HOTĂRÂRE nr. 117 din 1 martie 1999pentru aprobarea Normelor metodologice şi a măsurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, precum şi a Metodologiei de coordonare a activităţilor de protecţie şi de promovare a drepturilor copilului la nivel naţional
EMITENT
  • GUVERN
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 12 martie 1999



    În temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, ale Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului,Guvernul României hotărăşte:  +  Articolul 1Se aprobă Normele metodologice şi măsurile tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, prevăzute în anexa nr. 1.  +  Articolul 2 (1) Se aprobă Metodologia de coordonare a activităţilor de protecţie şi de promovare a drepturilor copilului la nivel naţional, prevăzută în anexa nr. 2. (2) În exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) lit. a), b) şi i) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 16 noiembrie 1998, ale art. 63 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1997, precum şi ale art. 3, 4 şi 22 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, Departamentul pentru Protecţia Copilului şi autorităţile administraţiei publice locale aplica măsurile prevăzute de metodologia menţionată la alin. (1).  +  Articolul 3Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.  +  Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 205/1997 cu privire la organizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 26 mai 1997.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:----------------Secretar de stat,şeful Departamentului pentruProtecţia Copilului,Cristian Liviu TabacaruMinistrul finanţelor,Decebal Traian RemesMinistrul muncii şiprotecţiei sociale,Alexandru Athanasiup. Ministrul educaţiei naţionale,Jozsef Koto,secretar de statMinistrul sănătăţii,Hajdu GaborSecretar de stat,şeful Departamentului pentruAdministraţie Publică Locală,Vlad Rosca  +  Anexa 1 NORME METODOLOGICE ŞI MĂSURI TRANZITORIIde aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată  +  Capitolul 1 Organizarea şi funcţionarea comisiilor pentru protecţia copilului  +  Articolul 1 (1) Comisia pentru protecţia copilului, denumita în continuare comisie, este organ de specialitate al consiliului judeţean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu activitate decizionala în materia protecţiei copilului aflat în dificultate şi a protecţiei drepturilor copilului prin adopţie. (2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin comisia reprezintă autoritatea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.  +  Articolul 2 (1) Înfiinţarea şi componenta comisiei se aproba prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la propunerea secretarului consiliului judeţean, respectiv a secretarilor primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit legii. (2) Modificarea componentei comisiei se aproba potrivit alin. (1).  +  Articolul 3În vederea exercitării atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 2, secretarul consiliului judeţean, respectiv al primăriei sectorului municipiului Bucureşti, are următoarele obligaţii: a) solicita sefilor serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului de Interne şi Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap să îşi desemneze câte un reprezentant pentru a fi propus ca membru al comisiei; pot fi membri ai comisiei numai reprezentanţii desemnaţi care sunt specialişti angajaţi ai serviciilor publice descentralizate respective, cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale căror integritate morala şi experienta profesională oferă garanţii corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în cadrul comisiei; b) solicita directorului direcţiei generale de muncă şi protecţie socială şi directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului să îşi desemneze câte un reprezentant care să fie propus ca înlocuitor al vicepreşedintelui comisiei; înlocuitorii vicepreşedinţilor comisiei trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a); c) propune consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, nominalizarea a 4 membri ai comisiei dintre specialiştii în materie de protecţie a copilului, care au domiciliul pe teritoriul unităţii sau, după caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, sau dintre reprezentanţii organismelor private autorizate de comisie, în condiţiile legii, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate; pot fi propuşi ca membri ai comisiei numai specialişti cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale căror integritate morala şi experienta profesională oferă garanţii corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le vor reveni în cadrul comisiei şi care nu desfăşoară activităţi în cadrul instituţiilor sau organismelor publice sau private, ce au ca obiect de activitate protecţia copilului aflat în dificultate; un organism privat autorizat poate avea un singur reprezentant ca membru al comisiei; în alegerea organismelor private autorizate ai căror reprezentanţi sunt propuşi ca membri ai comisiei se au în vedere profesionalismul şi corectitudinea demonstrate de fiecare organism privat în desfăşurarea activităţii de protecţie a copilului aflat în dificultate; în cazul în care numărul organismelor private autorizate de comisie este mai mare de 4, reprezentarea acestora în cadrul comisiei poate fi asigurata prin rotaţie, pentru perioade de minimum 6 luni; d) întocmeşte proiectul de hotărâre privind înfiinţarea şi componenta comisiei, pe care îl supune aprobării consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti; e) verifica şi răspunde de îndeplinirea de către membrii comisiei a condiţiilor prevăzute la lit. a), b) şi c) şi propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, modificarea componentei comisiei în cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite.  +  Articolul 4În cazul în care s-a decis plasamentul copilului în regim de urgenta, comisia competenţa sa hotărască menţinerea măsurii plasamentului în regim de urgenta sau, după caz, încredinţarea copilului este comisia din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială pe al carei teritoriu funcţionează serviciul public specializat pentru protecţia copilului care a decis plasamentul în regim de urgenta.  +  Articolul 5 (1) În cazul copilului cu handicap aflat în dificultate, o dată cu stabilirea măsurii de protecţie a acestuia, comisia este obligată sa sesizeze comisia de diagnostic şi triaj sau, după caz, comisia de expertiza complexa, în vederea stabilirii tipului şi gradului de handicap al copilului, precum şi a orientarii şcolare a acestuia. (2) Comisia de expertiza complexa sau, după caz, comisia de diagnostic şi triaj răspunde de soluţionarea operativă a cauzei şi de compatibilitatea dintre măsura de protecţie stabilită de comisia pentru protecţia copilului şi hotărârea pe care o adopta, potrivit atribuţiilor ce îi revin. (3) În cazul copilului cu handicap care nu se afla în dificultate, dar care a fost încredinţat sau a fost internat într-o instituţie de ocrotire prin hotărâre a fostelor comisii teritoriale pentru ocrotirea minorilor, care au funcţionat potrivit Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, comisia îşi declina competenţa în favoarea comisiei de diagnostic şi triaj sau, după caz, a comisiei de expertiza complexa. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (4) În cazul în care comisia este sesizată cu o cerere privind protecţia unui copil cu handicap, iar din analiza cauzei se constată că acel copil nu se afla în dificultate, aceasta îşi declina competenţa în favoarea comisiei de expertiza complexa sau, după caz, a comisiei de diagnostic şi triaj.  +  Articolul 6 (1) Comisia poate hotărî încredinţarea sau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciu public specializat pentru protecţia copilului sau unui organism privat autorizat, care are domiciliul sau, după caz, sediul pe teritoriul altei unităţi, ori după caz, al altei subdiviziuni administrativ-teritoriale decât cea în care funcţionează comisia, dacă interesul major al copilului aflat în dificultate o impune, cu avizul favorabil al comisiei din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), comisia competenţa sa ia hotărârea prezintă comisiei al carei aviz este cerut toate informaţiile pertinente pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cauzei, precum şi motivul care impune luarea hotărârii propuse. (3) Comisia al carei aviz este cerut este obligată sa comunice celeilalte comisii hotărârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile de la primirea solicitării şi a informaţiilor prevăzute la alin. (2). Respingerea solicitării de eliberare a avizului poate fi intemeiata numai pe protejarea interesului major al copilului. (4) În cazul nerespectării termenului prevăzut la alin. (3), avizul favorabil al comisiei este prezumat. (5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile atât în cazul stabilirii unei măsuri de protecţie, cat şi în cazul înlocuirii măsurii stabilite. (6) Prevederile alineatelor precedente nu sunt aplicabile în cazul încredinţării copilului în vederea adopţiei.  +  Articolul 7 (1) În exercitarea atribuţiilor referitoare la reevaluarea periodică şi la înlocuirea măsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate ce au fost stabilite, comisia poate înlocui măsura plasamentului cu cea a încredinţării, dacă părinţii pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor părinteşti sau prin neglijenţa grava în îndeplinirea obligaţiilor de părinte. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), sunt aplicabile prevederile legale referitoare la obligaţiile comisiei şi la efectele hotărârii acesteia în cazul înlocuirii plasamentului în regim de urgenta cu măsura încredinţării. (3) În vederea exercitării efective a atribuţiilor prevăzute la alin. (1), comisia este obligată sa analizeze relaţia şi comportamentul părinţilor faţă de copil pe durata plasamentului, menţinerea legăturii fireşti dintre aceştia, precum şi modul în care părinţii îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de copil. În cazurile în care părinţii manifesta dezinteres vadit faţă de copil, nu achită contribuţia lunară la întreţinerea acestuia sau refuza sa presteze activitatea neremunerată în folosul colectivităţii la care au fost obligaţi, comisia va hotărî asupra înlocuirii măsurii plasamentului cu cea a încredinţării, în condiţiile legii.  +  Articolul 8Comisia poate stabili măsura încredinţării, a plasamentului sau, după caz, a plasamentului în regim de urgenta, în mod cumulativ cu una dintre măsurile educative, dacă sunt îndeplinite concomitent condiţiile prevăzute de lege pentru stabilirea acestor măsuri.  +  Articolul 9 (1) Lucrările de secretariat ale comisiei sunt asigurate de un secretariat, care funcţionează în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva. (2) Secretariatul comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziţie a directorului general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului.  +  Articolul 10 (1) Convocarea persoanelor chemate în faţa comisiei pentru soluţionarea cauzelor privind copiii aflaţi în dificultate se face de către secretarul comisiei. (2) Convocarea se face în scris şi se comunică persoanei interesate fie prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, transmisă cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei, fie prin curier, cu cel puţin 5 zile înainte de data ţinerii şedinţei, însoţită de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare. (3) În cazul în care procedura de convocare prevăzută la alin. (2) nu poate fi îndeplinită, convocarea se poate face prin afişare la sediul comisiei, precum şi la sediul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se afla ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate, cu cel puţin 3 zile înainte de data ţinerii şedinţei. În acest caz secretarul comisiei întocmeşte procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afişare, care va fi semnat şi de reprezentantul primăriei la care se afişează convocarea. (4) Convocările persoanelor chemate în faţa comisiei pentru soluţionarea cauzelor privind copiii aflaţi în dificultate, confirmările de primire a scrisorilor recomandate, precum şi procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistrează într-un registru special de evidenta a convocarilor de către secretarul comisiei. (5) Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperă în cazul prezentării persoanei interesate în faţa comisiei la data ţinerii şedinţei. În acest caz, prezentarea persoanei interesate se consemnează în procesul-verbal al şedinţei şi se înregistrează de către secretarul comisiei în registrul special de evidenta a convocarilor, cu menţiunea "prezentat în faţa comisiei".  +  Articolul 11Şedinţele comisiei au loc în spaţii special amenajate, care să asigure confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copilul aflat în dificultate, care sunt prezentate comisiei, precum şi a dezbaterilor membrilor comisiei.  +  Articolul 12 (1) Şedinţele comisiei sunt conduse de preşedintele acesteia, iar în absenta sa, de unul dintre vicepreşedinţi. La şedinţe participa în mod obligatoriu secretarul comisiei, fără drept de vot. Pot participa la şedinţele comisiei şi alte persoane invitate de preşedinte, de vicepreşedinţi sau de unul dintre membrii comisiei, cu acordul acesteia. (2) În timpul şedinţei comisiei soluţionarea cauzei privind copilul aflat în dificultate cuprinde următoarele etape:1. prezentarea de către secretarul comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor chemate în faţa comisiei pentru soluţionarea cauzei, precum şi a situaţiei privind convocările acestora, pe baza documentelor prevăzute la art. 10 alin. (4) şi a registrului special de evidenta a convocarilor;2. prezentarea raportului asupra copilului, a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie a copilului, precum şi a poziţiei copilului faţă de măsura propusă; prezentarea acestor date şi informaţii se face de specialistul sau, după caz, de specialiştii serviciului public specializat pentru protecţia copilului care au instrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice informaţii suplimentare solicitate de membrii acesteia; este interzisă prezentarea acestor date şi informaţii în prezenta altor persoane în afară de membrii comisiei, de secretarul acesteia şi de specialiştii serviciului public specializat pentru protecţia copilului;3. audierea persoanelor chemate în faţa comisiei pentru soluţionarea cauzei; acestea vor fi audiate de comisie separat, în următoarea ordine: copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, părinţii acestuia, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat autorizat care doreşte sa îi fie încredinţat sau dat în plasament copilul, celelalte persoane chemate în faţa comisiei pentru a da relaţii necesare soluţionării cauzei; după audierea separată a acestor persoane, comisia poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai multe dintre acestea; copilului care a împlinit vârsta de 10 ani i se comunică de către preşedintele comisiei măsura propusă pentru protecţia sa, consecinţele pe care stabilirea acestei măsuri le va avea şi i se asigura dreptul de a-şi exprima în mod liber opinia cu privire la măsura de protecţie propusă;4. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la soluţionarea cauzei; în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face noi propuneri pentru soluţionarea cauzei;5. supunerea la vot de către preşedinte a propunerilor privind stabilirea măsurii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi adoptarea hotărârii comisiei; membrii comisiei care se abtin sau care votează împotriva au obligaţia să îşi motiveze votul exprimat.  +  Articolul 13 (1) Audierile şi dezbaterile ce au loc în şedinţele comisiei, hotărârile adoptate de ea, precum şi modul în care acestea au fost adoptate se consemnează de secretarul comisiei în procesul-verbal al şedinţei, care se semnează de către preşedinte, vicepreşedinţi, precum şi de membrii prezenţi şi se contrasemnează de către secretarul comisiei. (2) Procesele-verbale ale şedinţelor comisiei se consemnează în registrul special de procese-verbale, ale cărui pagini sunt numerotate şi poarta ştampila comisiei, precum şi semnatura secretarului comisiei.  +  Articolul 14 (1) Hotărârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. Acestea se redactează de secretarul comisiei, potrivit procesului-verbal al şedinţei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data ţinerii şedinţei. Hotărârea comisiei va cuprinde, în mod obligatoriu, codul numeric personal al persoanelor care au luat în încredinţare sau în plasament copilul, seria şi numărul livretului de familie al acestora, în care sunt înregistrate datele de identificare ale copilului, precum şi codul numeric personal al copilului. (2) În cazul în care, în urma reevaluarilor efectuate de comisie, aceasta hotărăşte menţinerea măsurii stabilite, redactarea hotărârii nu este necesară. (3) Hotărârile redactate potrivit alin. (1) se semnează de preşedintele comisiei sau de unul dintre vicepreşedinţi, se contrasemnează de secretarul comisiei şi se înregistrează într-un registru special de evidenta a hotărârilor. (4) Hotărârile comisiei se comunică persoanelor interesate în termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei. Dispoziţiile art. 10 se aplică în mod corespunzător. (5) Actele emise de comisie, care nu necesita adoptarea unei hotărâri, se semnează de preşedintele acesteia sau de unul dintre vicepreşedinţi şi se înregistrează în registrul general de intrari-iesiri al comisiei.  +  Articolul 15 (1) Comisia coordonează activităţile în domeniul autorităţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, inclusiv pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, desfăşurate de consiliile locale şi de primării din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judeţului în care funcţionează. (2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1) comisia aproba strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a serviciilor de sprijin şi asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, organizate de autorităţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului. Strategiile aprobate de comisie şi adoptate de consiliul judeţean sunt obligatorii pentru consiliile locale. Primării asigura măsurile necesare şi răspund de implementarea acestor strategii. (3) Comisia poate solicita primarilor luarea anumitor măsuri în domeniul autorităţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, potrivit competentelor ce le revin. (4) Primării asigura sprijinul necesar pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a copilului aflat în dificultate, potrivit hotărârilor comisiei, prin intermediul serviciilor de specialitate din aparatul propriu sau, după caz, din subordinea consiliului local, care desfăşoară activităţi în domeniul autorităţii tutelare şi protecţiei drepturilor copilului. Prin grija primarului se completează livretul de familie cu datele stabilite prin hotărârea comisiei, referitoare la copilul pentru care s-a dispus măsura de încredinţare sau plasament.  +  Articolul 16 (1) Comisia aproba strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului judeţean de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, şi le supune adoptării consiliului judeţean. (2) Comisia prezintă consiliului judeţean, trimestrial sau la cererea acestuia, rapoarte generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevăzute la alin. (1) şi propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea acestor activităţi. Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii comisiei asigura măsurile necesare şi răspund de îndeplinirea acestei obligaţii, potrivit atribuţiilor serviciilor publice sau organismelor private pe care le reprezintă. (3) Prevederile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător şi comisiilor care funcţionează în subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.  +  Articolul 17 (1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii comisiei răspund în faţa consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de neîndeplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii şi de aplicarea necorespunzătoare a hotărârilor comisiei, potrivit atribuţiilor serviciilor publice sau ale organismelor private pe care le reprezintă. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) comisia poate propune aplicarea următoarelor măsuri preşedintelui, vicepreşedinţilor sau membrilor vinovaţi: a) reţinerea parţială sau neacordarea indemnizaţiei de şedinţa pe o perioadă de până la 3 luni; b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat de către conducerea instituţiei al carei reprezentant este, în condiţiile legii; c) revocarea calităţii de membru al comisiei. (3) Măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti. Măsura prevăzută la alin. (2) lit. c) se aplică prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.  +  Capitolul 2 Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului  +  Articolul 18 (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit art. 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţează, organizează şi conduc servicii publice specializate pentru protecţia copilului, pentru analizarea situaţiei copiilor aflaţi în dificultate din unitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva, pentru pregătirea măsurilor de protecţie a acestora, precum şi pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a acestor măsuri. (2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului asigura copiilor aflaţi în dificultate protecţie şi asistenţa în realizarea şi exercitarea drepturilor lor şi acorda sprijin şi asistenţa părinţilor pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, potrivit atribuţiilor care îi revin.  +  Articolul 19 (1) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului este instituţie publică de interes judeţean, respectiv local, cu personalitate juridică. (2) Structura organizatorică, numărul de personal şi bugetul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se aproba prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, astfel încât funcţionarea acestui serviciu să asigure îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor ce îi revin, precum şi realizarea deplina şi exercitarea efectivă a drepturilor copilului aflat în dificultate. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului se aproba prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.  +  Articolul 20 (1) Conducerea serviciului public specializat pentru protecţia copilului se asigura de directorul general şi de colegiul director, potrivit prevederilor art. 23 şi 24. (2) Structura organizatorică orientativa, necesară pentru asigurarea funcţionarii serviciului public specializat pentru protecţia copilului, este următoarea:1. Serviciul de monitorizare, sinteza, strategii şi probleme de coordonare a activităţii autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al autorităţii tutelare;2. Serviciul contencios;3. Serviciul de ancheta psihosociala şi asistenţa a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;4. Serviciul de asistenţa şi sprijin pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului;5. Serviciul pentru probleme de protecţie de tip familial a copilului;6. Serviciul pentru probleme de protecţie de tip rezidential a copilului;7. Serviciul pentru protecţia în regim de urgenta a copilului;8. Serviciul pentru protecţia copilului delincvent;9. Corpul de control al activităţii de protecţie a copilului aflat în dificultate;10. Secretariatul Comisiei pentru protecţia copilului;11. Serviciul resurse umane;12. Serviciul economic, administrativ şi financiar-contabil. (3) În vederea asigurării protecţiei speciale de care se bucura copiii aflaţi în dificultate în exercitarea şi realizarea drepturilor lor, consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii organizatorice a serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi asigura încadrarea personalului corespunzător pentru structura organizatorică.  +  Articolul 21 (1) Postul de director general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului se ocupa prin concurs sau, după caz, prin examen, în condiţiile legii. (2) Candidaţii pentru ocuparea postului de director general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului trebuie să fie absolvenţi cu diploma de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durata sau absolvenţi ai învăţământului postuniversitar, în domeniul stiintelor socioumane, juridice, administrative sau economice. (3) Comisia de examinare se numeşte de preşedintele consiliului judeţean, respectiv de primării sectoarelor municipiului Bucureşti. Din comisia de examinare care verifica îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs şi competenţa profesională a candidaţilor pentru ocuparea postului de director general fac parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al Departamentului pentru Protecţia Copilului şi al Departamentului pentru Administraţie Publică Locală. Preşedintele comisiei este secretarul consiliului judeţean, respectiv al primăriei sectorului municipiului Bucureşti. (4) Concursul consta în mod obligatoriu şi din prezentarea şi susţinerea unui referat cuprinzând analiza sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială respectiva, precum şi propuneri de restructurare sau, după caz, de dezvoltare a acestui sistem.  +  Articolul 22 (1) Colegiul director al serviciului public specializat pentru protecţia copilului este compus din directorul general, directorii generali adjuncţi şi şefii serviciilor din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului. Preşedintele colegiului director este secretarul consiliului judeţean, respectiv al primăriei sectorului municipiului Bucureşti. (2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului are 2 directori generali adjuncţi. Şeful serviciului prevăzut la art. 20 alin. (2) pct. 12 este director general adjunct economic al serviciului public specializat pentru protecţia copilului.  +  Articolul 23 (1) Directorul general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului asigura conducerea executivă a acestuia şi răspunde de buna lui funcţionare în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin directorul general emite dispoziţii. (2) Directorul general reprezintă serviciul public specializat pentru protecţia copilului în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din străinătate, precum şi în justiţie. (3) Directorul general îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale: a) este vicepreşedintele comisiei şi reprezintă serviciul public specializat pentru protecţia copilului în relaţiile cu aceasta; b) asigura executarea hotărârilor comisiei; c) exercita atribuţiile ce revin serviciului public specializat pentru protecţia copilului în calitate de persoana juridică; d) exercita funcţia de ordonator de credite al serviciului public specializat pentru protecţia copilului; e) întocmeşte proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar, pe care le supune avizării colegiului director şi aprobării consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; f) elaborează proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, pe care le prezintă pentru avizare colegiului director, apoi comisiei; g) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevăzute la lit. f) şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi, pe care le prezintă spre avizare colegiului director şi apoi comisiei; h) aproba statul de personal al serviciului public specializat pentru protecţia copilului; numeşte şi eliberează din funcţie personalul din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului, potrivit legii; elaborează şi propune spre aprobare colegiului director statul de funcţii al serviciului public specializat pentru protecţia copilului; i) controlează activitatea personalului din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi aplica sancţiuni disciplinare acestui personal; j) constata contravenţiile şi aplica sancţiunile prevăzute la art. 41 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată. (4) Directorul general îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. (5) În absenta directorului general, atribuţiile acestuia se exercită de unul dintre directorii generali adjuncţi, desemnat prin dispoziţie a directorului general, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului.  +  Articolul 24 (1) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile colegiului director se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului. (2) Colegiul director se întruneşte în şedinţa ordinară trimestrial, la convocarea directorului general, precum şi în şedinţa extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea directorului general, a preşedintelui colegiului director sau a unuia dintre directorii generali adjuncţi. (3) La şedinţele colegiului director pot participa, fără drept de vot, membrii comisiei, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni, respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti şi consilieri locali, precum şi alte persoane invitate de membrii colegiului director. (4) Colegiul director îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) analizează şi controlează activitatea serviciului public specializat pentru protecţia copilului; propune directorului general măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţilor serviciului public specializat pentru protecţia copilului; b) avizează proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; c) avizează proiectele strategiilor şi rapoartelor elaborate de directorul general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului, potrivit art. 23 alin. (3) lit. f) şi g); avizul este consultativ; d) propune consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, modificarea structurii organizatorice şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale serviciului public specializat pentru protecţia copilului, precum şi rectificarea bugetului serviciului public specializat pentru protecţia copilului, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestuia; e) hotărăşte asupra înstrăinării mijloacelor fixe din patrimoniul serviciului public specializat pentru protecţia copilului, altele decât bunurile imobile, prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii; f) hotărăşte asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau servicii de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului, prin licitaţie publică organizată în condiţiile legii; g) aproba statul de funcţii şi salarizarea personalului serviciului public specializat pentru protecţia copilului, cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. (5) Colegiul director îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. (6) Şedinţele colegiului director se desfăşoară în prezenta a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi a preşedintelui. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin colegiul director adopta hotărâri, cu votul majorităţii membrilor.  +  Articolul 25Sancţionarea disciplinară a directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului se face de către preşedintele consiliului judeţean, respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, la propunerea motivată a secretarului consiliului judeţean, respectiv al primăriei sectorului municipiului Bucureşti, sau a Departamentului pentru Protecţia Copilului.  +  Articolul 26Eliberarea din funcţie a directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului se face de către consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, la propunerea motivată a secretarului consiliului judeţean, respectiv al primăriei sectorului municipiului Bucureşti, a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti, sau, după caz, a Departamentului pentru Protecţia Copilului.  +  Articolul 27 (1) Atribuţiile serviciului public specializat pentru protecţia copilului, competentele şi răspunderea fiecărui serviciu din structura organizatorică a serviciului public specializat pentru protecţia copilului în îndeplinirea acestor atribuţii, precum şi modalităţile de cooperare între aceste servicii pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sunt prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului. (2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:1. elaborează proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială în care funcţionează;2. asigura implementarea strategiilor prevăzute la pct. 1, potrivit atribuţiilor ce îi revin, după aprobarea acestora de către comisie şi adoptarea lor de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, întocmind proiecte detaliate pentru realizarea măsurilor prevăzute de aceste strategii;3. coordonează, sprijină şi controlează, la cererea comisiei, activitatea autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul protecţiei drepturilor copilului;4. monitorizează şi analizează situaţia copiilor aflaţi în dificultate din unitatea sau, după caz, subdiviziunea administrativ-teritorială în care funcţionează, respectarea şi realizarea drepturilor lor; asigura centralizarea şi sintetizarea acestor date şi informaţii;5. colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din judeţul sau, după caz, din sectorul municipiului Bucureşti în care funcţionează, în vederea identificarii situaţiilor deosebite care apar în activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, a cauzelor apariţiei acestor situaţii şi a stabilirii măsurilor ce se impun pentru îmbunătăţirea acestei activităţi;6. identifica copiii aflaţi în dificultate de pe teritoriul judeţului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţionează şi pregăteşte stabilirea măsurilor de protecţie a acestora;7. întocmeşte raportul referitor la ancheta psihosociala a copilului aflat în dificultate şi propune comisiei stabilirea unei măsuri de protecţie sau, după caz, a unei măsuri educative pentru copil;8. determina poziţia copilului capabil de discernământ cu privire la măsura propusă, asigurând cunoaşterea de către copil a situaţiei sale de drept şi de fapt;9. acorda copilului capabil de discernământ asistenţa şi sprijin în exercitarea dreptului sau la libera exprimare a opiniei;10. depune diligenţele necesare pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului, inclusiv pentru înregistrarea naşterii acestuia, în vederea identificarii unei soluţii cu caracter permanent pentru protecţia copilului - reintegrarea în familia naturala sau, după caz, adoptia;11. sesizează instanţa judecătorească competenţa pentru declararea judecătorească a abandonului de copii, în condiţiile legii;12. acorda comisiei, la cererea acesteia, asistenţa juridică de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii;13. asigura aplicarea hotărârilor comisiei; urmăreşte şi supraveghează modul de aplicare a acestor hotărâri;14. identifica familii sau persoane cărora să le poată fi încredinţat sau dat în plasament copilul, cu prioritate printre rudele acestuia, până la gradul al patrulea inclusiv;15. identifica, evalueaza şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionisti, în condiţiile legii, şi supraveghează activitatea acestora; încheie contracte individuale de muncă cu asistenţii maternali profesionisti;16. acorda asistenţa şi sprijin familiilor sau persoanelor care au primit în plasament sau în încredinţare copii, pentru asigurarea dezvoltării armonioase a acestora;17. acorda asistenţa şi sprijin părinţilor copilului aflat în dificultate, pentru a pregati revenirea acestuia în mediul sau familial;18. supraveghează familiile şi persoanele care au primit în încredinţare sau în plasament copii, pe toată durata acestei măsuri, precum şi părinţii copilului aflat în dificultate, după revenirea acestuia în mediul sau familial;19. pregăteşte integrarea sau reintegrarea copilului în familia sa naturala, într-o familie substitutiva temporară sau în familia adoptivă, după caz, inclusiv prin asigurarea unor spaţii special amenajate şi a mijloacelor necesare pentru contactul personal şi nemijlocit al copilului cu părinţii săi; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizează şi funcţionează centre de pregătire şi sprijinire a reintegrarii sau integrării copilului în familie;20. verifica şi reevalueaza, cel puţin o dată la 3 luni, împrejurările legate de plasamentul sau de încredinţarea copilului şi propune comisiei, după caz, menţinerea măsurii de protecţie stabilite, modificarea sau revocarea acesteia;21. acorda asistenţa şi sprijin de urgenta părinţilor copilului, urmărind dacă aceştia îşi pot asuma responsabilităţile şi dacă îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil, astfel încât sa prevină apariţia situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizează şi funcţionează centre maternale, centre de îngrijire de zi, centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi, servicii de monitorizare, asistenţa şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul, centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap;22. acţionează pentru prevenirea abandonului copiilor prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizează şi funcţionează servicii de prevenire a abandonului copilului prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva;23. identifica copiii care pot fi protejati prin adopţie, în condiţiile legii, de pe teritoriul judeţului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţionează, şi prezintă preşedintelui comisiei sau unuia dintre vicepreşedinţi, în termen de 5 zile de la data identificarii, datele de identitate şi alte informaţii pertinente referitoare la situaţia acestora, spre a fi comunicate Comitetului Roman pentru Adoptii;24. identifica familiile sau persoanele care doresc sa adopte copii de pe teritoriul judeţului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţionează; evalueaza condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi face propuneri comisiei cu privire la eliberarea atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii; transmite cererile de adopţie ale acestor familii sau persoane Comitetului Roman pentru Adoptii, însoţite de atestatul de persoana sau de familie apta sa adopte copii, în termen de 5 zile de la eliberarea acestuia; 25. sprijină familiile sau persoanele atestate ca apte sa adopte copii pentru a le fi încredinţaţi copii în vederea adopţiei şi face propuneri comisiei competente în acest sens; supraveghează aceste familii sau persoane pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, în condiţiile legii; asigura transmiterea cererilor de încredinţare, în vederea adopţiei, Comitetului Roman pentru Adoptii, în condiţiile legii;26. identifica familii sau persoane potrivite pentru adoptia copiilor aflaţi în evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii, acorda asistenţa de specialitate acestor familii sau persoane pentru soluţionarea cererilor de încuviinţare a adopţiei, în condiţiile legii;27. urmăreşte evoluţia copiilor adoptati de pe teritoriul judeţului sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţionează, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi, pe o perioadă de cel puţin 2 ani de la încuviinţarea adopţiilor pe care le-au sprijinit; prezintă rapoarte comisiei cu privire la aceste aspecte, trimestrial sau la cererea acesteia; sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit;28. exercita dreptul de a administra bunurile copilului încredinţat, în condiţiile art. 10 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată;29. asigura dezvoltarea armonioasă, precum şi mediul familial corespunzător pentru copiii pe care i-a primit în plasament sau în încredinţare; în acest scop, în cadrul serviciului pentru probleme de protecţie de tip rezidential a copilului din cadrul serviciului public specializat se organizează şi funcţionează centre de plasament şi centre de plasament pentru copilul cu handicap sever aflat în dificultate;30. asigura asistenţa şi sprijin persoanelor care sunt încredinţate serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi dobândesc capacitatea deplina de exerciţiu, dacă îşi continua studiile, cel mult până la împlinirea vârstei de 26 de ani; în acest scop, acorda acestor persoane asistenţa de specialitate, precum şi sprijin pentru definitivarea studiilor şi integrarea lor socială;31. asigura măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenta a copilului aflat în dificultate, inclusiv pentru plasamentul copilului în regim de urgenta; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizează şi funcţionează centre de primire a copilului şi centre de asistenţa şi sprijin pentru readaptarea psihologică a copilului cu probleme psihosociale;32. pregăteşte luarea măsurilor educative pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar nu răspunde penal; în acest scop, asigura îngrijirea şi supravegherea copiilor care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi, după caz, sunt plasati în regim de urgenta, în cadrul unor spaţii special amenajate, până la clarificarea situaţiei lor juridice; acorda asistenţa juridică şi de specialitate acestor copii;33. asigura şi urmăreşte aplicarea măsurilor educative stabilite de comisie; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizează şi funcţionează servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent, centre rezidentiale de reeducare pentru copilul delincvent, precum şi institute medico-educative pentru protecţia copilului delincvent cu nevoi speciale;34. controlează modul în care sunt respectate drepturile copilului aflat în dificultate în familia naturala, substitutiva sau adoptivă, precum şi în cadrul centrelor de plasament sau al celorlalte centre organizate pentru asigurarea protecţiei copilului aflat în dificultate, copilului delincvent sau pentru prevenirea situaţiilor care pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului şi ia măsuri pentru prevenirea sau înlăturarea oricăror abuzuri;35. controlează modul în care sunt respectate şi se aplică hotărârile comisiei;36. controlează activitatea organismelor private autorizate care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate pe teritoriul unităţii sau, după caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale în care funcţionează, prin personalul de specialitate împuternicit de comisie;37. asigura serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei;38. colaborează cu organismele private autorizate care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, cu organizaţiile neguvernamentale cu activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului sau cu agenţii economici, având posibilitatea sa încheie convenţii de colaborare cu aceştia, să le concesioneze bunuri sau servicii, precum şi sa închirieze bunuri sau servicii ale acestora prin licitaţie organizată în condiţiile legii;39. ia măsuri pentru popularizarea dispoziţiilor legale interne şi internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la situaţia copiilor aflaţi în dificultate;40. colaborează cu serviciile publice specializate pentru protecţia copilului din judeţe şi din sectoarele municipiului Bucureşti, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;41. elaborează, trimestrial sau la cererea comisiei, proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor aprobate de comisie şi adoptate de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea acestor activităţi. (3) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului îndeplineşte şi alte atribuţii, stabilite prin lege, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, precum şi prin hotărâri ale comisiei. (4) Instituţiile publice, alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice sunt obligate sa pună la dispoziţie serviciului public specializat pentru protecţia copilului toate actele pe care le deţin, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin acestuia, şi să permită accesul personalului de specialitate al serviciului public specializat pentru protecţia copilului în sediile sau la domiciliul lor, în măsura necesară îndeplinirii acestor atribuţii.  +  Articolul 28 (1) Serviciile de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale de pe teritoriul judeţului în care funcţionează serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau din subordinea acestora, care desfăşoară activităţi în domeniul autorităţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, sunt obligate să asigure serviciului public specializat pentru protecţia copilului sprijinul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin. (2) În caz de refuz al îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1), comisia poate solicita primarului, sa dispună, prin hotărâre, măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obligaţii.  +  Articolul 29Cheltuielile pentru activităţile desfăşurate de serviciul public specializat pentru protecţia copilului în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin se finanţează de la bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti, pe teritoriul căruia funcţionează serviciul public specializat pentru protecţia copilului. În acelaşi scop pot fi utilizate şi fonduri extrabugetare, obţinute din donaţii sau din sponsorizări.  +  Articolul 30Normativele serviciului public specializat pentru protecţia copilului privind dotarea cu autoturisme şi consumul lunar de carburanţi se stabilesc prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, adoptată în condiţiile legii.  +  Capitolul 3 Măsuri tranzitorii de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată  +  Articolul 31 (1) Transferul instituţiilor de ocrotire - leagane, case de copii - şi al centrelor de primire a minorilor, transferul patrimoniului şi al personalului acestora, potrivit art. 46 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, se fac după cum urmează: a) transferul se face prin protocol încheiat între consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, din unitatea, respectiv subdiviziunea administrativ-teritorială, pe teritoriul căreia se afla sediul instituţiei sau, după caz, al centrului de primire a minorilor şi serviciul public descentralizat al ministerului, respectiv autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia a funcţionat instituţia de ocrotire sau, după caz, centrul de primire a minorilor, până la data transferului; b) transferul priveşte toate instituţiile de ocrotire existente până la data de 12 iunie 1997, indiferent de forma de organizare a acestora, care, potrivit obiectului lor de activitate, primeau în încredinţare şi ocroteau copii în regim rezidential, prin hotărâri ale fostelor comisii teritoriale de ocrotire a minorilor care au funcţionat potrivit Legii nr. 3/1970*) privind regimul ocrotirii unor categorii de minori; c) drepturile reale asupra bunurilor imobile ale instituţiilor prevăzute la lit. b), precum şi ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezultă din bilanţul contabil al instituţiei, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanţul contabil la acea data, astfel cum rezultă din bilanţul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; bunurile imobile sunt date în folosinţă exclusiva a serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului; d) drepturile reale asupra mijloacelor fixe, altele decât bunurile imobile, şi asupra obiectelor de inventar ale instituţiilor prevăzute la lit. b), precum şi ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezultă din bilanţul contabil al instituţiei, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanţul contabil la acea data, astfel cum rezultă din bilanţul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului; e) materialele consumabile, disponibilităţile în lichiditati, drepturile de creanta, precum şi obligaţiile instituţiilor prevăzute la lit. b) şi ale centrelor de primire a minorilor se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, potrivit situaţiei existente la data intrării în vigoare a protocolului de transfer; f) personalul încadrat al instituţiilor prevăzute la lit. b) şi al centrelor de primire a minorilor se preia pe bază de protocol încheiat între autorităţile publice prevăzute la lit. a) şi se transfera la serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, potrivit situaţiei juridice a raporturilor de muncă existente la data intrării în vigoare a protocolului de transfer. (2) În cazul instituţiilor de ocrotire în care funcţionează şi unităţi ale învăţământului special, patrimoniul şi personalul instituţiei de ocrotire se separa de cel al unităţii de învăţământ special, fiind aplicabile prevederile alin. (1). Separarea patrimoniului şi a personalului se face după cum urmează: a) patrimoniul se separa potrivit destinaţiei bunurilor; astfel, bunurile destinate desfăşurării procesului instructiv-educativ rămân în patrimoniul unităţii de învăţământ special, iar celelalte bunuri urmează regimul prevăzut la alin. (1); b) personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, ale cărui atribuţii de serviciu privesc desfăşurarea procesului instructiv-educativ, rămâne încadrat la unitatea de învăţământ special; restul personalului urmează regimul prevăzut la alin. (1).Unităţile învăţământului special care se separa de instituţiile de ocrotire, potrivit prevederilor prezentului alineat, rămân în subordinea inspectoratelor şcolare. (3) Pe data intrării în vigoare a protocoalelor de transfer instituţiile de ocrotire şi centrele de primire a minorilor care au funcţionat ca persoane juridice îşi pierd aceasta calitate şi se reorganizează în centre de plasament şi în centre de primire a copilului, drept componente functionale ale structurii serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului.  +  Articolul 32 (1) Personalului transferat potrivit art. 31 i se asigura cel puţin nivelul de salarizare avut anterior transferului, potrivit legii. (2) Posturile vacante din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, destinate funcţionarii centrelor de plasament şi centrelor de primire a copilului, pot fi ocupate şi cu personal de alte specialităţi decât cele prevăzute de actele normative aplicabile instituţiilor de ocrotire transferate, în vigoare la data transferului, potrivit specificului activităţilor direcţiilor.  +  Capitolul 4 Dispoziţii finale  +  Articolul 33 (1) Dreptul la plata alocaţiei de întreţinere, prevăzută la art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, se stabileşte prin hotărâre a comisiei şi se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a emis hotărârea. (2) Dreptul la plata alocaţiei de întreţinere încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de ordonanţa de urgenţă a Guvernului menţionată la alin. (1). (3) Serviciile publice specializate pentru protecţia copilului au obligaţia sa comunice lunar direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti orice modificare a situaţiei copilului cu privire la acordarea dreptului la plata alocaţiei lunare de întreţinere.  +  Articolul 34 (1) Alocaţia lunară de întreţinere pentru copiii încredinţaţi sau dati în plasament se plăteşte, potrivit legii, de direcţiile generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti fie prin mandat poştal emis de Oficiul Central pentru Plata Pensiilor, fie în cont personal sau, după caz, în contul organismului privat autorizat, pe baza situaţiilor lunare transmise de serviciul public specializat pentru protecţia copilului.----------------- Notă *) Legea nr. 3/1970 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998. (2) Condiţiile privind plata alocaţiei de întreţinere prin mandat poştal se reglementează pe baza convenţiei încheiate între Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Compania Naţionala "Posta Română" - S.A. (3) Tarifele serviciilor realizate de Compania Naţionala "Posta Română" - S.A. potrivit prevederilor alin. (2) se stabilesc prin negociere, cu avizul Oficiului Concurentei.  +  Articolul 35Organismele private autorizate sa desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului pot organiza şi dezvolta, potrivit legii, următoarele tipuri de servicii destinate protecţiei copilului aflat în dificultate şi prevenirii situaţiilor care pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului: a) centre de plasament de tip familial; b) centre de primire a copilului; c) centre maternale; d) centre de îngrijire de zi; e) centre de consiliere şi de sprijin pentru părinţi; f) servicii de asistenţa şi sprijin pentru persoanele cu capacitate deplina de exerciţiu care beneficiază de drepturile prevăzute la art. 19 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată; g) servicii de monitorizare, asistenţa şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul; h) servicii de prevenire a abandonului de copii prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva; i) centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap; j) centre de plasament pentru copilul cu handicap sever; k) centre de pregătire şi de sprijinire a reintegrarii şi integrării copilului în familie; l) centre de asistenţa şi sprijin pentru readaptarea psihologică a copilului cu probleme psihosociale; m) servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent; n) centre de reeducare pentru copilul delincvent; o) institute medico-educative pentru copilul delincvent; p) servicii de asistenţa a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei; q) orice alte servicii care să conducă la bunăstarea copilului, alături de părinţii săi.  +  Articolul 36 (1) Structura organizatorică-cadru şi standardele minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor prevăzute la art. 35, precum şi ghidurile metodologice orientative de buna practica în organizarea şi funcţionarea acestor servicii se elaborează de Departamentul pentru Protecţia Copilului şi se aproba prin ordin al secretarului de stat, şeful departamentului. (2) Restructurarea centrelor de plasament şi a centrelor de primire a copilului, rezultate în urma transferului şi a reorganizării instituţiilor de ocrotire şi a centrelor de primire a minorilor potrivit prevederilor art. 31, precum şi organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul judeţului, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, se vor face în conformitate cu prevederile alin. (1).  +  Anexa 2 METODOLOGIAde coordonare a activităţilor de protecţie şi de promovare a drepturilor copilului la nivel naţional  +  Articolul 1 (1) Departamentul pentru Protecţia Copilului elaborează şi supune spre aprobare Guvernului strategiile naţionale anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului naţional de protecţie a drepturilor copilului. (2) Strategiile menţionate la alin. (1) cuprind obiectivele generale şi direcţiile de acţiune, menite să asigure respectarea în România a principiilor şi normelor internaţionale din domeniul drepturilor copilului, precum şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor de protecţie a copilului aflat în dificultate şi de prevenire a situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului.  +  Articolul 2 (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, precum şi ale art. 3, 4 şi 22 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicată, consiliul judeţean adopta strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, aprobate de comisie, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului judeţean de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, organizate de autorităţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului. (2) Strategiile adoptate de consiliile judeţene asigura îndeplinirea obiectivelor generale şi a direcţiilor de acţiune prevăzute de strategiile naţionale menţionate la art. 1.  +  Articolul 3 (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 77 din Legea nr. 69/1991, republicată, Consiliul General al Municipiului Bucureşti adopta strategiile anuale, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti, în vederea asigurării unei activităţi coordonate, integrate şi eficiente în acest domeniu a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Dispoziţiile art. 2 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (2) În vederea îndeplinirii atributiei prevăzute la alin. (1), Consiliul General al Municipiului Bucureşti aproba organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu a Serviciului de coordonare, monitorizare, sinteza, strategii pentru problemele copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti. Serviciul de coordonare, monitorizare, sinteza, strategii pentru problemele copilului aflat în dificultate este coordonat de secretarul general al Primăriei Municipiului Bucureşti. (3) Serviciul prevăzut la alin. (2) asigura coordonarea activităţilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, în vederea organizării şi dezvoltării unui sistem integrat de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti, şi a unei administrări eficiente şi coordonate a resurselor utilizate în acest domeniu. Serviciul prevăzut la alin. (2) organizează şi sprijină cooperarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în acest domeniu şi asigura medierea neintelegerilor apărute între consiliile locale ale sectoarelor. Serviciul elaborează proiectele strategiilor prevăzute la alin. (1) şi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptarea măsurilor necesare pentru implementarea acestora, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu la nivelul municipiului Bucureşti. (4) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti adopta strategiile anuale, pe termen mediu şi lung, aprobate de comisiile pentru protecţia copilului, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti. Aceste strategii cuprind direcţiile de acţiune prevăzute de strategiile adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asigură realizarea obiectivelor prevăzute de acestea.  +  Articolul 4 (1) Autorităţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului aplica măsurile prevăzute de strategiile menţionate la art. 2 alin. (1) şi sprijină activităţile serviciului public specializat pentru protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean. În acest scop acestea îndeplinesc următoarele atribuţii principale: a) asigura încadrarea cu personal suficient şi cu pregătire corespunzătoare pentru serviciile de specialitate din aparatul propriu cu atribuţii în domeniul autorităţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului; b) asigura înfiinţarea, organizarea, dezvoltarea şi funcţionarea următoarelor servicii publice de specialitate, de sprijin şi asistenţa pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului:1. centre maternale;2. centre de îngrijire de zi;3. centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi;4. servicii de monitorizare, asistenţa şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul;5. centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap;6. centre de pregătire şi sprijinire a reintegrarii şi integrării copilului în familie;7. centre de asistenţa şi sprijin pentru readaptarea psihologică a copilului cu probleme psihosociale;8. servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;9. servicii de asistenţa a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei; c) asigura orice alte servicii care să conducă la bunăstarea copilului, alături de părinţii săi; d) îndeplinesc şi alte atribuţii, stabilite prin acte normative, hotărâri ale consiliilor judeţene sau ale comisiei. (2) Serviciile publice de specialitate prevăzute la alin. (1) lit. b) se organizează şi funcţionează ca instituţii publice de interes local cu personalitate juridică, sub autoritatea consiliului local. Aceste instituţii pot cuprinde unul sau mai multe dintre tipurile de servicii menţionate, în funcţie de nevoile, resursele şi oportunitatile locale existente.  +  Articolul 5 (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor modifica hotărârile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului, respectiv a serviciului public specializat pentru protecţia copilului, în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri. (2) Strategiile naţionale şi judeţene anuale, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, se aproba până la data de 30 septembrie a anului în curs pentru anul următor. (3) Strategiile naţionale şi judeţene, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, se aproba în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi pot fi revizuite anual sau ori de câte ori este necesar.--------------