DECIZIE nr. 571 din 15 septembrie 2015referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 811 din 31 octombrie 2015
Augustin Zegrean - preşedinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ştefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 324D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 951/328/2014, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti într-o cauză având ca obiect fond funciar.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma "În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare", cuprinsă în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, este de natură să înfrângă principiul neretroactivităţii legii civile în sensul că, prin exprimarea neechivocă "în toate cazurile", legiuitorul a avut în vedere orice acţiune civilă prin care se solicită, printre altele, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, indiferent de data înregistrării pe rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv indiferent dacă acţiunea a fost sau nu introdusă anterior intrării în vigoare a legii. Astfel, prin exprimarea "acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009", coroborată cu teza întâi a aceluiaşi alineat, se produce o retroactivitate, întrucât interpretarea acestui text duce la concluzia că sunt inadmisibile toate acţiunile prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare dacă antecontractul este încheiat sub imperiul vechii legi, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi nu sunt îndeplinite condiţiile art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014.6. Referitor la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, susţine că acestea sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi.7. Judecătoria Turda opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile criticate nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii, întrucât acestea sunt norme procesual civile care reglementează condiţiile de admisibilitate a cererilor de chemare în judecată la care se referă.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară. (2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege."12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, Decizia nr. 83 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015, sau Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.14. Cu acele prilejuri s-a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, scopurile acestei legi sunt: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, statuează că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare]. Ca atare, prin normele instituite de Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se creează în sarcina vânzătorilor şi a cumpărătorilor obligaţia de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate, prin vânzare, asupra terenurilor agricole situate în extravilan.15. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, acţiunea este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil şi ale legislaţiei în materie, referitoare la condiţiile de valabilitate a contractului (capacitatea părţilor, consimţământ valabil exprimat, obiect, cauză), indiferent de forma încheierii antecontractului; sunt îndeplinite condiţiile referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune, prevăzute de art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare (privind existenţa avizelor specifice eliberate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Culturii şi a avizului final care atestă parcurgerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune reglementat prin legea specială, eliberat de structurile teritoriale sau de structura centrală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), precum şi condiţia ca imobilul ce face obiectul contractului să fie înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.16. Întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că legea nu retroactivează, ci vizează doar condiţiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.17. Aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii civile. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.18. Totodată, Curtea a reţinut că prevederea legală criticată stabileşte atribuţiile de natură procedurală ale instanţei de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condiţiilor de validitate a antecontractului, şi condiţiile reglementate de art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, după caz. Aşadar, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt condiţiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate, norma criticată stabilind în sarcina instanţei de judecată obligaţia verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic.19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.20. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi, se observă că, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autoarea excepţiei are în vedere o situaţie ipotetică, neaflându-se în ipoteza în care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească sub imperiul unei alte legi care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare. Mai mult, aspectul relevat ţine de determinarea domeniului temporal propriu al legii, aşadar de corecta interpretare şi aplicare a acesteia.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi constată că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Turda şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu-----
EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinte Valer Dorneanu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ştefan Minea - judecător Daniel Marius Morar - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 324D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 951/328/2014, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti într-o cauză având ca obiect fond funciar.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma "În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare", cuprinsă în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, este de natură să înfrângă principiul neretroactivităţii legii civile în sensul că, prin exprimarea neechivocă "în toate cazurile", legiuitorul a avut în vedere orice acţiune civilă prin care se solicită, printre altele, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, indiferent de data înregistrării pe rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv indiferent dacă acţiunea a fost sau nu introdusă anterior intrării în vigoare a legii. Astfel, prin exprimarea "acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009", coroborată cu teza întâi a aceluiaşi alineat, se produce o retroactivitate, întrucât interpretarea acestui text duce la concluzia că sunt inadmisibile toate acţiunile prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare dacă antecontractul este încheiat sub imperiul vechii legi, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi nu sunt îndeplinite condiţiile art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014.6. Referitor la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, susţine că acestea sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi.7. Judecătoria Turda opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile criticate nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii, întrucât acestea sunt norme procesual civile care reglementează condiţiile de admisibilitate a cererilor de chemare în judecată la care se referă.8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară. (2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege."12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, Decizia nr. 83 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015, sau Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.14. Cu acele prilejuri s-a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, scopurile acestei legi sunt: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, statuează că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare]. Ca atare, prin normele instituite de Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se creează în sarcina vânzătorilor şi a cumpărătorilor obligaţia de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate, prin vânzare, asupra terenurilor agricole situate în extravilan.15. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, acţiunea este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil şi ale legislaţiei în materie, referitoare la condiţiile de valabilitate a contractului (capacitatea părţilor, consimţământ valabil exprimat, obiect, cauză), indiferent de forma încheierii antecontractului; sunt îndeplinite condiţiile referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune, prevăzute de art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare (privind existenţa avizelor specifice eliberate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Culturii şi a avizului final care atestă parcurgerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune reglementat prin legea specială, eliberat de structurile teritoriale sau de structura centrală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), precum şi condiţia ca imobilul ce face obiectul contractului să fie înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.16. Întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că legea nu retroactivează, ci vizează doar condiţiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.17. Aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii civile. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.18. Totodată, Curtea a reţinut că prevederea legală criticată stabileşte atribuţiile de natură procedurală ale instanţei de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condiţiilor de validitate a antecontractului, şi condiţiile reglementate de art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, după caz. Aşadar, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt condiţiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate, norma criticată stabilind în sarcina instanţei de judecată obligaţia verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic.19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.20. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi, se observă că, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autoarea excepţiei are în vedere o situaţie ipotetică, neaflându-se în ipoteza în care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească sub imperiul unei alte legi care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare. Mai mult, aspectul relevat ţine de determinarea domeniului temporal propriu al legii, aşadar de corecta interpretare şi aplicare a acesteia.21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Saint Gobain Construction Products România" - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi constată că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Turda şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu-----