NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 13 ianuarie 2016



     +  Titlul I Dispoziții generale  +  Capitolul I Definiții  +  Secţiunea 1 Activitatea independentă1. (1) În aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), se are în vedere ca raportul juridic încheiat între părți să conțină, în mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților, astfel încât să nu rezulte existența unei relații de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește desfășurarea activității. La încadrarea unei activități ca activitate independentă, părțile vor avea în vedere ca raportul juridic încheiat să reflecte conținutul economic real al tranzacției/activității.(2) Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfășurare a activității, precum și programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le desfășoară.(3) Persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității.(4) Riscurile asumate de prestator pot fi de natură profesională și economică, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp și cu cele mai mici costuri la variațiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității.(5) În desfășurarea activității persoana fizică utilizează predominant bunurile din patrimoniul afacerii.  +  Secţiunea a 2-a Persoane afiliate2. (1) În scopul aplicării prevederilor art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabilește faptul că, atât din punct de vedere faptic cât și legal, prin utilizarea informațiilor și/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are capacitatea de decizie asupra activității persoanei juridice vizate, prin încheierea de tranzacții cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiași administrator/personal de conducere sau că persoana de conducere din cadrul persoanei juridice este acționar sau administrator în cadrul persoanei juridice vizate.Pentru justificarea controlului exercitat în mod efectiv sunt luate în considerare contractele încheiate între persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de muncă sau de prestări de servicii.(2) Prevederile art. 7 pct. 26 lit. d) din Codul fiscal stabilesc o relație de afiliere între două persoane juridice pentru cazul în care o persoană terță deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua.  +  Secţiunea a 3-a Definiția sediului permanent3. (1) În aplicarea prevederilor art. 8 din Codul fiscal, sintagma "loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea" acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalații utilizate pentru desfășurarea activității nerezidentului, indiferent dacă acestea sunt ori nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate există și dacă nerezidentul dispune doar de un spațiu, nefiind necesare clădiri pentru desfășurarea activității sale. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalațiile sunt deținute în proprietate, sunt închiriate ori se găsesc în alt fel la dispoziția nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarabă în piață sau poate fi situat în clădirea unei alte societăți, atunci când un nerezident are în permanență la dispoziție clădirea sau părți ale acesteia.(2) Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziția sa un spațiu utilizat pentru activități economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun înscris prin care să se facă referință la dreptul de utilizare a respectivului spațiu.(3) Deși nu este necesar niciun înscris prin care să se facă referință la dreptul de utilizare a respectivului spațiu, pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent, simpla prezență a unui nerezident într-o anumită locație nu înseamnă că locația respectivă se găsește la dispoziția acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de următoarele situații în care reprezentanți ai unui nerezident sunt prezenți în spațiile unei alte societăți:a) Un vânzător care își vizitează cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi și se întâlnește cu directorul de achiziții sau persoana care ocupă o funcție similară în biroul acestuia. În acest caz, clădirea clientului nu se află la dispoziția societății pentru care lucrează vânzătorul și nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfășoară activitățile nerezidentului. Cu toate acestea, în funcție de situația existentă, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera că există un sediu permanent.b) Un angajat al unei societăți căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze un birou în sediul unei alte societăți pentru a asigura respectarea de către societatea din urmă a obligațiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfășoară activități legate de obiectul primei societăți, iar biroul ce se găsește la dispoziția sa în sediul celeilalte societăți va constitui un sediu permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la dispoziția sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un "loc de activitate" și dacă activitățile efectuate acolo nu intră în categoriile de activități precizate la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.c) O societate de transport rutier care folosește zilnic, o perioadă limitată, o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a livra mărfuri achiziționate de acel client. În acest caz, nu se consideră că societatea de transport rutier are acel loc la dispoziția sa pentru a fi considerat sediu permanent.d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o clădire de birouri ce aparține principalului lui client. În acest caz, prezența zugravului în acea clădire de birouri în care își desfășoară activitatea, respectiv zugrăvește, constituie un sediu permanent al zugravului.(4) Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situațiile în care activitățile economice sunt desfășurate într-o anumită locație ce este la dispoziția societății în acest scop. Astfel, se va considera că o societate angajată pentru pavarea unui drum își desfășoară activitatea "prin" locația în care are loc activitatea.(5) Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel încât să existe o legătură între locul de activitate și un anumit punct geografic. Nu este importantă perioada de timp în care o societate a unui stat contractant operează în celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă că echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul să rămână într-un anumit loc. Dacă există mai multe locuri de activitate și dacă celelalte condiții ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se consideră că există un singur loc de activitate atunci când o anumită locație, în interiorul căreia sunt deplasate activitățile, poate fi identificată ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial și geografic, în ceea ce privește activitatea respectivă. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:a) O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activitățile pot fi deplasate dintr-o locație în alta în interiorul acelei mine, deoarece mina respectivă constituie o singură unitate geografică și comercială din punct de vedere al activității miniere. Un "hotel de birouri" în care o firmă de consultanță închiriază în mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firmă, deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanță. O stradă pietonală, o piață deschisă sau un târg în care își fixează standul un comerciant reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant.b) Faptul că activitățile pot fi desfășurate într-o zonă geografică limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucrează succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai mulți clienți diferiți, într-o clădire de birouri, fără să existe contract pentru zugrăvirea întregii clădiri, clădirea nu este considerată ca unic loc de activitate. Dacă însă un zugrav efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect și clădirea în ansamblul său este un singur loc de activitate pentru lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial și geografic.c) O zonă în care activitățile sunt desfășurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial și care nu întrunește aceleași condiții din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucrează în diferite sucursale din locații diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesională a angajaților unei bănci, fiecare sucursală este considerată separat. Dacă însă respectivul consultant se deplasează dintr-un birou în altul în cadrul aceleiași sucursale, se va considera că el rămâne în același loc de activitate. Locația unică a sucursalei se încadrează în condiția de tot unitar din punct de vedere geografic, situație care lipsește în cazul în care consultantul se deplasează între sucursale aflate în locații diferite.(6) Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent dacă acel loc de activitate are permanență. Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de activitate a fost menținut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în cazul activităților a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinație cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un număr de ani.Un loc de activitate poate totuși să constituie un sediu permanent, chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp. Astfel:a) Întreruperile temporare de activitate nu determină încetarea existenței sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp, dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natură strict temporară.b) Situațiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societăți conduse de aceeași persoană sau de persoane asociate.c) Atunci când un loc de activitate care a fost la început conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurtă, încât nu constituia sediu permanent, dar a fost menținut mai mult, devine un loc fix de activitate și se transformă retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înființarea sa, chiar dacă a existat doar pe o perioadă scurtă de timp, dacă acesta a fost lichidat înainte de termen datorită unor situații deosebite, cum ar fi eșecul investiției.(7) Pentru ca un loc de activitate să constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizează trebuie să își desfășoare integral sau parțial activitățile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanentă în sensul că nu există întreruperi ale operațiunilor, ci operațiunile trebuie desfășurate cu regularitate.(8) Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau științifice, clădirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile și alte proprietăți similare, sunt închiriate sau acordate în leasing unor terți printr-un loc fix de activitate menținut de o persoană juridică străină în România, această activitate va conferi locului de activitate caracterul de sediu permanent. Același lucru este valabil și atunci când printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o persoană juridică străină închiriază sau acordă în leasing utilaje, echipamente, clădiri sau proprietăți necorporale unei societăți din România fără ca pentru această închiriere să mențină un loc fix de activitate, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietățile necorporale închiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu condiția ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este și cazul când locatorul furnizează personal, ulterior instalării, pentru a opera echipamentul, cu condiția ca responsabilitatea acestuia să fie limitată la operarea și întreținerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea și controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilități mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările în care va fi utilizat echipamentul, sau dacă operează, asigură service, inspectează și întreține echipamentul sub responsabilitatea și controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăși simpla închiriere a echipamentului și poate constitui o activitate antreprenorială. În acest caz se consideră că există un sediu permanent dacă este îndeplinit criteriul permanenței.(9) Activitatea unei societăți este desfășurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat într-o relație de angajare retribuită cu societatea. Acest personal include angajați și alte persoane care primesc instrucțiuni de la societate ca agenți dependenți. Prerogativele acestui personal în relațiile sale cu terții sunt irelevante. Nu are nicio importanță dacă agentul dependent este autorizat sau nu să încheie contracte, dacă lucrează la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat și dacă activitatea societății este desfășurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitățile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea și întreținerea acestui echipament. Deci, mașinile cu câștiguri, automatele cu vânzare și celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat în celălalt stat constituie un sediu permanent în funcție de desfășurarea de către societate și a altor activități în afară de instalarea inițială a mașinilor. Nu există un sediu permanent atunci când societatea doar instalează mașinile și apoi le închiriază altor societăți. Un sediu permanent există atunci când societatea care instalează mașinile se ocupă pe cont propriu și de operarea acestora și de întreținerea lor. Același lucru este valabil și atunci când mașinile sunt operate și întreținute de un agent dependent al societății.(10) Un sediu permanent există imediat ce societatea începe să își desfășoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregătește activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înființat de către societate nu trebuie luată în calcul, cu condiția ca această activitate să difere substanțial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va înceta să existe odată cu renunțarea la locul fix de activitate sau odată cu încetarea oricărei activități desfășurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele și măsurile ce au legătură cu activitățile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate, cum ar fi finalizarea tranzacțiilor curente, întreținerea și repararea utilajelor. O întrerupere temporară a operațiunilor nu poate fi privită însă ca o încetare a activității. Dacă locul fix de activitate este închiriat unei alte societăți, acesta va servi numai activităților acelei societăți, nu și activităților locatorului. Sediul permanent al locatorului încetează să existe, cu excepția situațiilor în care acesta continuă să își desfășoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.(11) Deși o locație în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în țara în care este situat, trebuie făcută o distincție între un computer, ce poate fi instalat într-o locație astfel încât în anumite condiții poate constitui sediu permanent, și datele și software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezintă o combinație de software și date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locație care să poată constitui un "loc de activitate" și nu există "un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utilaje" în ceea ce privește software-ul și datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web și prin intermediul căruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locație fizică și locația fizică poate constitui un "loc fix de activitate" al societății care operează serverul.(12) Distincția dintre site-ul web și serverul pe care acesta este stocat și utilizat este importantă, deoarece societatea care operează serverul poate fi diferită de societatea care desfășoară activități prin site-ul web. Este frecventă situația ca un site web prin care o societate desfășoară activități să fie găzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Deși onorariile plătite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea spațiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul și datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul și locația acestuia nu sunt la dispoziția societății, chiar dacă respectiva societate a putut să stabilească că site-ul său web va fi găzduit pe un anumit server dintr-o anumită locație. În acest caz, societatea nu are nicio prezență fizică în locația respectivă, deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri nu se poate considera că respectiva societate a dobândit un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. În cazul în care societatea care desfășoară activități printr-un site web are serverul la dispoziția sa, aceasta deține în proprietate sau închiriază serverul pe care este stocat și utilizat site-ul web și operează acest server, locul în care se află serverul constituie un sediu permanent al societății, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții ale art. 8 din Codul fiscal.(13) Computerul într-o anumită locație poate constitui un sediu permanent numai dacă îndeplinește condiția de a avea un loc fix de activitate. Un server trebuie să fie amplasat într-un anumit loc, pentru o anumită perioadă de timp, pentru a fi considerat loc fix de activitate.(14) Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăți este desfășurată integral sau parțial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz dacă datorită acestui echipament societatea are la dispoziție facilități acolo unde sunt îndeplinite funcțiile de activitate ale societății.(15) Atunci când o societate operează un computer într-o anumită locație, poate exista un sediu permanent, chiar dacă nu este necesară prezența niciunui angajat al societății în locația respectivă pentru a opera computerul. Prezența personalului nu este necesară pentru a se considera că o societate își desfășoară activitățile parțial sau total într-o locație, atunci când nu se impune prezența personalului pentru a desfășura activități în acea locație. Această situație se aplică comerțului electronic în aceeași măsură în care se aplică și altor activități în care echipamentul funcționează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.(16) Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera că există un sediu permanent atunci când operațiunile de comerț electronic desfășurate prin computer într-o anumită locație dintr-o țară sunt limitate la activitățile pregătitoare sau auxiliare descrise în art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activități efectuate într-o astfel de locație intră sub incidența art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, ținând seama de diversele funcții îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitățile pregătitoare sau auxiliare includ în special:a) furnizarea unei legături de comunicații - foarte asemănătoare cu o linie telefonică - între furnizori și clienți;b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;c) transmiterea informațiilor printr-un server-oglindă în scopuri de securitate și eficiență;d) culegerea de date de piață pentru societate;e) furnizarea de informații.(17) Există un sediu permanent când aceste funcții constituie partea esențială și semnificativă a activității de afaceri a societății sau când alte activități principale ale societății sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societății, întrucât aceste funcții depășesc activitățile prevăzute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.(18) Activitățile principale ale unei anumite societăți depind de natura activității de afaceri desfășurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul găzduirii site-urilor web sau a altor aplicații pentru alte societăți. Pentru acești furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienților reprezintă o componentă a activității comerciale care nu este considerată o activitate pregătitoare sau auxiliară.În cazul unei societăți denumite "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vânzarea de produse prin internet și nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locație nu este suficientă pentru a concluziona că activitățile desfășurate în acel loc sunt mai mult decât activități pregătitoare și auxiliare. Într-o astfel de situație trebuie să se analizeze natura activităților desfășurate din perspectiva activității derulate de societate. Dacă aceste activități sunt strict pregătitoare sau auxiliare față de activitatea de vânzare de produse pe internet și locația este utilizată pentru a opera un server ce găzduiește un site web care este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informații potențialilor clienți, se aplică art. 8 alin. (4) din Codul fiscal și locația nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcțiile tipice aferente vânzării sunt realizate în acea locație, cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea plății și livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activități nu pot fi considerate strict pregătitoare sau auxiliare.(19) Unui furnizor de servicii internet care oferă serviciul de a găzdui pe server site-urile web ale altor societăți nu-i sunt aplicate prevederile art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerați agenți ai societăților cărora le aparțin site-urile web, nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societăți și nu încheie în mod obișnuit astfel de contracte, ei sunt considerați agenți cu statut independent ce acționează conform activității lor obișnuite, lucru evidențiat și de faptul că ei găzduiesc site-uri web pentru societăți diferite. Întrucât site-ul web prin care o societate își desfășoară activitatea nu este în sine o "persoană", conform definiției prevăzute la art. 7 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent, în virtutea faptului că site-ul web este un agent al societății, în sensul acelui alineat.(20) Prin sintagma "orice alte activități" din art. 8 alin. (8) din Codul fiscal se înțelege serviciile prestate în România, care generează venituri impozabile.(21) Atunci când nu este încheiat contract în formă scrisă, se înregistrează documentele care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul României: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piață sau orice alte documente corespunzătoare.  +  Capitolul II Reguli de aplicare generală  +  Secţiunea 1 Reguli pentru reîncadrarea tranzacțiilor/activităților4. În sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzacție fără scop economic se înțelege orice tranzacție/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri și care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situație fiscală mai favorabilă. În situația reîncadrării formei unei tranzacții/activități pentru ajustarea efectelor fiscale se aplică regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor și a contribuțiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.  +  Secţiunea a 2-a Reguli pentru aplicarea principiului valorii de piață5. (1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, la ajustarea/estimarea prețului de piață al tranzacțiilor se utilizează metoda cea mai adecvată dintre următoarele:a) metoda comparării prețurilor, care se bazează pe compararea prețului tranzacției analizate cu prețurile practicate de alte entități independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între persoane afiliate, prețul de piață este acel preț pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condițiile existente pe piețe, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantități comparabile, în același punct din lanțul de producție și de distribuție și în condiții comparabile de livrare și de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piață se poate recurge la compararea internă a prețurilor utilizate de persoana juridică vizată în tranzacțiile cu persoane independente sau la compararea externă a prețurilor utilizate în tranzacții convenite între persoane independente. În cazul în care cantitățile nu sunt comparabile, se utilizează prețul de vânzare pentru mărfurile și serviciile identice sau similare, vândute în cantități diferite. Pentru aceasta, prețul de vânzare se corectează cu diferențele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferența de cantitate;b) metoda cost plus, care se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de produse, mărfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeași metodă de calcul pe care persoana care face transferul își bazează și politica de stabilire a prețurilor față de persoane independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, prețul de piață al tranzacției controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la costuri. În cazul în care produsele, mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul și activitățile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Profitul care majorează costurile furnizorului într-o tranzacție controlată va fi stabilit în mod corespunzător prin referință la marja de profit utilizată de un furnizor independent în tranzacții comparabile;c) metoda prețului de revânzare, prin care prețul pieței este determinat pe baza prețului de revânzare al produselor și serviciilor către entități independente, diminuat cu cheltuielile de distribuție, alte cheltuieli ale contribuabilului și o marjă de profit. Această metodă se aplică pornindu-se de la prețul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este revândut unei persoane independente. Acest preț este redus cu o marjă brută corespunzătoare, denumită marja prețului de revânzare, reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului își acoperă cheltuielile de vânzare și alte cheltuieli de operare în funcție de operațiunile efectuate, luând în considerare activele utilizate și riscul asumat, și să realizeze un profit corespunzător. În acest caz, prețul de piață pentru transferul bunului între persoane afiliate este prețul care rămâne după scăderea marjei și după ajustarea cu alte costuri asociate achiziționării produsului. Marja prețului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzacție controlată poate fi determinată prin referință la marja profitului de revânzare pe care același ultim vânzător o câștigă pentru bunurile procurate și vândute în cadrul tranzacțiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza și marja profitului ultimei vânzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacții necontrolate comparabile. La stabilirea valorii marjei prețului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:(i) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea inițială și revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piață în ceea ce privește cheltuielile, ratele de schimb valutar și inflația;(ii) modificările survenite în starea și gradul de uzură al bunurilor ce fac obiectul tranzacției, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;(iii) dreptul exclusiv al revânzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influența decizia asupra unei schimbări a marjei de preț. Metoda prețului de revânzare este utilizată în cazul în care persoana care revinde nu majorează substanțial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizată și atunci când, înainte de revânzare, bunurile sunt nesemnificativ prelucrate și, în aceste circumstanțe, se poate stabili marja adecvată;d) metoda marjei nete, implică calcularea marjei nete a profitului, obținută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacții cu persoane afiliate, și estimarea acestei marje pe baza nivelului obținut de către aceeași persoană în tranzacții cu persoane independente sau pe baza marjei obținute în tranzacții comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparații între anumiți indicatori financiari ai persoanelor afiliate și aceiași indicatori ai persoanelor independente care activează în cadrul aceluiași domeniu de activitate. În efectuarea comparației este necesar să se ia în considerare diferențele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile, avându-se în vedere factori cum sunt: competitivitatea persoanelor și a bunurilor echivalente pe piață, eficiența și strategia de management, poziția pe piață, diferența în structura costurilor, precum și nivelul experienței în afaceri;e) metoda împărțirii profitului presupune estimarea profitului obținut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacții și împărțirea acestor profituri între persoanele afiliate, proporțional cu profitul care ar fi fost obținut de către persoane independente. Aceasta se folosește atunci când tranzacțiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente, astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacții comparabile. Împărțirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate și a costurilor suportate în urma uneia sau mai multor tranzacții de către fiecare persoană. Profiturile trebuie împărțite astfel încât să reflecte funcțiile efectuate, riscurile asumate și activele folosite de către fiecare dintre părți;f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind prețurile de transfer emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu amendamentele, modificările și completările ulterioare.(2) În cazul comparării tranzacțiilor dintre persoane afiliate și cele independente se au în vedere:a) diferențele determinate de particularitățile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzacțiilor comparabile, în măsura în care aceste particularități influențează prețul de piață al obiectului respectivei tranzacții;b) funcțiile îndeplinite de persoane în tranzacțiile respective.(3) La analiza funcțiilor persoanelor participante într-o tranzacție vor fi avute în vedere: importanța economică a funcțiilor îndeplinite de fiecare participant, împărțirea riscurilor și a responsabilităților între părțile ce participă la tranzacție, volumul resurselor angajate, al utilajelor și echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.(4) La stabilirea prețului de piață al tranzacțiilor dintre persoane afiliate se folosește una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele elemente:a) metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite prețurile supuse liberei concurențe pe piețe comparabile din punct de vedere comercial;b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcționarea efectivă a persoanelor afiliate implicate în tranzacții supuse liberei concurențe;c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obținerii comparabilității;d) circumstanțele cazului individual;e) activitățile desfășurate efectiv de diferitele persoane afiliate;f) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieței și ale activității contribuabilului;g) documentația care poate fi pusă la dispoziție de către contribuabil.(5) Circumstanțele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea prețului de piață sunt:a) tipul, starea, calitatea, precum și gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor și serviciilor transferate;b) condițiile pieței pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane independente;c) activitățile desfășurate și stadiile din lanțul producției și distribuției ale entităților implicate;d) clauzele cuprinse în contractele de transfer privind: obligațiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanțiile acordate, asumarea riscului;e) în cazul unor relații de transfer pe termen lung, avantajele și riscurile legate de acestea;f) condițiile speciale de concurență.(6) În aplicarea metodelor se iau în considerare datele și documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul. În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă părți terțe independente țin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare.(7) În aplicarea metodelor se iau în considerare aranjamente financiare speciale, cum sunt: condiții de plată sau facilități de credit pentru client diferite de practica comercială obișnuită. De asemenea, în cazul furnizării de către client de materiale sau de servicii auxiliare, la determinarea prețului de piață trebuie să se ia în considerare și acești factori.(8) La aplicarea metodelor nu se iau în considerare prețurile care au fost influențate de situații competitive speciale, cum ar fi:a) prețuri practicate pe piețe speciale închise, unde aceste prețuri sunt stabilite diferit de condițiile de pe piața din care se face transferul;b) prețuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piață;c) prețuri care sunt influențate de reglementările autorităților publice.(9) Atunci când se stabilește prețul de piață al serviciilor în cadrul tranzacțiilor dintre persoane afiliate, autoritățile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacție în condițiile stabilite de persoanele afiliate, luând în considerare tarifele obișnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii, cum sunt: transport, asigurare. În cazul în care nu există tarife comparabile se folosește metoda "cost plus".(10) În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmează să beneficieze de pe urma publicității făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporțional cu beneficiul. La calculul rezultatului fiscal, autoritățile fiscale estimează cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporțional cu beneficiile câștigate de aceste persoane din publicitate.Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază și o persoană afiliată, se presupune că prima persoană a furnizat celei de-a doua persoane servicii comerciale, proporțional cu natura și sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentă. Pentru a stabili mai clar proporțiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoană cu publicitatea, de care beneficiază două sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare piețele pe care s-a făcut publicitatea și cota de piață a respectivelor persoane afiliate în vânzările de bunuri și servicii cărora li s-a făcut reclama. În situația în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana afiliată.(11) Când un contribuabil acordă un împrumut/credit unei persoane afiliate sau atunci când acesta primește un astfel de împrumut/credit, indiferent de scopul și destinația sa, prețul pieței pentru asemenea serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiții comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului. În cazul serviciilor de finanțare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:a) dacă împrumutul dat este în interesul desfășurării activității beneficiarului și a fost utilizat în acest scop;b) dacă a existat o schemă de distribuție a profitului.Încadrarea împrumutului în schema de distribuție a profitului se va efectua dacă la data acordării împrumutului nu se așteaptă în mod cert o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conține clauze defavorabile pentru plătitor.Atunci când se analizează cheltuielile/veniturile cu dobânda, trebuie luate în considerare: suma și durata împrumutului, natura și scopul împrumutului, garanția implicată, valuta implicată, riscurile de schimb valutar și costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum și alte circumstanțe de acordare a împrumutului.Raportarea condițiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile și în aceeași zonă valutară de o persoană independentă. De asemenea, trebuie să se țină seama de măsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărți riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mențin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala împrumutătorului.În cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri și de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică comercială obișnuită sau dacă părțile care fac tranzacția cer dobândă acolo unde, în tranzacții comparabile, bunurile și serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiză se au în vedere și la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.(12) Atunci când se stabilește prețul de piață al drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul tranzacțiilor dintre persoane afiliate, autoritățile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacție în condițiile stabilite de persoane afiliate.În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licențelor, know-how și altele de aceeași natură, costurile folosirii proprietății nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii și dacă sunt incluse în prețul acestora.(13) În cazul serviciilor de administrare și conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele:a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanță sau funcții similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societății-mamă, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remunerație pentru aceste activități, în măsura în care baza lor legală este relația juridică ce guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entități. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de entități furnizează în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în prețul bunurilor și în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare și serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o filială care folosește aceste servicii luând în considerare relația juridică dintre ele, numai pentru propriile condiții, ținând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă;b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existență a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.(14) Ajustarea/Estimarea evidențelor, realizată de autoritatea fiscală în scopul reflectării principiului valorii de piață a produselor, mărfurilor și serviciilor, se efectuează și la cealaltă persoană afiliată.Pentru ajustări/estimări efectuate între persoane române afiliate se aplică și procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane române afiliate stabilită, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (Codul de procedură fiscală), iar pentru ajustări/estimări efectuate între persoane române afiliate cu persoane nerezidente se aplică și procedura amiabilă stabilită potrivit Codului de procedură fiscală.(15) Ajustarea/Estimarea prețurilor de transfer, pentru a reflecta principiul valorii de piață în cadrul tranzacțiilor derulate între persoane al produselor, mărfurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacției, va fi efectuată de organele de inspecție fiscală la nivelul tendinței centrale a pieței. Tendința centrală a pieței va fi considerată valoarea mediană a intervalului de comparare a indicatorilor financiari ai societăților/tranzacțiilor comparabile identificate sau în situația în care nu se găsesc suficiente societăți/tranzacții comparabile, pentru a putea stabili un interval de comparabilitate, se vor identifica cel mult trei societăți sau tranzacții comparabile și se va utiliza media aritmetică a indicatorilor financiari ai acestora sau a tranzacțiilor identificate.  +  Secţiunea a 3-a Prevederi privind respectarea regulilor de ajutor de stat6. Facilitățile fiscale de natura ajutorului de stat, așa cum acesta este definit la art. 2 alin. (1 ) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, se acordă cu respectarea prevederilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat.  +  Titlul II Impozitul pe profit  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Secţiunea 1 Contribuabili1. (1) În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, din categoria persoanelor juridice române fac parte companiile naționale, societățile naționale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societățile, indiferent de forma juridică de organizare și de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societățile agricole și alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, cooperativele agricole, societățile cooperative, instituțiile financiare și instituțiile de credit, fundațiile, asociațiile, organizațiile, precum și orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislației române, cu excepțiile prevăzute la art. 13 alin. (2) din Codul fiscal. În cazul persoanelor juridice române care dețin participații în capitalul altor societăți și care întocmesc situații financiare consolidate, calculul și plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup.(2) În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundațiile, asociațiile, organizațiile și orice entități similare, înființate și organizate în conformitate cu legislația unei alte țări, devin subiect al impunerii atunci când își desfășoară activitatea, integral sau parțial, prin intermediul unui sediu permanent în România, așa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activității sediului permanent.(3) În sensul art. 13 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, fundația constituită ca urmare a unui legat, în condițiile legii, este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent și irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, în interesul unor colectivități.  +  Secţiunea a 2-a Reguli speciale de impozitare2. Veniturile obținute de către contribuabilii prevăzuți la art. 15 alin. (1) lit. a), b), c) și d) din Codul fiscal, care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menționate la literele respective, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile respective se scad cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, proporțional cu ponderea veniturilor impozabile în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.3. (1) Organizațiile nonprofit care obțin venituri, altele decât cele menționate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, și care depășesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pe profit pentru profitul impozabil corespunzător acestora. Determinarea rezultatului fiscal se face în conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere și următoarele:a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pași:(i) calculul sumei în lei reprezentând echivalentul a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/RON comunicat de Banca Națională a României pentru anul fiscal respectiv;(ii) calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);(iii) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) și b);d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c), precum și a celorlalte venituri neimpozabile prevăzute de titlul II din Codul fiscal;e) determinarea valorii deductibile a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:(i) stabilirea cheltuielilor corespunzătoare veniturilor impozabile de la lit. d) prin scăderea din totalul cheltuielilor a celor aferente activității nonprofit și a unei părți din cheltuielile comune, determinată prin utilizarea unei metode raționale de alocare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;(ii) ajustarea cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. i), luându-se în considerare prevederile art. 25 din Codul fiscal;f) stabilirea rezultatului fiscal ca diferență între veniturile impozabile de la lit. d) și cheltuielile deductibile stabilite la lit. e); la stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul și elementele similare veniturilor și cheltuielilor, deducerile fiscale, precum și pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31 din Codul fiscal;g) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra rezultatului fiscal pozitiv stabilit potrivit lit. f).(2) Veniturile realizate de organizațiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea rezultatului fiscal.  +  Secţiunea a 3-a Regimul special pentru contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor4. Intră sub incidența prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, încadrați potrivit dispozițiilor legale în vigoare; aceștia trebuie să organizeze și să conducă evidența contabilă pentru stabilirea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare activităților vizate. La determinarea profitului aferent acestor activități se iau în calcul și cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporțional cu veniturile obținute din activitățile vizate în veniturile totale realizate de contribuabil. În cazul în care impozitul pe profit datorat este mai mic decât 5% din veniturile înregistrate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, aferente activităților vizate, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acest impozit se adaugă la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activități, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.  +  Capitolul II Calculul rezultatului fiscal  +  Secţiunea 1 Reguli generale5. (1) În aplicarea art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile și cheltuielile sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte sume care, din punct de vedere fiscal, sunt elemente similare veniturilor și cheltuielilor.(2) Exemple de elemente similare veniturilor:a) diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în valută, înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;b) rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (6) și (7) din Codul fiscal;c) rezerva legală și rezervele reprezentând facilități fiscale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (8) și (9) din Codul fiscal;d) sumele înregistrate în soldul creditor al contului "Rezultatul reportat din provizioane specifice", potrivit art. 46 din Codul fiscal, reprezentând rezervele devenite impozabile în conformitate cu art. 26 alin. (5) din Codul fiscal;e) sumele înregistrate în rezultatul reportat care se impozitează potrivit art. 21 din Codul fiscal;f) sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal;g) câștigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate.(3) Exemple de elemente similare cheltuielilor:a) sumele înregistrate în rezultatul reportat care se deduc la calculul rezultatului fiscal în conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal;b) diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanțelor și datoriilor în valută, înregistrate în evidența contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;c) valoarea neamortizată a cheltuielilor de dezvoltare care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, această valoare este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări, respectiv durata inițială stabilită conform legii, mai puțin perioada pentru care s-a calculat amortizarea;d) pierderea înregistrată la data vânzării titlurilor de participare proprii reprezentând diferența dintre prețul de vânzare al titlurilor de participare proprii și valoarea lor de dobândire/răscumpărare. Pierderile din anularea titlurilor de participare proprii, reprezentând diferența dintre valoarea de răscumpărare a titlurilor de participare proprii anulate și valoarea lor nominală, nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;e) pentru sumele transferate din contul 233 "Imobilizări necorporale în curs de execuție" în creditul contului 1176 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene", potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se au în vedere următoarele:(i) sumele de natura cheltuielilor specifice localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activități pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale reprezintă elemente similare cheltuielilor potrivit prevederilor art. 28 alin. (15) din Codul fiscal;(ii) sumele de natura cheltuielilor, altele decât cele prevăzute la pct. i), sunt elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 25 și 28 din Codul fiscal.(4) La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidență a stocurilor.(5) La calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care plătesc trimestrial impozit pe profit, limitele cheltuielilor deductibile se aplică trimestrial, astfel încât, la finele anului acestea să se încadreze în prevederile titlului II din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care plătesc impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de titlul II din Codul fiscal se aplică anual. În cazul contribuabililor care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal modificat care cuprinde atât perioade din anul 2015, cât și din anul 2016, se au în vedere următoarele:a) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, înregistrate până la data de 31 decembrie 2015, se aplică regimul fiscal prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate până la data de 31 decembrie 2015;b) pentru veniturile, cheltuielile sau orice alte elemente, înregistrate începând cu 1 ianuarie 2016, al căror regim fiscal, limită de deducere și/sau metodologie de calcul au fost modificate, se aplică prevederile în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016 luând în considerare regimul fiscal, limită de deducere și/sau metodologia de calcul, astfel cum au fost reglementate începând cu această dată; pentru determinarea bazei de calcul a rezultatului fiscal se iau în considerare veniturile, cheltuielile și elementele înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016.(6) Pentru calculul rezultatului fiscal, dobânzile penalizatoare/ penalitățile/daunele-interese contractuale anulate prin convenții încheiate între părțile contractante sunt cheltuieli deductibile/ venituri impozabile, în anul fiscal în care se înregistrează în evidența contabilă anularea acestora, în condițiile în care dobânzile penalizatoare/penalitățile/daunele-interese, stabilite în cadrul contractelor inițiale încheiate în derularea activității economice, pe măsura înregistrării lor, au reprezentat venituri impozabile/cheltuieli deductibile.6. Intră sub incidența prevederilor art. 19 alin. (5) din Codul fiscal contribuabilii care desfășoară activități de servicii internaționale și care aplică regulile de evidență și decontare a veniturilor și cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convențiilor la care România este parte, de exemplu: convenția în domeniul serviciilor poștale, comunicațiilor electronice, transporturilor internaționale etc.7. În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) și (6) din Codul fiscal, pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, ajustările/estimările de prețuri de transfer astfel stabilite se iau în calcul, de către persoana juridică română afiliată, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei în care s-a derulat tranzacția, după cum urmează:a) venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezintă cheltuială/venit la nivelul celuilalt contribuabil;b) venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat în calcul prin intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilită suplimentar din ajustare/estimare este luată în calcul prin intermediul unui element similar cheltuielii, și prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare sau de deducere, corespunzător celui aplicat venitului/cheltuielii inițial/inițiale în legătură cu care aceste ajustări/estimări au fost efectuate, venitul/cheltuiala suplimentară reprezentând o diferență de preț a unei tranzacții anterioare și nu o tranzacție nouă.8. În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (7) din Codul fiscal, pentru calculul rezultatului fiscal contribuabilii sunt obligați să întocmească un registru de evidență fiscală, ținut în formă scrisă sau electronică, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. În registrul de evidență fiscală trebuie înscrise veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, veniturile neimpozabile potrivit art. 23 din Codul fiscal, deducerile fiscale, elementele similare veniturilor, elementele similare cheltuielilor, cheltuielile nedeductibile, potrivit art. 25 din Codul fiscal, precum și orice informație cuprinsă în declarația fiscală, obținută în urma unor prelucrări ale datelor furnizate de înregistrările contabile. Evidențierea veniturilor și a cheltuielilor aferente se efectuează pe natură economică, prin totalizarea acestora pe trimestru și/sau an fiscal, după caz.  +  Secţiunea a 2-a Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară9. În aplicarea prevederilor art. 21 lit. a) pct. 3 din Codul fiscal, sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat provenite din actualizarea cu rata inflației a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor nu reprezintă elemente similare veniturilor la momentul înregistrării, acestea fiind tratate ca rezerve și impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu condiția evidențierii în soldul creditor al acestuia, analitic distinct, potrivit art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal.Exemplu - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost.Un contribuabil prezintă următoarea situație cu privire la un mijloc fix amortizabil:– cost de achiziție: 1.000.000 lei;– rezervă din reevaluare înregistrată la 31 decembrie 2003: 300.000 lei;– rezervă din reevaluare înregistrată la 31 decembrie 2004: 500.000 lei;– amortizarea rezervelor din reevaluare cumulată la momentul retratării este de 350.000 lei, din care:– suma de 150.000 lei a fost dedusă potrivit prevederilor Codului fiscal în vigoare pentru perioadele respective și nu a intrat sub incidența prevederilor art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare până la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal;– suma de 200.000 lei nu a fost dedusă potrivit prevederilor Codului fiscal;– actualizarea cu rata inflației a mijlocului fix, evidențiată în contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma brută), iar amortizarea cumulată aferentă costului actualizat cu rata inflației este de 50.000 lei;– metoda de amortizare utilizată: amortizare liniară.Pentru simplificare considerăm că durata de amortizare contabilă este egală cu durata normală de utilizare fiscală.Operațiuni efectuate la momentul retratăriiÎn situația în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, au loc următoarele operațiuni:Etapa I: Eliminarea efectului reevaluărilor:1. eliminarea surplusului din reevaluare în sumă de 800.000 lei;2. anularea sumelor reprezentând amortizarea reevaluării în sumă de 350.000 lei.Operațiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, în acest caz, impozitarea se efectuează ca urmare a anulării sumelor reprezentând amortizarea reevaluării în sumă de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizării rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distincția dintre amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusă la calculul profitului impozabil și amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusă la calculul profitului impozabil, astfel:– suma de 150.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal;– suma de 200.000 lei care provine din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă element similar veniturilor, conform prevederilor art. 21 lit. b) pct. 4 din Codul fiscal.Etapa II: Înregistrarea actualizării cu rata inflației:1. actualizarea cu rata inflației a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;2. actualizarea cu rata inflației a valorii amortizării mijlocului fix cu suma de 50.000 lei.Conform art. 21 lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflației a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor, sunt tratate ca rezerve și impozitate potrivit art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, cu condiția evidențierii în soldul creditor al acestuia, analitic distinct.Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratată ca rezervă dacă aceasta este evidențiată în soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.Suma de 50.000 lei reprezintă element similar cheltuielilor, potrivit art. 21 lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.În situația în care suma de 50.000 lei diminuează soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, în care sunt înregistrate sumele brute din actualizarea cu rata inflației a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor, concomitent cu deducerea acesteia, se impozitează suma de 50.000 lei din suma brută de 200.000 lei, deoarece o parte din rezervă este utilizată.10. Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară și care la momentul retratării utilizează valoarea justă drept cost presupus vor avea în vedere și următoarele reguli:a) valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor este cea stabilită potrivit prevederilor art. 7 pct. 45 din Codul fiscal;b) regimul fiscal al rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe amortizabile și a terenurilor este prevăzut la art. 26 alin. (5) și (6) din Codul fiscal;c) transferul sumelor aferente reevaluării din contul 105 "Rezerve din reevaluare" în contul 1178 "Rezultatul reportat provenit din utilizarea, la data trecerii la aplicarea IFRS, a valorii juste drept cost presupus", respectiv al sumelor din contul 1065 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" în contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" nu se impozitează, cu condiția evidențierii și menținerii sumelor respective în soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte. În situația în care sumele respective nu sunt menținute în soldul creditor al conturilor 1178, respectiv 1175, analitice distincte, acestea se impozitează astfel:(i) sumele care au fost anterior deduse și care nu au fost impozitate potrivit art. 22 alin. (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare până la data de 31 decembrie 2015, respectiv art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, se impozitează la momentul utilizării potrivit art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al conturilor de rezultat reportat, analitice distincte, se consideră utilizare a rezervei;(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate și/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe și terenurilor, după caz.Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară utilizează referințele pentru simbolul și denumirea conturilor corespunzător reglementărilor contabile aplicabile.  +  Secţiunea a 3-a Scutirea de impozit a profitului reinvestit11. (1) În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, pentru profitul investit în calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice, scutirea de impozit se aplică pentru cele produse și/sau achiziționate și puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 inclusiv.(2) În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor menționate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare ale acestora. Pentru activele menționate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, achiziționate în baza contractelor de leasing financiar, scutirea de impozit pe profit se aplică de către utilizator, cu condiția respectării prevederilor art. 22 alin. (8) din Codul fiscal.(3) Determinarea scutirii de impozit pe profit - exemple de calcul:Exemplul 1 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profitSocietatea A achiziționează și pune în funcțiune în luna octombrie 2016 un echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 este 500.000 lei.La sfârșitul anului 2016 societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 600.000 lei.Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg următoarele etape:– se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:600.000 x 16% = 96.000 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este 40.000 lei;– se calculează impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2016 în sumă de 500.000 lei acoperă investiția realizată, impozitul pe profit scutit este:70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale:a) determinarea sumei aferente rezervei legale, dacă contribuabilul are obligația constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, în acest caz, că societatea A repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 3.500 lei;b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:70.000 - 3.500 = 66.500 lei.Valoarea fiscală a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerată.Exemplul 2 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de către contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profitLa sfârșitul anului 2016 o societate înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 1.900.000 lei. Societatea achiziționează și pune în funcțiune în luna martie 2016 un echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei, în luna iulie un echipament tehnologic în valoare de 110.000 lei și în luna octombrie mai multe calculatoare în valoare totală de 30.000 lei.Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg următoarele etape:– se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:2.500.000 x 16% = 400.000 lei;– se determină valoarea totală a investițiilor realizate în echipamente tehnologice și calculatoare:70.000 + 110.000 + 30.000 = 210.000 lei;– având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investițiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:210.000 x 16% = 33.600 lei; impozit pe profit scutit = 33.600 lei;– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale. Presupunem, în acest caz, că societatea repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 10.500 lei;– determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:210.000 - 10.500 = 199.500 lei.Valoarea fiscală a activelor respective se amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerată.Exemplul 3 - Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit.În perioada 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 o societate înregistrează profit impozabil în sumă de 2.000.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016-31 martie 2016 este de 600.000 lei.Societatea efectuează investiții într-un echipament tehnologic: în luna septembrie 2014 în valoare de 50.000 lei, în luna ianuarie 2015 în valoare de 80.000 lei și în luna februarie 2016 în valoare de 90.000 lei. Pentru echipamentul tehnologic respectiv nu sunt puneri în funcțiune parțiale, punerea în funcțiune a întregii investiții realizându-se în luna martie 2016.Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit și a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilității, se parcurg următoarele etape:– se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:2.000.000 x 16% = 320.000 lei;– se determină valoarea totală a investițiilor realizate în echipamente tehnologice:50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;– având în vedere faptul că profitul contabil brut din trimestrul punerii în funcțiune al investiției acoperă investițiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului reinvestit este:220.000 x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale. Presupunem, în acest caz, că la sfârșitul anului societatea repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă profitului reinvestit fiind 11.000 lei;– determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:220.000 - 11.000 = 209.000 lei.Valoarea fiscală a activelor respective se amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerată.(4) În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (6) din Codul fiscal, scutirea se acordă pentru valoarea echipamentelor tehnologice menționate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, în curs de execuție, înregistrate în perioada 1 iulie 2014-31 decembrie 2016 și puse în funcțiune în anul 2016. În cazul în care echipamentele tehnologice respective sunt înregistrate parțial în imobilizări corporale în curs de execuție înainte de data de 1 iulie 2014 și parțial după data de 1 iulie 2014, scutirea de impozit pe profit se aplică numai pentru partea înregistrată în imobilizări corporale în curs de execuție începând cu data de 1 iulie 2014 și care este cuprinsă în valoarea echipamentelor tehnologice puse în funcțiune în anul 2016.(5) În înțelesul prevederilor art. 22 alin. (7) din Codul fiscal, activele considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achiziției.  +  Secţiunea a 4-a Venituri neimpozabile12. (1) În aplicarea prevederilor art. 23 lit. b) din Codul fiscal, pentru dividendele primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț, astfel cum acesta este definit la art. 24 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, persoana juridică română care primește dividendele trebuie să dețină:a) certificatul de atestare a rezidenței fiscale a persoanei juridice străine, emis de autoritatea competentă din statul terț al cărui rezident fiscal este;b) declarația pe propria răspundere a persoanei juridice străine din care să rezulte că aceasta este plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit în statul terț respectiv;c) documente prin care să facă dovada îndeplinirii condiției de deținere, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.(2) În aplicarea prevederilor art. 23 lit. c) din Codul fiscal, titlurile de participare sunt cele definite potrivit art. 7 pct. 40 din Codul fiscal. În cazul majorării capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare, se au în vedere următoarele:a) valoarea fiscală a titlurilor de participare noi este valoarea de înregistrare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;b) sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente se adaugă la valoarea de achiziție sau de aport a acestora.(3) Exemple privind aplicarea art. 23 lit. c) din Codul fiscal:Exemplul 1:În anul 2016, societatea A a achiziționat de pe piața reglementată un număr de 5.000 de acțiuni ale societății B la un preț unitar de 100 lei/acțiune.Societatea B comunică societății A faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul social al societății B prin încorporarea profitului în sumă de 400.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 4.000 de acțiuni la valoarea nominală de 100 de lei. Societatea A deține 5% din titlurile de participare ale societății B.Veniturile înregistrate de societatea A ca urmare a majorării capitalului social la societatea B reprezintă venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmând să fie impozitate la momentul vânzării titlurilor de participare respective.Ulterior, societatea A vinde titlurile deținute la societatea B la o valoare de 350 lei/acțiune, realizând venituri din vânzarea titlurilor de participare în sumă de 1.750.000 lei.Având în vedere faptul că valoarea fiscală a titlurilor de participare primite ca urmare a majorării capitalului social la societatea B este 400.000 lei, iar la momentul înregistrării acestora acestea au reprezentat venituri neimpozabile, la momentul vânzării titlurilor, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, profitul impozabil este:Profit impozabil = 1.750.000 - 900.000 + 400.000 = 1.250.000 leiExemplul 2:Societatea A a achiziționat de pe piața reglementată un număr de 4.000 de acțiuni ale societății B la un preț unitar de 150 lei/acțiune.Societatea B comunică societății A faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a acționarilor, se majorează capitalul social al societății B prin încorporarea rezervelor în sumă de 500.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de participare noi, societatea A primind 5.000 de acțiuni la valoarea nominală de 100 lei. Societatea A deține 5% din titlurile de participare ale societății B.Sumele reprezentând valoarea titlurilor de participare noi, înregistrate de societatea A în rezerve, potrivit reglementărilor contabile, ca urmare a majorării capitalului social la societatea B nu reprezintă elemente similare veniturilor potrivit art. 23 lit. c) din Codul fiscal, acestea urmând să fie impozitate la momentul vânzării titlurilor de participare respective.Ulterior, societatea A vinde titlurile deținute la societatea B la o valoare de 250 lei/acțiune, realizând venituri din vânzarea titlurilor de participare în sumă de 2.250.000 lei.Având în vedere faptul că nu sunt îndeplinite condițiile de la art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sumele reprezentând valoarea titlurilor de participare noi primite de societatea A se impozitează la momentul vânzării titlurilor de participare.Profit impozabil = 2.250.000 - 1.100.000 + 500.000 = 1.650.000 leiVeniturile reprezentând anularea rezervei potrivit reglementărilor contabile, sunt venituri neimpozabile potrivit art. 23 lit. d) din Codul fiscal.(4) În aplicarea prevederilor art. 23 lit. h) din Codul fiscal, contribuabilii pentru care prin acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor activități nu este impozabil sunt obligați să organizeze și să conducă evidența contabilă pentru delimitarea veniturilor și a cheltuielilor aferente acestora. În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară delimitării cheltuielilor comune, la determinarea profitului aferent acestor activități, cheltuielile comune se iau în calcul proporțional cu ponderea veniturilor obținute din aceste activități în veniturile totale realizate de contribuabil.(5) Veniturile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, în aplicarea prevederilor art. 23 lit. i) din Codul fiscal, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.(6) În aplicarea prevederilor art. 23 lit. o) din Codul fiscal, se vor avea în vedere următoarele:a) sumele în bani sau în natură primite de către acționarii/asociații inițiali, ca urmare a reducerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin acțiunile/părțile sociale, sunt venituri neimpozabile dacă reprezintă capital aportat de acționari/asociați din patrimoniul personal;b) în cazul restituirilor în bani sau în natură, efectuate cu ocazia reducerii capitalului social către acționarii/asociații care au achiziționat ulterior acțiunile/părțile sociale, sunt venituri neimpozabile sumele primite până la nivelul costului de achiziție a acțiunilor/părților sociale respective.  +  Secţiunea a 5-a Cheltuieli13. (1) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a se limita la acestea, următoarele:a) cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;b) cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pentru alte persoane fizice în condițiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul desfășurării activității economice a contribuabilului;c) cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;d) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;e) cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;f) cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;g) cheltuielile efectuate cu editarea publicațiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative și în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuție;h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, în situația în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul desfășurării activității economice, de exemplu: aplicare pro rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru al UE;i) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;j) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese, stabilite în cadrul contractelor încheiate, în derularea activității economice, cu persoane rezidente/ nerezidente, pe măsura înregistrării lor;k) cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operațională și/sau financiară a activității contribuabilului;l) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare și a obligațiunilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dacă la data evaluării/reevaluării nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;m) cheltuielile generate de evaluarea ulterioară și executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile.(2) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare. De exemplu:a) cheltuielile efectuate pentru securitate și sănătate în muncă, potrivit legii;b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate potrivit legislației specifice;c) cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale.14. În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.15. (1) Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă, ce intră sub incidența prevederilor art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt cheltuielile de natură socială stabilite în cadrul contractelor colective de muncă la nivel național, de ramură, grup de unități și unități, altele decât cele menționate în mod expres în cadrul art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.(2) În aplicarea art. 25 alin. (3) lit. j) din Codul fiscal, în cazul locuinței de serviciu date în folosința unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafața construită prevăzută de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, majorată cu 10%, și totalul suprafeței construite a locuinței de serviciu respective.(3) În cazul în care sediul unui contribuabil se află în locuința proprietate a unei persoane fizice, în aplicarea art. 25 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului sunt deductibile în limita determinată pe baza raportului dintre suprafața pusă la dispoziție contribuabilului, menționată în contractul încheiat între părți, și suprafața totală a locuinței. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilități și alte documente.16. (1) În sensul prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii și expresiile utilizate, condițiile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la pct. 68 din normele metodologice date în aplicarea art. 298 al titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal.(2) Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării deductibilității integrale la calculul rezultatului fiscal, se efectuează pe baza documentelor financiar-contabile și prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații: categoria de vehicul utilizat, scopul și locul deplasării, kilometrii parcurși, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.(3) În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecțiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele, diferențele de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării altor contracte decât cele de leasing. În cazul cheltuielilor reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică și asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice– cheltuielile cu întreținerea și reparațiile - 2.000 lei– partea de TVA nedeductibilă - 200 lei– baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile - 2.200 lei (2.000 + 200)– valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile - 2.200 x 50% = 1.100 lei.Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice– cheltuieli privind combustibilul - 1.000 lei– partea de TVA nedeductibilă - 100 lei– baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 lei (1.000 + 100)– valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilul - 1.100 x 50% = 550 lei.17. (1) Prin autorități române/străine, în sensul art. 25 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, se înțelege totalitatea instituțiilor, organismelor și autorităților din România și din străinătate care urmăresc și încasează amenzi, dobânzi/majorări și penalități de întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale.(2) În sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile și mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate afectate, potrivit prevederilor legale pentru fiecare domeniu. Cauzele de forță majoră pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război.(3) În sensul art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, condiția referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile se consideră îndeplinită atât în situația în care distrugerea se efectuează prin mijloace proprii, cât și în cazul în care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate către unități specializate.(4) În sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, fără a se limita la acestea, următoarele:a) bunurile, mărfurile și serviciile acordate acționarilor sau asociaților, precum și lucrările executate în favoarea acestora;b) cheltuielile cu chiria și întreținerea spațiilor puse la dispoziție acestora.(5) Dificultățile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al debitorului, în sensul prevederilor art. 25 alin. (4) lit. h) pct. 5 din Codul fiscal, sunt cele care rezultă din situații excepționale determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război.18. (1) În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, în cazul în care reglementările contabile aplicabile nu definesc "cifra de afaceri", aceasta se determină astfel:a) pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, cu excepția instituțiilor de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine, "cifra de afaceri" cuprinde veniturile din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentând reduceri comerciale acordate și se adaugă subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;b) pentru instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine, "cifra de afaceri" cuprinde:(i) venituri din dobânzi;(ii) venituri din dividende;(iii) venituri din taxe și comisioane;(iv) câștiguri/pierderi realizate aferente activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere - net;(v) câștiguri sau pierderi privind activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării - net;(vi) câștiguri sau pierderi privind activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere - net;(vii) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire - net;(viii) diferențe de curs de schimb - câștig/pierdere - net;(ix) câștiguri/pierderi din derecunoașterea activelor, altele decât cele deținute în vederea vânzării - net;(x) alte venituri din exploatare;c) pentru instituțiile prevăzute la art. 2 lit. a)-d) din Ordinul Băncii Naționale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, "cifra de afaceri" cuprinde:(i) venituri din dobânzi și venituri asimilate;(ii) venituri privind titlurile: venituri din acțiuni și din alte titluri cu venit variabil, venituri din participații, venituri din părți în cadrul societăților legate;(iii) venituri din comisioane;(iv) profit sau pierdere netă din operațiuni financiare;(v) alte venituri din exploatare.(2) Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, care are ca obiect plata unei sume de 15.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 noiembrie 2016, în aceeași lună efectuându-se și plata sumei de 15.000 lei.La calculul profitului impozabil pentru anul 2016, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
    Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din prestări de servicii Total cifră de afaceri Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare din care: 15.000 lei sponsorizare Total cheltuieli = 1.000.000 lei = 2.000 lei ──────────── = 1.002.000 lei = 750.000 lei = 20.000 lei = 90.000 lei  ──────────── 860.000 lei
    Calculul profitului impozabil pentru anul 2016:Profitul impozabil = 1.002.000 - 860.000 + 15.000 = 157.000 lei.Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:157.000 x 16% = 25.120 lei.Avându-se în vedere condițiile de deducere prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:– 0,5% din cifra de afaceri reprezintă 5.010 lei;– 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024 lei.Suma de scăzut din impozitul pe profit este 5.010 lei.Pentru anul 2016 impozitul pe profit datorat este de:25.120 - 5.010 = 20.110 lei.Suma care nu s-a scăzut din impozitul pe profit, respectiv suma de 9.990 lei, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestei sume se va efectua, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
     +  Secţiunea a 6-a Provizioane/Ajustări pentru depreciere și rezerve19. (1) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, rezerva se calculează cumulat de la începutul anului și este deductibilă la calculul rezultatului fiscal trimestrial sau anual, după caz. Rezervele astfel constituite se majorează sau se diminuează în funcție de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează și în funcție de nivelul capitalului social subscris și vărsat sau al patrimoniului. În situația în care, ca urmare a efectuării unor operațiuni de reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depășește a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale la nivelul prevăzut de lege nu este obligatorie.În cazul în care rezerva legală este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, inclusiv pentru majorarea capitalului social, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări, în aceeași limită, este deductibilă la calculul rezultatului fiscal.(2) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) pentru lucrările de construcții care necesită garanții de bună execuție, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiția reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate și confirmate de beneficiar pe baza situațiilor de lucrări;b) înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanțiile de bună execuție se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanție înscrise în contract;c) aceleași prevederi se aplică și în cazul provizioanelor pentru garanții de bună execuție a contractelor externe, acordate în condițiile legii producătorilor și prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proporțional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiția ca acestea să se regăsească distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate/facturile emise.(3) În aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) creanțele, altele decât creanțele asupra clienților reprezentând sumele datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate și servicii prestate, sunt cele înregistrate după data de 1 ianuarie 2016;b) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt deductibile, în limita prevăzută de lege, la nivelul valorii creanțelor neîncasate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;c) în cazul creanțelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influențate cu diferențele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora;d) ajustările pentru deprecierea creanțelor sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal și nu poate depăși valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori.(4) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale înregistrate potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României, care au fost deduse la calculul rezultatului fiscal se impozitează în ordinea inversă înregistrării acestora.(5) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, în cazul societăților din domeniul asigurărilor și reasigurărilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare. Conform dispozițiilor acestei legi rezervele de prime și de daune se constituie din cote-părți corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.(6) În aplicarea art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, creanțele, altele decât creanțele asupra clienților reprezentând sumele datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate și servicii prestate, sunt cele înregistrate după data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, pentru deducerea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor se au în vedere și regulile prevăzute la alin. (3).(7) Pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, companiile aeriene din România deduc, la calculul rezultatului fiscal, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparare a parcului de aeronave și a componentelor aferente, potrivit programelor de întreținere ale aeronavelor aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronavă, numărului de ore de zbor aprobat și al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul încheiat cu acesta.(8) În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. n) pct. 1 din Codul fiscal, starea de calamitate naturală sau alte cauze de forță majoră sunt cele reglementate la pct. 17 alin. (2), reprezentând evenimente produse după data de 1 ianuarie 2016.20. În sensul art. 26 alin. (2) din Codul fiscal, domeniul exploatării zăcămintelor naturale este reprezentat de exploatarea de resurse minerale și petroliere, potrivit legii.21. În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Codul fiscal, în cazul operațiunilor de reorganizare, contribuabilul cedent și contribuabilul beneficiar efectuează și următoarele operațiuni:a) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un înscris care trebuie să cuprindă informații fiscale referitoare la rezervele/provizioanele transferate, care au fost deduse și neimpozitate;b) contribuabilul beneficiar înregistrează în registrul de evidență fiscală, distinct, rezervele/provizioanele preluate în baza înscrisului transmis de contribuabilul cedent.22. În aplicarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, în cazul mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, potrivit legii, prin utilizarea metodei valorii globale, rezervele aferente reevaluărilor efectuate după data de 1 ianuarie 2004 cuprinse în valoarea cheltuielilor cu activele cedate se impozitează la persoana juridică cedentă, în situația în care nu se aplică prevederile art. 33, respectiv art. 34 din Codul fiscal.23. Intră sub incidența art. 26 alin. (9) din Codul fiscal următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanțare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:a) sumele reprezentând diferențele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;b) scutirile și reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului reinvestit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferența dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri și/sau servicii și cota standard, precum și cele prevăzute în legi speciale.  +  Secţiunea a 7-a Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar24. (1) În aplicarea prevederilor art. 27 din Codul fiscal se au în vedere următoarele:a) creditele și împrumuturile se includ în capitalul împrumutat, indiferent de data la care acestea au fost contractate;b) capitalul propriu cuprinde: capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercițiului și alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. Rezultatul exercițiului financiar luat în calcul la determinarea capitalului propriu, pentru sfârșitul perioadei, este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziție de persoana juridică străină pentru desfășurarea activității în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercițiului și alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale;c) cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netă din diferențele de curs valutar aferente creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal;d) în vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere și următoarele:(i) pentru împrumuturile angajate de la alte entități, cu excepția celor prevăzute la art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, se aplică limita prevăzută la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate prevăzut la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal este nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele fiscale următoare;(ii) modul de calcul al dobânzii, conform art. 27 alin. (7) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor;e) gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat și media capitalului propriu, prin utilizarea valorilor existente la începutul anului și la sfârșitul perioadei, după cum urmează:
      Gradul de îndatorare =  Capital împrumutat (începutul anului fiscal) +Capital împrumutat (sfârșitul perioadei) ────────────────────────────────────── Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârșitul perioadei)
    (i) în cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu 3, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustările prevăzute la art. 27 alin. (7) din Codul fiscal;(ii) dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât 3 sau capitalul propriu are o valoare negativă, suma cheltuielilor cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențe de curs valutar este nedeductibilă în perioada de calcul al impozitului pe profit. Acestea se reportează în perioada următoare, în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, până la deductibilitatea integrală a acestora.
    (2) În sensul prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal, băncile internaționale de dezvoltare și organizațiile similare sunt, fără a se limita la acestea, următoarele:a) Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.I.R.D.);b) Banca Europeană de Investiții (B.E.I.);c) Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.);d) Banca Internațională de Cooperare Economică (B.I.C.E.);e) Banca Internațională de Investiții (B.I.I.);f) Corporația Financiară Internațională (C.F.I.);g) Asociația pentru Dezvoltare Internațională (A.D.I.).(3) Intră sub incidența prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul fiscal și dobânzile/pierderile din diferențe de curs valutar, aferente împrumuturilor obținute în baza obligațiunilor emise, potrivit legii, de către societăți, cu respectarea cerințelor specifice de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată din România, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele admise la tranzacționare pe piețe străine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.
     +  Secţiunea a 8-a Amortizarea fiscală25. Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare degresivă, în aplicarea art. 28 alin. (7) din Codul fiscal. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:– valoarea de intrare: 350.000 lei;– durata normală de funcționare conform catalogului: 10 ani;– cota anuală de amortizare: 10%;– cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%;Amortizarea anuală se va calcula astfel:
    ───────An   ───────1 ───────2 ───────3 ───────4 ───────5 ───────6 ───────7 ───────8 ───────9 ───────10 ──────────────────────────────Modul de calcul   ───────────────────────350.000 x 20% ───────────────────────280.000 x 20% ───────────────────────224.000 x 20% ───────────────────────179.200 x 20% ───────────────────────143.360 x 20% ───────────────────────114.688/5 ani ─────────────────────── ─────────────────────── ─────────────────────── ─────────────────────── ───────────────────────────────────────────Amortizarea anuală degresivă (lei) ────────────────────70.000 ────────────────────56.000 ────────────────────44.800 ────────────────────35.840 ────────────────────28.672 ────────────────────22.937,6 ────────────────────22.937,6 ────────────────────22.937,6 ────────────────────22.937,6 ────────────────────22.937,6 ──────────────────────────────────────────Valoarea rămasă (lei)  ──────────────────────280.000 ──────────────────────224.000 ──────────────────────179.200 ──────────────────────143.360 ──────────────────────114.688 ──────────────────────91.750,4 ──────────────────────68.812,8 ──────────────────────45.875,2 ──────────────────────22.937,6 ──────────────────────0 ──────────────────────
    26. În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (12) lit. c) din Codul fiscal, amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de gestiune, se calculează astfel:a) pe baza perioadei inițiale/duratei rămase din perioada inițială a contractului, indiferent dacă acesta se prelungește ulterior, în cazul investițiilor efectuate în cadrul perioadei inițiale a contractului de închiriere, concesiune, locație de gestiune;b) pe baza perioadei prelungite/duratei rămase din perioada prelungită a contractului, în cazul investițiilor efectuate în cadrul perioadei prelungite a contractului de închiriere, concesiune, locație de gestiune;c) pe durata normală de funcționare, potrivit opțiunii contribuabilului, începând cu luna următoare finalizării investiției, în cazul investițiilor ce pot fi identificate potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.27. În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (14) din Codul fiscal, la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor de transport din categoria M1, valoarea rămasă neamortizată este deductibilă în limita a 1.500 lei înmulțită cu numărul de luni rămase de amortizat din durata normală de funcționare stabilită de contribuabil potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.28. Pentru determinarea valorii fiscale a mijloacelor fixe se au în vedere următoarele:a) în cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, înregistrându-se o creștere a valorii acestora, și la care, ulterior, se efectuează o reevaluare care determină o descreștere a valorii acestora, se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscală a terenurilor și valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste situații, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă și nu a fost impozitată reprezintă elemente similare veniturilor în perioada în care se efectuează operațiunile de reevaluare;b) în valoarea fiscală a mijloacelor fixe, la data intrării în patrimoniu, se include și taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, potrivit prevederilor titlului VII "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal.29. (1) În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (17) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice.(2) Prin casarea unui mijloc fix se înțelege operația de scoatere din funcțiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia și valorificarea părților componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.30. Valoarea imobilizărilor necorporale/corporale în curs de execuție care nu se mai finalizează și se scot din evidență pe seama conturilor de cheltuieli, în baza aprobării/deciziei de sistare, precum și valoarea rămasă a investițiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune, în situația în care contractele se reziliază înainte de termen, reprezintă cheltuieli nedeductibile, dacă nu au fost valorificate prin vânzare sau casare.31. În aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, opțiunea se efectuează la data intrării imobilizării corporale în patrimoniul contribuabilului și determină efecte din punct de vedere al calculului rezultatului fiscal, în funcție de abordarea pentru care s-a optat, fie la data punerii în funcțiune prin deducerea întregii valori fiscale de la data intrării în patrimoniu, fie începând cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală este pusă în funcțiune, prin efectuarea de deduceri de amortizare fiscală, potrivit dispozițiilor art. 28 din Codul fiscal.
     +  Secţiunea a 9-a Contracte de leasing32. În aplicarea art. 29 din Codul fiscal, încadrarea operațiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 pct. 7 și 8 din Codul fiscal și clauzele contractului de leasing.  +  Secţiunea a 10-a Pierderi fiscale33. (1) În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora;b) pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declarația de impunere a anului precedent.(2) În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) pierderile fiscale anuale din anii precedenți anului operațiunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei părți din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent și transmise contribuabilului beneficiar, se recuperează, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit care urmează datei la care aceste operațiuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare rămasă din perioada inițială de 7 ani, în ordinea în care au fost înregistrate acestea de către contribuabilul cedent;b) pierderile fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul fiscal curent, cuprinsă între data începerii anului fiscal și data la care operațiunea respectivă produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recuperează la fiecare termen de plată a impozitului pe profit care urmează datei la care aceste operațiuni produc efecte, potrivit legii. Această pierdere este luată în calcul de către contribuabilul beneficiar, la stabilirea rezultatului fiscal din anul fiscal respectiv, înaintea recuperării pierderilor fiscale din anii precedenți;c) în scopul recuperării pierderii fiscale transferate sau menținute, după caz, contribuabilul cedent și contribuabilul beneficiar efectuează și următoarele operațiuni:(i) contribuabilul cedent calculează pierderea fiscală pe perioada cuprinsă între data începerii anului fiscal și data la care operațiunea de desprindere a unei părți din patrimoniu produce efecte, în vederea stabilirii părții de pierdere transmise contribuabilului beneficiar, respectiv părții pe care continuă să o recupereze, proporțional cu activele transferate/ menținute;(ii) contribuabilul cedent evidențiază partea de pierdere fiscală din anul curent, precum și din anii precedenți transferată/menținută, în registrul de evidență fiscală;(iii) contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un înscris care trebuie să cuprindă informații fiscale referitoare la pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, înregistrate în declarațiile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul în care operațiunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal, iar în cazul operațiunilor de desprindere a unei părți din patrimoniu, transmite și partea din pierderea fiscală înregistrată în anul curent, stabilită prin ajustarea pierderii fiscale calculate la pct. i), precum și pierderile fiscale din anii precedenți, proporțional cu activele transmise contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare;d) contribuabilul beneficiar înregistrează, în registrul de evidență fiscală, pierderile fiscale preluate pe baza înscrisului transmis de contribuabilul cedent, în care evidențiază distinct și perioada de recuperare pentru fiecare pierdere fiscală transferată.(3) În cazul operațiunilor menționate la art. 33 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, prevederile alin. (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru recuperarea pierderii fiscale înregistrate de societatea cedentă, de către sediul permanent al societății beneficiare.(4) În scopul aplicării prevederilor art. 31 alin. (2) din Codul fiscal, prin parte de patrimoniu transferată ca întreg în cadrul unei operațiuni de desprindere efectuate potrivit legii, se înțelege ramura de activitate așa cum aceasta este definită de art. 32 alin. (2) lit. g), respectiv de art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal. Caracterul independent al unei ramuri de activitate se apreciază potrivit prevederilor pct. 34. În situația în care partea de patrimoniu desprinsă nu este transferată ca întreg, în sensul identificării unei ramuri de activitate independente, pierderea fiscală înregistrată de contribuabilul cedent înainte ca operațiunea de desprindere să producă efecte potrivit legii se recuperează integral de către acest contribuabil.  +  Secţiunea a 11-a Regimul fiscal care se aplică fuziunilor, divizărilor totale, divizărilor parțiale, transferurilor de active și achizițiilor de titluri de participare între persoane juridice române34. În aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate se verifică la societatea cedentă și vizează îndeplinirea în mod cumulativ a unor condiții referitoare la:(i) existența ca structură organizatorică distinctă de alte diviziuni organizatorice ale societății cedente;(ii) diviziunea să funcționeze ca un ansamblu independent, în condiții normale pentru sectorul economic de activitate al acesteia, prin verificarea existenței clientelei proprii, activelor corporale și necorporale proprii, stocurilor proprii, personalului propriu, precum și a altor active și pasive care sunt legate în mod indirect de ramura transferată. Dacă este cazul, ramura cuprinde și servicii administrative proprii, de exemplu serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;(iii) exercitarea efectivă a activității la momentul aprobării operațiunii de transfer de către adunările generale ale celor două societăți, cedentă și beneficiară, sau la data la care operațiunea are efect, dacă aceasta este diferită;b) ramura de activitate independentă nu cuprinde:(i) elemente de activ și/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societății cedente;(ii) elemente de activ și/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimonială a societății cedente;(iii) elemente izolate de activ și/sau de pasiv.  +  Secţiunea a 12-a Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor totale, divizărilor parțiale, transferurilor de active și schimburilor de acțiuni între societăți din România și societăți din alte state membre ale Uniunii Europene35. În scopul aplicării prevederilor art. 33 alin. (2) pct. 11 din Codul fiscal, se au în vedere criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de activitate prevăzute la pct. 34. Nu se consideră active și pasive aparținând unei ramuri de activitate independente elementele de activ și/sau de pasiv aparținând altor ramuri de activitate, activele și/sau pasivele izolate, precum și cele care se referă la gestiunea patrimonială a persoanei juridice care efectuează transferul.  +  Secţiunea a 13-a Asocieri cu personalitate juridică36. În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din Codul fiscal, pentru situația în care profitul obținut de persoana juridică română, participantă într-o asociere cu personalitate juridică înregistrată într-un alt stat, a fost impozitat în acel stat, acordarea creditului fiscal se efectuează similar cu procedura de acordare a creditului fiscal pentru persoanele juridice române care desfășoară activități prin intermediul unui sediu permanent într-un alt stat, reglementată conform normelor metodologice date în aplicarea art. 39 din Codul fiscal.
     +  Capitolul III Aspecte fiscale internaÈ›ionale  +  SecÅ£iunea 1 Rezultatul fiscal al unui sediu permanent37. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice străine care desfășoară activitățile menÈ›ionate la art. 8 din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la începutul activității, în măsura în care se determină depășirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenÈ›iile de evitare a dublei impuneri, după caz. ÃŽn situaÈ›ia în care nu se determină înainte de sfârÈ™itul anului fiscal dacă activitățile din România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaÈ›ia în care durata specificată este depășită.(2) Pentru încadrarea unui È™antier de construcÈ›ii sau a unui proiect de construcÈ›ie, ansamblu ori montaj sau activități de supervizare legate de acestea È™i a altor activități similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activității din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau alte informaÈ›ii ce probează începerea activității. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de bază.(3) ÃŽn scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana juridică străină care își desfășoară activitatea prin intermediul acestuia, precum È™i de către orice altă persoană afiliată acelei persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie îndeplinite următoarele condiÈ›ii:a) serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităților fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la:(i) natura È™i valoarea totală a serviciului prestat;(ii) părÈ›ile implicate;(iii) criteriile proprii de împărÈ›ire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul; acestea trebuie să fie adecvate naturii serviciului È™i activității desfășurate de sediul permanent;(iv) prezentarea oricăror alte elemente de recunoaÈ™tere a cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv.Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu situaÈ›iile de lucrări, procesele-verbale de recepÈ›ie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piață sau cu orice alte asemenea documente;b) serviciul prestat trebuie să fie justificat È™i prin natura activității desfășurate la sediul permanent.(4) La stabilirea preÈ›ului de piață al transferurilor efectuate între persoana juridică străină È™i sediul său permanent, precum È™i între acesta È™i orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate regulile preÈ›urilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preÈ›urile de transfer, emise de OrganizaÈ›ia pentru Cooperare È™i Dezvoltare Economică.  +  SecÅ£iunea a 2-a Veniturile unei persoane juridice străine obÈ›inute din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România È™i veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deÈ›inute la o persoană juridică română38. (1) ÃŽn aplicarea art. 38 din Codul fiscal, persoanele juridice străine care obÈ›in venituri din proprietăți imobiliare situate în România au obligaÈ›ia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.(2) ÃŽn cazul vânzării de proprietăți imobiliare situate în România, rezultatul fiscal reprezintă diferenÈ›a dintre valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăți imobiliare È™i costul de cumpărare, construire sau îmbunătățire a proprietății, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după caz. Valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăți imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente achiziÈ›ionării/vânzării.(3) Rezultatul fiscal rezultat din închirierea sau cedarea folosinÈ›ei proprietății imobiliare situate în România se calculează ca diferență între veniturile obÈ›inute È™i cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenÈ›a acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu reÈ›inere la sursă.(4) Rezultatul fiscal rezultat din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare se determină ca diferență între veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare È™i valoarea fiscală de achiziÈ›ie a acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziÈ›ionării/vânzării unor astfel de titluri de participare.  +  SecÅ£iunea a 3-a Evitarea dublei impuneri39. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 39 din Codul fiscal, impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenÈ›iei de evitare a dublei impuneri încheiate între România È™i statul străin.(2) Din punct de vedere fiscal, la sfârÈ™itul anului fiscal, operaÈ›iunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în monedă străină, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cât È™i impozitul plătit se convertesc în lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca NaÈ›ională a României.(3) O persoană juridică română care desfășoară activități printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează rezultatul fiscal la nivelul întregii societăți, potrivit dispoziÈ›iilor titlului II din Codul fiscal. ÃŽn scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil È™i impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementările fiscale din România.(4) Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziÈ›iilor acestui articol, este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină. ÃŽn cazul în care documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România este prezentat după depunerea la autoritățile fiscale a declaraÈ›iei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în acest sens, a unei declaraÈ›ii rectificative.(5) Limitarea prevăzută la art. 39 alin. (6) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursă de venit. ÃŽn scopul aplicării acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a căror sursă se află în aceeaÈ™i È›ară străină vor fi considerate ca având aceeaÈ™i sursă.(6) Exemplu: un contribuabil desfășoară activități atât în România, cât È™i în È›ara străină X unde realizează venituri printr-un sediu permanent, precum È™i din alte surse, în mod independent de sediul permanent. Contribuabilul aplică prevederile convenÈ›iei de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenÈ›ie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului. Sumele au fost transformate în lei prin utilizarea cursului valutar mediu anual, comunicat de Banca NaÈ›ională a României.Pentru activitatea desfășurată în È›ara străină X situaÈ›ia este următoarea:Pentru sediul permanent:– profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din È›ara străină X, este de 100.000 lei;– impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din È›ara străină X, este de 30.000 lei, cota de impozit fiind de 30%;– profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea română, este de 80.000 lei, deoarece legislaÈ›ia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în È›ara străină X;– impozitul pe profit pentru anul 2016, conform prevederilor din legea română, este de 12.800 lei, cota de impozit fiind de 16%;Alte venituri realizate din È›ara X:– venituri din dobânzi: 10.000 lei;– impozit de 10% cu reÈ›inere la sursă pentru veniturile din dobânzi: 1.000 lei.Pentru activitatea desfășurată atât în România, cât È™i în È›ara străină X situaÈ›ia este următoarea:– profitul impozabil aferent anului 2016, conform regulilor din legea română, este de 1.000.000 lei, respectiv 80.000 lei profit impozabil al sediului permanent È™i 920.000 lei profit impozabil pentru activitatea din România;– impozitul pe profit pentru anul 2016, conform regulilor din legea română, este de 160.000 lei, cota de impozit fiind de 16%.Potrivit situaÈ›iei prezentate mai sus, suma maximă reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 13.800 lei, respectiv 12.800 lei impozit pe profit plus 1.000 lei impozit cu reÈ›inere la sursă.Deoarece impozitul plătit în străinătate în sumă de 31.000 lei este mai mare decât limita maximă de 13.800 lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activități suma de 13.800 lei.(7) Când o persoană juridică rezidentă în România obÈ›ine venituri/profituri care în conformitate cu prevederile convenÈ›iei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin sunt supuse impozitării în statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevăzută în convenÈ›ie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, după caz.(8) Când o persoană juridică rezidentă în România realizează profituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenÈ›iei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenÈ›ie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri "metoda scutirii", profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit dacă se prezintă documentul justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate. ÃŽn scopul aplicării "metodei scutirii", pentru determinarea rezultatului fiscal la nivelul persoanei juridice române, veniturile È™i cheltuielile înregistrate prin intermediul sediului permanent reprezintă venituri neimpozabile, potrivit art. 23 lit. n) din Codul fiscal, respectiv cheltuieli nedeductibile potrivit art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal.  +  SecÅ£iunea a 4-a Pierderi fiscale externe40. Potrivit art. 40 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfășurată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al AsociaÈ›iei Europene a Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri se recuperează numai din profitul impozabil realizat de acel sediu permanent. ÃŽn sensul aplicării acestei prevederi, prin sursă de venit se înÈ›elege È›ara în care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 31 din Codul fiscal, în următorii 5 ani fiscali consecutivi.  +  Capitolul IV Plata impozitului È™i depunerea declaraÈ›iilor fiscale. Declararea È™i plata impozitului pe profit41. (1) Contribuabilii nou-înfiinÈ›aÈ›i în cursul unui an fiscal, alÈ›ii decât cei prevăzuÈ›i la art. 41 alin. (4) È™i (5) din Codul fiscal, aplică, pentru anul înființării, sistemul trimestrial de declarare È™i plată a impozitului pe profit prevăzut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.(2) ÃŽncadrarea în activitățile prevăzute la art. 41 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităților din economia naÈ›ională - CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor obÈ›inute de contribuabili din cultura cerealelor, a plantelor tehnice È™i a cartofului, pomicultură È™i viticultură se face la sfârÈ™itul fiecărui an fiscal, iar în situaÈ›ia în care veniturile majoritare se obÈ›in din alte activități decât cele menÈ›ionate, aceÈ™tia vor aplica pentru anul fiscal următor sistemul trimestrial de declarare È™i plată a impozitului pe profit prevăzut la art. 41 alin. (1) din Codul fiscal.(3) ÃŽn situaÈ›ia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plățile anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică È™i se corectează în condiÈ›iile prevăzute de Codul de procedură fiscală, plățile anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat.(4) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 41 alin. (19) din Codul fiscal, regiile autonome din subordinea consiliilor locale È™i a consiliilor judeÈ›ene, precum È™i societățile în care consiliile locale È™i/sau judeÈ›ene sunt acÈ›ionari majoritari, care realizează proiecte cu asistență financiară din partea Uniunii Europene sau a altor organisme internaÈ›ionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au obligaÈ›ia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe întreaga perioadă în care intervine obligaÈ›ia de a contribui, potrivit legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreÈ›inere, înlocuire È™i dezvoltare.(5) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 41 alin. (15) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele:a) contribuabilii care declară È™i plătesc impozitul pe profit trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplică È™i următoarele reguli de declarare È™i plată a impozitului pe profit:(i) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua lună a trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i plății impozitului pe profit până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv;(ii) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic, primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i plății impozitului pe profit până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv;b) contribuabilii care declară È™i plătesc impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pentru primul an fiscal modificat, aplică È™i următoarele reguli de declarare È™i plată a impozitului pe profit:(i) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua lună a trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic respectiv va constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i efectuării plăților anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv;(ii) în cazul în care anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic, primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i efectuării plăților anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare lună a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.(6) Exemplu privind calculul È™i plata impozitului pe profit în cazul contribuabililor care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic:Un contribuabil a optat, în conformitate cu legislaÈ›ia contabilă în vigoare, în anul 2016, pentru un exerciÈ›iu financiar diferit de anul calendaristic. Astfel, contabil, exerciÈ›iul financiar este perioada 1 august 2016-31 iulie 2017. Potrivit art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, optează È™i pentru modificarea anului fiscal. Contribuabilul comunică organelor fiscale competente, în data de 10 august 2016, opÈ›iunea ca anul fiscal să corespundă exerciÈ›iului financiar.ÃŽn acest caz, în funcÈ›ie de sistemul de declarare È™i plată a impozitului pe profit, contribuabilul aplică următoarele reguli de declarare È™i plată a impozitului pe profit:a) pentru primul an fiscal modificat:1. în cazul în care aplică sistemul trimestrial de declarare È™i plată a impozitului pe profit:(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i plății impozitului pe profit, până la data de 25 octombrie 2016;(ii) declaraÈ›ia privind impozitul pe profit, formularul "101" va cuprinde veniturile È™i cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016-31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaraÈ›iei È™i de plată a impozitului pe profit aferent este până la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;2. în cazul în care aplică sistemul anual de declarare È™i plată a impozitului pe profit, cu plăți anticipate efectuate trimestrial:(i) luna iulie 2016 va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării È™i efectuării plății anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul 2015, până la data de 25 octombrie 2016;(ii) declaraÈ›ia privind impozitul pe profit, formularul "101" va cuprinde veniturile È™i cheltuielile aferente perioadei 1 ianuarie 2016-31 iulie 2017, iar termenul de depunere a declaraÈ›iei È™i de plată a impozitului pe profit aferent este până la data de 25 octombrie 2017, inclusiv;b) perioada 1 august 2017-31 iulie 2018 reprezintă următorul an fiscal modificat, format din trimestrele august-octombrie 2017, noiembrie 2017-ianuarie 2018, februarie-aprilie 2018, mai-iulie 2018.(7) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 41 alin. (16) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal al contribuabililor care își încetează existenÈ›a în urma operaÈ›iunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, rezervele constituite din diferenÈ›e de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă legea nu prevede altfel.  +  Capitolul V Impozitul pe dividende Declararea, reÈ›inerea È™i plata impozitului pe dividende42. Nu intră sub incidenÈ›a prevederilor art. 43 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, distribuirile cuprinse în excepÈ›iile prevăzute la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal.  +  Titlul III Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor  +  SecÅ£iunea 1 DefiniÈ›ia microîntreprinderii1. (1) Pentru încadrarea în condiÈ›iile privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 lit. b) È™i c) din Codul fiscal, se vor lua în calcul aceleaÈ™i venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaÈ™i exerciÈ›iu financiar.(2) ÃŽncadrarea în categoria veniturilor din consultanță È™i management se efectuează prin analiza contractelor încheiate È™i a altor documente care justifică natura veniturilor.(3) Pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2016, verificarea condiÈ›iei prevăzute la art. 47 lit. c) din Codul fiscal, respectiv încadrarea în nivelul veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, realizate la data de 31 decembrie 2015.  +  SecÅ£iunea a 2-a Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii2. Persoanele juridice române care nu intră sub incidenÈ›a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit art. 48 alin. (6) din Codul fiscal, sunt următoarele:a) persoanele juridice care se organizează È™i funcÈ›ionează potrivit legilor de organizare È™i funcÈ›ionare din domeniul bancar, cum sunt: instituÈ›iile de credit, respectiv băncile, organizaÈ›iile cooperatiste de credit, băncile de economisire È™i creditare în domeniul locativ, băncile de credit ipotecar etc.;b) persoanele juridice care se organizează È™i funcÈ›ionează potrivit legilor de organizare È™i funcÈ›ionare din domeniul asigurărilor, respectiv din domeniu pieÈ›ei de capital, cum sunt:(i) societăți de asigurare, societăți de reasigurare, societăți de asigurare-reasigurare;(ii) burse de valori sau de mărfuri, societăți de servicii de investiÈ›ii financiare, societăți de registru, societăți de depozitare;c) persoanele juridice care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;d) persoanele juridice care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere È™i gazelor naturale.  +  SecÅ£iunea a 3-a Anul fiscal3. (1) ÃŽn cazul înființării unei microîntreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă începe:a) de la data înregistrării acesteia la registrul comerÈ›ului, dacă are această obligaÈ›ie;b) de la data înregistrării în registrul È›inut de instanÈ›ele judecătoreÈ™ti sau alte autorități competente, dacă are această obligaÈ›ie, potrivit legii.(2) Perioada impozabilă a unei microîntreprinderi se încheie, în cazul divizărilor sau al fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenÈ›ei persoanei juridice prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:a) la data înregistrării în registrul comerÈ›ului/registrul È›inut de instanÈ›ele judecătoreÈ™ti competente a noii societăți sau a ultimei dintre ele, în cazul constituirii uneia sau a mai multor societăți noi;b) la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaÈ›iunea sau la altă dată stabilită prin acordul părÈ›ilor, în cazul în care se stipulează că operaÈ›iunea va avea efect la o altă dată, potrivit legii.(3) Perioada impozabilă a microîntreprinderii se încheie, în cazul dizolvării urmate de lichidare, la data depunerii situaÈ›iilor financiare la registrul unde a fost înregistrată, potrivit legii, înfiinÈ›area persoanei juridice respective.(4) ÃŽn cazul microîntreprinderilor care își încetează existenÈ›a în cursul anului, data până la care se depune declaraÈ›ia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este una dintre datele menÈ›ionate la alin. (2) È™i (3), la care se încheie perioada impozabilă.  +  SecÅ£iunea a 4-a Cotele de impozitare4. (1) Intră sub incidenÈ›a prevederilor art. 51 alin. (2) din Codul fiscal microîntreprinderile nou-înfiinÈ›ate începând cu 1 ianuarie 2016.(2) Perioada de 60 de zile nu se raportează la anul fiscal.  +  SecÅ£iunea a 5-a Baza impozabilă5. (1) Baza impozabilă asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) È™i (2) din Codul fiscal este reprezentată de totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad categoriile de venituri menÈ›ionate la art. 53 alin. (1) È™i se adaugă elementele menÈ›ionate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal.(2) Microîntreprinderile care își încetează existenÈ›a în urma unei operaÈ›iuni de reorganizare sau de lichidare, potrivit legii, È™i care pe parcursul perioadei de funcÈ›ionare au fost È™i plătitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, nu includ în baza impozabilă: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferenÈ›e de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize, precum È™i sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit sau ale unor scutiri de impozit, repartizate ca rezerve, potrivit legii, care au fost constituite în perioada în care au fost plătitoare de impozit pe profit.(3) ÃŽn cazul în care se achiziÈ›ionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcÈ›iune. Punerea în funcÈ›iune se face potrivit prevederilor legale.  +  Titlul IV Impozitul pe venit  +  Capitolul I DispoziÈ›ii generale  +  SecÅ£iunea 1 Scutiri1. ÃŽn înÈ›elesul art. 60 pct. 1 lit. a)-d) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 din Codul fiscal contribuabilii au obligaÈ›ia de a depune, după caz, la organul fiscal competent sau la angajatorul/plătitorul de venituri documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original È™i în copie, organul fiscal competent, angajatorul/plătitorul de venituri păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se efectuează de către angajator, în conformitate cu reglementările ordinului comun al ministrului muncii, familiei, protecÈ›iei sociale È™i persoanelor vârstnice, al ministrului comunicaÈ›iilor È™i pentru societatea informaÈ›ională, al ministrului educaÈ›iei naÈ›ionale È™i cercetării È™tiinÈ›ifice È™i al ministrului finanÈ›elor publice. ÃŽn acest sens, nu este necesar avizul instituÈ›iilor emitente ale actului normativ menÈ›ionat.  +  SecÅ£iunea a 2-a Venituri neimpozabile3. (1) ÃŽn categoria veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 62 lit. a) din Codul fiscal se cuprind veniturile obÈ›inute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:a) alocaÈ›ia de stat pentru copii;b) alocaÈ›ia lunară de plasament, acordată pentru fiecare copil, potrivit legii;c) indemnizaÈ›ia lunară primită de persoanele cu handicap grav È™i accentuat, potrivit legii;d) indemnizaÈ›ia lunară, respectiv indemnizaÈ›ia de însoÈ›itor prevăzute la art. 43, respectiv la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecÈ›ia È™i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare;e) contravaloarea serviciilor hoteliere acordate membrilor de familie care însoÈ›esc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi, potrivit legii;f) ajutorul pentru încălzirea locuinÈ›ei;g) indemnizaÈ›ia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a artiÈ™tilor interpreÈ›i sau executanÈ›i din România, acordată potrivit Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaÈ›iei pentru activitatea de liber-profesionist a artiÈ™tilor interpreÈ›i sau executanÈ›i din România, republicată;h) ajutorul social acordat potrivit legii;i) ajutorul de urgență acordat de Guvern È™i de primari în situaÈ›ii de necesitate, ca urmare a calamităților naturale, incendiilor, accidentelor, precum È™i altor situaÈ›ii deosebite stabilite prin lege;j) ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;k) ajutorul lunar primit de personalul militar trecut în rezervă, poliÈ›iÈ™ti È™i funcÈ›ionari publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare, ale căror raporturi de serviciu au încetat È™i care nu îndeplinesc condiÈ›iile de pensie, fiind clasaÈ›i "apt limitat" sau ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad, a reorganizării unor unități, a reducerii unor funcÈ›ii din statele de organizare ori pentru alte motive sau nevoi ale instituÈ›iilor din sistemul de apărare, ordine publică È™i securitate naÈ›ională, apte de muncă, dar care nu se pot încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;l) indemnizaÈ›ia de È™omaj È™i alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaÈ›iei în materie;m) echivalentul salariului primit de membrii familiei funcÈ›ionarului public, care au dreptul la pensie de urmaÈ™, în caz de deces al acestuia;n) indemnizaÈ›iile acordate în baza Legii recunoÈ™tinÈ›ei pentru victoria RevoluÈ›iei Române din Decembrie 1989 È™i pentru revolta muncitorească anticomunistă de la BraÈ™ov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările È™i completările ulterioare;o) indemnizaÈ›iile acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum È™i celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările È™i completările ulterioare;p) indemnizaÈ›iile acordate în baza Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaÈ›iei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite È™i recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu modificările È™i completările ulterioare;q) suma fixă pentru îngrijire primită de invalizii È™i accidentaÈ›ii de război, marii mutilaÈ›i È™i cei încadraÈ›i în gradul I de invaliditate, potrivit legii;r) indemnizaÈ›ia lunară primită de magistraÈ›ii care în perioada anilor 1945-1989 au fost înlăturaÈ›i din justiÈ›ie din motive politice, potrivit legii;s) indemnizaÈ›iile È™i sporurile invalizilor, veteranilor È™i văduvelor de război, precum È™i alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaÈ›ii È™i sporuri invalizilor, veteranilor È™i văduvelor de război, cu modificările È™i completările ulterioare;t) renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;u) ajutorul anual pentru acoperirea unei părÈ›i din costul chiriei, energiei electrice È™i energiei termice, acordat veteranilor de război È™i văduvelor de război, precum È™i altor persoane defavorizate, potrivit legii;v) sprijinul material lunar primit de soÈ›ul supravieÈ›uitor, precum È™i de copiii minori, urmaÈ™i ai membrilor titulari, corespondenÈ›i È™i de onoare din È›ară ai Academiei Române, acordat în conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru soÈ›ul supravieÈ›uitor È™i pentru urmaÈ™ii membrilor Academiei Române;w) ajutoarele acordate emigranÈ›ilor politici potrivit legislaÈ›iei în vigoare;x) ajutorul nerambursabil pentru refugiaÈ›i sau pentru persoanele cărora li s-a acordat protecÈ›ie subsidiară;y) ajutoarele umanitare, medicale È™i sociale;z) ajutorul de deces acordat potrivit legislaÈ›iei privind sistemul public de pensii È™i alte drepturi de asigurări sociale, precum È™i ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze È™i de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaÈ›iei de pensii;aa) ajutorul lunar pentru soÈ›ul supravieÈ›uitor, acordat potrivit legii;bb) renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale È™i din alte fonduri publice, potrivit legii;cc) indemnizaÈ›ia de merit acordată în condiÈ›iile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaÈ›iei de merit, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaÈ›iei de merit È™i a Regulamentului de funcÈ›ionare a Comisiei naÈ›ionale pentru acordarea indemnizaÈ›iei de merit, cu modificările È™i completările ulterioare;dd) drepturi reprezentând transportul gratuit urban È™i interurban, acordate, potrivit legii, pentru adulÈ›ii cu handicap accentuat sau grav È™i pentru asistenÈ›ii personali, asistenÈ›ii personali profesioniÈ™ti È™i însoÈ›itorii acestora, precum È™i pentru asistenÈ›ii personali È™i însoÈ›itorii copiilor cu handicap grav sau accentuat;ee) indemnizaÈ›ia lunară de invaliditate acordată cadrelor militare, soldaÈ›ilor È™i gradaÈ›ilor profesioniÈ™ti, precum È™i rezerviÈ™tilor voluntari È™i personalului civil, potrivit legii, ca urmare a participării la acÈ›iuni militare;ff) drepturile, reprezentând ajutoare, indemnizaÈ›ii È™i orice forme de sprijin, acordate potrivit reglementărilor în vigoare personalului participant la misiuni È™i operaÈ›iuni în afara teritoriului statului român, personalului participant la acÈ›iuni militare, pentru cazurile de invaliditate survenite în timpul sau din cauza serviciului, potrivit legii;gg) alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.(2) Prin alte persoane în sensul art. 62 lit. a) se înÈ›elege, cu titlu de exemplu, casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale È™i sociale acordate membrilor din contribuÈ›iile acestora, organizaÈ›iile umanitare, organizaÈ›iile sindicale, Crucea RoÈ™ie, unitățile de cult recunoscute în România È™i alte entități care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.(3) Potrivit prevederilor art. 62 lit. a) din Codul fiscal, în categoria veniturilor neimpozabile se cuprind È™i formele de sprijin cu destinaÈ›ie specială acordate din bugetul de stat È™i din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislaÈ›ia internă È™i reglementările europene, de exemplu:a) forme de sprijin acordate producătorilor agricoli din sectorul vegetal sub forma schemelor de plăți directe È™i ajutoarelor naÈ›ionale tranzitorii în conformitate cu OrdonanÈ›a de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 È™i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole È™i alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări È™i completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările È™i completările ulterioare;b) ajutoare de stat È™i forme de sprijin acordate fermierilor din sectorul zootehnic potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creÈ™terii animalelor, cu modificările ulterioare, È™i OrdonanÈ›ei de urgență a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări È™i completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările È™i completările ulterioare;c) sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului NaÈ›ional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C(2015) 3.508 din mai 2015, de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurală al României pentru sprijin din Fondul European Agricol pentru dezvoltare rurală;d) forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului OperaÈ›ional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007 È™i Programului OperaÈ›ional pentru Pescuit È™i Afaceri Maritime 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416 din 25 noiembrie 2015;e) formele de sprijin acordate în cadrul operaÈ›iunilor finanÈ›ate prin Programul operaÈ›ional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", în bani È™i în natură, primite de către cursanÈ›i pentru participarea la cursuri, precum È™i bursele acordate în cadrul acestui program.(4) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 62 lit. g) din Codul fiscal sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate È™i orice alte drepturi acordate asiguraÈ›ilor, beneficiarilor sau terÈ›elor persoane păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislaÈ›iei privind societățile de asigurare È™i supravegherea asigurărilor. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraÈ›ilor pot avea, printre altele, următoarele forme: răscumpărări parÈ›iale în contul persoanei asigurate, plăți eÈ™alonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraÈ›i, precum È™i orice alte sume de aceeaÈ™i natură, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate. ÃŽn cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizică independentă, persoană juridică sau orice altă entitate care desfășoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară.(5) ÃŽn sensul prevederilor art. 62 lit. j) din Codul fiscal, în această categorie se includ, cu titlu de exemplu:a) produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamităților naturale potrivit prevederilor din contractul încheiat între părÈ›i;b) despăgubirile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul militar încadrat în instituÈ›iile publice de apărare, ordine publică È™i securitate naÈ›ională, participant la misiuni È™i operaÈ›ii în afara teritoriului statului român;c) despăgubirile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acÈ›iuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente survenite în timpul sau din cauza serviciului militar pe teritoriul naÈ›ional;d) despăgubirile acordate poliÈ›iÈ™tilor sau, în cazul decesului, pentru familiile acestora, în situaÈ›ia producerii riscurilor specifice activității de poliÈ›ie.(6) ÃŽn sensul prevederilor art. 62 lit. n) din Codul fiscal, în această categorie se includ, dar nu sunt limitate:a) drepturile în bani primite de elevii È™i studenÈ›ii din instituÈ›iile militare de învățământ;b) indemnizaÈ›ia lunară È™i indemnizaÈ›ia suplimentară stabilită în raport cu anul de studiu È™i funcÈ›ia îndeplinită pentru persoanele care urmează cursurile de formare a cadrelor militare È™i militarilor în termen;c) indemnizaÈ›ia lunară primită de soldaÈ›ii profesioniÈ™ti în perioada programului de instruire.(7) Prin cadru instituÈ›ionalizat menÈ›ionat la art. 62 lit. o) din Codul fiscal se înÈ›elege orice entitate care are ca obiect de activitate educaÈ›ia È™colară, universitară, pregătirea È™i/sau perfecÈ›ionarea profesională, recunoscută de autorități ale statului român.(8) Veniturile reprezentând avantaje în bani È™i/sau în natură prevăzute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal, sunt acordate prin legi speciale È™i cuprind, printre altele:a) contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaÈ›i È™i persoanele care È™i-au pierdut total sau parÈ›ial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii È™i baze de tratament aparÈ›inând Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării NaÈ›ionale, Ministerului Afacerilor Interne È™i altor instituÈ›ii potrivit legii;b) contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun È™i altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenÈ›a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările È™i completările ulterioare;c) contravaloarea asistenÈ›ei medicale È™i a medicamentelor acordate în mod gratuit È™i prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât È™i pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun È™i pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staÈ›iune balneoclimaterică È™i altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenÈ›a prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum È™i celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările È™i completările ulterioare;d) contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuitățile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistenÈ›ei medicale gratuite în toate instituÈ›iile medicale civile de stat sau militare È™i asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât È™i pe timpul spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităților existente, în staÈ›iuni balneoclimaterice, a protezelor, a cârjelor, a ghetelor ortopedice, a fotoliilor rulante, a aparatelor auditive È™i implanturilor cardiace, mijloacelor moto È™i auto speciale pentru persoanele cu handicap fizic È™i altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum È™i unele drepturi ale invalizilor È™i văduvelor de război, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare;e) contravaloarea transportului gratuit urban È™i interurban, acordate, potrivit legii, pentru adulÈ›ii cu handicap accentuat sau grav, pentru asistenÈ›ii personali, asistenÈ›ii personali profesioniÈ™ti È™i însoÈ›itorii acestora, precum È™i pentru asistenÈ›ii personali È™i însoÈ›itorii copiilor cu handicap grav sau accentuat, asistență medicală gratuită în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006 privind protecÈ›ia È™i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare.Persoanele fizice prevăzute la art. 62 lit. v) din Codul fiscal datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 61 din Codul fiscal.(9) Beneficiază de prevederile art. 62 lit. w) din Codul fiscal următorii specialiÈ™ti din domeniul sportiv: profesorii cu diplomă de licență sau de absolvire, instructorii È™i managerii din domeniu, precum È™i alte persoane calificate pentru asistență medicală, cercetare È™i asistență È™tiinÈ›ifică, organizare È™i conducere tehnică È™i alte ocupaÈ›ii complementare, potrivit reglementărilor în materie.(10) ÃŽn categoria veniturilor neimpozabile menÈ›ionate la art. 62 lit. x) din Codul, fiscal se cuprind:a) premii obÈ›inute la concursuri pe obiecte sau discipline de învățământ, pe meserii, cultural-È™tiinÈ›ifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-È™tiinÈ›ifice, premii obÈ›inute la campionate È™i concursuri sportive È™colare, naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale;b) contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare È™i transport;c) alte drepturi primite de participanÈ›i cu ocazia acestor manifestări.  +  SecÅ£iunea a 3-a Cotele de impozitare4. ÃŽn aplicarea prevederilor art. 64 din Codul fiscal, la determinarea impozitului anual/lunar, la plățile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 61 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fracÈ›iunilor de până la 50 de bani inclusiv sau prin majorarea fracÈ›iunilor ce depășesc 50 de bani.  +  SecÅ£iunea a 4-a Perioada impozabilă5. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 65 alin. (1) din Codul fiscal, anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.(2) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului.  +  Capitolul II Venituri din activități independente  +  SecÅ£iunea 1 Definirea veniturilor din activități independente6. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activități independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual È™i/sau într-o formă de asociere constituită potrivit dispoziÈ›iilor legale È™i care nu dă naÈ™tere unei persoane juridice, în vederea desfășurării de activități în scopul obÈ›inerii de venituri.(2) Exercitarea unei activități independente, reglementată prin art. 67 din Codul fiscal, presupune desfășurarea acesteia cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu È™i urmărind obÈ›inerea de venituri.(3) O activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obÈ›inerii de venituri, care îndeplineÈ™te cel puÈ›in 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal este o activitatea independentă.(4) Activitățile care generează venituri din activități independente cuprinse în cadrul art. 67 alin. (1) din Codul fiscal sunt, cu titlu de exemplu:a) activități de producÈ›ie;b) activități de cumpărare efectuate în scopul revânzării;c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive È™i altele asemenea;d) activități al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacÈ›ii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agenÈ›ie, de agent de asigurare È™i alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului civil, precum È™i a altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;e) vânzarea în regim de consignaÈ›ie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;f) activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, È™i altele asemenea;g) transport de bunuri È™i de persoane;h) activități de prestări de servicii.(5) Veniturile reglementate la art. 67 din Codul fiscal obÈ›inute din valorificarea în regim de consignaÈ›ie sau prin vânzare directă către agenÈ›i economici È™i alte instituÈ›ii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activități independente. ÃŽn această situaÈ›ie consignatarul/cumpărătorul va solicita documente care atestă provenienÈ›a bunurilor respective, precum È™i cele care atestă desfășurarea unei activități independente. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.(6) Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obÈ›inute din desfășurarea în România, potrivit legii, a unei activități independente în conformitate cu reglementările art. 67 din Codul fiscal, printr-un sediu permanent.(7) ÃŽn aplicarea art. 67 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societății civile profesionale, asupra venitului net distribuit.(8) ÃŽn sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obÈ›inute de către: medici, avocaÈ›i, notari publici, executori judecătoreÈ™ti, experÈ›i tehnici È™i contabili, contabili autorizaÈ›i, auditori financiari, consultanÈ›i fiscali, arhitecÈ›i, traducători, sportivi, precum È™i alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiÈ›iile legii È™i a îndeplinirii a cel puÈ›in 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.(9) Potrivit prevederilor art. 67 din Codul fiscal, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenÈ›ii, know-how, mărci înregistrate, francize È™i altele asemenea, recunoscute È™i protejate prin înscrisuri ale instituÈ›iilor specializate, precum È™i a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de această natură se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activități independente È™i în situaÈ›ia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licență, franciză È™i altele asemenea, precum È™i cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraÈ›ie directă, remuneraÈ›ie secundară, onorariu, redevență È™i altele asemenea. Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părÈ›i reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală È™i veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumÈ›ia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.  +  SecÅ£iunea a 2-a Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate7. (1) Potrivit prevederilor art. 68 din Codul fiscal, în venitul brut se includ toate veniturile în bani È™i în natură, cum ar fi: venituri din vânzarea de produse È™i de mărfuri, venituri din prestarea de servicii È™i executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, È™i orice alte venituri obÈ›inute din exercitarea activității, inclusiv încasările efectuate în avans care se referă la alte exerciÈ›ii fiscale, precum È™i veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitățile băneÈ™ti aferente afacerii, din alte activități adiacente È™i altele asemenea. ÃŽn venitul brut se includ È™i veniturile încasate ulterior încetării activității independente, pe baza facturilor emise È™i neîncasate până la încetarea activității.Prin activități adiacente se înÈ›elege toate activitățile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.(2) ÃŽn venitul brut al afacerii se include È™i suma reprezentând contravaloarea bunurilor È™i drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitării activității în patrimoniul personal al contribuabilului, operaÈ›iune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la preÈ›urile practicate pe piață sau stabilite prin expertiză tehnică.ÃŽn cazul schimbării modalității de exercitare a unei activități, precum È™i al transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaÈ›iei în materie, în condiÈ›iile continuării activității, se include în venitul brut al afacerii care urmează să se transforme/schimbe È™i contravaloarea bunurilor È™i drepturilor care trec în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat.ÃŽn cazul bunurilor È™i al drepturilor amortizabile care trec în patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalității de exercitare a unei activități È™i/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaÈ›iei în materie, se aplică următoarele reguli:a) cele cu valoare rămasă de amortizat se înscriu în Registrul-inventar la această valoare, care constituie È™i bază de calcul al amortizării;b) cele complet amortizate se înscriu în Registrul-inventar la valoarea stabilită prin expertiză tehnică sau la preÈ›ul practicat pe piață; pentru acestea nu se calculează amortizare È™i valoarea acestora nu constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii activități.ÃŽn cazul bunurilor È™i al drepturilor neamortizabile care trec în patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalității de exercitare a unei activități È™i/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaÈ›iei în materie, acestea se înscriu în Registrul-inventar la valoarea înscrisă în evidenÈ›a contabilă din care provin È™i nu constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii activități.ÃŽn cazul începerii unei activități ca urmare a schimbării modalității de exercitare a activității È™i/sau transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaÈ›iei în materie, aporturile aduse în noul patrimoniu nu constituie venit brut.(3) ÃŽn cazul schimbării modalității de exercitare a unei activități È™i/sau al transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaÈ›iei în materie, în timpul anului, venitul net/pierderea se determină separat pentru fiecare perioadă în care activitatea independentă a fost desfășurată de contribuabil într-o formă de organizare prevăzută de lege.Venitul net anual/Pierderea anuală se determină prin însumarea venitului net/pierderii înregistrat/înregistrate în toate perioadele fiscale din anul fiscal în care a avut loc schimbarea È™i/sau transformarea formei de exercitare a activității.Venitul net anual/Pierderea anuală se înscrie în declaraÈ›ia privind venitul realizat.Pierderea fiscală înregistrată în anul în care a avut loc schimbarea modalității de exercitare a activității È™i/sau transformarea formei de exercitare a activității se reportează È™i se compensează potrivit regulilor de reportare prevăzute la art. 118 din Codul fiscal.(4) Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, astfel cum rezultă din evidenÈ›ele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.(5) Sunt cheltuieli deductibile, cu titlul de exemplu următoarele:a) cheltuielile cu achiziÈ›ionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar È™i mărfuri;b) cheltuielile cu lucrările executate È™i serviciile prestate de terÈ›i;c) cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări È™i prestarea de servicii pentru clienÈ›i;d) chiria aferentă spaÈ›iului în care se desfășoară activitatea, cea aferentă utilajelor È™i altor instalaÈ›ii utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere;e) dobânzile aferente creditelor bancare;f) cheltuielile cu comisioanele È™i cu alte servicii bancare;g) cheltuielile cu primele de asigurare care privesc active corporale È™i/sau necorporale, inclusiv pentru stocurile deÈ›inute, precum È™i primele de asigurare efectuate pentru asigurarea de risc profesional;h) cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile (activele) din patrimoniul personal/patrimoniul afacerii, când acestea reprezintă garanÈ›ie bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul;i) cheltuielile poÈ™tale È™i taxele de telecomunicaÈ›ii;j) cheltuielile cu energia È™i apa;k) cheltuielile cu transportul de bunuri È™i de persoane, altele decât cele prevăzute la art. 68 alin. (5) lit. j) din Codul fiscal;l) cheltuieli de natură salarială;m) cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;n) cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu prevederile art. 28 din Codul fiscal, după caz;o) valoarea rămasă neamortizată a bunurilor È™i drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din preÈ›ul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării È™i limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;p) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria/rata de leasing în cazul leasingului operaÈ›ional, respectiv cheltuielile cu amortizarea È™i dobânzile în cazul leasingului financiar, stabilite în conformitate cu reglementările în materie privind operaÈ›iunile de leasing È™i societățile de leasing;q) cheltuielile pentru pregătirea profesională È™i perfecÈ›ionarea contribuabilului È™i a salariaÈ›ilor acestuia;r) cheltuielile cu funcÈ›ionarea È™i întreÈ›inerea aferente bunurilor imobile care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înÈ›elegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;s) cheltuielile ocazionate de participarea la congrese È™i alte întruniri cu caracter profesional;t) cheltuielile efectuate pentru salariaÈ›i pe perioada delegării/detașării în altă localitate, în È›ară È™i în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaÈ›iile plătite acestora, precum È™i cheltuielile de transport È™i cazare;u) cheltuielile de reclamă È™i publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului, precum È™i costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama È™i publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă È™i publicitate È™i bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor È™i demonstraÈ›ii la punctele de vânzare, precum È™i alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;v) contravaloarea cotei de 10% aplicată la venitul brut din activitatea de expertiză contabilă È™i tehnică, judiciară È™i extrajudiciară, datorată biroului de expertiză locală, potrivit legislaÈ›iei privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară È™i extrajudiciară;w) alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.Sunt cheltuieli deductibile È™i cele efectuate pentru întreÈ›inerea È™i funcÈ›ionarea spaÈ›iilor folosite pentru desfășurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, È™i nu pe numele contribuabilului.(6) Limita echivalentului în euro a cheltuielilor deductibile limitat, prevăzută la art. 68 din Codul fiscal, se transformă în lei la cursul mediu comunicat de Banca NaÈ›ională a României pentru anul în care s-a efectuat plata.(7) ÃŽn sensul prevederilor art. 68 alin. (7) lit. k) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii È™i expresiile prevăzute, condiÈ›iile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității au semnificaÈ›iile prevăzute la pct. 68 din normele metodologice date în aplicarea art. 298 alin. (6) din Codul fiscal din titlul VII "Taxa pe valoarea adăugată".Dacă vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității, se limitează la 50% dreptul de deducere a cheltuielilor efectuate conform art. 68 alin. (4) È™i (5) din Codul fiscal legate de aceste vehicule, cu excepÈ›ia cheltuielilor privind amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevăzute la art. 28 titlul II din Codul fiscal, după caz. ÃŽn cadrul cheltuielilor supuse limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecărui vehicul, inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, inspecÈ›iile tehnice periodice, rovinieta etc.ÃŽn vederea acordării deductibilității integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza documentelor justificative È™i prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puÈ›in următoarele informaÈ›ii: categoria de vehicul utilizat, scopul È™i locul deplasării, kilometrii parcurÈ™i, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.(8) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 68 din Codul fiscal, toate bunurile, drepturile È™i obligaÈ›iile aferente desfășurării activității se înscriu în Registrul-inventar È™i constituie patrimoniul afacerii.  +  SecÅ£iunea a 3-a Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit8. (1) ÃŽn sensul prevederilor art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri din desfășurarea activităților de producÈ›ie, comerÈ› È™i prestări servicii cuprinse în nomenclatorul elaborat de Ministerul FinanÈ›elor Publice, venitul net se determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecÈ›ie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către direcÈ›iile generale regionale ale finanÈ›elor publice, respectiv a municipiului BucureÈ™ti vor fi consultate consiliile judeÈ›ene/Consiliul General al Municipiului BucureÈ™ti, după caz.(2) ÃŽn situaÈ›ia în care un contribuabil desfășoară aceeaÈ™i activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfășurare a activității.(3) ÃŽn cazul în care un contribuabil desfășoară mai multe activități pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice.(4) Pentru contribuabilii persoane fizice care desfășoară o activitate independentă ca întreprindere individuală, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal.(5) ÃŽn aplicarea art. 69 din Codul fiscal, în cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe È›ară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulÈ›it cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile specifice de corecÈ›ie asupra normei de venit.(6) La stabilirea coeficienÈ›ilor de corecÈ›ie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:a) vadul comercial È™i clientela;b) vârsta contribuabililor;c) timpul afectat desfășurării activității, cu excepÈ›ia cazurilor prevăzute la alin. (7) È™i (8) al prezentei secÈ›iuni;d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;e) activitatea se desfășoară într-un spaÈ›iu proprietate a contribuabilului sau închiriat;f) realizarea de lucrări, prestarea de servicii È™i obÈ›inerea de produse cu material propriu sau al clientului;g) folosirea de maÈ™ini, dispozitive È™i scule, acÈ›ionate manual sau de forță motrice;h) caracterul sezonier al unor activități;i) durata concediului legal de odihnă;j) desfășurarea activității cu salariaÈ›i;k) contribuÈ›ia fiecărui asociat în cazul activității desfășurate în cadrul unei asocieri;l) informaÈ›iile cuprinse în declaraÈ›ia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor art. 324 din Codul fiscal;m) alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au È™i calitatea de salariat sau își pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.(7) Venitul net din activități independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, în sensul art. 69 din Codul fiscal se reduce proporÈ›ional cu:a) perioada de la începutul anului È™i până la momentul autorizării din anul începerii activității;b) perioada rămasă până la sfârÈ™itul anului fiscal, în situaÈ›ia încetării activității, la cererea contribuabilului.(8) Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forță majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporÈ›ional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. ÃŽn situaÈ›ia încetării activității în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate È™i asociaÈ›iile fără personalitate juridică sunt obligate să înÈ™tiinÈ›eze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceÈ™tia își desfășoară activitatea.(9) Pentru contribuabilii impuÈ™i pe bază de norme de venit, care își exercită activitatea o parte din an, în situaÈ›iile prevăzute la alin. (7) È™i (8) din prezenta secÈ›iune, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulÈ›eÈ™te cu numărul zilelor de activitate.ÃŽn acest scop organul fiscal întocmeÈ™te o notă de constatare care va cuprinde date È™i informaÈ›ii privind:a) situaÈ›ia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârÈ™itul activității, întreruperea temporară, conform alin. (8) din prezenta secÈ›iune È™i altele asemenea;b) perioada în care nu s-a desfășurat activitate;c) documentele justificative depuse de contribuabil;d) recalcularea normei, conform prezentului alineat.(10) Venitul net din activități independente desfășurate de persoana fizică cu handicap grav sau accentuat, în mod individual È™i/sau într-o formă de asociere, se reduce proporÈ›ional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Plățile anticipate de impozit vor fi calculate pentru venitul net anual redus proporÈ›ional cu numărul de zile. Prevederea se aplică atât în cazul contribuabilului încadrat, în cursul perioadei impozabile, în gradul de handicap grav sau accentuat, cât È™i în cazul contribuabilului care în cursul perioadei impozabile nu se mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii.(11) ÃŽn sensul art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit È™i care anterior a fost impus în sistem real, având investiÈ›ii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiÈ›iilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfășurare a activității sau în caz de încetare a activității majorează norma de venit proporÈ›ional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real.ÃŽn cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real È™i a efectuat investiÈ›ii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activității vor majora norma de venit.(12) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal, contribuabilii care în cursul anului fiscal își completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor fi impuÈ™i în sistem real, pentru veniturile realizate din întreaga activitate, de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracÈ›iunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenÈ›a contabilă.  +  SecÅ£iunea a 4-a Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală9. (1) Potrivit prevederilor art. 70 din Codul fiscal, venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină ca diferență între venitul brut È™i comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuÈ›ii de colectare È™i de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi, în următoarele situaÈ›ii:a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;b) venituri din exercitarea dreptului de suită;c) venituri reprezentând remuneraÈ›ia compensatorie pentru copia privată.(2) ÃŽn sensul art. 70 din Codul fiscal, venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât È™i reÈ›inerile în contul plăților anticipate efectuate cu titlu de impozit.ÃŽn cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală se includ în venitul brut atât veniturile în bani, cât È™i echivalentul în lei al veniturilor în natură. Evaluarea veniturilor în natură se face la preÈ›ul pieÈ›ei sau la preÈ›ul stabilit prin expertiză tehnică, la locul È™i la data primirii acestora.(3) ÃŽn cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există obligativitatea înregistrării în evidenÈ›a contabilă a cheltuielilor efectuate în scopul realizării venitului.Cheltuielile forfetare includ comisioanele È™i alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceÈ™tia din urmă către titularii de drepturi.  +  SecÅ£iunea a 5-a OpÈ›iunea de a stabili venitul net anual utilizându-se datele din contabilitate10. ÃŽn sensul art. 71 din Codul fiscal, opÈ›iunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:a) în cazul contribuabililor prevăzuÈ›i la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfășurat activitate în anul precedent È™i au fost impuÈ™i pe bază de norme de venit, prin completarea corespunzătoare a declaraÈ›iei privind venitul estimat/norma de venit È™i depunerea acesteia până la data de 31 ianuarie inclusiv;b) în cazul contribuabililor prevăzuÈ›i la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin completarea corespunzătoare a declaraÈ›iei privind venitul estimat/norma de venit È™i depunerea acesteia în termen de 30 de zile de la data începerii activității.  +  SecÅ£iunea a 6-a ReÈ›inerea la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală11. (1) Plătitorii veniturilor prevăzute la art. 72 alin. (1) din Codul fiscal au obligaÈ›ia de a calcula, de a reÈ›ine È™i de a vira în cursul anului fiscal impozitul reprezentând plată anticipată în contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipată se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitul brut. ReÈ›inerea impozitului reprezentând plată anticipată se efectuează din veniturile plătite în baza contractului încheiat în formă scrisă între plătitorul de venit È™i beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului IV din Codul fiscal.Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaÈ›ia calculării È™i reÈ›inerii impozitului anticipat, sunt, după caz:a) utilizatorii de opere, invenÈ›ii, know-how È™i altele asemenea, în situaÈ›ia în care titularii de drepturi își exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaÈ›ia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală È™i utilizatorul respectiv este directă;b) organismele de gestiune colectivă sau alte entități, care, conform dispoziÈ›iilor legale, au atribuÈ›ii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinÈ›ată de către titulari. ÃŽn această situaÈ›ie se încadrează È™i producătorii È™i agenÈ›ii mandataÈ›i de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează È™i se repartizează drepturile respective.(2) ÃŽn sensul art. 72 din Codul fiscal, în situaÈ›ia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entități asemănătoare, obligaÈ›ia calculării È™i reÈ›inerii impozitului anticipat revine organismului sau entității care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.(3) ÃŽn cazul contribuabililor ale căror plăți anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (1) din Codul fiscal pentru veniturile de această natură realizate în alte condiÈ›ii, aceÈ™tia au obligaÈ›ia să le evidenÈ›ieze în contabilitate separat È™i să efectueze în cursul anului plăți anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 121 din Codul fiscal.  +  Capitolul III Venituri din salarii È™i asimilate salariilor  +  SecÅ£iunea 1 Definirea veniturilor din salarii È™i asimilate salariilor12. (1) ÃŽn sensul art. 76 alin (1) È™i (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaÈ›ii contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detaÈ™are precum È™i orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă, È™i care sunt realizate din:a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum È™i pe baza actului de numire:(i) salariile de bază;(ii) sporurile È™i adaosurile de orice fel;(iii) indemnizaÈ›ii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină, precum È™i alte indemnizaÈ›ii de orice fel, altele decât cele menÈ›ionate la pct. 3 alin. (1), având aceeaÈ™i natură;(iv) recompensele È™i premiile de orice fel;(v) sumele reprezentând premiul anual È™i stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituÈ›iile publice, cele reprezentând stimulentele acordate salariaÈ›ilor agenÈ›ilor economici;(vi) sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepÈ›ia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului È™i familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum È™i eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;(vii) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;(viii) valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creșă, voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii;(ix) orice alte câștiguri în bani È™i în natură, primite de la angajatori de către angajaÈ›i, ca plată a muncii lor;b) indemnizaÈ›iile, precum È™i orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorității publice, alese sau numite în funcÈ›ie, potrivit legii, precum È™i altora asimilate cu funcÈ›iile de demnitate publică, determinate potrivit sistemului de stabilire a indemnizaÈ›iilor pentru persoane care ocupă funcÈ›ii de demnitate publică;c) drepturile personalului militar în activitate, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare reprezentând solda lunară/salariul lunar acordat potrivit legii;d) sumele reprezentând plățile compensatorii acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere È™i de restructurare, ajutoarele acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cu drept de pensie, precum È™i ajutoarele sau plățile compensatorii primite de poliÈ›iÈ™ti È™i funcÈ›ionari publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare aflaÈ›i în situaÈ›ii similare, acordate potrivit legislaÈ›iei în materie.e) indemnizaÈ›iile, primele È™i alte asemenea sume acordate membrilor aleÈ™i ai unor entități, cum ar fi: organizaÈ›ii sindicale, organizaÈ›ii patronale, alte organizaÈ›ii neguvernamentale;f) veniturile obÈ›inute de condamnaÈ›ii care execută pedepse la locul de muncă;g) sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiÈ›ii sportive, precum È™i sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor È™i altor specialiÈ™ti în domeniu pentru rezultatele obÈ›inute la competiÈ›iile sportive, de către structurile sportive cu care aceÈ™tia au relaÈ›ii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepÈ›ia celor prevăzute la art. 62 lit. w) din Codul fiscal;h) compensaÈ›ii băneÈ™ti individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziÈ›iilor prevăzute în contractul de muncă;i) sumele reprezentând plățile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii;j) indemnizaÈ›ii sau alte drepturi acordate angajaÈ›ilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziÈ›ii legale, cu excepÈ›ia celor prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. m) È™i n) din Codul fiscal;k) indemnizaÈ›ii prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe perioada suspendării contractului de muncă ca urmare a participării la cursuri sau la stagii de formare profesională ce presupune scoaterea integrală din activitate, conform legii;l) indemnizaÈ›ii lunare brute È™i alte avantaje de natură salarială acordate membrilor titulari, corespondenÈ›i È™i membrilor de onoare ai Academiei Române;m) indemnizaÈ›ii primite la data încetării raporturilor de serviciu;n) remuneraÈ›ia plătită avocatului coordonator numit/ales pentru activitatea de coordonare desfășurată în cadrul societății civile profesionale de avocaÈ›i È™i societății profesionale cu răspundere limitată, potrivit legii;o) ajutorul acordat la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalului militar, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare, pentru activitatea depusă;p) indemnizaÈ›ia lunară acordată, potrivit reglementărilor în vigoare, soÈ›ilor sau soÈ›iilor cadrelor militare mutate într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă È™i au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soÈ›ii sau soÈ›iile, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activități autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar;q) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.ÃŽn categoria persoanelor juridice fără scop patrimonial prevăzute la art. 76 alin. (2) lit. b) se cuprind, cu titlu de exemplu, entități, persoane juridice, care potrivit legilor proprii de organizare È™i funcÈ›ionare desfășoară activități nonprofit, cum ar fi: asociaÈ›ii, fundaÈ›ii, partide politice, organizaÈ›ii patronale, organizaÈ›ii sindicale, case de ajutor reciproc, culte religioase.(2) Avantajele în bani È™i în natură prevăzute la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal sunt considerate a fi orice foloase primite de angajat de la terÈ›i sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relaÈ›ii contractuale între părÈ›i, după caz.(3) La stabilirea venitului impozabil se au în vedere È™i avantajele primite de persoana fizică, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, cum ar fi:a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică È™i altele;c) abonamentele la radio È™i televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele È™i costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;e) cadourile, inclusiv tichetele cadou primite cu diverse ocazii, cu excepÈ›ia celor menÈ›ionate la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;f) contravaloarea folosinÈ›ei unei locuinÈ›e în scop personal È™i a cheltuielilor conexe de întreÈ›inere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică È™i termică È™i altele asemenea, cu excepÈ›ia celor prevăzute în mod expres la art. 76 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal;g) cazarea È™i masa acordate în unități proprii de tip hotelier;h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate (angajator), pentru angajaÈ›ii proprii, precum È™i pentru alÈ›i beneficiari, cu excepÈ›ia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaÈ›iei în materie È™i cele care se încadrează în condiÈ›iile prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal.Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:a) pentru beneficiarii care obÈ›in venituri salariale È™i asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;b) pentru alÈ›i beneficiari care nu au o relaÈ›ie generatoare de venituri salariale È™i asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 114 din Codul fiscal;c) contravaloarea contribuÈ›iilor la un fond de pensii facultative potrivit legii, suportate de angajator pentru angajaÈ›ii proprii, precum È™i pentru alÈ›i beneficiari, cu excepÈ›ia celor care se încadrează în condiÈ›iile prevăzute la art. 76 alin (4) lit. È™) din Codul fiscal sunt impuse prin cumularea cu veniturile de natură salarială ale lunii în care sunt plătite.Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri È™i servicii, precum È™i sumele acordate pentru distracÈ›ii sau recreere.Avantajele în bani È™i echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entității care le acordă.Fac excepÈ›ie veniturile care sunt expres menÈ›ionate ca fiind neimpozabile, în limitele È™i în condiÈ›iile prevăzute la art. 76 alin. (4) din Codul fiscal.(4) Veniturile în natură, precum È™i avantajele în natură primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preÈ›ul pieÈ›ei la locul È™i data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parÈ›ială sunt evaluate ca diferență între preÈ›ul pieÈ›ei la locul È™i data acordării avantajului È™i suma reprezentând plata parÈ›ială.(5) Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:a) evaluarea folosinÈ›ei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. ÃŽn cazul în care vehiculul este închiriat de la o terță persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;b) evaluarea folosinÈ›ei cu titlu gratuit a locuinÈ›ei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeÈ›ele locative deÈ›inute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de întreÈ›inere È™i reparaÈ›ii È™i altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă;c) evaluarea folosinÈ›ei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul È™i locuinÈ›a se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul preÈ›ului practicat pentru terÈ›i.(6) Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosință mixtă se face astfel:a) pentru vehicule evaluarea se face conform alin. (5) lit. a), iar avantajul se determină proporÈ›ional cu numărul de kilometri parcurÈ™i în interes personal din totalul kilometrilor;b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor alin. (5) È™i avantajul se determină proporÈ›ional cu numărul de metri pătraÈ›i folosiÈ›i pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal.(7) Nu sunt considerate avantaje:a) contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaÈ›ii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localității;b) reducerile de preÈ›uri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienÈ›ii persoane fizice;c) costul abonamentelor telefonice È™i al convorbirilor telefonice efectuate, precum È™i utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;d) diferenÈ›ele de tarif la cazare în locaÈ›iile reprezentând amenajări recreative È™i sportive din dotarea instituÈ›iilor publice de care beneficiază personalul propriu, conform legii;e) primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, încheiate È™i suportate de societate pentru care desfășoară activitatea, potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare;f) cazarea gratuită în centrele de refacere a capacității de muncă/cabanele militare pentru personalul armatei, potrivit legii.(8) Angajatorul stabileÈ™te partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinÈ›a în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiÈ›iile art. 76 alin. (3) din Codul fiscal, È™i se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeÈ™te acest avantaj. ÃŽn acest scop angajatorul stabileÈ™te limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depășeÈ™te această limită să fie considerat avantaj în natură, în situaÈ›ia în care salariatului în cauză nu i sa imputat costul convorbirilor respective.(9) La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosință mixtă, pus la dispoziÈ›ie unui angajat, nu se iau în considerare distanÈ›a dus-întors de la domiciliu sau reÈ™edință la locul de muncă/locul desfășurării activității, precum È™i cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.(10) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a), ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cât È™i în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.(11) ÃŽn sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou, acordate pentru fiecare ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare angajat È™i pentru fiecare copil minor al angajatului, chiar È™i în cazul în care părinÈ›ii lucrează la acelaÈ™i angajator. Partea care depășeÈ™te limita de 150 lei reprezintă venit impozabil din salarii.(12) Nu sunt incluse în veniturile salariale È™i nu sunt impozabile nici veniturile primite de persoanele fizice în baza unor legi speciale È™i finanÈ›ate din buget, cu respectarea destinaÈ›iilor È™i cuantumului prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. a) paragrafele 1 È™i 2 din Codul fiscal, cum ar fi:a) ajutorul acordat soÈ›iei sau soÈ›ului supravieÈ›uitor ori copiilor, iar în lipsa acestora, părinÈ›ilor, în cazul decesului personalului militar, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare;b) ajutorul suplimentar, în cuantum de două solde lunare/salarii de bază brute, acordat la decesul cadrelor militare în activitate, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare.(13) ÃŽn sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în categoria drepturilor de hrană acordate de angajatori angajaÈ›ilor, potrivit legii, se cuprind:a) alocaÈ›iile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanță, internă È™i internaÈ›ională, diferenÈ›iată pe categorii de acÈ›iuni;b) contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaÈ›iei de efort necesare în perioada de pregătire;c) drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naÈ›ională, ordine publică È™i securitate naÈ›ională, precum È™i valoarea financiară a normei de hrană, atunci când nu beneficiază de drepturi în natură, acordată personalului militar È™i civil, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special È™i personalul civil din sistemul administraÈ›iei penitenciare în conformitate cu legislaÈ›ia în vigoare;d) alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaÈ›ia de hrană zilnică pentru personalul navigant È™i auxiliar îmbarcat pe nave; alocaÈ›ia zilnică de hrană pentru consumurile colective din unitățile bugetare È™i din regiile autonome/societățile cu specific deosebit; alocaÈ›ia de hrană acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaÈ›ia de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice È™i altele asemenea.(14) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. d) prin locuinÈ›e acordate ca urmare a specificității activității se înÈ›elege acele locuinÈ›e asigurate angajaÈ›ilor când activitatea se desfășoară în locuri izolate, precum staÈ›iile meteo, staÈ›iile pentru controlul miÈ™cărilor seismice, sau în condiÈ›iile în care este solicitată prezenÈ›a permanentă pentru supravegherea unor instalaÈ›ii, utilaje È™i altele asemenea.(15) Potrivit prevederilor art. 76 alin. (4) lit. f), nu sunt venituri impozabile:a) contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;b) contravaloarea echipamentului individual de protecÈ›ie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;c) contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea È™i încălțămintea;d) contravaloarea alimentaÈ›iei de protecÈ›ie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiÈ›ii grele È™i vătămătoare;e) contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care își desfășoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită;f) contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, funcÈ›ionarii publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare în activitate, sportivi, personalul navigant È™i alte categorii de personal, potrivit legii;g) contravaloarea echipamentului È™i a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat È™i de igienă, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaÈ›ii È™i întreÈ›inere, rechizite È™i furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naÈ›ională, ordine publică È™i securitate naÈ›ională, în condiÈ›iile legii;h) valoarea financiară anuală a normelor de echipare, valoarea financiară a drepturilor de echipament, precum È™i materiale de resortul echipamentului în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naÈ›ională, ordine publică È™i securitate naÈ›ională;i) altele asemenea.(16) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. h), în categoria cheltuielilor de delegare È™i detaÈ™are se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum È™i indemnizaÈ›ia de delegare È™i de detaÈ™are în È›ară È™i în străinătate, stabilite în condiÈ›iile prevăzute de lege sau în contractul de muncă aplicabil.(17) ÃŽn sensul prevederilor art. 76 alin. (4) lit. m), prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înÈ›elege cheltuielile cu transportul personal È™i al membrilor de familie ai angajatului, precum È™i al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în situaÈ›ia în care, potrivit legii, se decontează de angajator.(18) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. n), sunt considerate venituri neimpozabile:a) indemnizaÈ›ia de instalare acordată elevilor È™i studenÈ›ilor militari la absolvirea instituÈ›iilor de învățământ militar;b) indemnizaÈ›ia de mutare acordată personalului militar, poliÈ›iÈ™tilor È™i funcÈ›ionarilor publici cu statut special din sistemul administraÈ›iei penitenciare, mutaÈ›i sau transferaÈ›i, în interes de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu;c) indemnizaÈ›iile de instalare È™i mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.(19) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate È™i plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile È™i nu se declară în România potrivit prevederilor Codului fiscal.(20) Veniturile din salarii obÈ›inute de contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri È™i care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România sunt impozabile în România dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care nu depășeÈ™te perioada prevăzută în convenÈ›ia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea È™i veniturile din salarii nu sunt suportate de un sediu permanent al angajatorului care este rezident în România.(21) ÃŽn situaÈ›ia în care contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal care au desfășurat activitatea dependentă în alt stat pentru o perioadă mai mică decât perioada prevăzută în convenÈ›ia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea își prelungesc ulterior perioada de È™edere în statul respectiv peste perioada prevăzută de convenÈ›ie, dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului străin.După expirarea perioadei prevăzute în convenÈ›ie, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România nu mai calculează, nu mai reÈ›ine È™i nu mai virează impozitul pe venitul din salarii. Contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal datorează în statul străin impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfășurării activității în acel stat.(22) Pentru veniturile din salarii obÈ›inute de contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri È™i care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului străin dacă persoana fizică este prezentă în acel stat pentru o perioadă care depășeÈ™te perioada prevăzută în convenÈ›ia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea. ÃŽn această situaÈ›ie, angajatorul care este rezident în România sau are sediul permanent în România È™i care efectuează plata veniturilor din salarii către contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal nu are obligaÈ›ia calculării, reÈ›inerii È™i virării impozitului pe venitul din salarii, întrucât dreptul de impunere revine statului străin în care persoana fizică își desfășoară activitatea.(23) ÃŽn situaÈ›ia în care contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal urmează să desfășoare activitatea dependentă în alt stat într-o perioadă mai mare decât perioada prevăzută în convenÈ›ia de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care se desfășoară activitatea, dar detaÈ™area acestora încetează înainte de perioada prevăzută în convenÈ›ie, dreptul de impunere a veniturilor din salarii revine statului român, astfel:a) în situaÈ›ia în care persoana fizică își continuă relaÈ›ia contractuală generatoare de venituri din salarii cu angajatorul, veniturile aferente perioadelor anterioare pentru care nu s-a calculat, nu s-a reÈ›inut È™i nu s-a virat impozitul pe salarii se impun separat față de drepturile lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra bazei de calcul determinate separat pentru fiecare lună. Impozitul astfel calculat se reÈ›ine de către angajator din veniturile din salarii începând cu luna încetării detașării È™i până la lichidarea impozitului. Impozitul se recuperează într-o perioadă cel mult egală cu perioada în care persoana fizică a fost detaÈ™ată în străinătate.Angajatorul, la solicitarea autorității fiscale, prezintă documente care atestă încetarea detașării, respectiv documentul/documente care atestă data sosirii în România a persoanei detaÈ™ate;b) în situaÈ›ia în care persoana fizică nu mai are relaÈ›ii contractuale generatoare de venituri din salarii cu angajatorul È™i acesta din urmă nu poate efectua reÈ›inerea diferenÈ›elor de impozit, regularizarea impozitului datorat de persoana fizică se realizează de către organul fiscal competent pe baza declaraÈ›iei privind veniturile realizate din străinătate.(24) Pentru veniturile din salarii obÈ›inute de contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România are încheiată convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri È™i care sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România prin sediul său permanent stabilit în statul în care persoana fizică își desfășoară activitatea È™i salariul este suportat de către acest sediu permanent, dreptul de impunere revine statului străin indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate.(25) Pentru veniturile din salarii obÈ›inute de contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 59 alin. (1) lit. a) È™i alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfășurată într-un stat cu care România nu are încheiată convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o convenÈ›ie de evitare a dublei impuneri È™i care sunt plătiÈ›i de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, dreptul de impunere revine statului român, indiferent de perioada de desfășurare a activității în străinătate.  +  SecÅ£iunea a 2-a Deducere personală13. (1) ÃŽn sensul art. 77 din Codul fiscal, deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcÈ›ia de bază, în limita venitului realizat.Deducerea personală este stabilită în funcÈ›ie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcÈ›ia de bază de către contribuabil È™i numărul de persoane aflate în întreÈ›inerea acestuia.(2) ObligaÈ›ia stabilirii persoanelor aflate în întreÈ›inerea contribuabilului în funcÈ›ie de care se atribuie deducerea personală este în sarcina plătitorului de venit din salarii, la funcÈ›ia de bază.Persoana aflată în întreÈ›inere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreÈ›inere se află.Sunt considerate persoane aflate în întreÈ›inere soÈ›ul/soÈ›ia contribuabilului, copiii acestuia, precum È™i alÈ›i membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.(3) ÃŽn sensul art. 77 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria "alt membru de familie aflat în întreÈ›inere" se cuprind rudele contribuabilului È™i ale soÈ›ului/soÈ›iei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.(4) Sunt considerate persoane aflate în întreÈ›inere militarii în termen, studenÈ›ii È™i elevii militari ai instituÈ›iilor de învățământ militare È™i civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obÈ›inute sunt mai mici sau egale cu 300 lei lunar.(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreÈ›inere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.(6) Copilul minor este considerat întotdeauna întreÈ›inut, cu excepÈ›ia celor încadraÈ›i în muncă, indiferent dacă se află în unități speciale sanitare sau de protecÈ›ie specială È™i altele asemenea, precum È™i în unități de învățământ, inclusiv în situaÈ›ia în care costul de întreÈ›inere este suportat de aceste unități. ÃŽn acest caz eventualele venituri obÈ›inute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 300 lei lunar.Pentru copilul minor aflat în întreÈ›inerea părinÈ›ilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinÈ›i, respectiv tutorelui.Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinÈ›at copilul È™i unuia dintre soÈ›i care formează noua familie.Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, în condiÈ›iile Legii nr. 272/2004 privind protecÈ›ia È™i promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, dreptul de a fi preluat ca persoană aflată în întreÈ›inere pentru acest copil se acordă:a) persoanei căreia i s-a dat în plasament copilul; saub) ambilor soÈ›i care formează familia căreia i s-a dat în plasament copilul.ÃŽn situaÈ›ia în care într-o familie sunt mai mulÈ›i copii aflaÈ›i în întreÈ›inere, cu excepÈ›ia copiilor minori, aceÈ™tia vor fi preluaÈ›i în întreÈ›inerea unuia dintre părinÈ›i conform înÈ›elegerii dintre părÈ›i. ÃŽn aceste situaÈ›ii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaraÈ›ie pe propria răspundere din partea soÈ›ului/soÈ›iei, fie o adeverință emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul È™i identitatea copiilor care sunt preluaÈ›i în întreÈ›inere de fiecare soÈ›/soÈ›ie.Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 È™i 18 ani, încadrat în muncă în condiÈ›iile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, devine contribuabil È™i beneficiază de deducerea personală, situaÈ›ie în care, pentru perioada respectivă, părinÈ›ii nu mai beneficiază de deducerea personală.Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 300 lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată în întreÈ›inere.(7) ÃŽn cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obÈ›ine venituri la funcÈ›ia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreÈ›inere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întreÈ›inere cu suma de 300 lei lunar, astfel:a) în cazul în care persoana aflată în întreÈ›inere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaÈ›iilor, alocaÈ›iilor È™i altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreÈ›inută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câștiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiÈ›ii, dividende, dobânzi È™i altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreÈ›inere se determină prin împărÈ›irea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârÈ™itul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;c) în cazul în care persoana întreÈ›inută realizează atât venituri lunare, cât È™i aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri.La stabilirea venitului lunar, în sumă de 300 lei, al persoanei aflate în întreÈ›inere nu se iau în calcul veniturile prevăzute la art. 62 lit. o), w), x) È™i/sau pensiile de urmaÈ™ cuvenite conform legii, precum È™i prestaÈ›iile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecÈ›ia È™i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare.(8) Dacă venitul unei persoane aflate în întreÈ›inere depășeÈ™te 300 lei lunar, ea nu este considerată întreÈ›inută.ÃŽn funcÈ›ie de venitul lunar al persoanei întreÈ›inute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează:a) în situaÈ›ia în care una dintre persoanele aflate în întreÈ›inere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obÈ›ine în cursul anului un venit lunar mai mare de 300 lei lunar, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreÈ›inere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor;b) în situaÈ›ia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreÈ›inere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 300 lei lunar, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreÈ›inere odată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative.(9) Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o declaraÈ›ie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaÈ›ii:a) datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii (numele È™i prenumele, domiciliul, codul numeric personal);b) datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreÈ›inere (numele È™i prenumele, codul numeric personal).ÃŽn ceea ce priveÈ™te copiii aflaÈ›i în întreÈ›inere care nu sunt minori, la această declaraÈ›ie contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa È™i adeverinÈ›a de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soÈ› sau declaraÈ›ia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.(10) DeclaraÈ›ia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreÈ›inere, cu excepÈ›ia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaÈ›ii:a) datele de identificare a persoanei aflate în întreÈ›inere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;b) datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;c) acordul persoanei întreÈ›inute ca întreÈ›inătorul să o preia în întreÈ›inere;d) nivelul È™i natura venitului persoanei aflate în întreÈ›inere, inclusiv menÈ›iunea privind suprafeÈ›ele de teren agricol È™i silvic deÈ›inute, precum È™i declaraÈ›ia cu privire la desfășurarea de activități agricole, silvicultură È™i/sau piscicultură;e) angajarea persoanei aflate în întreÈ›inere de a comunica persoanei care contribuie la întreÈ›inerea sa orice modificări în situaÈ›ia venitului realizat.DeclaraÈ›iile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.(11) Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii documentele justificative care să ateste persoanele aflate în întreÈ›inere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naÈ™tere ale copiilor, adeverinÈ›a de venit a persoanei întreÈ›inute sau declaraÈ›ia pe propria răspundere È™i altele. Documentele vor fi prezentate în original È™i în copie, plătitorul de venituri din salarii păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.(12) Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influență asupra nivelului reprezentând deducerea personală acordată È™i această schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să înÈ™tiinÈ›eze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs evenimentul.(13) ÃŽn situaÈ›ia în care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior apariÈ›iei evenimentului care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia, angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personală reconsiderată odată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.(14) Deducerea personală nu se fracÈ›ionează în funcÈ›ie de numărul de ore în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parÈ›ial, la funcÈ›ia de bază.  +  SecÅ£iunea a 3-a Determinarea impozitului pe veniturile din salarii È™i asimilate salariilor14. (1) Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună conform art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.Pentru persoanele fizice care desfășoară activități pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum È™i de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.(2) Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat È™i reÈ›inut de către plătitorul de venituri.Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 16%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a impozitului la funcÈ›ia de bază È™i deducerea personală stabilită potrivit art. 77 din Codul fiscal, după caz.(3) Drepturile salariale acordate în natură, precum È™i avantajele acordate angajaÈ›ilor se evaluează conform pct. 12 alin. (4)-(6) È™i se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor È™i avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la statul de plată.(4) Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creșă, tichetelor cadou, voucherelor de vacanță, acordate potrivit legii, luată în calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii în luna în care acestea sunt primite.(5) Transformarea în lei a sumelor obÈ›inute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaÈ›ională a României, astfel:a) în situaÈ›ia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face plata; saub) în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.(6) Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:a) pentru veniturile obÈ›inute la locul unde se află funcÈ›ia de bază, ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuÈ›iilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaÈ›ionale la care România este parte, precum È™i, după caz, a contribuÈ›iei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, È™i următoarele:(i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;(ii) cotizaÈ›ia sindicală plătită în luna respectivă;(iii) contribuÈ›iile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaÈ›ia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparÈ›inând SpaÈ›iului Economic European, suportate de angajaÈ›i, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare, suportate de angajaÈ›i, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro.Deducerea contribuÈ›iilor reÈ›inute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaÈ›ia privind pensiile facultative se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatorului.Pe parcursul anului plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro, prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) È™i (iv) din Codul fiscal, È™i verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege. Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca NaÈ›ională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.ÃŽn cazul în care un angajat care obÈ›ine venituri din salarii la funcÈ›ia de bază se mută în cursul anului la un alt angajator, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor reprezentând contribuÈ›iile la fondurile de pensii facultative È™i primele de asigurare voluntară de sănătate, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării;b) pentru veniturile obÈ›inute în celelalte cazuri, ca diferență între venitul brut È™i contribuÈ›iile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaÈ›ionale la care România este parte, precum È™i, după caz, a contribuÈ›iei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.Această regulă se aplică È™i în cazul veniturilor sub forma:(i) drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă;(ii) sumelor reprezentând drepturile prevăzute la pct. 12 alin. (1) lit. d) È™i i);(iii) veniturilor prevăzute la pct. 12 alin. (1) lit. n).ÃŽn sensul prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, prin instrumente juridice internaÈ›ionale se înÈ›elege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum È™i acordurile È™i convenÈ›iile în domeniul securității sociale la care România este parte.(7) ÃŽn cazul sumelor plătite direct de către angajat care are calitatea de participant la un fond de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, contribuÈ›iile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările È™i completările ulterioare, precum È™i la fondurile de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaÈ›ia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară È™i efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparÈ›inând SpaÈ›iului Economic European, plătite se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat plata contribuÈ›iei, în limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii facultative. Deducerea acestor contribuÈ›ii se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatului.(8) ÃŽn cazul sumelor plătite direct de către angajat, membru de sindicat, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe veniturile din salarii, cotizaÈ›ia sindicală plătită se deduce, în limitele stabilite potrivit legii, din veniturile lunii în care s-a efectuat plata cotizaÈ›iei, pe baza documentelor justificative emise de către organizaÈ›ia de sindicat.(9) ÃŽn scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcÈ›ia de bază se înÈ›elege:a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde are încheiat contractul individual de muncă sau alte documente specifice, potrivit legii;b) în cazul în care activitatea se desfășoară pentru mai mulÈ›i angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaÈ›ia să declare numai angajatorului la care a ales funcÈ›ia pe care o consideră de bază, pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declaraÈ›iei pe propria răspundere. DeclaraÈ›ia pe propria răspundere nu reprezintă un formular tipizat.FuncÈ›ia de bază poate fi declarată de angajat È™i la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parÈ›ial. La schimbarea locului unde se află funcÈ›ia de bază, angajatul are obligaÈ›ia depunerii unei declaraÈ›ii pe propria răspundere de renunÈ›are la funcÈ›ia de bază la angajatorul ales iniÈ›ial.(10) Suma care reprezintă prima de vacanță sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se plăteÈ™te această primă.(11) IndemnizaÈ›iile aferente concediilor de odihnă se defalcă pe lunile la care se referă È™i se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.(12) ContribuÈ›iile sociale obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, astfel:a) contribuÈ›ia individuală de asigurări sociale;b) contribuÈ›ia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;c) contribuÈ›ia individuală la bugetul asigurărilor pentru È™omaj;d) alte contribuÈ›ii individuale obligatorii stabilite prin lege.  +  SecÅ£iunea a 4-a Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinaÈ›iei unei sume din impozit15. ÃŽn înÈ›elesul art. 79 din Codul fiscal, în categoria entităților nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaÈ›iile, fundaÈ›iile, organizaÈ›iile sindicale, patronatele, camerele de comerÈ›, partidele politice, asociaÈ›iile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaÈ›ilor, în măsura în care, potrivit legilor proprii de organizare È™i funcÈ›ionare, desfășoară activități nonprofit, iar sumele primite din impozit sunt folosite în acest scop.  +  SecÅ£iunea a 5-a Termenul de plată a impozitului16. (1) ÃŽn sensul art. 80 veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor È™i avantajelor în natură se reÈ›ine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaÈ™i lună.(2) Impozitul pe veniturile din salarii È™i asimilate salariilor se calculează È™i se reÈ›ine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată.(3) Calculul È™i reÈ›inerea impozitului lunar se efectuează de către plătitori, la data ultimei plăți a veniturilor din salarii aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 78 din Codul fiscal, indiferent dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub formă de avans È™i lichidare.ÃŽn situaÈ›ia în care în cursul unei luni se efectuează plăți de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat È™i altele asemenea, reprezentând plăți intermediare, impozitul se calculează È™i se reÈ›ine la fiecare plată, prin aplicarea cotei asupra plăților intermediare diminuate cu contribuÈ›iile sociale obligatorii, după caz.La data ultimei plăți a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează potrivit art. 78 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor salariale respective cu plățile intermediare.Impozitul de reÈ›inut la această dată reprezintă diferenÈ›a dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale È™i suma impozitelor reÈ›inute la plățile intermediare.(4) ÃŽn cazul în care un angajat care obÈ›ine venituri din salarii la funcÈ›ia de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a venitului).Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.Dacă reangajarea are loc în aceeaÈ™i lună cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va lua în calcul deducerea personală.(5) Impozitul calculat È™i reÈ›inut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri, cu excepÈ›ia situaÈ›iilor prevăzute la art. 80 alin. (2) din Codul fiscal.  +  SecÅ£iunea a 6-a ObligaÈ›ii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii17. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 81 declaraÈ›iile privind calcularea È™i reÈ›inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit se completează de plătitorul de venit È™i se depun la organul fiscal la care plătitorul de venit este înregistrat în evidență fiscală.(2) DeclaraÈ›iile privind calcularea È™i reÈ›inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit pentru angajaÈ›ii care au fost detaÈ™aÈ›i la o altă entitate se completează de către angajator sau de către plătitorul de venituri din salarii în cazul în care angajatul detaÈ™at este plătit de entitatea la care a fost detaÈ™at.(3) ÃŽn situaÈ›ia în care plata venitului salarial se face de entitatea la care angajaÈ›ii au fost detaÈ™aÈ›i, angajatorul care a detaÈ™at comunică plătitorului de venituri din salarii la care aceÈ™tia sunt detaÈ™aÈ›i date referitoare la deducerea personală la care este îndreptățit fiecare angajat.Pe baza acestor date plătitorul de venituri din salarii la care angajaÈ›ii au fost detaÈ™aÈ›i întocmeÈ™te statele de salarii È™i calculează impozitul, în scopul completării declaraÈ›iei privind calcularea È™i reÈ›inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit.(4) Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii È™i asimilate salariilor este obligat, potrivit prevederilor art. 78 alin. (5) din Codul fiscal, să determine impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil, prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul fiscal, indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat venituri din salarii È™i asimilate salariilor de la acesta.(5) Plătitorii de venituri din salarii È™i asimilate salariilor au obligaÈ›ia de a completa declaraÈ›iile privind calcularea È™i reÈ›inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit È™i pentru veniturile din salarii plătite angajaÈ›ilor pentru activitatea desfășurată de aceÈ™tia în străinătate, indiferent dacă impozitul aferent acestor venituri a fost sau nu calculat, reÈ›inut È™i virat. La completarea declaraÈ›iei, plătitorii de venituri din salarii identifică persoanele care în cursul anului precedent au desfășurat activitate salariată în străinătate.(6) Pentru contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 82 din Codul fiscal care realizează venituri din salarii È™i asimilate salariilor È™i pentru care plătitorul de venituri nu a optat să îndeplinească obligaÈ›iile privind calculul, reÈ›inerea È™i virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaÈ›ia determinării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine contribuabilului.(7) ÃŽn situaÈ›ia în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din salarii È™i asimilate salariilor È™i/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective È™i stabilirea diferenÈ›elor de impozit constatate se efectuează pentru luna la care se referă, iar diferenÈ›ele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării.  +  SecÅ£iunea a 7-a Plata impozitului pentru anumite venituri salariale È™i asimilate salariilor18. (1) ÃŽn sensul art. 82 din Codul fiscal, contribuabilii care desfășoară activitatea în România È™i obÈ›in venituri sub formă de salarii È™i asimilate salariilor din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum È™i persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice È™i ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineÈ™te obligaÈ›iile privind calculul, reÈ›inerea È™i plata impozitului pe salarii, au obligaÈ›ia să depună lunar o declaraÈ›ie la organul fiscal competent.Persoanele fizice, juridice sau orice altă entitate la care își desfășoară activitatea contribuabilii prevăzuÈ›i la art. 82 alin. (1) din Codul fiscal au obligaÈ›ia să depună o declaraÈ›ie informativă privind începerea/încetarea activității acestor contribuabili. DeclaraÈ›ia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este înregistrată în evidenÈ›a fiscală persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care își desfășoară activitatea contribuabilul.DeclaraÈ›ia informativă se depune ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activității în documentele care atestă raporturile de muncă, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.(2) ÃŽn înÈ›elesul art. 82 alin. (6) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entităților nonprofit este cea prevăzută la pct. 15.  +  Capitolul IV Venituri din cedarea folosinÈ›ei bunurilor  +  SecÅ£iunea 1 Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinÈ›ei bunurilor19. (1) ÃŽn categoria veniturilor impozabile din cedarea folosinÈ›ei bunurilor, în înÈ›elesul art. 83 din Codul fiscal, se cuprind veniturile din închirieri È™i subînchirieri de bunuri mobile È™i imobile, precum È™i veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.(2) Veniturile obÈ›inute din închirieri È™i subînchirieri de bunuri imobile, în sensul art. 83 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cele din cedarea folosinÈ›ei locuinÈ›ei, caselor de vacanță, garajelor, terenurilor È™i altora asemenea, inclusiv a unor părÈ›i din acestea, utilizate în scop de reclamă, afiÈ™aj È™i publicitate, a căror folosință este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct È™i altele asemenea.  +  SecÅ£iunea a 2-a Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinÈ›ei bunurilor20. (1) ÃŽn aplicarea art. 84 din Codul fiscal, în vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani È™i/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, È™i valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziÈ›iilor legale sau înÈ›elegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deÈ›inător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.(2) Reprezintă venit brut È™i valoarea investiÈ›iilor la bunurile mobile È™i imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deÈ›inător legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinÈ›ei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, È™i care sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. ÃŽn termen de 30 de zile de la finalizarea investiÈ›iilor, partea care a efectuat investiÈ›ia este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deÈ›inător legal valoarea investiÈ›iei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deÈ›inător legal are obligaÈ›ia să declare la organul fiscal competent valoarea investiÈ›iei, în declaraÈ›ia privind venitul realizat.(3) Proprietarul are obligaÈ›ia de a efectua cheltuielile referitoare la întreÈ›inerea È™i repararea locuinÈ›ei închiriate, potrivit reglementărilor legale în vigoare.(4) ÃŽn cazul efectuării de către chiriaÈ™ a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului È™i se încadrează în cota forfetară de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificată.(5) ÃŽn situaÈ›ia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb al pieÈ›ei valutare comunicat de Banca NaÈ›ională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.(6) Venitul net se determină ca diferență între sumele reprezentând chiria în bani È™i/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, prevăzute în contractul încheiat între părÈ›i, È™i cota de cheltuială forfetară de 40% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.Pentru recunoaÈ™terea deductibilității cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 40% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate È™i cheltuielile ocazionate de întreÈ›inerea È™i repararea acestora, impozitele È™i taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reÈ›inut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosință, respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiÈ›ii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaÈ›ii, incendii È™i altele asemenea.  +  SecÅ£iunea a 3-a Reguli aplicabile contribuÈ›iilor sociale aferente veniturilor realizate din cedarea folosinÈ›ei bunurilor21. ÃŽn sensul art. 90 alin. (1) contribuÈ›iile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit titlului V "ContribuÈ›ii sociale obligatorii" se deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursă din categoria venituri din cedarea folosinÈ›ei bunurilor, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.ÃŽn cazul în care veniturile luate în calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuÈ›iei de asigurări sociale de sănătate depășesc plafonul corespunzător anului fiscal respectiv, stabilit potrivit prevederilor titlului V "ContribuÈ›ii sociale obligatorii", sunt deductibile sumele reprezentând contribuÈ›ii de asigurări sociale de sănătate alocate venitului corespunzător fiecărei surse, potrivit regulilor de la pct. 17 prevăzute în normele metodologice date în aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal.Organul fiscal competent are obligaÈ›ia recalculării venitului net/bazei impozabile È™i determinării impozitului pe venit datorat.  +  Capitolul V Venituri din investiÈ›ii  +  SecÅ£iunea 1 Definirea veniturilor din investiÈ›ii22. (1) ÃŽn aplicarea art. 91 lit. b) din Codul fiscal sunt considerate venituri din dobânzi, fără a fi limitate, următoarele:a) dobânzi obÈ›inute din obligaÈ›iuni;b) dobânzi obÈ›inute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale È™i la termen, inclusiv la certificatele de depozit;c) suma primită sub forma de dobândă pentru împrumuturile acordate;d) dobânzi obÈ›inute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) în care este legat un instrument derivat cu un depozit;e) alte venituri obÈ›inute din deÈ›inerea de titluri de creanță.(2) ÃŽn aplicarea art. 91 lit. c) din Codul fiscal în cadrul instrumentelor financiare derivate tranzacÈ›ionate pe piaÈ›a la buna înÈ›elegere (OTC) se includ, fără a se limita, următoarele:a) forward pe cursul de schimb fără livrare la scadență;b) swap pe cursul de schimb;c) swap pe rata dobânzii;d) opÈ›iuni pe cursul de schimb fără livrare la scadență;e) opÈ›iuni pe rata dobânzii;f) opÈ›iuni pe acÈ›iuni sau indici bursieri;g) opÈ›iuni pe alte active suport (de exemplu: mărfuri);h) opÈ›iuni binare;i) forward rate agreement;j) swap pe acÈ›iuni;k) sau orice combinaÈ›ii ale acestora.Pentru scopuri fiscale, sunt incluse în categoria instrumentelor financiare derivate tranzacÈ›ionate pe piaÈ›a la buna înÈ›elegere (OTC) È™i tranzacÈ›iile în marjă.  +  SecÅ£iunea a 2-a Determinarea câștigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, precum È™i din transferul aurului financiar23. (1) ÃŽn cazul transferurilor titlurilor de valoare exprimate în valută, prevăzute la art. 94 din Codul fiscal, cursul de schimb valutar utilizat în vederea determinării câștigului È™i a impozitului aferent este cursul de schimb valutar comunicat de Banca NaÈ›ională a României valabil pentru ziua determinării câștigului.(2) ÃŽn sensul art. 94 alin. (11) în cazul lichidării unei persoane juridice, la transmiterea universală a patrimoniului societății către asociaÈ›i/acÈ›ionari activele din situaÈ›iile financiare vor fi evaluate la valoarea justă, respectiv preÈ›ul de piață.Baza impozabilă în cazul lichidării unei persoane juridice se stabileÈ™te astfel:a) determinarea sumei reprezentând diferenÈ›a între valoarea elementelor de activ È™i sumele reprezentând datoriile societății;b) determinarea excedentului sumei stabilite la lit. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.  +  SecÅ£iunea a 3-a Stabilirea venitului din operaÈ›iuni cu instrumentele financiare derivate24. (1) Câștigul/pierderea obÈ›inută din operaÈ›iuni de tip repo/reverse repo care au la bază transferul instrumentelor financiare derivate se determină conform regulilor de la art. 95 din Codul fiscal.(2) Venitul realizat din operaÈ›iuni cu instrumente financiare derivate îl reprezintă încasările efective din toate aceste operaÈ›iuni realizate în cursul unui an È™i evidenÈ›iate în contul contribuabilului din aceste operaÈ›iuni, mai puÈ›in încasările de principal.Costurile aferente tranzacÈ›iei reprezintă plățile efective din toate aceste operaÈ›iuni realizate în cursul unui an È™i evidenÈ›iate în contul contribuabilului din aceste operaÈ›iuni, mai puÈ›in plățile de principal.Prima încasată în cadrul opÈ›iunilor încheiate pe pieÈ›e la buna înÈ›elegere (OTC) se include în veniturile realizate, iar prima plătită se include în costurile aferente.ÃŽn cazul contractelor forward pe cursul de schimb fără livrare la scadență, baza de impozitare o reprezintă diferență favorabilă dintre cursul forward la care se încheie tranzacÈ›ia iniÈ›ială È™i cursul spot/forward la care tranzacÈ›ia se închide printr-o operaÈ›iune legată de sens contrar, multiplicată cu suma contractului È™i evidenÈ›iată ca atare în contul clientului la închiderea tranzacÈ›iei.Schimbul valutar la vedere sau la termen nu este inclus în operaÈ›iuni cu instrumente financiare derivate, dacă prin natura lor aceste tranzacÈ›ii nu sunt asimilate contractelor forward sau opÈ›iuni pe cursul de schimb fără livrare la scadență.ÃŽn cazul tranzacÈ›iilor în marjă, câștigul/pierderea din aceste tranzacÈ›ii reprezintă diferenÈ›a pozitivă/negativă realizată între preÈ›ul de vânzare È™i preÈ›ul de cumpărare evidenÈ›iată în contul de marjă al beneficiarului de venit, diminuată cu costurile aferente tranzacÈ›iei dovedite prin documente justificative.Pentru opÈ›iunile cu profit fix (binare), în cazul în care opÈ›iunea se exercită, baza de impozitare o reprezintă diferenÈ›a favorabilă dintre suma încasată/plătită în urma exercitării opÈ›iunii È™i prima plătită/încasată pentru cumpărarea/vânzarea opÈ›iunii. ÃŽn cazul în care opÈ›iunea nu se exercită, baza impozabilă o reprezintă suma încasată pentru vânzarea opÈ›iunii.  +  SecÅ£iunea a 4-a ReÈ›inerea impozitului din veniturile din investiÈ›ii25. ÃŽn aplicarea art. 97 alin. (5), în cazul lichidării unei persoane juridice obligaÈ›ia calculării, reÈ›inerii È™i virării impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.Impozitul calculat È™i reÈ›inut la sursă se virează până la data depunerii situaÈ›iei financiare finale la oficiul registrului comerÈ›ului, întocmită de reprezentantul legal al persoanei juridice.  +  Capitolul VI Venituri din pensii  +  SecÅ£iunea 1 ReÈ›inerea impozitului din venitul din pensii26. (1) ÃŽn sensul art. 101 din Codul fiscal drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i ale Legii nr. 204/2006, cu modificările È™i completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.(2) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plată unică potrivit Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i Legii nr. 204/2006, cu modificările È™i completările ulterioare, se va acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal, de la fiecare fond de pensii.(3) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eÈ™alonate în rate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i ale Legii nr. 204/2006, cu modificările È™i completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.(4) DiferenÈ›ele de venituri din pensii, prevăzute la art. 101 alin. (8) din Codul fiscal, primite de la acelaÈ™i plătitor È™i stabilite pentru perioadele anterioare se impozitează separat față de drepturile de pensie ale lunii curente, prin aplicarea cotei de impozit asupra venitului impozabil lunar din pensii. Venitul lunar impozabil din pensii se stabileÈ™te prin deducerea din suma totală, reprezentând diferenÈ›ele de venituri din pensii, a contribuÈ›iei individuale de asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit legii, È™i a plafonului neimpozabil lunar stabilit potrivit art. 100 din Codul fiscal.(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se reÈ›ine lunar de către administratorii fondurilor de pensii È™i se plăteÈ™te de către unitățile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază își au sediul plătitorii de venituri.(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5).  +  SecÅ£iunea a 2-a Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinaÈ›iei unei sume din impozit27. ÃŽn înÈ›elesul art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, sfera de cuprindere a entităților nonprofit este cea prevăzută la pct. 15.  +  Capitolul VII Venituri din activități agricole, silvicultură È™i piscicultură  +  SecÅ£iunea 1 Definirea veniturilor28. (1) ÃŽn aplicarea art. 103 din Codul fiscal, veniturile din activități agricole realizate individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică, stabilite pe baza normelor de venit, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal, indiferent de forma de organizare a activității. Veniturile din activități agricole supuse impunerii pe bază de norme de venit în conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal cuprind veniturile rezultate din cultivarea terenurilor, creÈ™terea È™i exploatarea animalelor, deÈ›inute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă.(2) Veniturile din activități agricole menÈ›ionate la art. 103 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal, pentru care sunt stabilite norme de venit conform art. 106 din Codul fiscal, sunt impozabile indiferent dacă se face sau nu dovada valorificării produselor.(3) Terminologia folosită pentru definirea grupelor de produse vegetale È™i animale prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit este cea stabilită potrivit legislaÈ›iei în materie, astfel:a) Produsele vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabileÈ™te pe baza normelor de venit sunt prevăzute în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat prin ordinul ministrului agriculturii È™i dezvoltării rurale.ÃŽn cadrul grupei de produse vegetale - leguminoase pentru boabe se cuprind:(i) mazăre pentru boabe;(ii) fasole pentru boabe;(iii) bob;(iv) linte;(v) năut;(vi) lupin.b) Grupele de produse animale pentru care venitul se stabileÈ™te pe baza normelor de venit sunt definite după cum urmează:1. vaci È™i bivoliÈ›e:(i) vaci - femele din specia taurine care au fătat cel puÈ›in o dată;(ii) bivoliÈ›e - femele din specia bubaline care au fătat cel puÈ›in o dată;2. ovine È™i caprine:(i) oi - femele din specia ovine care au fătat cel puÈ›in o dată;(ii) capre - femele din specia caprine care au fătat cel puÈ›in o dată;3. porci pentru îngrășat - porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducÈ›ie;4. albine - familii de albine;5. păsări de curte - totalitatea păsărilor din speciile găini, raÈ›e, gâște, curci, bibilici, prepeliÈ›e.(4) ÃŽn vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități agricole, la încadrarea în limitele stabilite pentru fiecare grupă de produse vegetale È™i fiecare grupă de animale vor fi avute în vedere suprafeÈ›ele/capetele de animal însumate în cadrul grupei respective.(5) Sunt considerate în stare naturală produsele agricole vegetale obÈ›inute după recoltare, precum È™i produsele de origine animală: lapte, lână, ouă, piei crude, carne în viu È™i carcasă, miere È™i alte produse apicole definite potrivit legislaÈ›iei în materie, precum È™i altele asemenea.Preparatele din lapte È™i din carne sunt asimilate produselor de origine animală obÈ›inute în stare naturală.Norma de venit stabilită în condiÈ›iile prevăzute la art. 106 din Codul fiscal include È™i venitul realizat din înstrăinarea produselor vegetale, a animalelor È™i a produselor de origine animală, în stare naturală.(6) Modificarea structurii suprafeÈ›elor destinate producÈ›iei agricole vegetale/numărului de capete de animale/familiilor de albine, intervenite după data de 25 mai, nu conduce la ajustarea normelor de venit, respectiv a venitului anual impozabil.ÃŽn cazul suprafeÈ›elor destinate produselor vegetale hamei, pomi È™i vie, suprafeÈ›ele declarate cuprind numai grupele de produse vegetale intrate pe rod începând cu primul an de intrare pe rod. SuprafeÈ›ele din grupa pomii pe rod cuprind numai pomii plantaÈ›i în livezi.Norma de venit corespunzătoare veniturilor realizate din creÈ™terea È™i exploatarea animalelor, precum È™i din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală, în conformitate cu prevederile art. 106 din Codul fiscal, include È™i venitul realizat din:a) exemplarele feminine din speciile respective care nu îndeplinesc condiÈ›iile prevăzute la alin. (3) lit. b);b) exemplarele masculine din speciile respective reprezentând animale provenite din propriile fătări È™i cele achiziÈ›ionate numai în scop de reproducÈ›ie pentru animalele deÈ›inute de contribuabili È™i supuse impunerii potrivit prevederilor art. 106 din Codul fiscal (de exemplu: viÈ›ei, tauri, bivoli, miei, berbeci, purcei).Veniturile din activități agricole generate de exemplarele prevăzute la lit. a) È™i b) incluse în norma de venit nu se impozitează distinct față de veniturile realizate din creÈ™terea È™i exploatarea animalelor din grupele prevăzute la alin. (3) lit. b). Contribuabilii au obligaÈ›ii declarative numai pentru animalele cuprinse în grupele care îndeplinesc condiÈ›iile prevăzute la alin. (3) lit. b).Veniturile din activități agricole realizate din creÈ™terea È™i exploatarea exemplarelor masculine din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de vârstă, se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II "Venituri din activități independente" al titlului IV din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, numai în cazul în care acestea au fost achiziÈ›ionate în scopul creÈ™terii È™i valorificării lor sub orice formă.(7) Contribuabilii care obÈ›in doar venituri din activități agricole pentru care au fost stabilite norme de venit nu au obligaÈ›ii contabile.(8) ÃŽn cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de normă de venit È™i o altă activitate agricolă pentru care nu există obligaÈ›ia stabilirii normelor de venit potrivit art. 104 alin. (3) cheltuielile efectuate în comun, care sunt aferente veniturilor pentru care există regimuri fiscale diferite, vor fi alocate proporÈ›ional cu suprafeÈ›ele de teren/numărul de capete de animale/numărul de familii de albine deÈ›inute.(9) ÃŽn cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de normă de venit È™i o altă activitate independentă pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplică regimul fiscal specific fiecărei activități în parte.  +  SecÅ£iunea a 2-a Venituri neimpozabile29. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 105 nu au obligaÈ›ii de declarare È™i nu datorează impozit potrivit prevederilor cap. VII al titlului IV din Codul fiscal:a) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică ce deÈ›in cu orice titlu suprafeÈ›e de teren destinate producÈ›iei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee È™i leguminoase pentru producÈ›ia de masă verde, destinate furajării animalelor deÈ›inute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit È™i a celor prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal;b) persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică care obÈ›in venituri din exploatarea pășunilor È™i fâneÈ›elor naturale, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3);c) contribuabilii arendatori, care realizează venituri din cedarea folosinÈ›ei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV al titlului IV din Codul fiscal;d) contribuabilii care obÈ›in venituri din activități agricole È™i își desfășoară activitatea în mod individual, în limitele stabilite potrivit tabelului prevăzut la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv în cazul în care veniturile sunt obÈ›inute din exploatarea bunurilor deÈ›inute în comun sau în devălmășie È™i sunt atribuite conform pct. 30 alin. (2). SuprafeÈ›ele de teren/animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse în patrimoniul personal È™i generează venituri neimpozabile conform art. 62 lit. m) din Codul fiscal.(2) ÃŽn cazul contribuabililor care obÈ›in venituri din activități agricole È™i își desfășoară activitatea sub forma unei asocieri fără personalitate juridică, plafonul neimpozabil se acordă la nivel de asociere.  +  SecÅ£iunea a 3-a Stabilirea venitului anual din activități agricole pe bază de norme de venit30. (1) ÃŽn aplicarea art. 106 din Codul fiscal, pentru persoanele prevăzute la art. 60 pct. 1 lit. d) din Codul fiscal, venitul net anual/norma de venit se reduce proporÈ›ional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul anual/Plățile anticipate cu titlu de impozit stabilite conform deciziei de impunere va/vor fi calculat/calculate pentru venitul net anual/norma de venit, reduse proporÈ›ional cu numărul de zile.Prevederea se aplică atât în cazul persoanei fizice încadrate, în cursul anului fiscal, în gradul de handicap grav sau accentuat, cât È™i în cazul contribuabilului care în cursul perioadei impozabile nu se mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii.(2) Veniturile din activități agricole determinate pe bază de norme de venit, realizate din exploatarea bunurilor (suprafeÈ›e destinate producÈ›iei vegetale/cap de animal/familie de albine), deÈ›inute în comun sau în devălmășie de proprietari, uzufructuari sau de alÈ›i deÈ›inători legali, înscriÈ™i într-un document oficial, se atribuie proporÈ›ional cu cotele-părÈ›i pe care aceÈ™tia le deÈ›in în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din activități agricole, în situaÈ›ia în care acestea nu se cunosc. ÃŽn cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizată procedura succesorală, veniturile corespunzătoare suprafeÈ›elor destinate producÈ›iei vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizează venituri din activități agricole.  +  SecÅ£iunea a 4-a Calculul È™i plata impozitului aferent veniturilor din activități agricole31. (1) ÃŽn sensul art. 107 din Codul fiscal, perioada de declarare a suprafeÈ›elor cultivate/cap de animal/familie de albine este până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal pentru anul în curs È™i cuprinde informaÈ›ii privind suprafeÈ›ele cultivate/ capetele de animal/familiile de albine deÈ›inute la data declarării.ÃŽn cazul contribuabililor care realizează venituri din activități agricole atât individual, cât È™i într-o formă de asociere, în declaraÈ›ia depusă până la data de 25 mai inclusiv contribuabilii vor completa numai informaÈ›ii referitoare la activitatea desfășurată în mod individual.Contribuabilii/asocierile fără personalitate juridică care au depus declaraÈ›ia prevăzută la art. 107 alin. (2) din Codul fiscal pot depune o nouă declaraÈ›ie pentru anul în curs, până la data de 25 mai a anului respectiv, în situaÈ›ia modificării structurii suprafeÈ›elor destinate producÈ›iei agricole vegetale/numărului de capete de animale/familii de albine.(2) ÃŽn cazul contribuabililor/asocierilor fără personalitate juridică care depun cu întârziere declaraÈ›ia pentru anul în curs, după data de 25 mai, informaÈ›iile cuprinse în declaraÈ›ie vizează suprafeÈ›ele cultivate/capetele de animale/familiile de albine deÈ›inute la data de 25 mai.(3) Pe baza declaraÈ›iilor depuse de contribuabili/asocieri fără personalitate juridică, organul fiscal competent stabileÈ™te impozitul anual datorat. Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezintă impozit final È™i nu se recalculează.(4) Nu au obligaÈ›ii declarative contribuabilii care obÈ›in venituri din activități agricole È™i își desfășoară activitatea sub forma unei asocieri fără personalitate juridică, obligaÈ›iile declarative fiind îndeplinite de asociatul care răspunde pentru îndeplinirea obligaÈ›iilor asociaÈ›iei față de autoritățile publice.  +  Capitolul VIII Venituri din premii È™i din jocuri de noroc32. (1) ÃŽn sensul aplicării prevederilor art. 108 alin. (1) din Codul fiscal în această categorie se cuprind venituri în bani È™i/sau în natură, ca de exemplu:a) venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, È™tiință È™i artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naÈ›ionale sau internaÈ›ionale, concursuri pe meserii sau profesii;b) venituri sub formă de premii în bani È™i/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor È™i altor specialiÈ™ti prevăzuÈ›i în legislaÈ›ia în materie, pentru rezultatele obÈ›inute la competiÈ›ii sportive interne È™i internaÈ›ionale, altele decât:(i) veniturile prevăzute la art. 62 din Codul fiscal;(ii) veniturile plătite de entitatea cu care aceÈ™tia au relaÈ›ii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului IV din Codul fiscal;c) venituri impozabile obÈ›inute din jocuri de noroc.(2) ÃŽn scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câștiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanÈ›ilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaÈ›iei în materie.  +  Capitolul IX Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal  +  SecÅ£iunea 1 Definirea venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal33. (1) ÃŽn aplicarea prevederilor art. 111 alin. (1) din Codul fiscal se definesc următorii termeni:a) prin contribuabil, în sensul art. 111 din Codul fiscal, se înÈ›elege persoana fizică căreia îi revine obligaÈ›ia de plată a impozitului.ÃŽn cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmițătorul în cazul contractului de întreÈ›inere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacÈ›ie etc., cu excepÈ›ia transferului prin donaÈ›ie.ÃŽn contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toÈ›i copermutanÈ›ii, coschimbaÈ™ii, cu excepÈ›ia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situaÈ›ie în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.ÃŽn cazul transferului dreptului de proprietate prin donaÈ›ie, calitatea de contribuabil revine donatarului, în situaÈ›ia în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal.Contribuabil este È™i persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.ÃŽn cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moÈ™tenitorilor legali sau testamentari, precum È™i legatarilor cu titlu particular;b) prin construcÈ›ii de orice fel se înÈ›elege:(i) construcÈ›ii cu destinaÈ›ia de locuință;(ii) construcÈ›ii cu destinaÈ›ia de spaÈ›ii comerciale;(iii) construcÈ›ii industriale, hale de producÈ›ie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;(iv) orice construcÈ›ie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaÈ›ia de construcÈ›ie în condiÈ›iile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcÈ›ii, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare;c) prin terenul aferent construcÈ›iilor se înÈ›elege terenuri-curÈ›i, construcÈ›ii È™i anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numărul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;d) prin terenuri de orice fel, fără construcÈ›ii, se înÈ›elege terenurile situate în intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosință, cum ar fi: curÈ›i, grădini, teren arabil, pășune, fâneață, teren forestier, vii, livezi È™i altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcÈ›ii È™i nu pot fi încadrate în categoria terenurilor aferente construcÈ›iilor în înÈ›elesul lit. c);e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înÈ›elege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donaÈ›ie, rentă viageră, întreÈ›inere, schimb, dare în plată, tranzacÈ›ie, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătoreÈ™ti È™i altele asemenea;f) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotărâre judecătorească definitivă È™i irevocabilă/hotărâre judecătorească definitivă È™i executorie a dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii;g) data de la care începe să curgă termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condiÈ›iile dreptului comun.Termenul în raport cu care se calculează data dobândirii este:(i) pentru construcÈ›iile noi È™i terenul aferent acestora, termenul curge de la data încheierii procesului-verbal de recepÈ›ie finală, în condiÈ›iile prevăzute de lege;(ii) pentru construcÈ›iile neterminate È™i terenul aferent acestora, termenul se calculează de la data dobândirii dreptului de proprietate sau dezmembrămintelor sale asupra terenului;h) data dobândirii se consideră:(i) pentru imobilele dobândite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole È™i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 È™i ale Legii nr. 169/1997, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății È™i justiÈ›iei, precum È™i unele măsuri adiacente, cu modificările È™i completările ulterioare, data dobândirii este considerată data validării, prin hotărârea comisiei judeÈ›ene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor făcute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numărul È™i data hotărârii sunt înscrise în adeverinÈ›ele eliberate de comisiile locale fiecărui solicitant îndreptățit la restituire ori constituire;(ii) pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. în baza următoarelor legi: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaÈ›iei juridice a unor imobile cu destinaÈ›ia de locuinÈ›e, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificările È™i completările ulterioare, data dobândirii este considerată data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispoziÈ›ia de restituire sau orice alt act administrativ în materie;(iii) în cazul în care foÈ™tii proprietari sau moÈ™tenitorii acestora au dobândit dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească, data dobândirii este considerată data rămânerii definitive È™i irevocabile/ definitive È™i executorie a hotărârii judecătoreÈ™ti;(iv) pentru imobilele dobândite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă È™i irevocabilă, data dobândirii este considerată data la care a început să curgă termenul de uzucapiune;(v) în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobândirii acestor imobile este data dobândirii imobilului iniÈ›ial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrării;(vi) în cazul înstrăinării terenurilor alipite È™i ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândit imobilul cu suprafaÈ›a cea mai mare din operaÈ›ia de alipire;(vii) în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din alipirea unora dobândite la date diferite, impozitul se va calcula în funcÈ›ie de data dobândirii parcelei cu suprafaÈ›a cea mai mare;(viii) în cazul în care parcelele alipite au suprafeÈ›ele egale, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândită ultima parcelă;(ix) în cazul schimbului, data dobândirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbaÈ™, a dobândit proprietatea.(2) ÃŽn aplicarea art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, nu se datorează impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor È™i construcÈ›iilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul următoarelor legi speciale: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificările È™i completările ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările È™i completările ulterioare, È™i orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donaÈ›ie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum È™i între soÈ›i. Dovada calității de soÈ›, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.ÃŽnstrăinarea ulterioară a proprietăților imobiliare dobândite în condiÈ›iile prevăzute la paragrafele 1 È™i 2 va fi supusă impozitării, cu excepÈ›ia transmiterii dreptului de proprietate prin donaÈ›ie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum È™i între soÈ›i.Face excepÈ›ie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 7 alin. (8) din normele metodologice date în aplicarea art. 68 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitate.ÃŽn cazul partajului judiciar sau voluntar, precum È™i al regimului separaÈ›iei de bunuri nu se datorează impozit.(3) ÃŽn cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli:a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii;b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public;c) în situaÈ›ia în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută È™i finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datorează impozit. Nu se datorează impozit nici în situaÈ›ia în care, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moÈ™tenitor suplimentar È™i se întocmeÈ™te încheierea finală suplimentară înainte de expirarea termenului de 2 ani;d) în cazul finalizării succesiunii prin întocmirea încheierii finale după expirarea termenului de 2 ani, moÈ™tenitorii datorează impozitul de 1% prevăzut în art. 111 alin. (3) din Codul fiscal;e) în cazul în care succesiunea a fost finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare înainte de expirarea termenului de 2 ani È™i se solicită certificat de moÈ™tenitor suplimentar după expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moÈ™tenitorii datorează impozit în condiÈ›iile art. 111 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietățile imobiliare ce se vor declara È™i menÈ›iona în încheierea finală suplimentară;f) în cazul succesiunilor vacante È™i al partajului succesoral nu se datorează impozit;g) impozitul se calculează È™i se încasează la valoarea proprietăților imobiliare cuprinse în masa succesorală.Masa succesorală, din punct de vedere fiscal È™i în condiÈ›iile art. 111 alin. (1) È™i (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar declarat de succesibili. ÃŽn cazul în care aceÈ™tia nu au cunoÈ™tință sau nu declară valoarea bunurilor imobile ce compun masa succesorală, la stabilirea valorii masei succesorale vor fi avute în vedere valorile bunurilor din studiul de piață. ÃŽn scop fiscal, prin activul net imobiliar se înÈ›elege valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. ÃŽn pasivul succesiunii se includ obligaÈ›iile certe È™i lichide dovedite prin acte autentice È™i/sau executorii, precum È™i cheltuielile de înmormântare până la concurenÈ›a sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri.ÃŽn cazul în care în activul succesoral se cuprind È™i bunuri mobile, drepturi de creanță, acÈ›iuni, certificate de acÈ›ionar etc., se va stabili proporÈ›ia valorii proprietăților imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporÈ›ional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezentând baza impozabilă;h) în cazul în care procedura succesorală se finalizează prin hotărâre judecătorească, se aplică dispoziÈ›iile prezentului alineat.(4) ÃŽn sensul prevederilor art. 111 alin. (4) din Codul fiscal la transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 111 alin. (1) È™i (3) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părÈ›i.ÃŽn cazul proprietăților imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, astfel:a) în cazul în care legislaÈ›ia în materie impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puÈ›in de valoarea rezultată din expertiza de evaluare;b) în cazul în care legislaÈ›ia în materie nu impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act.Pentru construcÈ›iile neterminate, la înstrăinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză/evaluare, care va cuprinde valoarea construcÈ›iei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părÈ›i. Raportul de expertiză/evaluare va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert/evaluator autorizat în condiÈ›iile legii.La schimb imobiliar, impozitul se calculează la valoarea fiecăreia din proprietățile imobiliare transmise.ÃŽn cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, impozitul se calculează la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliară.Studiul de piață reprezintă colectarea informaÈ›iilor de pe piaÈ›a imobiliară în ceea priveÈ™te oferta/cererea È™i valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conÈ›ină informaÈ›ii privind valorile minime consemnate pe piaÈ›a imobiliară în anul precedent în funcÈ›ie de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității. Studiile de piață sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcÈ›iilor generale regionale ale finanÈ›elor publice din cadrul AgenÈ›iei NaÈ›ionale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora.ÃŽn anul 2016, expertizele privind valoarea de circulaÈ›ie a proprietăților imobiliare pentru anul 2015, actualizate pentru anul 2016, sunt asimilate studiului de piață.ÃŽn cazul în care valoarea declarată de părÈ›i în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, notarul public transmite o notificare organului fiscal competent cu privire la respectiva tranzacÈ›ie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc aceasta. Notificarea trebuie să cuprindă cel puÈ›in următoarele elemente:a) părÈ›ile contractante;b) numărul actului notarial;c) valoarea înscrisă în actul de transfer;d) valoarea stabilită în studiul de piață.(5) ÃŽn aplicarea art. 111 alin. (6) din Codul fiscal, impozitul se va calcula È™i se va încasa de către notarul public, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar, pe chitanță, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, într-un cont al biroului notarial. ÃŽn cazul plății impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face cu ordinul de plată.Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se va menÈ›iona în încheierea de autentificare, respectiv în încheierea de finalizare a procedurii succesorale È™i în certificatul de moÈ™tenitor.Modelul chitanÈ›elor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului se va stabili È™i se va tipări de Uniunea NaÈ›ională a Notarilor Publici din România.ÃŽn situaÈ›ia în care instanÈ›ele judecătoreÈ™ti nu transmit în termenul legal documentaÈ›ia prevăzută de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentaÈ›iei prezentate de acesta. ÃŽn situaÈ›ia în care la primirea documentaÈ›iei transmise de instanÈ›ele judecătoreÈ™ti constată diferenÈ›e care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.Baza de calcul al impozitului datorat este cea stabilită potrivit hotărârii judecătoreÈ™ti sau documentaÈ›iei aferente hotărârii, în situaÈ›ia în care acestea includ valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiÈ›iile legii.ÃŽn cazul în care în hotărârea judecătorească nu este precizată valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiÈ›iile legii sau în documentaÈ›ia aferentă hotărârii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulaÈ›ie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili în condiÈ›iile art. 111 alin. (5) din Codul fiscal.ÃŽn cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul are obligaÈ›ia declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalități decât procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită trebuie să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului È™i emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentaÈ›iei aferente transferului.  +  Capitolul X Venituri din alte surse34. (1) ÃŽn aplicarea art. 114 alin. (1) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, următoarele venituri realizate de persoanele fizice:a) remuneraÈ›iile pentru munca prestată în interesul unităților aparÈ›inând AdministraÈ›iei NaÈ›ionale a Penitenciarelor, precum È™i în atelierele locurilor de deÈ›inere, acordate, potrivit legii, condamnaÈ›ilor care execută pedepse privative de libertate;b) veniturile primite de studenÈ›i sub forma indemnizaÈ›iilor pentru participarea la È™edinÈ›ele senatului universitar;c) sumele plătite de către organizatori persoanelor care însoÈ›esc elevii la concursuri È™i alte manifestări È™colare;d) indemnizaÈ›iile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor È™i personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuÈ›iilor privind desfășurarea alegerilor prezidenÈ›iale, parlamentare È™i locale;e) veniturile obÈ›inute de persoanele care fac figuraÈ›ie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate È™i altele asemenea;f) tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relaÈ›ii generatoare de venituri din salarii;g) venituri sub forma anumitor bunuri, servicii È™i alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foÈ™ti salariaÈ›i, È™i membrii de familie ai acestora, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;h) sume rămase disponibile după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare È™i regenerare a pădurilor È™i a căror restituire a fost solicitată de proprietarii de păduri persoane fizice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare;i) veniturile obÈ›inute de persoanele fizice sub forma bacÈ™iÈ™ului, potrivit prevederilor legale.(2) ÃŽn veniturile din activitățile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt înregistraÈ›i fiscal potrivit legislaÈ›iei în materie È™i care desfășoară activități de producÈ›ie, comerÈ›, prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum È™i venituri din activități agricole, silvicultură È™i piscicultură, fără a avea caracter de continuitate È™i pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II "Venituri din activități independente" È™i cap. VII "Venituri din activități agricole, silvicultură È™i piscicultură" din titlul IV al Codului fiscal.  +  Capitolul XI Venitul net anual impozabil  +  SecÅ£iunea 1 Stabilirea venitului net anual impozabil35. (1) ÃŽn aplicarea art. 118 din Codul fiscal, venitul net anual se determină de către contribuabil, pe fiecare sursă, din următoarele categorii:a) venituri din activități independente;b) venituri din cedarea folosinÈ›ei bunurilor;c) venituri din activități agricole impuse în sistem real, venituri din silvicultură È™i piscicultură.(2) Venitul net anual impozabil/Câștigul net anual impozabil se determină de organul fiscal competent.(3) Venitul impozabil ce se realizează într-o fracÈ›iune de an sau în perioade diferite, ce reprezintă fracÈ›iuni ale aceluiaÈ™i an, se consideră venit anual impozabil.(4) Impozitul pe venitul anual impozabil se calculează pentru veniturile din România È™i/sau din străinătate.(5) Pentru determinarea venitului net anual impozabil se procedează astfel:a) se determină venitul net anual/pierderea fiscală anuală pentru activitatea desfășurată în cadrul fiecărei surse din categoriile de venit menÈ›ionate la alin. (1) al prezentului punct, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuită;b) venitul net anual impozabil se determină pe fiecare sursă de venit prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale din aceeaÈ™i sursă admise la report pentru anul fiscal de impunere.Dacă pierderile fiscale reportate aferente unei surse sunt mai mari decât venitul net anual al sursei respective, rezultatul reprezintă pierdere de reportat.(6) Rezultatul negativ dintre venitul brut È™i cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare sursă de venit din categoriile de venituri, reprezintă pierdere fiscală pentru acea sursă de venit.(7) ÃŽn aplicarea art. 118 alin. (4) din Codul fiscal, dacă în urma compensării admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensată, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportată pe anii următori până la al È™aptelea an inclusiv.(8) Regulile de compensare È™i reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportarea pierderilor se va face an după an, pe sursa respectivă, începând cu pierderea cea mai veche;b) dreptul la reportul pierderii este personal È™i supus identității contribuabilului; nu poate fi transmis moÈ™tenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, È™i reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat.  +  SecÅ£iunea a 2-a DeclaraÈ›ii privind venitul estimat/norma de venit36. (1) ÃŽn sensul art. 120 din Codul fiscal contribuabilii care încep o activitate independentă, precum È™i cei care realizează venituri din activități agricole impuse în sistem real, silvicultură È™i piscicultură, pentru care sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activități independente, au obligaÈ›ia declarării veniturilor È™i cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, pe fiecare sursă È™i categorie de venit. Declararea veniturilor È™i a cheltuielilor estimate se face prin depunerea declaraÈ›iei privind venitul estimat/norma de venit, pe fiecare sursă È™i categorie de venit, la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.ObligaÈ›ia depunerii declaraÈ›iilor privind venitul estimat/norma de venit revine atât contribuabililor care determină venitul net în sistem real È™i desfășoară activitatea în mod individual sau într-o formă de asociere care nu dă naÈ™tere unei persoane juridice, cât È™i contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, cu excepÈ›ia veniturilor din activități agricole impuse pe bază de norme de venit.Contribuabilii care în anul 2015 au realizat venituri din activități independente impozitate prin metoda de reÈ›inere la sursă, altele decât cele din drepturi de proprietate intelectuală, iar începând cu anul 2016 pentru aceste venituri se schimbă regimul fiscal prin efectul legii, au obligaÈ›ia depunerii declaraÈ›iei privind venitul estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie 2016 inclusiv.Nu depun declaraÈ›ii privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care desfășoară activități independente pentru care plățile anticipate se realizează prin reÈ›inere la sursă de către plătitorul de venit.ÃŽn cazul în care contribuabilul obÈ›ine venituri într-o formă de asociere, fiecare asociat va declara veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridică, cu excepÈ›ia asociaÈ›iilor care realizează venituri din activități agricole pentru care venitul se stabileÈ™te pe baza normelor de venit, precum È™i a asocierilor prevăzute la art. 125 alin. (10) din Codul fiscal.(2) Asocierile fără personalitate juridică ce încep o activitate independentă au obligaÈ›ia să depună o declaraÈ›ie privind venitul estimat/norma de venit la organul fiscal în a cărui rază teritorială își are sediul asociaÈ›ia, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului de asociere, odată cu înregistrarea acestuia la organul fiscal.(3) Contribuabilii care obÈ›in venituri din cedarea folosinÈ›ei bunurilor din patrimoniul personal au obligaÈ›ia depunerii la organul fiscal competent a declaraÈ›iei privind venitul estimat/norma de venit pe fiecare sursă de realizare a venitului, odată cu înregistrarea contractului de cedare a folosinÈ›ei bunurilor, în termen de 30 de zile de la încheierea acestuia.Nu depun declaraÈ›ie privind venitul estimat/norma de venit contribuabilii care realizează venituri din arendă.(4) Contribuabilii care realizează venituri din activitÄ