gestionează şi supraveghează distribuţia, utilizarea şi justificarea acestora, de marile unităţi şi unităţile militare; c) întocmeşte documentaţiile necesare şi efectuează plăţile pentru serviciile prestate de operatorii de transport feroviar; d) contractează mijloacele şi serviciile de transport şi conexe transporturilor pentru unităţile din subordine. (6) Pentru monitorizarea capabilităţilor de transport, personalul şi structurile specializate ale CLI execută: a) elaborează şi actualizează, permanent, bazele de date, în format clasic şi electronic, privind infrastructurile şi mijloacele de transport naţionale; b) monitorizează, permanent, starea de viabilitate a căilor de comunicaţie rutiere şi feroviare şi elaborează propunerile şi variantele de soluţionare a restricţiilor apărute în cadrul acestora. pentru: (7) Personalul şi structurile specializate ale CLI elaborează studii, analize şi propuneri a) sporirea mobilităţii marilor unităţi şi unităţilor militare; b) utilizarea capabilităţilor de transport militare şi civile; c) asigurarea mijloacelor de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare; d) asigurarea, utilizarea şi refolosirea mijloacelor de ancorare şi fixare; e) implementarea şi utilizarea echipamentelor şi mijloacelor de urmărire. (8) Personalul şi structurile specializate ale CLI, împreună cu categoriile de forţe ale armatei şi comandamentele de armă asigură dezvoltarea sistemelor informatice şi de comunicaţii necesare pentru planificarea şi urmărirea executării transporturilor.  +  Articolul 155 (1) Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei asigură soluţionarea tuturor cererilor de sprijin necesare executării operaţiunilor de mişcare şi transport proprii şi pentru marile unităţi şi unităţile militare din subordine. (2) Personalul şi structurile specializate ale statelor majore ale categoriilor de forţe au următoarele atribuţii: a) asigură creşterea gradului de mobilitate al marilor unităţi şi unităţilor militare din subordine; b) asigură implementarea, la nivel corespunzător, a conceptelor, doctrinelor, standardelor şi procedurilor pentru mişcare şi transport, la marile unităţi şi unităţile militare din subordine; c) asigură capabilităţile de transport necesare execuţiei operaţiunilor de mişcare şi transport planificate de marile unităţi şi unităţile militare din subordine; d) asigură pregătirea marilor unităţi şi unităţilor militare din subordine, instruirea şi antrenarea acestora pentru mişcare şi transport. (3) Statul Major al Forţelor Aeriene şi Statul Major al Forţelor Navale asigură sprijinul necesar pentru planificarea, organizarea şi controlul executării operaţiunilor de mişcare şi transport ale tuturor marilor unităţi şi unităţilor militare, pe căile de comunicaţie aeriene, respectiv navale. (4) În scopul asigurării sprijinului pentru executarea transporturilor cu mijloace aeriene şi navale, conform cererilor marilor unităţi şi unităţilor militare, Statul Major al Forţelor Aeriene şi Statul Major al Forţelor Navale au sarcini şi responsabilităţi similare CLI, adaptate la cerinţele transportului aerian, respectiv celui naval.  +  Articolul 156 (1) Pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport planificate marile unităţi şi unităţile militare solicită sprijinul instituţiilor şi structurilor civile din cadrul sistemului naţional de transport, la toate nivelurile ierarhice, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. (2) Marile unităţi şi unităţile militare identifică şi stabilesc o legătură permanentă cu structurile civile care administrează şi operează modurile de transport implicate, pentru planificarea şi executarea operaţiunilor de mişcare şi transport proprii. (3) În elaborarea planurilor de mişcare şi transport, marile unităţi şi unităţile militare trebuie să ţină cont de faptul că sunt doar utilizatori ai sistemului naţional de transport, administrarea, exploatarea şi viabilitatea acestuia fiind asigurată de către instituţii şi structuri civile de specialitate din cadrul acestuia. (4) Marile unităţi şi unităţile militare cooperează cu instituţiile şi structurile civile de transport, pentru asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie şi/sau prevenirea distrugerilor acestora, prin dezastre, calamităţi naturale sau rezultat al acţiunilor umane, respectiv accidente, acţiuni de sabotaj sau acţiuni ale adversarului.  +  Secţiunea a 2-a Responsabilităţi şi reguli pentru sprijinul operaţiunilor de mişcare şi transport executate de marile unităţi şi unităţile militare în afara teritoriului naţional  +  Articolul 157 (1) Pentru participarea la misiuni şi exerciţii în afara teritoriului naţional, sprijinul marilor unităţi şi unităţilor militare pentru mişcare şi transport este concentrat pentru dislocarea, susţinerea şi redislocarea acestora. (2) Structurile de mişcare şi transport destinate sprijinului executării operaţiunilor de recepţie, staţionare şi continuare a deplasării marilor unităţi şi unităţilor militare în teatrul/zona de operaţii, organizarea, funcţionarea, sarcinile şi responsabilităţile acestora sunt prevăzute în capitolul XI.  +  Articolul 158 (1) Pentru sprijinul operaţiunilor de mişcare şi transport, executate de marile unităţi şi unităţile militare în afara teritoriului naţional, CCM are următoarele îndatoriri: a) elaborează, conform concepţiei CCO, planurile naţionale de dislocare şi retragere în format ADAMS şi asigură transmiterea şi actualizarea acestora, conform cerinţelor Centrului Aliat de Coordonare a Mişcării - AMCC şi comandamentelor NATO/UE; b) asigură participarea la conferinţele de planificare a mişcării şi transporturilor organizate de AMCC; c) asigură negocierea şi încheierea acordurilor bi sau multilaterale privind sprijinul reciproc în domeniul mişcării şi transporturilor, conform legislaţiei naţionale în vigoare; d) asigură, conform cererilor primite, obţinerea aprobărilor de tranzitare a teritoriului statelor aflate pe rutele de transport utilizate; e) execută recunoaşterea capabilităţilor şi facilităţilor infrastructurilor, mijloacelor de transport şi serviciilor conexe în aeroporturile/porturile de debarcare şi de pe rutele de transport ce converg spre destinaţiile finale; f) analizează, evaluează şi elaborează propunerile de asigurare cu resurse de transport, militare şi civile, naţionale, precum şi cele referitoare la formularea solicitării adresate NATO sau unei naţiuni partenere, conform înţelegerilor încheiate în prealabil; g) elaborează, gestionează şi actualizează permanent bazele de date naţionale, folosite în cadrul sistemelor informatice specifice; h) asigură efectuarea schimbului de informaţii cu structurile naţionale implicate, structurile NATO pentru mişcare şi transport responsabile, precum şi cu cele similare, din ţările membre NATO sau partenere; i) asigură, la cererea marilor unităţi şi unităţilor militare ce se dislocă, informaţii privind particularităţile transporturilor în zonele tranzitate. (2) CCM asigură legătura la nivel naţional şi schimbul de date şi informaţii privind mişcarea, transportul şi dislocarea forţelor naţionale, cu structurile specializate ale NATO, UE şi partenere.  +  Articolul 159 (1) CLI, prin personalul şi structurile de specialitate din compunere şi din subordine, sprijină marile unităţi şi unităţile militare prin contractarea mijloacelor şi serviciilor de transport, executarea controlului mişcării şi asigurarea nevoilor de transport conform cererilor adresate. (2) Pentru dislocarea/redislocarea marilor unităţi şi unităţilor militare, personalul şi structurile specializate ale CLI execută următoarele: a) participă la negocierea şi încheierea acordurilor tehnice bi sau multilaterale de sprijin reciproc cu mijloace de transport strategic; b) participă la executarea recunoaşterilor infrastructurilor, mijloacelor de transport şi serviciilor conexe transporturilor în aeroporturile/porturile de debarcare şi pe rutele de transport ce converg spre destinaţiile finale; c) analizează şi evaluează planurile de dislocare/redislocare, cererile de sprijin cu mijloace şi servicii specifice, identifică căile de soluţionare şi, în final, le validează în vederea aprobării; d) contractează mijloacele şi serviciile de transport, conform cererilor primite; e) asigură coordonarea executării dislocării/redislocării conform planurilor elaborate şi intervine în situaţiile când apar blocaje, întreruperi, întârzieri şi schimbări de priorităţi şi cerinţe; f) asigură, conform cerinţelor, planificarea, personalul şi structurile necesare, organizarea şi executarea operaţiunilor pentru recepţia, staţionarea şi continuarea deplasării forţelor naţionale în teatrul de operaţii; g) asigură capabilităţile necesare pentru coordonarea, urmărirea şi monitorizarea eficientă a executării mişcărilor şi transporturilor; h) participă la elaborarea şi actualizarea permanentă a bazelor de date naţionale şi proprii, necesare pentru exploatarea sistemelor informatice utilizate pentru domeniul mişcării şi transporturilor; i) asigură comanda şi controlul structurilor proprii, dislocate pentru sprijinul executării dislocării/redislocării; j) elaborează propunerile privind procedurile de executare a transporturilor intermodale şi planurile de înapoiere şi introducere în circuit a mijloacelor de transport, de paletizare şi containerizare contractate; k) asigură schimbul de informaţii cu structurile de mişcare şi transport NATO, UE, ţările membre sau partenere implicate. (3) Pentru susţinerea marilor unităţi şi unităţilor militare participante la misiuni şi exerciţii în afara teritoriului naţional, personalul şi structurile specializate ale CLI execută următoarele: a) elaborează şi actualizează, permanent, conform planului de distribuţie, planul de transport al echipamentelor şi materialelor; b) asigură transportul echipamentelor şi materialelor destinate realizării depozitelor temporare, în apropierea teatrului de operaţii; c) asigură mijloacele de pachetizare, paletizare, containerizare şi manipulare a încărcăturilor de materiale destinate susţinerii, echipamentele de urmărire şi monitorizare a expediţiilor şi mijloacelor de transport, precum şi controlul executării mişcărilor; d) asigură, prin mijloace proprii sau primite în sprijin, securitatea executării activităţilor în terminale şi pe timpul deplasării; e) asigură sprijinul cerut de forţele NATO, UE, ţărilor membre şi partenere, conform acordurilor încheiate; f) asigură schimbul de informaţii cu structurile militare şi civile implicate, gestionează informaţiile, identifică şi propune măsuri pentru optimizarea activităţilor de distribuţie a materialelor. (4) Pentru transportul răniţilor, bolnavilor, decedaţilor şi prizonierilor de război, personalul şi structurile specializate ale CCO, CLI şi Statului Major al Forţelor Aeriene execută următoarele: a) asigură mijloacele de transport pentru repatrierea răniţilor şi bolnavilor, planifică şi coordonează executarea acestor transporturi; b) asigură efectuarea formalităţilor cerute şi mijloacele de transport necesare pentru repatrierea decedaţilor, planifică şi coordonează executarea acestora; c) asigură, conform procedurilor stabilite, mijloacele de transport necesare, planifică şi coordonează executarea transporturilor prizonierilor de război. (5) Pentru asigurarea rotirii efectivelor, echipamentelor, tehnicii şi materialelor, personalul şi structurile specializate ale CCO planifică şi coordonează transporturi, în aceleaşi condiţii cu cele pentru dislocare/redislocare, dar de amploare mai redusă. (6) Personalul şi structurile specializate ale CCO asigură planificarea şi executarea transporturilor umanitare şi de repatriere a refugiaţilor, conform procedurilor stabilite în acest scop şi în funcţie de situaţiile existente.  +  Articolul 160 (1) Structurile de mişcare şi transport destinate sprijinului dislocării, susţinerii şi redislocării marilor unităţi şi unităţilor militare sunt structuri de tip modular, care pot fi dimensionate în funcţie de misiune. (2) Structurile de mişcare şi transport destinate sprijinului marilor unităţi şi unităţilor militare pot fi structuri permanente sau structuri activate în acest scop, care, la activare, se încadrează cu personal şi se asigură cu tehnică şi materiale din cadrul structurilor permanente.  +  Articolul 161 (1) CCO, conform priorităţilor şi cerinţelor din teatru, asigură conducerea operaţională a dislocării, susţinerii şi redislocării marilor unităţi şi unităţilor militare participante la misiuni şi exerciţii în afara teritoriului naţional. (2) Pentru sprijinul dislocării, susţinerii şi redislocării marilor unităţi şi unităţilor militare în/din teatrul de operaţii CCO are următoarele îndatoriri: a) evaluează sarcinile şi misiunile de mişcare şi transport rezultate în cadrul conferinţelor de generare a forţelor; b) asigură negocierea şi încheierea acordurilor tehnice bi sau multilaterale de sprijin reciproc cu mijloace de transport strategic; c) asigură executarea recunoaşterilor infrastructurilor, mijloacelor de transport şi serviciilor conexe transporturilor în aeroporturile/porturile de debarcare şi pe rutele de transport ce converg spre destinaţiile finale; d) elaborează, împreună cu CLI şi CCM, având în vedere planurile de mişcare înaintate de marile unităţi şi unităţile militare, planurile detaliate de dislocare/redislocare; e) primeşte, analizează şi direcţionează cererile de mişcare şi transport ale forţelor din teatrul de operaţii şi urmăreşte soluţionarea acestora; f) obţine aprobările şi asigură efectuarea formalităţilor cerute pentru executarea planurilor detaliate de dislocare/redislocare, susţinere, rotirea efectivelor, tehnicii şi materialelor, executarea transporturilor de materiale şi efecte poştale, repatrierea răniţilor, bolnavilor, decedaţilor, transportul prizonierilor de război şi refugiaţilor şi transportul ajutoarelor umanitare.  +  Secţiunea a 3-a Sarcini şi responsabilităţi pentru asigurarea sprijinului naţiunii gazdă  +  Articolul 162În afara teritoriului naţional, pentru facilitarea accesului la capabilităţile naţionale de transport şi a executării mişcărilor şi transporturilor de personal, tehnică şi materiale care necesită primirea, staţionarea temporară şi continuarea deplasării forţelor - RSOM, marile unităţi şi unităţile militare solicită asigurarea sprijinului de către naţiunea gazdă Host Nation Support - HNS, în baza unui acord încheiat, în prealabil, în acest sens.  +  Articolul 163 (1) CCM este structura responsabilă cu asigurarea sprijinului operaţiunilor de mişcare şi transport cerute a fi executate de forţele armatelor statelor membre şi partenere care necesită intrarea, staţionarea sau tranzitarea teritoriului naţional. (2) Pentru obţinerea aprobărilor necesare şi coordonarea executării mişcărilor forţelor pe teritoriul naţional, conform planurilor multinaţionale detaliate de dislocare, CCM execută următoarele: a) transmite, armatelor statelor interesate, prevederile legale privind condiţiile şi modalităţile de intrare/ieşire, staţionare sau tranzitare a teritoriului naţional de către transporturi de trupe, personal, tehnică şi materiale militare; b) primeşte, analizează şi evaluează cererile de transport, asigură obţinerea aprobărilor, planificarea operaţiunilor de mişcare şi transport conform cererilor şi înştiinţează naţiunea solicitantă privind aprobarea acestora; c) participă la negocierea acordurilor pentru executarea operaţiunilor de mişcare şi transport ce se execută pe teritoriul naţional; d) comunică aprobările şi solicitările din cererile aprobate tuturor structurilor militare şi civile implicate în execuţie; e) asigură participarea personalului de specialitate în echipele de legătură sau grupele destinate asigurării sprijinului solicitat; f) asigură introducerea şi actualizarea datelor privind caracteristicile tehnice şi de exploatare ale infrastructurilor şi mijloacelor de transport, cuprinse în Catalogul cu capabilităţile acordate pentru asigurarea sprijinului naţiunii gazdă; g) întocmeşte rapoarte, analize şi informări şi asigură schimbul de informaţii cerut pentru executarea operaţiilor de transport planificate. (3) Pentru asigurarea sprijinului, în calitate de naţiune gazdă, CCM încheie înţelegeri şi cooperează cu naţiunile vecine pentru facilitarea trecerii frontierei de stat a transporturilor militare, pentru care: a) negociază protocoale, acorduri sau înţelegeri specifice cu naţiunile vecine, privind sprijinul reciproc şi facilitarea trecerii frontierelor de stat de către forţe care aparţin statelor-părţi, precum şi pentru cele care aparţin unei terţe părţi; b) asigură schimbul de date şi informaţii privind execuţia transporturilor în cadrul înţelegerilor încheiate; c) urmăreşte reducerea timpilor de efectuare a formalităţilor vamale şi de trecere a frontierelor statelor-părţi pentru transporturile executate în cadrul înţelegerii încheiate. (4) Pentru coordonarea şi/sau facilitarea utilizării resurselor civile şi militare naţionale de transport, conform cererilor de transport adresate, CCM execută următoarele: a) analizează, evaluează şi identifică modalităţile de soluţionare a solicitărilor de mijloace şi servicii de transport, din cererile de transport primite; b) recomandă eventualii furnizori de servicii sau, la cererea naţiunii interesate, în conformitate cu înţelegerile încheiate, solicită operatorilor de transport naţionali să asigure, pe bază de contract, mijloacele şi serviciile de transport cerute; c) coordonează permanent asigurarea serviciilor contractate.  +  Articolul 164 (1) CLI, prin personalul şi structurile de mişcare şi transport din compunere şi din subordine, asigură executarea operaţiunilor de mişcare şi transport, conform cererilor adresate şi aprobărilor acordate. (2) Pentru asigurarea intrării/ieşirii sau tranzitării teritoriului naţional de către transporturile care au fost aprobate în prealabil, CLI execută următoarele: a) încheie acorduri tehnice de sprijin cu mijloace şi servicii de transport; b) asigură mijloace şi servicii de transport, în cantităţile, locurile şi timpii solicitaţi în cereri; c) elaborează, împreună cu operatorii de transport implicaţi, programe de circulaţie pe teritoriul naţional. (3) Pentru coordonarea, monitorizarea şi asigurarea controlului executării transporturilor pe teritoriul naţional, personalul şi structurile specializate ale CLI execută următoarele: a) asigură şi facilitează executarea operaţiunilor vamale şi de trecere a frontierei de stat în punctele de intrare/ieşire pe/de pe teritoriul naţional; b) asigură serviciile pentru executarea operaţiunilor în terminalele de transport, conform cererilor şi aprobărilor acordate; c) asigură securitatea executării activităţilor în terminale, paza şi însoţirea pe timpul executării transporturilor pe teritoriul naţional; d) monitorizează, permanent, şi întocmeşte rapoarte şi informări privind situaţia executării transporturilor planificate, asigură schimbul de date şi informaţii cu celelalte structuri implicate.  +  Capitolul VIII Procedurile pentru mişcare la trecerea frontierelor naţionale  +  Secţiunea 1 Reguli privind trecerea frontierelor şi formalităţile vamale  +  Articolul 165Intrarea, staţionarea sau tranzitarea teritoriului unui stat membru NATO se face numai cu aprobarea autorităţilor competente ale statului respectiv acordată potrivit legislaţiei naţionale în vigoare.  +  Articolul 166La trecerea frontierei unui stat, eşaloanelor militare li se aplică prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, cunoscut sub denumirea de Acord privind Statutul Forţelor - NATO SOFA, la care România a aderat în conformitate cu prevederile Legii nr. 362/2004 pentru aderarea României la Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, referitoare la: a) drepturile teritoriale ale autorităţilor militare şi civile privind planificarea şi controlul mişcării şi transportului în aria lor de responsabilitate; b) regulile privind portul uniformei de personalul forţei şi unităţile şi formaţiunile militare constituite; c) dreptul personalului forţei de a purta armamentul individual, autorizarea şi stabilirea condiţiilor privind portul armamentului; d) scutirea de la plata anumitor taxe vamale sau tarife de utilizare a drumurilor, în condiţiile stabilite de reglementările naţionale.  +  Articolul 167Măsurile referitoare la apărarea împotriva acţiunilor de terorism - DAT se stabilesc şi se pun în aplicare potrivit cu politica generală a NATO referitoare la apărarea împotriva terorismului, în special cea referitoare la antiterorism şi protecţia forţei, echipamentelor şi bunurilor.  +  Articolul 168Personalul militar, personalul civil şi însoţitorii acestora implicaţi în operaţii NATO, trebuie să deţină asupra lor şi să prezinte la cerere următoarele documente la trecerea frontierelor: a) personalul militar: legitimaţia militară cu fotografie, ordinul de deplasare NATO, paşaportul de serviciu cu/fără viză când intră/părăsesc o zonă de operaţii din afara NATO; b) personalul civil şi însoţitorii: paşaport; c) conducătorii auto: documentele de identitate potrivit statutului - personal militar sau civil, carnet de conducere valabil, actele autovehiculului, autorizaţia pentru călătorie a şoferului, orice document necesar pentru tranzitarea ţării, solicitat conform legislaţiei naţionale.  +  Articolul 169Personalul militar, personalul civil şi însoţitorii acestora implicaţi în operaţii NATO este supus legilor şi reglementărilor vamale ale naţiunii gazdă. Forţele NATO, PfP şi ale naţiunilor contributoare respectă prevederile SOFA.  +  Articolul 170O forţă poate importa fără taxe vamale, echipament, cantităţi corespunzătoare de alimente, provizii precum şi alte bunuri, care vor fi folosite exclusiv pentru uzul propriu precum şi pentru uzul structurii sale civile, dacă este autorizată de naţiunea gazdă, în baza declaraţiei vamale - Formularul 302 - depusă la biroul vamal al naţiunii gazdă, el având pe verso lista de distribuţie. Declaraţia vamală trebuie să fie semnată de către o persoană autorizată a naţiunii expeditoare.  +  Articolul 171Atunci când datele şi informaţiile necesare completării Formularului 302 nu pot fi înscrise în totalitate în rubricile acestuia se întocmesc liste separate, semnate şi ştampilate cu ştampila oficială a expeditorului.  +  Articolul 172În condiţiile în care autorităţile vamale interesate au fost informate în prealabil, de structurile de mişcare şi transport naţionale despre operaţiunile de mişcare şi transport executate pe teritoriul naţional, naţiunile pot aplica proceduri simplificate de executare a formalităţilor vamale pe timp de război, conflicte, exerciţii militare sau alte situaţii în care se aplică prevederile NATO SOFA.  +  Articolul 173Forţele unui stat membru UE, care se deplasează în interiorul teritoriului uniunii, pot călători liber, în condiţiile aplicării procedurilor şi regulilor NATO şi dacă personalul deţine documentele obligatorii în acest scop.  +  Articolul 174Forţele unui stat membru UE care trec, chiar temporar, una sau mai multe frontiere ale UE, trebuie să folosească Formularul 302. Dacă statele care nu sunt membre UE nu recunosc Formularul 302, sunt folosite documentele vamale prevăzute în reglementările civile. Autorizaţia vamală de trecere a frontierei este dată de autorităţile vamale ale naţiunii de pe al cărui teritoriu forţele părăsesc UE.  +  Articolul 175Formalităţile vamale solicitate de fiecare stat membru NATO la trecerea frontierelor sunt prevăzute în Anexa C din AMovP-2.  +  Secţiunea a 2-a Trecerea frontierei de stat a României  +  Articolul 176 (1) Trecerea frontierei de stat a României de către structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale se face potrivit legii, în baza aprobării de participare la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. (2) Trecerea frontierei de stat a României de forţele armate străine se face în baza unei aprobări de intrare pe teritoriul României, dată de autorităţile române, potrivit legii. (3) Formalităţile vamale la trecerea frontierei de stat a României de eşaloanele militare sunt stabilite prin decizie a conducătorului Autorităţii Naţionale a Vămilor, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare la data emiterii şi cu prevederile standardelor NATO acceptate la implementare la nivel naţional.1. Aspecte privind punctele de trecere a frontierei de stat  +  Articolul 177 (1) Trecerea frontierei de stat a României se execută prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional, situate pe căile de comunicaţie rutiere, feroviare, aeriene şi navale. (2) În funcţie de situaţie, trecerea frontierei de stat a României se face şi prin alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1), în condiţiile stabilite de Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. (3) Punctele de trecere a frontierei prevăzute la alin. (2) funcţionează temporar, numai în intervalele de timp prevăzute în solicitările Ministerului Apărării Naţionale, formulate şi transmise structurilor Poliţiei de Frontieră Române, respectiv structurilor Autorităţii Naţionale a Vămilor, cu cel puţin 24 de ore înainte de sosirea sau plecarea aeronavei/navei. (4) Cererea pentru obţinerea aprobării de trecere a frontierei de stat a României prin aeroporturi care nu sunt deschise traficului internaţional se înaintează de CCM, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurarea activităţilor în aceste aeroporturi.  +  Articolul 178 (1) Punctele pentru trecerea frontierei de stat a României sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional. (2) În scopul informării privind punctele de trecere stabilite pentru trecerea frontierei de stat a României, CCM asigură comunicarea acestora la Statul Major General/Direcţia logistică, în vederea introducerii/actualizării bazelor de date privind capabilităţile României ca naţiune gazdă.  +  Articolul 179Datele şi informaţiile privind condiţiile de trecere a frontierelor, staţionarea şi tranzitarea teritoriului altor state, se obţin la cerere, de CCM, de la structurile similare ale statelor tranzitate, în condiţiile şi la termenele cerute prin reglementările aplicate pe teritoriul fiecărui stat în parte.2. Documente necesare la trecerea frontierelor de stat  +  Articolul 180 (1) Trecerea frontierei de stat a României de către personalul din compunerea forţelor armate străine, se face în condiţiile prevăzute de legislaţia română privitoare la regimul străinilor şi de acordurile încheiate în acest scop cu alte state. (2) La trecerea frontierelor statelor unde sunt cerute vize de intrare pentru personalul din compunerea structurilor şi forţelor Ministerului Apărării Naţionale, acestea se obţin, în condiţiile şi în termenele cerute prin reglementările acestor state, înainte de iniţierea deplasării şi se prezintă personalului autorizat, la trecerea frontierelor.  +  Articolul 181La trecerea frontierei de stat a României, personalul din compunerea structurilor şi forţelor Ministerului Apărării Naţionale are asupra sa şi, prezintă la cerere, documentele prevăzute la art. 168 din prezentele instrucţiuni.  +  Articolul 182Eliberarea paşapoartelor de serviciu, obţinerea vizelor şi/sau a informaţiilor suplimentare referitoare la documentele necesare trecerii frontierei de stat a României sau ale altor state se asigură prin grija structurii specializate din CLI.3. Sarcinile şi responsabilităţile structurilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale privind asigurarea trecerii frontierelor de stat  +  Articolul 183Pentru trecerea frontierei de stat a României şi a frontierelor altor state personalul şi structurile de mişcare şi transport responsabile de la toate nivelurile ierarhice, acţionează pentru: a) asigurarea emiterii, în termenele stabilite, a aprobărilor de trecere a frontierei de stat a României, a frontierelor statelor tranzitate şi frontierei naţiunii gazdă; b) informarea structurilor responsabile ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi cele ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră implicate, denumite în continuare autorităţi vamale şi structuri de poliţie de frontieră; c) urmărirea îndeplinirii condiţiilor cerute prin reglementările fiecărui stat tranzitat în parte, de personalul, tehnica, echipamentul şi materialele militare care fac obiectul trecerii frontierelor de stat; d) asigurarea documentelor/formularelor tipizate cerute pentru efectuarea controlului vamal şi de trecere a frontierelor de stat; e) întocmirea listelor cu personalul, tehnica şi materialele militare care fac obiectul trecerii frontierelor de stat, ce se anexează la documentele de vamă şi trecerea frontierei; f) instruirea personalului privind condiţiile şi cerinţele specifice, care trebuie îndeplinite pe teritoriul fiecărui stat tranzitat în parte; g) asigurarea sprijinului solicitat şi aprobat ca naţiune gazdă pentru executarea mişcării şi transportului forţelor armate străine pe teritoriul naţional.  +  Articolul 184Direcţia logistică, prin structura de specialitate, coordonează activităţile structurilor de mişcare şi transport responsabile pentru asigurarea trecerii frontierei de stat a României şi a frontierelor altor state prin: a) identificarea şi centralizarea cerinţelor de armonizare a cadrului legislativ existent în acest domeniu şi coordonarea activităţilor de elaborare a proiectelor de acte normative specifice, de către structurile responsabile; b) coordonarea implementării standardelor acceptate specifice trecerii frontierelor de stat; c) evaluarea modului de executare a activităţilor de structurile militare care au responsabilităţi pentru asigurarea trecerii frontierei de stat.  +  Articolul 185 (1) Secţia survol, relaţii şi reglementări aeronautice asigură obţinerea autorizărilor de survol necesare aeronavelor de stat înmatriculate în România, care urmează să execute zboruri internaţionale, precum şi eliberarea autorizărilor/avizelor de survol a spaţiului aerian al României de către aeronave de stat/civile înmatriculate în România sau în alt stat şi care transportă trupe, armament, muniţii, explozivi, materiale radioactive sau materiale periculoase. (2) Solicitările privind autorizările prevăzute la alin. (1) se înaintează Secţiei survol, relaţii şi reglementări aeronautice în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.16/2011 privind unele aprobări necesare pentru acordarea autorizărilor de survol/avizelor, pentru efectuarea zborurilor cu aeronave civile sau de stat în spaţiul aerian naţional. (3) Solicitările privind autorizările prevăzute la alin. (1) se înaintează Secţiei survol, relaţii şi reglementări aeronautice numai după obţinerea aprobării de desfăşurare, pe teritoriul naţional, a acţiunilor militare şi de participare a structurilor şi forţelor Ministerului Apărării Naţionale şi a celor ce aparţin forţelor armate străine, la acţiuni militare care presupun trecerea frontierei de stat a României. (4) Centrul naţional militar de comandă - CNMC, la propunerea CCM, asigură coordonarea activităţilor pentru intrarea în funcţiune a echipelor de legătură în punctele de îmbarcare/debarcare, constituite în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.78/2004*1), privind organizarea, pregătirea şi funcţionarea echipelor de legătură în aeroporturile de debarcare/îmbarcare şi porturile maritime de debarcare/ambarcare. Notă

    ──────────

    *1) Ordinul ministrului apărării nr. M.78/2004 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

    ──────────
     +  Articolul 186 (1) CCO sau Componenta de operaţii speciale, după caz, pe timpul activităţilor de planificare şi organizare a misiunilor, identifică principalele cerinţe privind trecerea frontierelor de stat şi asigură documentaţiile referitoare la condiţiile, facilităţile, regulile şi normele specifice, cerute pentru intrarea, ieşirea, staţionarea şi/sau tranzitarea teritoriului naţiunii gazdă şi a teritoriilor statelor aflate pe rutele de dislocare, susţinere şi redislocare a forţelor proprii. (2) În scopul facilitării trecerii frontierelor de stat de structurile şi forţele aflate sub comanda sa, CCO sau Componenta de operaţii speciale, după caz, execută următoarele: a) identifică cerinţele privind respectarea cadrului legal şi aprobările necesare pentru trecerea frontierei de stat a României, a statelor tranzitate şi a naţiunii gazdă; b) comunică structurilor militare care generează forţele şi care se dislocă, documentaţiile privind condiţiile, facilităţile, regulile şi normele specifice aplicate pentru intrarea, ieşirea, staţionarea şi/sau tranzitarea teritoriilor statelor aflate pe rutele de deplasare; c) transmite, cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea primului transport, Centrului de coordonare a mişcării sau Secţiei survol, relaţii şi reglementări aeronautice, documentaţiile necesare pentru întreprinderea demersurilor de obţinere a aprobărilor, corespunzător modurilor de transport şi rutelor de deplasare stabilite prin planurile de dislocare, susţinere şi redislocare aprobate; d) coordonează activităţile de întocmire a documentelor necesare efectuării formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei naţionale; e) elaborează propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal privind trecerea frontierelor de stat.  +  Articolul 187 (1) CCM şi structurile specializate din coordonare asigură informaţiile, detaliile şi sprijinul necesar, în domeniul său de responsabilitate, pentru trecerea frontierelor de stat. (2) CCM întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului naţiunii gazdă solicitat de forţele armate străine prin cererile de intrare, staţionare şi tranzitare a teritoriului, iar pentru solicitările care nu sunt în domeniul de responsabilitate, va informa, în timp oportun, structurile din Ministerul Apărării Naţionale responsabile de rezolvarea acestora.  +  Articolul 188 (1) CCM este punct de contact şi asigură interfaţa, la nivel naţional, cu structurile similare ale forţelor armate străine, comandamentele militare NATO şi ale UE, precum şi cu instituţiile şi autorităţile naţionale de vamă şi trecere a frontierei, privind aspectele de trecere a frontierei de stat a României, de structurile şi forţele proprii şi forţele armate străine. (2) Pentru sprijinul şi facilitarea trecerii frontierei de stat a României, frontierelor statelor tranzitate şi a naţiunii gazdă, de structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale, CCM execută următoarele: a) participă la elaborarea de proiecte de acte normative specifice pentru armonizarea cadrului legislativ existent în acest domeniu; b) participă la elaborarea cadrului legal privind trecerea frontierelor de stat; c) solicită, structurilor abilitate ale statelor tranzitate şi naţiunii gazdă, date privind prevederile legale pentru trecerea frontierei de stat; d) întreprinde demersurile necesare, conform solicitărilor şi documentaţiilor transmise de structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale, pentru obţinerea aprobărilor de intrare, ieşire şi/sau tranzitare a teritoriului statelor aflate pe rutele de deplasare; e) comunică structurilor abilitate ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, datele de executare a mişcărilor şi transporturilor planificate şi aprobate; f) centralizează cererile de tipizate necesare efectuării controlului vamal şi de trecere a frontierelor de stat primite de la categoriile de forţe ale armatei, le înaintează la CLI în vederea tipăririi, după care le distribuie la birourile transporturi militare teritoriale; g) asigură, la cerere, asistenţă de specialitate privind executarea controlului vamal şi de trecere a frontierelor naţionale; h) coordonează, prin structurile teritoriale de mişcare şi transport, activităţile în punctele de trecere a frontierei de stat a României, prilejuite de trecerea frontierei de structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale; i) asigură întocmirea şi transmiterea, la CNMC şi la celelalte structuri militare şi autorităţi abilitate, a rapoartelor specifice privind trecerea frontierei de stat a României de structuri şi forţele proprii; j) asigură schimbul de date şi informaţii pentru trecerea frontierelor cu structurile similare ale forţelor armate străine, comandamentelor militare NATO şi UE. (3) Pentru sprijinul şi facilitarea trecerii frontierei de stat a României de forţele armate străine, CCM execută următoarele: a) asigură, la cerere, documentaţii privind reglementările aplicate pentru trecerea frontierei de stat a României; b) întreprinde, corespunzător cererilor, demersurile pentru obţinerea aprobărilor de tranzitare a teritoriului României şi comunică solicitantului, structurilor militare şi autorităţilor civile naţionale implicate aprobările date în acest scop; c) coordonează asigurarea însoţirii şi pazei mişcărilor şi transporturilor forţelor armate străine pe teritoriul naţional, prin grija structurilor specializate ale Ministerului Apărării Naţionale; d) stabileşte personalul de specialitate, din structura proprie sau din cadrul structurilor teritoriale de mişcare şi transport, care să încadreze funcţiile repartizate în cadrul echipelor de legătură în punctele de îmbarcare/debarcare, conform cererilor; e) asigură şi transmite conform legii, datele şi termenele specifice pentru trecerea frontierei de stat a României. (4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, pentru trecerea frontierelor şi pentru asigurarea sprijinului solicitat, pe timpul tranzitului, prin cererile de obţinere a aprobării de tranzitare a teritoriului naţional, CCM execută următoarele: a) elaborează înţelegeri/protocoale de colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice implicate în executarea procesului de transport pentru efectuarea tranzitării; b) identifică şi stabileşte, de comun acord cu structurile militare responsabile, procedurile optime pentru furnizarea sprijinului solicitat pe timpul tranzitării; c) elaborează proceduri de operare. (5) În scopul asigurării rapide a datelor şi informaţiilor privind trecerea frontierelor, CCM constituie şi actualizează permanent, în format electronic, baza de date privind condiţiile de trecere a frontierelor de stat tranzitate de structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale.  +  Articolul 189 (1) Birourile transporturi militare teritoriale din subordinea CLI sunt structuri teritoriale de mişcare şi transport specializate care au următoarele atribuţii principale: a) sprijină executarea controlului vamal şi de trecere a frontierei de stat a României prin asigurarea personalului specializat, în serviciu permanent şi/sau temporar, în punctele de trecere a frontierei de stat situate pe căile de comunicaţie rutiere, feroviare, aeriene şi navale de pe raza de responsabilitate; b) asigură, la cerere, consultanţă şi sprijin de specialitate, privind trecerea frontierelor de stat, structurilor şi forţelor aflate pe raza de responsabilitate; c) asigură, la cerere, personal de specialitate, care să încadreze echipele de legătură în aeroporturile/porturile de îmbarcare/debarcare; d) asigură legătura şi schimbul de date şi informaţii specifice cu structurile teritoriale ale instituţiilor şi autorităţilor naţionale de vamă, trecere a frontierei şi ale Ministerului Transporturilor; e) ţin evidenţa şi distribuie formularele tipizate pentru efectuarea controlului vamal şi de trecere a frontierei de stat, conform cererilor structurilor militare aflate pe raza de responsabilitate. (2) În punctele de trecere a frontierei de stat a României, personalul de mişcare şi transport din cadrul structurilor de mişcare şi transport teritoriale, execută următoarele: a) asigură o legătură permanentă cu autorităţile ce funcţionează în cadrul punctului de trecere a frontierei; b) primeşte şi actualizează programul de transport al forţelor armate, specific punctului de trecere a frontierei de care este responsabil; c) confirmă apartenenţa personalului, tehnicii, echipamentelor şi materialelor militare sosite în punctul de trecere şi facilitează efectuarea formalităţilor de vamă şi de trecere a frontierei; d) avizează documentele de vamă şi de trecere a frontierei de stat, stabilite prin înţelegerile încheiate; e) transmite, structurilor de mişcare şi transport responsabile cu monitorizarea mişcării şi transporturilor forţelor armate pe teritoriul naţional, la cererea acestora, datele şi informaţiile necesare elaborării rapoartelor de monitorizare a mişcării şi transporturilor prin punctul de trecere a frontierei; f) furnizează, la cererea membrilor forţei şi cu aprobarea comandanţilor/şefilor direcţi, date şi informaţii suplimentare necesare execuţiei deplasării pe teritoriul naţional, altele decât cele transmise deja prin aprobarea de tranzitare.  +  Articolul 190 (1) Structurile de control al mişcării din compunerea unităţilor destinate pentru RSOM şi cele din compunerea Elementelor de Sprijin Naţional/National Sustainment Element - NSE, asigură sprijinul necesar şi facilitează efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei pentru structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale, în teatrele/zonele de operaţii. (2) Structurile RSOM şi NSE au următoarele îndatoriri: a) stabilesc legătura cu autorităţile şi structurile naţiunii gazdă, responsabile pentru efectuarea formalităţilor vamale şi de trecere a frontierei; b) se informează şi comunică, structurilor şi forţelor naţionale, documentaţiile cu reglementările legale privind trecerea frontierei statului gazdă şi modificările aduse acestora; c) asistă la efectuarea controlului vamal şi de trecere a frontierei pentru structurile şi forţele Ministerului Apărării Naţionale, în regimul stabilit prin înţelegerile încheiate; d) asistă la soluţionarea eventualelor litigii apărute în procesul efectuării formalităţilor de vamă şi trecere a frontierei; e) asigură efectuarea schimbului cerut de informaţii, elaborarea şi transmiterea rapoartelor şi informărilor cerute în acest scop.  +  Articolul 191 (1) Componentele statului major al unităţii colaborează pentru asigurarea cadrului necesar trecerii frontierelor de stat pentru forţele din unitate destinate participării la misiuni în afara teritoriului României. (2) Structura de personal se îngrijeşte de asigurarea: a) paşapoartelor personalului din compunerea forţelor angajate; b) formularului Ordin NATO de deplasare - NATO Travel Order şi completarea pentru folosire individuală şi/sau colectivă, corespunzător cerinţelor misiunii; c) listelor cu personalul care se deplasează, anexate la ordinele NATO de deplasare emise, dacă este cazul. (3) Structura de logistică, prin personalul/structura de mişcare şi transport, are următoarele îndatoriri: a) identifică şi stabileşte punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale statelor tranzitate şi naţiunii gazdă, corespunzător modurilor şi rutelor de transport stabilite prin planurile de mişcare aprobate, precum şi cerinţele privind efectuarea controlului vamal şi de trecere a frontierei în acestea; b) asigură formularele NATO 302 - NATO Form 302 şi declaraţiile vamale ce însoţesc aceste formulare, completate, corespunzător tehnicii, echipamentelor şi materialelor militare declarate pentru controlul vamal; c) întocmeşte listele de inventar a bunurilor materiale, care se anexează la formularele NATO 302, în limba română şi engleză, separat pentru cele destinate consumului pe timpul îndeplinirii misiunii. (4) Structurile şi compartimentele responsabile pentru activităţile financiar-contabile, juridice şi pentru instruire asigură: a) pregătirea membrilor forţelor privind cunoaşterea condiţiilor, facilităţilor, regulilor şi normelor cerute pentru intrarea, ieşirea, staţionarea şi/sau tranzitarea teritoriului statelor aflate pe rutele de deplasare; b) efectuarea operaţiunilor necesare în documentele de evidenţă materială; c) identificarea taxelor şi costurilor, precum şi efectuarea plăţilor aferente potrivit prevederilor legale în vigoare; d) solicitarea asistenţei de specialitate şi stabilirea legăturilor de comunicaţii necesare, cu personalul specializat din structurile de mişcare şi transport teritoriale, instituţiile şi autorităţile naţionale de vamă şi cele ale poliţiei de frontieră. (5) În punctele de trecere a frontierei, documentele pentru efectuarea controlului trecerii frontierei se prezintă de fiecare persoană din compunerea forţei, iar documentele pentru efectuarea controlului vamal se prezintă de personalul stabilit în acest scop.  +  Articolul 192 (1) Pentru asigurarea trecerii frontierelor de stat a personalului, tehnicii, echipamentelor şi materialelor din compunerea unităţilor subordonate, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de armă acţionează conform prevederilor art. 183. (2) Pentru asigurarea sprijinului cerut de marile unităţi şi unităţi din subordine, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentele de armă: a) asigură, la cererea unităţilor, documentaţiile privind condiţiile, facilităţile, regulile şi normele specifice stabilite pentru intrarea, ieşirea, staţionarea şi/sau tranzitarea teritoriului statelor aflate pe rutele de deplasare; b) asigură, la cererea partenerilor străini, asistenţa şi documentaţiile privind condiţiile, facilităţile, regulile şi normele privind trecerea frontierei de stat a României, pe timpul activităţilor de planificare, organizare şi desfăşurare a activităţilor militare comune, pe teritoriul naţional; c) asigură, la cerere, prin grija structurilor specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, paza şi însoţirea mişcărilor şi transporturilor la şi de la activităţi militare organizate pe teritoriul naţional, aflate în responsabilitatea sa; d) stabilesc, în cooperare cu CCM, punctele de trecere a frontierei de stat şi birourile vamale de intrare/ieşire unde se execută controlul vamal şi de trecere a frontierei al forţelor participante la activităţile militare comune, organizate pe teritoriul naţional; e) solicită, anual, CCM asigurarea cantităţilor de formulare tipizate de vamă şi de trecere a frontierei, corespunzător nevoilor proprii, marilor unităţi şi unităţilor din subordine. (3) Pentru asigurarea în timp operativ a datelor şi informaţiilor solicitate de marile unităţi şi unităţile militare din zona de responsabilitate, structurile de mişcare şi transport, la toate nivelurile ierarhice, în funcţie de misiuni, constituie baze de date proprii privind condiţiile de trecere a frontierelor statelor aflate pe rutele de deplasare preconizate, pe care le vor actualiza permanent cu date solicitate de la CCM.  +  Articolul 193 (1) Militarul cu cel mai înalt grad, denumit în continuare SNR, dintre militarii români ce încadrează posturi în unităţi sau structuri multinaţionale asigură formularul Ordin NATO de deplasare - NATO Travel Order pentru personalul român care execută, frecvent, misiuni ce presupun asigurarea în timp scurt a ordinului de deplasare NATO. (2) Formularul în forma prevăzută în documentele naţionale, se tipăreşte pe hârtie albă format A. 4 şi se înregistrează într-un registru de evidenţă electronic. (3) Numărul de înregistrare va fi format din iniţialele ROSNR, urmat de iniţialele unităţii sau structurii, data emiterii şi numărul din registru de evidenţă electronică.  +  Articolul 194Responsabilităţile naţiunii gazdă, aplicabile de statele membre NATO sau partenere, sunt următoarele: a) conduce planificarea RSOM, în paralel cu dezvoltarea MNDDP, concentrându-se pe planificarea capacităţii, în coordonare cu Comandamentul Forţelor Întrunite/Joint Force Command - JFC; b) notifică naţiunile expeditoare asupra tipului, informaţiilor conţinute, formatul şi structurile cărora trebuie transmise documentele necesare pentru trecerea frontierelor; c) constituie un centru de coordonare a mişcării naţional - NMCC care va aproba, controla şi coordona transporturile aeriene, maritime şi terestre pe teritoriul său, pentru implementarea planului RSOM. NMCC trebuie să aibă versiunea finală a MNDDP în scopul îndeplinirii misiunii; d) prin compararea indicativului numeric din Planul Detaliat de Dislocare - DDP cu notificarea de mişcare, NMCC sau punctul de contact are acces la informaţiile necesare pentru pregătirea/implementarea RSOM.  +  Articolul 195În situaţia în care România îndeplineşte rolul de naţiune lider, este solicitată şi acceptă să execute misiuni specifice de mişcare şi transport cum ar fi servicii portuare, aceasta stabileşte un contact strâns cu NMCC şi cu autorităţile competente. Serviciile executate trebuie să cuprindă dana/poarta/staţia de cale ferată alocată, activităţile de descărcare/manipulare, asistenţa în formalităţile vamale etc.  +  Articolul 196Comandamentul Aliat pentru Operaţii - ACO, prin AMCC, coordonează şi combină DDPs într-un MNDDP, pe care îl distribuie naţiunilor expeditoare, comandamentelor Forţei de reacţie NATO/NATO Response Force - NRF sau Grupării de forţe întrunite/Combined Joint Task Force - CJTF, în scopul autorizării planificării şi executării RSOM.  +  Articolul 197În situaţia participării la misiuni în cadrul NRF, CJTF sau Statului Major Întrunit pentru Controlul Mişcării în Teatru/Joint Theatre Movement Staff - JMTS, personalul de mişcare şi transport execută următoarele: a) recomandă, comenzii strategice, schimbările necesare privind dislocarea forţei şi redislocarea; b) coordonează problematica de mişcare şi transport din zona de operaţii întrunite cu NMCCs ale naţiunilor gazdă, Elementul Naţional de Sprijin/National Support Element - NSE şi AMCC.
     +  Secţiunea a 3-a Sprijinul acordat de instituţiile şi autorităţile publice naţionale pentru asigurarea şi facilitarea trecerii frontierei de stat a României