DECIZIE nr. 102 din 25 februarie 2016referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 25 mai 2016



        Augustin Zegrean - preşedinte    Valer Dorneanu - judecător    Petre Lăzăroiu - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Simona-Maya Teodoroiu - judecător    Tudorel Toader - judecător    Andreea Costin - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe în Dosarul nr. 24.677/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.128D/2015.2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Remus Ciuraru, din Baroul Bucureşti, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine admiterea acesteia. În acest sens arată că legiuitorul nu a pus de acord textul de lege criticat cu noul Cod de procedură penală, aducându-se astfel o gravă atingere dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Susţine că, dacă prin noul Cod de procedură penală este dezincriminată fapta de vătămare corporală din culpă ce a produs victimei o vătămare ce necesită îngrijiri medicale de până la 90 de zile, aceasta nu mai constituie cauză penală. Or, victima este dezavantajată din acest punct de vedere prin prisma formei de vinovăţie a autorului faptei şi a încadrării din punct de vedere medico-legal al leziunilor. Mai arată că prin constatarea neconstituţionalităţii textului de lege criticat trebuie avute în vedere toate acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau din vătămări ale integrităţii psihice. Depune note scrise.4. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că, faţă de Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, excepţia de neconstituţionalitate este devenită inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 23 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 24.677/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de chemare în judecată prin care se solicită despăgubiri reprezentând daune materiale şi morale ca urmare a vătămării sale corporale în urma unui accident rutier.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale prin limitarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai a despăgubirilor civile pentru prejudicii materiale şi morale ce decurg din cauze penale, iar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, fapte prin care se aduce atingere unor valori supreme ocrotite de Constituţie, cum sunt dreptul la integritate fizică şi psihică, protejate prin vechea lege penală, au fost incriminate diferenţiat, astfel încât multe situaţii în care aceste valori au fost lezate au rămas în afara reglementării penale. Astfel, dispoziţiile legale criticate au devenit incomplete şi limitative, încălcând prevederile Constituţiei.7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât textul legal criticat, aplicabil cererilor de chemare în judecată introduse pe rolul instanţelor judecătoreşti după data intrării sale în vigoare, conduce la excluderea de la beneficiul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor prin care se solicită despăgubiri civile şi morale pentru repararea prejudiciilor ce sunt consecinţa unor evenimente care la momentul producerii lor erau prevăzute şi sancţionate de legea penală, dar a intervenit dezincriminarea lor ulterioară. Această împrejurare este de natură să conducă la o inegalitate de tratament între persoanele astfel lezate, care, sesizând instanţa civilă anterior dezincriminării faptei penale, au fost exonerate de plata taxei judiciare de timbru şi, pe de altă parte, victimele unei infracţiuni care au formulat cererea de chemare în judecată ulterior intrării în vigoare a legii de depenalizare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, din moment ce art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare este aplicabil şi situaţiilor în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi. În concluzie apreciază că se impune aplicarea unui tratament egal sub aspectul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor referitoare la drepturi ce decurg din fapte prevăzute de legea penală ca fiind infracţiuni la data la care au fost săvârşite.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 387 din 27 mai 2015.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;".13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 privind statul român şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.15. Curtea a reţinut, prin decizia precitată, paragraful 21, că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care constituia infracţiune la data săvârşirii, dar care nu mai face obiectul acţiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care au fost efectuate urmărirea penală şi judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia, în situaţii egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. Aşadar, Curtea a reţinut aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie, având în vedere că textul criticat consacră o excludere de la acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a persoanelor care au suferit un prejudiciu material/moral decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, este prevăzută ca infracţiune. Or, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, atunci nu există niciun motiv rezonabil pentru care persoana vătămată prin săvârşirea unei fapte care la data comiterii sale constituia infracţiune, dar cauza a fost clasată motivat de dezincriminarea infracţiunii respective, să nu beneficieze de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru promovarea unei acţiuni pentru recuperarea prejudiciului civil cauzat. Prin urmare, durata cercetării penale sau, după caz, a procesului şi finalizarea acestora depind adesea de o serie de factori cum sunt data producerii faptei, gradul de operativitate a organelor de cercetare penală sau judiciare, incidente legate de administrarea probelor sau întocmirea expertizelor, îndeplinirea procedurii de citare, complexitatea cazului, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi alte împrejurări care pot să întârzie soluţionarea cauzei. De asemenea, în numeroase situaţii, durata cauzelor şi, în consecinţă, data rămânerii definitive a hotărârilor nu depind numai de atitudinea persoanei, ci se datorează şi unor alte circumstanţe, care ţin de organizarea justiţiei şi de gradul de încărcare a rolurilor instanţelor judecătoreşti.16. De asemenea, Curtea a mai reţinut, la paragraful 22 din decizia menţionată, că acţiunea civilă în recuperarea prejudiciului cauzat de o faptă care la data săvârşirii constituia infracţiune este supusă dispoziţiilor procedural comune, ceea ce impune justiţiabililor aflaţi în aceeaşi situaţie un tratament juridic diferenţiat, care se concretizează în cheltuieli de judecată suplimentare care includ şi taxele judiciare de timbru.17. În consecinţă, Curtea a constatat neconstituţionalitatea situaţiei de discriminare în care se află justiţiabilii, ceea ce echivalează cu acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru reglementată de art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.18. Referitor la susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia textul legal criticat ar trebui să se refere la toate acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau din vătămări ale integrităţii psihice, Curtea reţine că prin acestea se tinde la adăugarea unui motiv distinct de scutire de la plata taxei judiciare de timbru. Or, aceasta este o operaţiune ce intră în sfera atribuţiilor legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituţie. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, Curtea Constituţională nu are competenţa de a modifica sau completa normele legale.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe în Dosarul nr. 24.677/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2016.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

    AUGUSTIN ZEGREAN

    Magistrat-asistent,

    Andreea Costin
    -----