HOTĂRÂRE nr. 43 din 6 mai 2015privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 7 mai 2015
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. + Articolul IRegulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete și constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.2. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.3. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins: + Articolul 11^1(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaților și validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declarația de avere și declarația de interese, potrivit legii.(2) Deputații aleși ca urmare a organizării unor alegeri parțiale au obligația să depună declarația de avere și declarația de interese la începutul mandatului și după validare, potrivit legii.(3) Deputații au obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese la începutul și la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.(4) Declarația de avere și declarația de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf și se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților, care eliberează dovada de primire.(5) Declarația de avere și declarația de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaților, potrivit legii.(6) Deputații au obligația de a actualiza anual declarația de avere și declarația de interese, în condițiile legii.4. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 12(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați. Ele se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.5. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înființat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind constituirea noului partid.6. La articolul 12, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale, precum și deputații independenți care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).7. La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputații rămași neafiliați nu își pot constitui un grup parlamentar.8. La articolul 12, alineatele (5) și (6) se abrogă.9. La articolul 13 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 13(1) Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum și deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 12 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce și-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluși ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați și au următoarele drepturi:10. La articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 14(1) În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari.11. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.12. La articolul 14 alineatul (2), literele f), i), k) și o) se modifică și vor avea următorul cuprins:f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup;...............................................................i) poate cere plenului Camerei Deputaților: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ținerea unor ședințe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaților și modificarea programului de lucru;...............................................................k) nominalizează reprezentantul/reprezentanții grupului său parlamentar care participă la dezbateri;...............................................................o) poate prezenta, în plenul Camerei Deputaților, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reținere, arestare sau percheziție ori încuviințarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup;13. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat și de specialitate, precum și logistica necesară în vederea desfășurării activității și autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3^1), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum și a ponderii grupului parlamentar.14. La articolul 18 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Partidele care au obținut mandate în urma alegerilor și au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.15. La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Președintele Camerei Deputaților informează deputații, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare.16. La articolul 20, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Repartizarea funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților. Repartizarea acestor funcții se aprobă de către plenul Camerei Deputaților cu votul majorității deputaților prezenți.17. La articolul 21, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților prezenți, cu condiția respectării cvorumului legal.(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei 2 candidați care au obținut numărul cel mai mare de voturi.18. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 23(1) Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice a Camerei Deputaților și negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 alin. (3).(2) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 20 alin. (3). Lista candidaților propuși pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile.19. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 24Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent.20. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 25Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține președintele.21. La articolul 26, alineatele (1), (2) și (3) se abrogă.22. La articolul 26, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Propunerea de revocare a președintelui Camerei Deputaților se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 25 și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe a Camerei Deputaților propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea și, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare și președintele Camerei Deputaților...................................................................(6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou președinte, în conformitate cu prevederile art. 21.23. La articolul 26, alineatul (7) se abrogă.24. La articolul 27, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 27(1) Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține membrul biroului a cărui revocare se solicită.25. La articolul 27, alineatul (2) se abrogă.26. La articolul 27, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (4)...................................................................(5) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparținea funcția respectivă, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 23.27. La articolul 27, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, atunci funcțiile deținute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3^1). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcțiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configurația politică a Camerei Deputaților.28. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 28(1) Funcția de președinte al Camerei Deputaților, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 21.(2) Celelalte funcții din Biroul permanent al Camerei Deputaților devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcțiile respective, în condițiile prevăzute la art. 23.29. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 29Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 2 alin. (1) încetează.30. La articolul 31 alineatul (1), literele d) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât și tipărit împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, la casetele deputaților, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;...............................................................f) primește sub formă electronică și asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaților a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaților, amendamentelor primite de la Guvern și rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaților;31. La articolul 31 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins:j^1) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;32. La articolul 31 alineatul (1), literele l) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:l) supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare și cu respectarea configurației politice a Camerei;m) avizează și supune aprobării plenului Camerei Deputaților structura organizatorică și statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților;33. La articolul 31 alineatul (1), după litera m) se introduc două noi litere, literele m^1) și m^2), cu următorul cuprins:m^1) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor Camerei Deputaților;m^2) adoptă, cu respectarea prevederilor legale și regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaților și a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor care cuprind informații clasificate;34. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Nominalizarea pe funcții sau schimbarea din funcții a personalului angajat la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților și la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condițiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților stabilește atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari încadrați la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuții și încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit și a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale.35. La articolul 31, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaților se desfășoară în prezența majorității membrilor săi.36. La articolul 31, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme și se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor declarate confidențiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților și materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepția celor care conțin informații clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaților se face în cel mult 10 zile de la data ședinței.37. La articolul 33, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:f^1) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;38. La articolul 33, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:g) efectuează deplasări în țară ca reprezentant al Camerei Deputaților în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, cu alte persoane juridice române și cu cetățenii;39. La articolul 33, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g^1), cu următorul cuprins:g^1) reprezintă Camera Deputaților în relațiile externe pe toată durata mandatului său;40. La articolul 33, litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:h) prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților asupra utilizării fondului președintelui;41. La articolul 33, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:h^1) poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activității serviciilor Camerei Deputaților;42. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 35Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaților, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor ședințelor plenului Camerei Deputaților, îl asistă pe președintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin și îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaților.43. La articolul 38, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților se întrunește săptămânal și ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a președintelui Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților.(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și lucrează în mod regulamentar în prezența a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaților. La ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa președintele Camerei Deputaților, care, în acest caz, prezidează ședința. În absența președintelui Camerei, ședința va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.44. La articolul 40, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 40(1) Camera Deputaților constituie comisii permanente și poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale și comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 72 și 73...................................................................(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și ai Comisiei pentru afaceri europene, care pot face parte și din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților pot opta pentru una dintre comisiile permanente și pentru una dintre comisiile stabilite ca excepții în prezentul alineat. Deputații pot face parte și din comisii comune cu Senatul.45. La articolul 45, alineatele (1), (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 45(1) În prima lor ședință convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, comisiile permanente își aleg birourile, compuse din câte un președinte, 2-3 vicepreședinți și 2 secretari, cu excepția Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.(2) Componența biroului comisiei se stabilește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare....................................................................(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăște cu votul majorității deputaților prezenți la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparține.46. La articolul 45, după alineatul (5) se introduc șase noi alineate, alineatele (6) -(11), cu următorul cuprins:(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calității de deputat, de schimbare a apartenenței politice și de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.(7) În situația în care o funcție din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcția, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4).(8) În toate situațiile prevăzute la alin. (6) și (7), grupul parlamentar căruia îi aparține sau i-a aparținut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, deputații care sunt membri ai noului grup parlamentar înființat conform art. 12 alin. (3^1) își păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.(10) În cazul în care un grup parlamentar își reduce numărul de membri sau își încetează existența, plenul Camerei Deputaților poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaților care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configurația politică a comisiilor.(11) Modificările privind componența nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.47. La articolul 46, partea introductivă și literele b), d) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 46Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaților are următoarele atribuții:.................................................................b) întocmește proiectul regulamentului de organizare și funcționare al comisiei și îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament și pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaților;.................................................................d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activității comisiei;.................................................................f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale ori locale și ai altor persoane juridice, precum și persoane fizice, care pot furniza expertize și informații necesare activității;48. La articolul 46, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:f^1) organizează activitățile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament;49. La articolul 46, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:g) organizează, la propunerea membrilor comisiei, ședințe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale și profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale sau/și locale;50. La articolul 47, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 47Președintele comisiei are următoarele atribuții:51. La articolul 47, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:d^1) stabilește atribuțiile funcționarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaților, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceștia, stabilește programul de lucru al personalului și verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaților sancționarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit și acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale;52. La articolul 47, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:e) îndeplinește alte atribuții cerute de desfășurarea în bune condiții a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, precum și în Regulamentul comisiei;53. La articolul 51, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) În caz de absență nejustificată de la lucrările comisiei, sunt aplicabile prevederile art. 214 alin. (4^1).54. La articolul 54, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Proiectele de acte normative inițiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezența secretarului de stat desemnat.55. Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 56(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea președintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulți raportori dintre membrii săi.(2) Raportorul sau președintele comisiei va susține în plenul Camerei Deputaților raportul aprobat de comisie.56. La articolul 59, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:57. Articolul 60 se abrogă.58. Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 61Comisiile permanente ale Camerei Deputaților examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, avizele și amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat și hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaților; pot efectua anchete parlamentare, precum și alte activități, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.59. La articolul 67, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 67(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluționat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicații financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competența decizională a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în situația proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței..................................................................(3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise și respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie.60. La articolul 68, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În situația în care pentru o inițiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte inițiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conțin să poată fi preluate ca amendamente la inițiativa propusă spre aprobare.61. La articolul 71, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaților.62. La articolul 72, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Prin aceeași hotărâre se vor indica: denumirea și obiectivele comisiei, precum și componența acesteia. Componența comisiei și biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.63. La articolul 76, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 76(1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată...............................................................(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care cunoaște fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze la termenele stabilite. Instituțiile și organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.64. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 82Hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți ai acesteia.65. La articolul 83, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.(1^2) Se supun la vot numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.66. La articolul 83, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum și în cazul în care, în cadrul comisiei, s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergență se supun dezbaterii în ședință comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe.67. La articolul 84, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alineatele (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins:(1^1) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul național al României.(1^2) La începutul ședinței de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componența grupului său, structura de conducere și numele deputaților aleși în funcțiile de conducere ale grupului.(1^3) După anunțul liderilor de grupuri parlamentare, președintele Camerei Deputaților convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcțiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaților și în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunțată în conformitate cu prevederile alin. (1^2).(1^4) Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de președintele Camerei Deputaților.(1^5) Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcție din Biroul permanent al Camerei Deputaților și din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configurației politice a Camerei Deputaților existente la începutul sesiunii.(1^6) Votul privind componența Biroului permanent al Camerei Deputaților se realizează conform dispozițiilor prezentului regulament.68. La articolul 86, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) La solicitarea motivată a inițiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.69. La articolul 87, alineatele (4) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) La întocmirea și adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se asigură includerea cu prioritate a cererilor adresate de comisiile permanente, a dezbaterii inițiativelor aflate în procedură de urgență, a proiectelor de legi și propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată..........................................................(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi.70. La articolul 92 alineatul (8) punctul 2, literele c), k) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:c) art. 55 alin. (2) - Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români;.........................................................k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorități au o pondere semnificativă, în ceea ce privește utilizarea limbii materne;.........................................................m) art. 142 alin. (5) - Curtea Constituțională.71. La articolul 92 alineatul (9) punctul 2, literele g) și h) se abrogă.72. Articolul 93 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 93Proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie la casetele electronice ale deputaților imediat după prezentarea lor la Biroul permanent.73. La articolul 94, alineatele (2) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) La casetele electronice ale deputaților se va distribui informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților. Informarea va cuprinde titlul, comisiile sesizate în fond și comisiile ce vor întocmi aviz, precum și termenele de depunere a raportului și a amendamentelor. Programul de lucru și ordinea de zi se vor distribui pe suport hârtie.(3) La casetele electronice ale deputaților se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi și a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere și pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, și textele integrale ale moțiunilor simple și de cenzură.(4) Conținutul documentelor prevăzute la alin. (2) și (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaților. Accesarea acestor documente se va putea face și de la cabinetele deputaților din circumscripții, care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaților.74. La articolul 96, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Dacă unul dintre inițiatori dorește să își retragă semnătura de pe o propunere legislativă, acesta adresează o solicitare Biroului permanent până la începerea dezbaterilor generale în prima Cameră sesizată.75. La articolul 97, alineatul (2) se abrogă.76. La articolul 100, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 100(1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea inițiativei, precum și a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către președintele Comisiei.77. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 101Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Președintele Camerei Deputaților dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii și în limita timpului alocat fiecărei intervenții de 3 minute.78. La articolul 107, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei se poate stabili și altă durată a intervenției. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul sau președintele comisiei sesizate în fond.79. La articolul 108, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) În plenul Camerei Deputaților se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință și la raportorul comisiei sesizate în fond și vor fi susținute verbal în plenul Camerei Deputaților.80. La articolul 120, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 120(1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență nu poate depăși durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.81. La articolul 134, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi și se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea raportului și a legii în ansamblul ei, legea se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională.82. La articolul 134, alineatul (3) se abrogă.83. La articolul 137, alineatele (4) - (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaților după regulile procedurii legislative, iar după adoptarea raportului se votează legea în ansamblul ei.(5) În situația în care Camera Deputaților este sesizată cu cererea de reexaminare prevăzută la alin. (1) în calitate de Cameră decizională și în cazul în care nu se întrunește numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la acceptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea, după votarea sa în ansamblu, se retrimite Președintelui pentru promulgare în forma adoptată inițial de către Parlamentul României.(6) În cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a cererii de reexaminare, iar această propunere nu întrunește numărul de voturi necesar adoptării în ședința de vot final, raportul se restituie comisiei în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.84. La articolul 145, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Președintele de ședință este obligat să anunțe numărul deputaților care și-au înregistrat prezența, ordinea de zi și programul de lucru.85. La articolul 146, alineatul (5) se abrogă.86. La articolul 150, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3) Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul ședinței de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei inițiative legislative. Deputații neafiliați pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul ședinței de vot.(4) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3) nu vor depăși două minute.87. La articolul 155, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Sintezele ședințelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaților în cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete.88. La capitolul II, titlul secțiunii a 8-a se modifică și va avea următorul cuprins: + Secţiunea a 8-aProcedura privind punerea sub urmărire penală a deputaților care sunt sau au fost membri ai Guvernului89. Articolul 156 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 156Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului.90. Articolul 157 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 157(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condițiile art. 71.(2) În cazul în care președintele Camerei Deputaților primește o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaților are obligația să ceară Comisiei juridice, de disciplină și imunități să prezinte în cel mult 5 zile o primă evaluare a respectivei solicitări și o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului și pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaților va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în fața comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În situația în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaților în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Votul este secret și se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, președintele Camerei Deputaților convoacă o sesiune extraordinară și ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.91. Articolul 158 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 158(1) În cazul în care Camera Deputaților decide să ceară urmărirea penală, președintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaților va fi transmisă și Președintelui României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.(2) Prevederile art. 156-158 sunt aplicabile, după caz, și deputaților care au fost membri ai Guvernului.92. După articolul 159 se introduce un nou capitol, capitolul II^1, cuprinzând articolele 159^1-159^26, cu următorul cuprins:CAPITOLUL II^1Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii EuropeneSecțiunea 1 - Dispoziții comuneArt. 159^1. - Camera Deputaților își exercită atribuțiile constituționale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 și art. 148 alin. (4) și (5) din Constituția României, republicată, art. 10 și 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 și Protocolului nr. 2 anexate TUE și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și a Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, în următoarele forme:a) participarea la formarea poziției României față de propunerile Uniunii Europene, care se adoptă în Consiliul Uniunii Europene, selectate de Camera Deputaților pentru examinare parlamentară, prin analiza fondului propunerilor și emiterea unor observații și recomandări privind opțiunile de politici și a unor recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi;b) exercitarea prerogativelor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat TUE și TFUE privind mecanismul de alertă timpurie destinat controlului ex ante al subsidiarității de către parlamentele naționale;c) participarea la dialogul politic informal propus de către Comisia Europeană în Comunicarea «Furnizând rezultate pentru Europa»;d) participarea la formarea poziției României în Consiliul European, prin adoptarea unor propuneri privind mandatul pe care delegația Românei intenționează să îl prezinte;e) asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;f) exercitarea prerogativelor cu privire la acțiunile adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la încălcarea principiului subsidiarității;g) exercitarea altor prerogative prevăzute de tratate și destinate acțiunii parlamentelor naționale.Secțiunea a 2-a Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneA. Dispoziții generaleArt. 159^2. - În sensul prezentei proceduri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) aviz motivat - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, în care se expun motivele pentru care se consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarității, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE;b) opinie - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, ca urmare a finalizării examinării parlamentare a unui proiect de act legislativ sau a unui proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene;c) examinare parlamentară - procedura prin care Camera Deputaților examinează și evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării și implicațiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaților evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarității și proporționalității, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE;d) mandat - poziția de negociere a României în Consiliul Uniunii Europene ori poziția delegației României la reuniunile Consiliului European;e) proiecte de acte legislative ale instituțiilor Uniunii Europene - propunerile Comisiei Europene, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție a Uniunii Europene, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții privind adoptarea unui act legislativ, sub forma regulamentelor, directivelor sau deciziilor Uniunii Europene;f) proiecte de acte fără caracter legislativ - proiectele de acte emise de instituțiile Uniunii Europene care nu sunt adoptate prin procedură legislativă, conform TUE și TFUE;g) rezerva de examinare parlamentară - procedura prin care Guvernul României informează Consiliul Uniunii Europene cu privire la declanșarea procedurii de examinare parlamentară de către Parlament sau de către una dintre cele două Camere, potrivit Legii nr. 373/2013.Art. 159^3. - (1) Sunt supuse examinării parlamentare proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate în funcție de relevanța lor.(2) Proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al respectării principiului subsidiarității, dacă este cazul, și din punctul de vedere al fondului propunerii respective.(3) Proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al fondului propunerii respective.Art. 159^4. - (1) Examinarea parlamentară se finalizează prin elaborarea următoarelor acte:a) aviz motivat, în cazul identificării de către Camera Deputaților a nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect de act legislativ al Uniunii Europene, selectat pentru examinare de Camera Deputaților;b) opinie în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative și al proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate pentru examinare de către Camera Deputaților.(2) Avizul motivat și opinia se adoptă prin hotărâre a Camerei Deputaților.(3) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat se votează în plenul Camerei Deputaților în prima ședință de la includerea acestuia pe ordinea de zi, fără a depăși cadrul celor 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene.(4) Proiectul de hotărâre care are ca obiect adoptarea unei opinii se votează în plenul Camerei Deputaților în prima ședință de la includerea acestuia pe ordinea de zi.(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(6) Hotărârea se semnează de către președintele Camerei Deputaților care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum și către alte instituții ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional.Art. 159^5. - (1) Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 56, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secțiuni.(2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților, în ședința de plen.B. Selecția proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneArt. 159^6. - (1) Camera Deputaților selectează proiecte de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene în vederea examinării lor.(2) Selecția se face anual, imediat după adoptarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, sau ori de câte ori Uniunea Europeană propune un act legislativ sau un act fără caracter legislativ pe care Camera Deputaților îl consideră relevant pentru a fi supus examinării.Art. 159^7. - (1) Comisia pentru afaceri europene face o selecție a propunerilor din Programul de lucru anual al Comisiei Europene, în vederea întocmirii listei de propuneri prioritare, în urma estimării relevanței lor.(2) Selecția prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza consultării prealabile cu comisiile permanente de specialitate și dezbaterii în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.Art. 159^8. - Comisia pentru afaceri europene centralizează propunerile comisiilor permanente de specialitate, adăugând, dacă este cazul, proiectele de acte normative ale Uniunii Europene pentru care Guvernul României elaborează mandate generale, și transmite Biroului permanent, în vederea aprobării, lista cu propuneri prioritare.Art. 159^9. - Comisia pentru afaceri europene poate propune Biroului permanent suplimentarea listei de propuneri prioritare, din proprie inițiativă sau la inițiativa unei alte comisii permanente de specialitate.C. Examinarea proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneArt. 159^10. - Comisia pentru afaceri europene înaintează, periodic, Biroului permanent al Camerei Deputaților proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ primite de la Uniunea Europeană, menționându-le pe cele din lista de propuneri prioritare, selectate pentru examinare.Art. 159^11. - (1) Biroul permanent al Camerei Deputaților transmite lista cu toate proiectele de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ adoptate de Uniunea Europeană tuturor comisiilor permanente de specialitate, precum și Comisiei pentru afaceri europene, menționându-le pe cele selectate și aprobate pentru examinare din punctul de vedere al controlului respectării principiului subsidiarității, respectiv din punctul de vedere al fondului, comisiile sesizate și termenele pentru finalizarea examinării.(2) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru examinarea unor proiecte de acte legislative sau fără caracter legislativ selectate pentru examinare, atunci când comisia respectivă nu a fost sesizată.(3) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților neînceperea examinării pentru proiecte de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ pentru care a fost sesizată, prezentând motivarea.Art. 159^12. - În cazul în care Biroul permanent al Camerei Deputaților nu se întrunește în termen de 7 zile de la primirea listei prevăzute la art. 159^10 sau nu ia o decizie în privința acesteia, transmiterea se face de către președintele Camerei Deputaților, cu informarea ulterioară a Biroului permanent.Art. 159^13. - (1) Comisiile examinează proiectele de acte ale Uniunii Europene pentru care au fost sesizate prin organizarea de dezbateri, audieri și schimb de informații, ținând cont de termenele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.(2) Comisiile sesizate pot solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților schimbarea termenelor inițiale pentru finalizarea proiectului de opinie.(3) Comisia pentru afaceri europene verifică posibilitățile de modificare a termenului, în funcție de calendarul de adoptare al Uniunii Europene și informează Biroul permanent.(4) În cazul aprobării solicitării prevăzute la alin. (2) sunt informate comisiile sesizate cu propunerea respectivă.Art. 159^14. - (1) În urma examinării, comisiile permanente de specialitate sesizate, altele decât Comisia pentru afaceri europene, redactează un proiect de opinie care cuprinde observații și recomandări asupra fondului propunerii și, dacă este cazul, asupra respectării principiilor subsidiarității și proporționalității de către un act legislativ al Uniunii Europene, pe care îl transmite Comisiei pentru afaceri europene, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare înainte de termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru finalizarea examinării de către Comisia pentru afaceri europene.(2) În cazul în care se constată nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ, proiectul de opinie, cuprinzând observațiile și recomandările privind acest fapt, se transmite de către comisia permanentă la Comisia pentru afaceri europene, dar nu mai târziu de 35 de zile de la primirea scrisorii de sesizare din partea instituțiilor Uniunii Europene.Art. 159^15. - În cazul constatării nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene asigură transmiterea acestei informații parlamentelor naționale, prin intermediul platformei IPEX, menționându-se că avizul motivat se află în faza de proiect și nu reprezintă un punct de vedere oficial al Camerei Deputaților.Art. 159^16. - (1) Comisia pentru afaceri europene, în urma examinării proiectelor de opinii transmise de comisiile permanente de specialitate și a concluziilor rezultate în cadrul propriilor dezbateri, adoptă, după caz, următoarele documente:a) aviz motivat pentru nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene, în care sunt expuse motivele;b) opinie, care cuprinde observații și recomandări privind opțiunile de politici și recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi, în urma analizei fondului propunerii Uniunii Europene.(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților de adoptare a avizului motivat și îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților cel mai târziu în a 42-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.(3) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților de adoptare a opiniei și îl transmite Biroului permanent, fără întârziere, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.Art. 159^17. - (1) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat prin care se constată încălcarea principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene ori aprobarea unei opinii se înscrie de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, în vederea adoptării în condițiile prevăzute la art. 159^4 alin. (3)-(6).(2) Hotărârea Camerei Deputaților având ca obiect avizul motivat privind încălcarea principiului subsidiarității sau opinia cu observații pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaților și pe platforma IPEX.Art. 159^18. - Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluție a procesului de negociere în cadrul instituțiilor Uniunii Europene și documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces.Art. 159^19. - (1) În cazul unor evoluții sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă de specialitate sesizată poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților redeschiderea examinării.(2) Comisia care solicită redeschiderea examinării înștiințează imediat celelalte comisii sesizate inițial.Art. 159^20. - Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, care inițiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor art. 159^10-159^17.Secțiunea a 3-a - Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două CamereArt. 159^21. - (1) În situația în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergență și transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților o opinie pentru modificarea hotărârii în cauză, în sensul celor convenite cu Comisia pentru afaceri europene a Senatului.(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților și îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților.(3) Biroul permanent al Camerei Deputaților propune înscrierea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților.(4) Camera Deputaților poate adopta proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie.(5) Camera Deputaților poate respinge total sau parțial propunerile de conciliere, situație în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată și prin modificarea hotărârii inițiale a Senatului, în funcție de cele convenite de comisii.(7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene.(9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României.Secțiunea a 4-a - Schimbul de informații și documente între Camera Deputaților și Guvernul RomânieiArt. 159^22. - (1) Camera Deputaților transmite Guvernului, la inițiativa Comisiei pentru afaceri europene, următoarele documente:a) lista cu documente prioritare selectate din Programul de lucru anual al Comisiei Europene;b) notificări în legătură cu declanșarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secțiune;c) notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare;d) hotărâri ale Camerei Deputaților privind avize motivate sau opinii;e) hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conținut divergent;f) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;g) documente privind acțiunea în anulare, formulată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității;h) alte informații sau documente privind poziții adoptate de Camera Deputaților față de acțiuni ale Uniunii Europene sau solicitate de către Guvern, în aplicarea Legii nr. 373/2013.(2) Camera Deputaților primește de la Guvern, din oficiu, sau la cererea inițiată de către Comisia pentru afaceri europene, conform Legii nr. 373/2013, următoarele documente:a) fișe explicative sau fișe explicative extinse pentru fiecare proiect de act legislativ al Uniunii Europene și informări generale pentru fiecare proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene, pentru care s-a declanșat procedura de examinare parlamentară conform procedurii din prezenta secțiune;b) proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și documentele însoțitoare ale acestora care nu au fost deja transmise de către Comisia Europeană;c) motivări ale susținerii de către Guvern a altei poziții decât cea exprimată în hotărârea Camerei Deputaților;d) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;e) propuneri de mandat pe care delegația României intenționează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum și informări privind rezultatele participării la Consiliul European;f) rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene;g) rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligațiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislația internă;h) informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul examinării parlamentare;i) documente privind persoanele nominalizate sau numite de către Guvern pentru funcțiile din cadrul instituțiilor Uniunii Europene;j) documente privind rezerva de examinare parlamentară;k) alte informații sau documente solicitate de către Camera Deputaților, în aplicarea Legii nr. 373/2013.(3) Comisiilor permanente sesizate li se distribuie fișele explicative, informările generale și toate celelalte documente destinate examinării propunerilor Uniunii Europene, transmise de Guvern, alte instituții publice sau organizații ale societății civile.Secțiunea a 5-a - Verificarea realizării obligațiilor GuvernuluiArt. 159^23. - Realizarea obligațiilor Guvernului privind informarea Camerei Deputaților și preluarea punctelor de vedere ale Camerei Deputaților sau Parlamentului, în mandatul de negociere pentru Consiliul Uniunii Europene, se asigură astfel:a) Comisia pentru afaceri europene întocmește, ori de câte ori este cazul, note de evaluare a gradului de conformare a Guvernului la obligațiile stabilite de lege;b) notele de evaluare prevăzute la lit. a) vor identifica documentele și informațiile care lipsesc, calitatea documentelor și a informațiilor, gradul în care au fost preluate în mandatul Guvernului pentru Consiliul Uniunii Europene, punctele de vedere ale Camerei Deputaților, în general, și, punctual, referitor la fiecare prevedere din hotărârea Camerei Deputaților sau a Parlamentului;c) în cazul în care consideră că obligațiile Guvernului nu au fost îndeplinite, Comisia pentru afaceri europene solicită structurii guvernamentale cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, să completeze sau să modifice datele, documentele sau poziția națională de negociere în Consiliu, propusă de Guvern;d) Comisia pentru afaceri europene sesizează Biroul permanent al Camerei Deputaților în cazul în care consideră că structura guvernamentală cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, nu a răspuns solicitării prevăzute la lit. c).Secțiunea a 6-a - Depunerea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii EuropeneArt. 159^24. - (1) Comisia pentru afaceri europene sau cel puțin o pătrime din numărul deputaților poate depune la Biroul permanent un proiect de hotărâre a Camerei Deputaților având ca obiect formularea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene aflat în vigoare, în temeiul art. 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE, și al art. 263 din TFUE.(2) Hotărârea Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți și se comunică imediat Guvernului României, în vederea declanșării procedurii de reprezentare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.Art. 159^25. - În fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Camera Deputaților este reprezentată de un agent special desemnat de plenul Camerei Deputaților la propunerea președintelui Camerei.Art. 159^26. - (1) Guvernul nu poate retrage acțiunea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaților.(2) Retragerea acțiunii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaților adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.93. La capitolul III, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:CAPITOLUL IIIMoțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și declarații politice94. La articolul 168, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul, în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaților. Deputații neafiliați vor depune întrebările direct la secretarul desemnat de Biroul permanent al Camerei Deputaților.(1^2) Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor de către secretarul Camerei Deputaților, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivație justificată înaintată la Biroul permanent al Camerei Deputaților.95. La articolul 169, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 169(1) Deputații pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, de regulă, între orele 18,00-20,00, în ziua de luni, cu excepția zilei în care se desfășoară ora prim-ministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În același interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate și interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului.96. La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Dacă un ministru nu poate să răspundă la 3 întrebări în termenele prevăzute, acesta este obligat să participe, în următoarea săptămână, la ora Guvernului, pentru a răspunde acestor întrebări. Dacă un deputat a adresat întrebări membrilor Guvernului și absentează de 3 ori de la ședințele destinate primirii răspunsurilor, acesta nu mai poate depune alte întrebări pe parcursul acelei sesiuni.97. La articolul 171, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 171(1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administrației publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaților de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputații neafiliați depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat.98. Articolul 174 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 174Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeași ședință.99. Articolul 175 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 175(1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputați sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaților de către grupul parlamentar din care fac parte aceștia, precum și de către deputații neafiliați.(2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate acorda un singur termen de 15 zile.100. La articolul 176, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18,00-20,00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 3 minute.101. La articolul 176, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În ședința consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziție un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziție un minut pentru răspuns.102. Articolul 177 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 177(1) Miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări.(2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea ședință consacrată orei prim-ministrului.103. Articolele 179, 180 și 181 se abrogă.104. După articolul 181 se introduce un nou punct, punctul 3^1, cu următorul cuprins:3^1. Ora GuvernuluiArt. 181^1. - (1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepția zilei destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16,00-18,00, se desfășoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniștri, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziție și majoritatea parlamentară, alternativ. La ședință participă și miniștrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări.(2) Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziție 5 minute pentru a prezenta tema dezbaterii.(3) Ministrul vizat are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului are 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri au la dispoziție câte 3 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție care are la dispoziție 5 minute. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție un minut. La finalul dezbaterii, ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute.105. Înaintea articolului 182 se introduce un nou punct, punctul 3^2, cu următorul titlu:3^2. Ora prim-ministrului106. La articolul 182, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 182(1) O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfășoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială. Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât și la solicitarea prim-ministrului, alternativ.(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru.107. La articolul 182, alineatele (3) și (5) se abrogă.108. La articolul 182, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6) -(9), cu următorul cuprins:(6) În cazul în care dezbaterea este solicitată de deputații opoziției, aceștia au la dispoziție 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, cu excepția majorității parlamentare care va avea la dispoziție 15 minute pentru intervenție. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.(7) În cazul în care dezbaterea este solicitată de majoritatea parlamentară, prim-ministrul are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 10 minute pentru a răspunde intervențiilor.(8) În cazul în care dezbaterea este solicitată de prim-ministru, acesta are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are două minute la dispoziție. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.(9) La finalul dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor la care ministrul de resort nu a răspuns.109. La capitolul III, titlul punctului 6 se modifică și va avea următorul cuprins:6. Declarații politice și intervenții110. Articolul 190 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 190(1) În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se va organiza, de regulă joia, o ședință de plen dedicată declarațiilor politice și intervențiilor deputaților.(2) Declarațiile și intervențiile se prezintă exclusiv verbal și nu vor depăși 3 minute. În cazul în care deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință este obligat să îi ceară să finalizeze expunerea și are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.111. Articolul 191 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 191Înscrierile pentru declarațiile politice și intervenții se fac până la ora 20,00 din ziua anterioară ședinței consacrate prezentării declarațiilor politice și intervențiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaților.112. Articolul 192 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 192În cazul în care tematica și conținutul declarației politice sau anumite elemente ale intervenției vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul.113. Articolul 193 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 193Deputații au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituția României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.114. La articolul 195, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alineatele (1^1) - (1^6), cu următorul cuprins:(1^1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept.(1^2) Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.(1^3) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiției se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.(1^4) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul președintele Comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reținere, arestare sau percheziție și, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.(1^5) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiției, întocmită de Comisia juridică, de disciplină și imunități, se adoptă cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care plenul Camerei Deputaților nu aprobă cererea formulată de ministrul justiției, în Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri.(1^6) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, președintele Camerei convoacă o sesiune extraordinară și ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.115. La articolul 195, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Săvârșirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale necesită introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau percheziție.116. La articolul 195, alineatele (3)-(8) se abrogă.117. Articolul 196 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 196(1) În caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut și supus percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și percheziției. În cazul în care Camera Deputaților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Hotărârea de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul justiției.(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaților va fi convocată de urgență de către președintele Camerei la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.118. După articolul 197 se introduce un nou articol, articolul 197^1, cu următorul cuprins: + Articolul 197^1Deputații pot fi chemați în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informații de care au luat cunoștință în exercitarea mandatului și care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaților.119. La capitolul IV, titlul secțiunii a 2-a se modifică și va avea următorul cuprins: + Secţiunea a 2-aIncompatibilități, conflicte de interese și interdicții120. La capitolul IV secțiunea a 2-a, după titlu se introduce un nou punct, punctul A, cu următorul titlu:A. Incompatibilități121. La articolul 198, alineatul (2) se abrogă.122. Articolul 199 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 199Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de Președinte al României, cu cea de senator și cu cea de membru în Parlamentul European.123. Articolul 200 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 200(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile și activitățile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru care este prevăzută interdicția de a face parte din partide politice în statutul propriu.124. După articolul 200 se introduce un nou articol, articolul 200^1, cu următorul cuprins: + Articolul 200^1Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare.125. Articolul 201 se abrogă.126. Articolul 202 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 202(1) Deputatul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare, sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaților cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților.(2) Deputatul care nu și-a exprimat opțiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților sesizează Comisia juridică, de disciplină și imunități în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, care va informa pe deputatul în cauză și va supune în prima ședință a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului.(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților această situație, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.(6) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unei incompatibilități a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților o înștiințează de urgență pe persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.127. Articolele 204, 205 și 206 se abrogă.128. După articolul 206 se introduc două noi puncte, punctul B și punctul C, cu următorul cuprins:B. Conflictul de intereseArt. 206^1. - (1) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților înștiințează de urgență persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.(2) Deputatul poate contesta raportul la instanța de contencios administrativ în termen de 15 de zile de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de către președintele de ședință în plenul Camerei Deputaților.(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare.C. InterdicțiiArt. 206^2. - Este interzisă folosirea numelui însoțit de calitatea de deputat în orice acțiune publicitară privitoare la orice societate comercială, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.Art. 206^3. - Deputații membri ai Guvernului nu pot deține funcții în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegațiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internațional și nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.129. Articolul 208 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 208Deputații intră în exercițiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaților, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.130. La articolul 209, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În cazul deteriorării sau pierderii legitimației, deputatul va solicita, în scris, președintelui Camerei Deputaților eliberarea unei noi legitimații. Legitimația deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimației se va anexa cererii o declarație pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calității de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn.131. Articolul 211 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 211(1) În cazul în care deputatul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului Camerei Deputaților, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.(2) Deputații pot să își retragă demisia prin cerere scrisă, adresată președintelui Camerei Deputaților până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni și nu mai sunt organizate ședințe ale plenului sau în timpul vacanței parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conțină legalizarea de semnătură dată în fața notarului sau atestarea identității părților realizată de avocat.132. După articolul 211 se introduc două noi articole, articolele 211^1 și 211^2, cu următorul cuprins: + Articolul 211^1Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină și imunități. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 211^2. - Mandatul de deputat se prelungește de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaților se prelungește de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată.133. La articolul 214, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 214(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la ședințele Camerei sau ale comisiei din care face parte. În zilele în care deputații își desfășoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezență se semnează la grupurile parlamentare. Prezența membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților și a liderilor de grup se consemnează în stenogramele ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților.134. La articolul 214, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.(1^2) În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.135. La articolul 214, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare.136. La articolul 214, alineatul (3) se abrogă.137. La articolul 214, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Sunt considerați absenți motivați deputații:a) care sunt membri ai Guvernului;b) care au primit din partea Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților o însărcinare care îi reține în afara lucrărilor acesteia;c) care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților să participe la diverse activități la care au fost invitați să participe;d) care sunt în concediu medical;e) care au obținut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune;f) care au obținut motivarea absențelor în condițiile alin. (1^1) și (1^2).(3^2) Motivarea absențelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.138. La articolul 214, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Deputații pot obține concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea președintelui Camerei pentru cel mult 4 zile și cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților concedii fără plată.139. La articolul 214, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Deputații care nu au participat la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei, în cadrul programului și ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, și nu au obținut o motivare a absenței sunt considerați absenți nemotivați și li se reține 1% din indemnizația brută.140. După articolul 214 se introduce un nou articol, articolul 214^1, cu următorul cuprins: + Articolul 214^1Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârșite de deputați dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților prevăzute de Constituție și de legile în vigoare;b) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului;c) exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;e) nerezolvarea conflictului de interese.141. Articolul 215 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 215(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni:a) atenționare verbală;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvântului;d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței;e) avertismentul scris;f) diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislației privind conflictul de interese.(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către președintele de ședință, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. d) de către Cameră, la propunerea președintelui de ședință.(3) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, la sesizarea președintelui de ședință, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat. Sesizarea se adresează președintelui Camerei Deputaților în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârșirii faptei.(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități întocmește un raport prin care constată faptul că raportul Agenției Naționale de Integritate cu privire la existența conflictului de interese este definitiv.(5) Comisia juridică, de disciplină și imunități soluționează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, în ședință secretă, și se înaintează, de îndată, Biroului permanent al Camerei Deputaților, care, în termen de 3 zile lucrătoare, îl prezintă plenului Camerei Deputaților.142. Articolul 216 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 216La prima abatere de la regulament, președintele de ședință al Camerei îl atenționează verbal pe deputatul în culpă și îl invită să respecte regulamentul.143. La articolul 217, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 217(1) Deputații care vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului vor fi chemați la ordine.144. Articolul 220 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 220(1) În cazul unor abateri grave, săvârșite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancțiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. e) pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități.(2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancțiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. f).(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină și imunități.145. Articolele 221 și 222 se abrogă.146. La articolul 223, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 223(1) Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții de ședință ale acestora pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. a)-d).147. Articolul 228 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 228Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 și art. 138-140, se aplică în cazul legilor constituționale, în cazul inițiativelor legislative prevăzute la art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană.148. După articolul 231 se introduce un nou articol, articolul 231^1, cu următorul cuprins: + Articolul 231^1(1) Termenele din prezentul regulament sunt calculate pe zile lucrătoare, cu excepția situațiilor în care, conform legii sau dispozițiilor regulamentare, se prevede altfel.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare.149. Articolul 232 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 232Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare și adoptare a hotărârilor Camerei Deputaților, prevăzută în prezentul Regulament, cu votul majorității deputaților, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. + Articolul IIRegulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Această hotărâre a fost adoptată în ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEABucurești, 6 mai 2015.Nr. 43.-----
| EMITENT |
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. + Articolul IRegulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaților ale căror dosare sunt complete și constată că alegerea respectivilor deputați a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.2. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.3. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins: + Articolul 11^1(1) După întrunirea legală a Camerei Deputaților și validarea mandatului, fiecare deputat este obligat să depună declarația de avere și declarația de interese, potrivit legii.(2) Deputații aleși ca urmare a organizării unor alegeri parțiale au obligația să depună declarația de avere și declarația de interese la începutul mandatului și după validare, potrivit legii.(3) Deputații au obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese la începutul și la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.(4) Declarația de avere și declarația de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf și se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților, care eliberează dovada de primire.(5) Declarația de avere și declarația de interese se publică pe site-ul Camerei Deputaților, potrivit legii.(6) Deputații au obligația de a actualiza anual declarația de avere și declarația de interese, în condițiile legii.4. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 12(1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10 deputați. Ele se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și din deputați care au candidat ca independenți. Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.5. La articolul 12, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Grupurile parlamentare ale unor partide politice care au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar sub denumirea partidului nou-înființat prin fuziune, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești privind constituirea noului partid.6. La articolul 12, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Deputații partidelor politice, formațiunilor politice, alianțelor politice sau ai alianțelor electorale, precum și deputații independenți care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).7. La articolul 12, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Deputații care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputați neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputații rămași neafiliați nu își pot constitui un grup parlamentar.8. La articolul 12, alineatele (5) și (6) se abrogă.9. La articolul 13 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 13(1) Deputații care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la prima întrunire a Camerei Deputaților, precum și deputații care nu s-au afiliat unor grupuri constituite în conformitate cu art. 12 alin. (1) după ce grupurile lor parlamentare s-au desființat, după ce și-au părăsit grupul parlamentar în care au fost membri sau după ce au fost excluși ori au demisionat din partid devin deputați neafiliați și au următoarele drepturi:10. La articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 14(1) În prima sa ședință, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari.11. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare.12. La articolul 14 alineatul (2), literele f), i), k) și o) se modifică și vor avea următorul cuprins:f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup;...............................................................i) poate cere plenului Camerei Deputaților: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ținerea unor ședințe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaților și modificarea programului de lucru;...............................................................k) nominalizează reprezentantul/reprezentanții grupului său parlamentar care participă la dezbateri;...............................................................o) poate prezenta, în plenul Camerei Deputaților, punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la cererea de reținere, arestare sau percheziție ori încuviințarea începerii urmăririi penale, după caz, a unuia dintre membrii propriului grup;13. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești referitoare la fuziune, personalul angajat pentru munca de secretariat și de specialitate, precum și logistica necesară în vederea desfășurării activității și autoturismele alocate grupurilor parlamentare ce s-au reunit vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3^1), cu respectarea normelor aprobate de către Biroul permanent, precum și a ponderii grupului parlamentar.14. La articolul 18 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Partidele care au obținut mandate în urma alegerilor și au fuzionat pe parcursul unei legislaturi constituie un singur grup parlamentar.15. La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Președintele Camerei Deputaților informează deputații, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența grupurilor parlamentare.16. La articolul 20, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Repartizarea funcțiilor din Biroul permanent al Camerei Deputaților pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților. Repartizarea acestor funcții se aprobă de către plenul Camerei Deputaților cu votul majorității deputaților prezenți.17. La articolul 21, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Este declarat ales președinte al Camerei Deputaților candidatul care a întrunit votul majorității deputaților prezenți, cu condiția respectării cvorumului legal.(3) Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorității deputaților prezenți, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei 2 candidați care au obținut numărul cel mai mare de voturi.18. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 23(1) Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configurației politice a Camerei Deputaților și negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 alin. (3).(2) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit art. 20 alin. (3). Lista candidaților propuși pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile.19. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 24Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23. În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent.20. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 25Președintele Camerei Deputaților poate fi revocat înainte de expirarea mandatului, cu votul majorității deputaților prezenți, cu asigurarea cvorumului legal. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține președintele.21. La articolul 26, alineatele (1), (2) și (3) se abrogă.22. La articolul 26, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Propunerea de revocare a președintelui Camerei Deputaților se depune la Biroul permanent, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 25 și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe a Camerei Deputaților propunerea de revocare. În cadrul dezbaterii asupra propunerii de revocare vor lua cuvântul liderul de grup care a cerut revocarea și, la cerere, câte un reprezentant al celorlalte grupuri parlamentare și președintele Camerei Deputaților...................................................................(6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou președinte, în conformitate cu prevederile art. 21.23. La articolul 26, alineatul (7) se abrogă.24. La articolul 27, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 27(1) Revocarea din funcție a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți. Votul este secret și se exprimă prin bile. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparține membrul biroului a cărui revocare se solicită.25. La articolul 27, alineatul (2) se abrogă.26. La articolul 27, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și introduce în proiectul ordinii de zi a următoarei ședințe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (4)...................................................................(5) În cazul în care propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaților, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent, la propunerea grupului căruia îi aparținea funcția respectivă, cu respectarea configurației politice a Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 23.27. La articolul 27, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:(7) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii, rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească, a partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, atunci funcțiile deținute de fiecare grup parlamentar anterior fuziunii vor fi repartizate noului grup parlamentar rezultat conform art. 12 alin. (3^1). La începutul fiecărei sesiuni parlamentare funcțiile alocate grupurilor parlamentare se renegociază în conformitate cu configurația politică a Camerei Deputaților.28. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 28(1) Funcția de președinte al Camerei Deputaților, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă în conformitate cu prevederile art. 21.(2) Celelalte funcții din Biroul permanent al Camerei Deputaților devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate funcțiile respective, în condițiile prevăzute la art. 23.29. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 29Odată cu alegerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, la începutul legislaturii, activitatea secretarilor desemnați în condițiile art. 2 alin. (1) încetează.30. La articolul 31 alineatul (1), literele d) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins:d) prezintă Camerei Deputaților spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie atât în format electronic, cât și tipărit împreună cu nota de fundamentare și anexele acestuia, la casetele deputaților, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;...............................................................f) primește sub formă electronică și asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaților a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaților, amendamentelor primite de la Guvern și rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaților;31. La articolul 31 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins:j^1) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;32. La articolul 31 alineatul (1), literele l) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:l) supune spre aprobare Camerei Deputaților componența delegațiilor permanente la organizațiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare și cu respectarea configurației politice a Camerei;m) avizează și supune aprobării plenului Camerei Deputaților structura organizatorică și statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților;33. La articolul 31 alineatul (1), după litera m) se introduc două noi litere, literele m^1) și m^2), cu următorul cuprins:m^1) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor Camerei Deputaților;m^2) adoptă, cu respectarea prevederilor legale și regulamentare, decizii privind activitatea sa, activitatea deputaților și a personalului Camerei; deciziile Biroului permanent se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor care cuprind informații clasificate;34. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Nominalizarea pe funcții sau schimbarea din funcții a personalului angajat la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților și la cabinetele membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților se face la cererea sau cu acordul respectivului membru al Biroului permanent, după caz, în condițiile legii. Fiecare membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților stabilește atribuțiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari încadrați la cabinetul său, verifică îndeplinirea acestor atribuții și încadrarea acestora în programul de lucru, acordă calificativele anuale, propune promovarea, acordarea salariului de merit și a altor drepturi în conformitate cu prevederile legale.35. La articolul 31, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) Lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaților se desfășoară în prezența majorității membrilor săi.36. La articolul 31, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme și se publică pe site-ul Camerei Deputaților, cu excepția celor declarate confidențiale. Pe site se publică, de asemenea, ordinea de zi a ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților și materiale aprobate sau respinse de către acesta, cu excepția celor care conțin informații clasificate. Publicarea pe site-ul Camerei Deputaților se face în cel mult 10 zile de la data ședinței.37. La articolul 33, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:f^1) îndeplinește atribuțiile care îi revin în privința examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;38. La articolul 33, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:g) efectuează deplasări în țară ca reprezentant al Camerei Deputaților în relațiile cu autoritățile publice centrale și locale, cu alte persoane juridice române și cu cetățenii;39. La articolul 33, după litera g) se introduce o nouă literă, litera g^1), cu următorul cuprins:g^1) reprezintă Camera Deputaților în relațiile externe pe toată durata mandatului său;40. La articolul 33, litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:h) prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților asupra utilizării fondului președintelui;41. La articolul 33, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h^1), cu următorul cuprins:h^1) poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activității serviciilor Camerei Deputaților;42. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 35Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele și orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaților, efectuează apelul nominal, numără voturile exprimate prin ridicarea mâinii, consemnează rezultatul votului, țin evidența hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor ședințelor plenului Camerei Deputaților, îl asistă pe președintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin și îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent al Camerei Deputaților.43. La articolul 38, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților se întrunește săptămânal și ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a președintelui Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților.(4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întrunește și lucrează în mod regulamentar în prezența a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaților. La ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa președintele Camerei Deputaților, care, în acest caz, prezidează ședința. În absența președintelui Camerei, ședința va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.44. La articolul 40, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 40(1) Camera Deputaților constituie comisii permanente și poate constitui comisii speciale sau comisii de anchetă. Comisiile speciale și comisiile de anchetă se constituie în conformitate cu prevederile art. 72 și 73...................................................................(4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei de validare, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și ai Comisiei pentru afaceri europene, care pot face parte și din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților pot opta pentru una dintre comisiile permanente și pentru una dintre comisiile stabilite ca excepții în prezentul alineat. Deputații pot face parte și din comisii comune cu Senatul.45. La articolul 45, alineatele (1), (2) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 45(1) În prima lor ședință convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, comisiile permanente își aleg birourile, compuse din câte un președinte, 2-3 vicepreședinți și 2 secretari, cu excepția Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.(2) Componența biroului comisiei se stabilește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare....................................................................(5) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăște cu votul majorității deputaților prezenți la lucrările comisiei, la solicitarea grupului parlamentar căruia îi aparține.46. La articolul 45, după alineatul (5) se introduc șase noi alineate, alineatele (6) -(11), cu următorul cuprins:(6) Înlocuirea unui membru al comisiei se face în caz de pierdere a calității de deputat, de schimbare a apartenenței politice și de transferare la altă comisie, la solicitarea deputatului sau a grupului parlamentar din care acesta face parte.(7) În situația în care o funcție din biroul comisiei devine vacantă în timpul sesiunii parlamentare, propunerea nominală pentru ocuparea acesteia se face de către grupul parlamentar căruia i-a revenit funcția, alegerea candidatului urmând procedura prevăzută la alin. (4).(8) În toate situațiile prevăzute la alin. (6) și (7), grupul parlamentar căruia îi aparține sau i-a aparținut respectivul deputat are dreptul să nominalizeze un alt reprezentant al său pentru ocuparea respectivului loc.(9) Dacă două sau mai multe grupuri parlamentare se reunesc într-un singur grup parlamentar ca urmare a fuziunii partidelor pe care le reprezintă în Camera Deputaților, deputații care sunt membri ai noului grup parlamentar înființat conform art. 12 alin. (3^1) își păstrează calitatea de membru în comisiile permanente.(10) În cazul în care un grup parlamentar își reduce numărul de membri sau își încetează existența, plenul Camerei Deputaților poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaților care au fost membri în respectivele grupuri, în limita locurilor disponibile rămase, dacă se respectă configurația politică a comisiilor.(11) Modificările privind componența nominală a comisiilor permanente sunt supuse votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți.47. La articolul 46, partea introductivă și literele b), d) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 46Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaților are următoarele atribuții:.................................................................b) întocmește proiectul regulamentului de organizare și funcționare al comisiei și îl supune dezbaterii membrilor acesteia pentru a fi transmis spre avizare Comisiei pentru regulament și pentru aprobare Biroului permanent al Camerei Deputaților;.................................................................d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activității comisiei;.................................................................f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale ori locale și ai altor persoane juridice, precum și persoane fizice, care pot furniza expertize și informații necesare activității;48. La articolul 46, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f^1), cu următorul cuprins:f^1) organizează activitățile necesare pentru examinarea parlamentară a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, potrivit prezentului regulament;49. La articolul 46, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:g) organizează, la propunerea membrilor comisiei, ședințe de consultări ori dezbateri publice cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale și profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale sau/și locale;50. La articolul 47, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 47Președintele comisiei are următoarele atribuții:51. La articolul 47, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:d^1) stabilește atribuțiile funcționarilor publici parlamentari ai comisiei împreună cu compartimentul de specialitate din cadrul serviciilor Camerei Deputaților, verifică împreună cu secretarul comisiei calitatea lucrărilor executate de către aceștia, stabilește programul de lucru al personalului și verifică încadrarea în acest program, propune secretarului general al Camerei Deputaților sancționarea personalului comisiei, acordă calificative anuale privind activitatea acestora, propune promovarea lor, acordarea salariului de merit și acordarea altor drepturi în conformitate cu prevederile legale;52. La articolul 47, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:e) îndeplinește alte atribuții cerute de desfășurarea în bune condiții a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, precum și în Regulamentul comisiei;53. La articolul 51, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) În caz de absență nejustificată de la lucrările comisiei, sunt aplicabile prevederile art. 214 alin. (4^1).54. La articolul 54, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Proiectele de acte normative inițiate de Guvern care se află pe ordinea de zi a comisiilor sesizate în fond nu vor fi dezbătute decât în prezența secretarului de stat desemnat.55. Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 56(1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia poate desemna, la propunerea președintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulți raportori dintre membrii săi.(2) Raportorul sau președintele comisiei va susține în plenul Camerei Deputaților raportul aprobat de comisie.56. La articolul 59, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 59Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:57. Articolul 60 se abrogă.58. Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 61Comisiile permanente ale Camerei Deputaților examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților, avizele și amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; examinează proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea elaborării proiectelor de opinii; dezbat și hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaților; pot efectua anchete parlamentare, precum și alte activități, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.59. La articolul 67, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 67(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la modul cum s-au soluționat propunerile cuprinse în avizul Consiliului Legislativ, la punctul de vedere al Guvernului, dacă există implicații financiare asupra bugetului de stat sau asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, alte avize, dacă este cazul, precizări cu privire la articolele care intră în competența decizională a Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, în cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în situația proiectelor de legi privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței..................................................................(3) Raportul Comisiei sesizate în fond va cuprinde toate amendamentele admise și respinse într-o redactare care să permită urmărirea acestuia, fie în format electronic, fie pe suport hârtie.60. La articolul 68, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În situația în care pentru o inițiativă legislativă se face propunere de aprobare, pentru celelalte inițiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conțin să poată fi preluate ca amendamente la inițiativa propusă spre aprobare.61. La articolul 71, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. Proiectul de hotărâre întocmit de comisie va enunța materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare și termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaților.62. La articolul 72, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Prin aceeași hotărâre se vor indica: denumirea și obiectivele comisiei, precum și componența acesteia. Componența comisiei și biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.63. La articolul 76, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 76(1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată...............................................................(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care cunoaște fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deține un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoștință sau să le înfățișeze la termenele stabilite. Instituțiile și organizațiile sunt obligate, în condițiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.64. Articolul 82 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 82Hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor prezenți ai acesteia.65. La articolul 83, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră.(1^2) Se supun la vot numai soluțiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate inițial de Cameră. În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în formă finală. Rapoartele comisiei de mediere se aprobă în ședințele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.66. La articolul 83, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergență, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, precum și în cazul în care, în cadrul comisiei, s-a înregistrat paritate de voturi, textele rămase în divergență se supun dezbaterii în ședință comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe.67. La articolul 84, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alineatele (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins:(1^1) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul național al României.(1^2) La începutul ședinței de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componența grupului său, structura de conducere și numele deputaților aleși în funcțiile de conducere ale grupului.(1^3) După anunțul liderilor de grupuri parlamentare, președintele Camerei Deputaților convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcțiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaților și în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunțată în conformitate cu prevederile alin. (1^2).(1^4) Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de președintele Camerei Deputaților.(1^5) Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcție din Biroul permanent al Camerei Deputaților și din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configurației politice a Camerei Deputaților existente la începutul sesiunii.(1^6) Votul privind componența Biroului permanent al Camerei Deputaților se realizează conform dispozițiilor prezentului regulament.68. La articolul 86, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) La solicitarea motivată a inițiatorului sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit.69. La articolul 87, alineatele (4) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) La întocmirea și adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se asigură includerea cu prioritate a cererilor adresate de comisiile permanente, a dezbaterii inițiativelor aflate în procedură de urgență, a proiectelor de legi și propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată..........................................................(7) Proiectul de lege sau propunerea legislativă transmisă spre reexaminare în baza prevederilor art. 104 alin. (3) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi.70. La articolul 92 alineatul (8) punctul 2, literele c), k) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:c) art. 55 alin. (2) - Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români;.........................................................k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorități au o pondere semnificativă, în ceea ce privește utilizarea limbii materne;.........................................................m) art. 142 alin. (5) - Curtea Constituțională.71. La articolul 92 alineatul (9) punctul 2, literele g) și h) se abrogă.72. Articolul 93 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 93Proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie la casetele electronice ale deputaților imediat după prezentarea lor la Biroul permanent.73. La articolul 94, alineatele (2) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) La casetele electronice ale deputaților se va distribui informarea privind proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților. Informarea va cuprinde titlul, comisiile sesizate în fond și comisiile ce vor întocmi aviz, precum și termenele de depunere a raportului și a amendamentelor. Programul de lucru și ordinea de zi se vor distribui pe suport hârtie.(3) La casetele electronice ale deputaților se vor distribui lista rapoartelor ce au fost întocmite de comisiile sesizate în fond în ordinea cronologică a depunerii lor la Biroul permanent, lista proiectelor de legi și a propunerilor legislative ce au fost adoptate de cele două Camere și pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, conform legii, sumarul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I, și textele integrale ale moțiunilor simple și de cenzură.(4) Conținutul documentelor prevăzute la alin. (2) și (3) este transmis în format electronic prin grija personalului de specialitate al Camerei Deputaților. Accesarea acestor documente se va putea face și de la cabinetele deputaților din circumscripții, care vor fi conectate la baza de date a Camerei Deputaților.74. La articolul 96, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Dacă unul dintre inițiatori dorește să își retragă semnătura de pe o propunere legislativă, acesta adresează o solicitare Biroului permanent până la începerea dezbaterilor generale în prima Cameră sesizată.75. La articolul 97, alineatul (2) se abrogă.76. La articolul 100, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 100(1) Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea inițiativei, precum și a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către președintele Comisiei.77. Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 101Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze 2 reprezentanți. Președintele Camerei Deputaților dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii și în limita timpului alocat fiecărei intervenții de 3 minute.78. La articolul 107, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaților are, de regulă, durata de 3 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei se poate stabili și altă durată a intervenției. După luările de cuvânt ale deputaților asupra unui anumit text pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul sau președintele comisiei sesizate în fond.79. La articolul 108, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) În plenul Camerei Deputaților se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință și la raportorul comisiei sesizate în fond și vor fi susținute verbal în plenul Camerei Deputaților.80. La articolul 120, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 120(1) Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență nu poate depăși durata de timp aprobată de Cameră, la propunerea raportorului sau a președintelui comisiei, după consultarea biroului comisiei sesizate în fond.81. La articolul 134, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru întocmirea raportului comun de către comisiile prevăzute la alin. (1) nu va putea fi mai mare de 15 zile. Raportul comisiilor se înscrie cu prioritate în ordinea de zi și se dezbate conform prevederilor art. 100-112. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaților va efectua corelările tehnico-legislative necesare. După adoptarea raportului și a legii în ansamblul ei, legea se trimite Senatului, dacă acesta este Cameră decizională.82. La articolul 134, alineatul (3) se abrogă.83. La articolul 137, alineatele (4) - (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaților după regulile procedurii legislative, iar după adoptarea raportului se votează legea în ansamblul ei.(5) În situația în care Camera Deputaților este sesizată cu cererea de reexaminare prevăzută la alin. (1) în calitate de Cameră decizională și în cazul în care nu se întrunește numărul necesar de voturi adoptării raportului cu privire la acceptarea în totalitate sau în parte a cererii de reexaminare, legea, după votarea sa în ansamblu, se retrimite Președintelui pentru promulgare în forma adoptată inițial de către Parlamentul României.(6) În cazul în care comisia a înaintat un raport de respingere a cererii de reexaminare, iar această propunere nu întrunește numărul de voturi necesar adoptării în ședința de vot final, raportul se restituie comisiei în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.84. La articolul 145, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Președintele de ședință este obligat să anunțe numărul deputaților care și-au înregistrat prezența, ordinea de zi și programul de lucru.85. La articolul 146, alineatul (5) se abrogă.86. La articolul 150, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3) Liderii grupurilor parlamentare pot lua cuvântul în cadrul ședinței de vot final pentru a explica votul grupului lor cu privire la adoptarea unei inițiative legislative. Deputații neafiliați pot lua cuvântul pentru explicarea votului la finalul ședinței de vot.(4) Luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin. (3) nu vor depăși două minute.87. La articolul 155, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Sintezele ședințelor comisiilor se publică pe site-ul Camerei Deputaților în cel mult 10 zile, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete.88. La capitolul II, titlul secțiunii a 8-a se modifică și va avea următorul cuprins: + Secţiunea a 8-aProcedura privind punerea sub urmărire penală a deputaților care sunt sau au fost membri ai Guvernului89. Articolul 156 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 156Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a oricărui membru al Guvernului.90. Articolul 157 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 157(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se poate face pe baza raportului întocmit de o comisie de anchetă sau pe baza unui raport întocmit de o comisie permanentă în condițiile art. 71.(2) În cazul în care președintele Camerei Deputaților primește o solicitare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a aproba o cerere de urmărire penală a unui deputat care este membru al Guvernului, respectiva solicitare este adusă la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților de îndată. Biroul permanent al Camerei Deputaților are obligația să ceară Comisiei juridice, de disciplină și imunități să prezinte în cel mult 5 zile o primă evaluare a respectivei solicitări și o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului și pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Camerei Deputaților va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile.(3) Audierea deputatului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta în fața comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În situația în care deputatul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere se va fixa un nou termen.(4) Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmăririi penale se dezbat în plenul Camerei Deputaților în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.(7) Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Votul este secret și se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(8) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, președintele Camerei Deputaților convoacă o sesiune extraordinară și ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.91. Articolul 158 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 158(1) În cazul în care Camera Deputaților decide să ceară urmărirea penală, președintele Camerei va comunica acest lucru procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Respectiva hotărâre a Camerei Deputaților va fi transmisă și Președintelui României pentru eventuala suspendare din funcție a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.(2) Prevederile art. 156-158 sunt aplicabile, după caz, și deputaților care au fost membri ai Guvernului.92. După articolul 159 se introduce un nou capitol, capitolul II^1, cuprinzând articolele 159^1-159^26, cu următorul cuprins:CAPITOLUL II^1Controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii EuropeneSecțiunea 1 - Dispoziții comuneArt. 159^1. - Camera Deputaților își exercită atribuțiile constituționale privind controlul parlamentar asupra procesului decizional la nivelul Uniunii Europene, conform art. 111, 112 și art. 148 alin. (4) și (5) din Constituția României, republicată, art. 10 și 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Protocolului nr. 1 și Protocolului nr. 2 anexate TUE și Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și a Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, în următoarele forme:a) participarea la formarea poziției României față de propunerile Uniunii Europene, care se adoptă în Consiliul Uniunii Europene, selectate de Camera Deputaților pentru examinare parlamentară, prin analiza fondului propunerilor și emiterea unor observații și recomandări privind opțiunile de politici și a unor recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi;b) exercitarea prerogativelor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat TUE și TFUE privind mecanismul de alertă timpurie destinat controlului ex ante al subsidiarității de către parlamentele naționale;c) participarea la dialogul politic informal propus de către Comisia Europeană în Comunicarea «Furnizând rezultate pentru Europa»;d) participarea la formarea poziției României în Consiliul European, prin adoptarea unor propuneri privind mandatul pe care delegația Românei intenționează să îl prezinte;e) asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;f) exercitarea prerogativelor cu privire la acțiunile adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la încălcarea principiului subsidiarității;g) exercitarea altor prerogative prevăzute de tratate și destinate acțiunii parlamentelor naționale.Secțiunea a 2-a Procedura de examinare a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneA. Dispoziții generaleArt. 159^2. - În sensul prezentei proceduri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a) aviz motivat - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, în care se expun motivele pentru care se consideră că un proiect de act legislativ european încalcă principiul subsidiarității, în conformitate cu prevederile Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE;b) opinie - documentul adoptat de către Camera Deputaților, prin hotărâre, ca urmare a finalizării examinării parlamentare a unui proiect de act legislativ sau a unui proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene;c) examinare parlamentară - procedura prin care Camera Deputaților examinează și evaluează proiectele de acte legislative sau acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene din punctul de vedere al fondului reglementării și implicațiilor acestora sau procedura prin care Camera Deputaților evaluează modul în care proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene respectă principiile subsidiarității și proporționalității, în temeiul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE;d) mandat - poziția de negociere a României în Consiliul Uniunii Europene ori poziția delegației României la reuniunile Consiliului European;e) proiecte de acte legislative ale instituțiilor Uniunii Europene - propunerile Comisiei Europene, inițiativele unui grup de state membre, inițiativele Parlamentului European, cererile Curții de Justiție a Uniunii Europene, recomandările Băncii Centrale Europene și cererile Băncii Europene de Investiții privind adoptarea unui act legislativ, sub forma regulamentelor, directivelor sau deciziilor Uniunii Europene;f) proiecte de acte fără caracter legislativ - proiectele de acte emise de instituțiile Uniunii Europene care nu sunt adoptate prin procedură legislativă, conform TUE și TFUE;g) rezerva de examinare parlamentară - procedura prin care Guvernul României informează Consiliul Uniunii Europene cu privire la declanșarea procedurii de examinare parlamentară de către Parlament sau de către una dintre cele două Camere, potrivit Legii nr. 373/2013.Art. 159^3. - (1) Sunt supuse examinării parlamentare proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate în funcție de relevanța lor.(2) Proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al respectării principiului subsidiarității, dacă este cazul, și din punctul de vedere al fondului propunerii respective.(3) Proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene sunt examinate din punctul de vedere al fondului propunerii respective.Art. 159^4. - (1) Examinarea parlamentară se finalizează prin elaborarea următoarelor acte:a) aviz motivat, în cazul identificării de către Camera Deputaților a nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect de act legislativ al Uniunii Europene, selectat pentru examinare de Camera Deputaților;b) opinie în cazul analizei fondului proiectelor de acte legislative și al proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene selectate pentru examinare de către Camera Deputaților.(2) Avizul motivat și opinia se adoptă prin hotărâre a Camerei Deputaților.(3) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat se votează în plenul Camerei Deputaților în prima ședință de la includerea acestuia pe ordinea de zi, fără a depăși cadrul celor 56 de zile calendaristice de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene.(4) Proiectul de hotărâre care are ca obiect adoptarea unei opinii se votează în plenul Camerei Deputaților în prima ședință de la includerea acestuia pe ordinea de zi.(5) Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, în conformitate cu prevederile art. 129 alin. (3) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(6) Hotărârea se semnează de către președintele Camerei Deputaților care dispune transmiterea acesteia către Guvernul României, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, precum și către alte instituții ale Uniunii Europene implicate în procesul decizional.Art. 159^5. - (1) Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate stabilesc oportunitatea desemnării, în conformitate cu art. 56, a unui raportor pentru fiecare proiect de act legislativ sau proiect de act fără caracter legislativ supus examinării parlamentare, în temeiul prezentei secțiuni.(2) Raportorul sau deputatul membru al Comisiei pentru afaceri europene, desemnat de către aceasta din urmă, prezintă proiectul de hotărâre a Camerei Deputaților, în ședința de plen.B. Selecția proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneArt. 159^6. - (1) Camera Deputaților selectează proiecte de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene în vederea examinării lor.(2) Selecția se face anual, imediat după adoptarea Programului de lucru anual al Comisiei Europene, sau ori de câte ori Uniunea Europeană propune un act legislativ sau un act fără caracter legislativ pe care Camera Deputaților îl consideră relevant pentru a fi supus examinării.Art. 159^7. - (1) Comisia pentru afaceri europene face o selecție a propunerilor din Programul de lucru anual al Comisiei Europene, în vederea întocmirii listei de propuneri prioritare, în urma estimării relevanței lor.(2) Selecția prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza consultării prealabile cu comisiile permanente de specialitate și dezbaterii în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.Art. 159^8. - Comisia pentru afaceri europene centralizează propunerile comisiilor permanente de specialitate, adăugând, dacă este cazul, proiectele de acte normative ale Uniunii Europene pentru care Guvernul României elaborează mandate generale, și transmite Biroului permanent, în vederea aprobării, lista cu propuneri prioritare.Art. 159^9. - Comisia pentru afaceri europene poate propune Biroului permanent suplimentarea listei de propuneri prioritare, din proprie inițiativă sau la inițiativa unei alte comisii permanente de specialitate.C. Examinarea proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii EuropeneArt. 159^10. - Comisia pentru afaceri europene înaintează, periodic, Biroului permanent al Camerei Deputaților proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ primite de la Uniunea Europeană, menționându-le pe cele din lista de propuneri prioritare, selectate pentru examinare.Art. 159^11. - (1) Biroul permanent al Camerei Deputaților transmite lista cu toate proiectele de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ adoptate de Uniunea Europeană tuturor comisiilor permanente de specialitate, precum și Comisiei pentru afaceri europene, menționându-le pe cele selectate și aprobate pentru examinare din punctul de vedere al controlului respectării principiului subsidiarității, respectiv din punctul de vedere al fondului, comisiile sesizate și termenele pentru finalizarea examinării.(2) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru examinarea unor proiecte de acte legislative sau fără caracter legislativ selectate pentru examinare, atunci când comisia respectivă nu a fost sesizată.(3) Orice comisie permanentă de specialitate, alta decât Comisia pentru afaceri europene, poate solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților neînceperea examinării pentru proiecte de acte legislative și proiecte de acte fără caracter legislativ pentru care a fost sesizată, prezentând motivarea.Art. 159^12. - În cazul în care Biroul permanent al Camerei Deputaților nu se întrunește în termen de 7 zile de la primirea listei prevăzute la art. 159^10 sau nu ia o decizie în privința acesteia, transmiterea se face de către președintele Camerei Deputaților, cu informarea ulterioară a Biroului permanent.Art. 159^13. - (1) Comisiile examinează proiectele de acte ale Uniunii Europene pentru care au fost sesizate prin organizarea de dezbateri, audieri și schimb de informații, ținând cont de termenele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.(2) Comisiile sesizate pot solicita, cu avizul Comisiei pentru afaceri europene, Biroului permanent al Camerei Deputaților schimbarea termenelor inițiale pentru finalizarea proiectului de opinie.(3) Comisia pentru afaceri europene verifică posibilitățile de modificare a termenului, în funcție de calendarul de adoptare al Uniunii Europene și informează Biroul permanent.(4) În cazul aprobării solicitării prevăzute la alin. (2) sunt informate comisiile sesizate cu propunerea respectivă.Art. 159^14. - (1) În urma examinării, comisiile permanente de specialitate sesizate, altele decât Comisia pentru afaceri europene, redactează un proiect de opinie care cuprinde observații și recomandări asupra fondului propunerii și, dacă este cazul, asupra respectării principiilor subsidiarității și proporționalității de către un act legislativ al Uniunii Europene, pe care îl transmite Comisiei pentru afaceri europene, nu mai târziu de 5 zile lucrătoare înainte de termenul fixat de Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru finalizarea examinării de către Comisia pentru afaceri europene.(2) În cazul în care se constată nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ, proiectul de opinie, cuprinzând observațiile și recomandările privind acest fapt, se transmite de către comisia permanentă la Comisia pentru afaceri europene, dar nu mai târziu de 35 de zile de la primirea scrisorii de sesizare din partea instituțiilor Uniunii Europene.Art. 159^15. - În cazul constatării nerespectării principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene asigură transmiterea acestei informații parlamentelor naționale, prin intermediul platformei IPEX, menționându-se că avizul motivat se află în faza de proiect și nu reprezintă un punct de vedere oficial al Camerei Deputaților.Art. 159^16. - (1) Comisia pentru afaceri europene, în urma examinării proiectelor de opinii transmise de comisiile permanente de specialitate și a concluziilor rezultate în cadrul propriilor dezbateri, adoptă, după caz, următoarele documente:a) aviz motivat pentru nerespectarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene, în care sunt expuse motivele;b) opinie, care cuprinde observații și recomandări privind opțiunile de politici și recomandări privind completări sau modificări ale unor prevederi, în urma analizei fondului propunerii Uniunii Europene.(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților de adoptare a avizului motivat și îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților cel mai târziu în a 42-a zi de la primirea scrisorii de sesizare de la instituțiile Uniunii Europene, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.(3) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților de adoptare a opiniei și îl transmite Biroului permanent, fără întârziere, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.Art. 159^17. - (1) Proiectul de hotărâre care are ca obiect aprobarea unui aviz motivat prin care se constată încălcarea principiului subsidiarității de către un proiect legislativ al Uniunii Europene ori aprobarea unei opinii se înscrie de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, în vederea adoptării în condițiile prevăzute la art. 159^4 alin. (3)-(6).(2) Hotărârea Camerei Deputaților având ca obiect avizul motivat privind încălcarea principiului subsidiarității sau opinia cu observații pe fond se publică pe site-ul Camerei Deputaților și pe platforma IPEX.Art. 159^18. - Comisia pentru afaceri europene și comisiile permanente de specialitate sesizate urmăresc întreaga evoluție a procesului de negociere în cadrul instituțiilor Uniunii Europene și documentele succesive care pot fi adoptate în cursul acestui proces.Art. 159^19. - (1) În cazul unor evoluții sau modificări semnificative privind un proiect de act legislativ sau un proiect de act fără caracter legislativ, Comisia pentru afaceri europene sau orice comisie permanentă de specialitate sesizată poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților redeschiderea examinării.(2) Comisia care solicită redeschiderea examinării înștiințează imediat celelalte comisii sesizate inițial.Art. 159^20. - Redeschiderea examinării este aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților, care inițiază procedura de examinare a fondului conform prevederilor art. 159^10-159^17.Secțiunea a 3-a - Concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărârile celor două CamereArt. 159^21. - (1) În situația în care Guvernul României solicită Parlamentului, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 373/2013, o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale Camerelor asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene colaborează cu comisia corespondentă de la Senat pentru concilierea punctelor în divergență și transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților o opinie pentru modificarea hotărârii în cauză, în sensul celor convenite cu Comisia pentru afaceri europene a Senatului.(2) Comisia pentru afaceri europene redactează proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților și îl transmite Biroului permanent al Camerei Deputaților.(3) Biroul permanent al Camerei Deputaților propune înscrierea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de hotărâre pentru modificarea hotărârii anterioare a Camerei Deputaților.(4) Camera Deputaților poate adopta proiectul de hotărâre pentru modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie.(5) Camera Deputaților poate respinge total sau parțial propunerile de conciliere, situație în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată și prin modificarea hotărârii inițiale a Senatului, în funcție de cele convenite de comisii.(7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite.(8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene.(9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României.Secțiunea a 4-a - Schimbul de informații și documente între Camera Deputaților și Guvernul RomânieiArt. 159^22. - (1) Camera Deputaților transmite Guvernului, la inițiativa Comisiei pentru afaceri europene, următoarele documente:a) lista cu documente prioritare selectate din Programul de lucru anual al Comisiei Europene;b) notificări în legătură cu declanșarea examinării parlamentare, conform procedurii din prezenta secțiune;c) notificări în legătură cu redeschiderea examinării parlamentare;d) hotărâri ale Camerei Deputaților privind avize motivate sau opinii;e) hotărâri ale Parlamentului asupra prevederilor din hotărâri ale celor două Camere având conținut divergent;f) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;g) documente privind acțiunea în anulare, formulată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității;h) alte informații sau documente privind poziții adoptate de Camera Deputaților față de acțiuni ale Uniunii Europene sau solicitate de către Guvern, în aplicarea Legii nr. 373/2013.(2) Camera Deputaților primește de la Guvern, din oficiu, sau la cererea inițiată de către Comisia pentru afaceri europene, conform Legii nr. 373/2013, următoarele documente:a) fișe explicative sau fișe explicative extinse pentru fiecare proiect de act legislativ al Uniunii Europene și informări generale pentru fiecare proiect de act fără caracter legislativ al Uniunii Europene, pentru care s-a declanșat procedura de examinare parlamentară conform procedurii din prezenta secțiune;b) proiectele de acte legislative și proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum și documentele însoțitoare ale acestora care nu au fost deja transmise de către Comisia Europeană;c) motivări ale susținerii de către Guvern a altei poziții decât cea exprimată în hotărârea Camerei Deputaților;d) documente în legătură cu asigurarea îndeplinirii de către Guvern a obligațiilor sale față de Parlament;e) propuneri de mandat pe care delegația României intenționează să le prezinte în cadrul Consiliului European, precum și informări privind rezultatele participării la Consiliul European;f) rapoarte periodice cu privire la rezultatele participării României la procesul decizional de la nivelul Consiliului Uniunii Europene;g) rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligațiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislația internă;h) informări privind modificările semnificative ale mandatelor generale sau ale mandatelor pentru proiectele de acte legislative care au făcut obiectul examinării parlamentare;i) documente privind persoanele nominalizate sau numite de către Guvern pentru funcțiile din cadrul instituțiilor Uniunii Europene;j) documente privind rezerva de examinare parlamentară;k) alte informații sau documente solicitate de către Camera Deputaților, în aplicarea Legii nr. 373/2013.(3) Comisiilor permanente sesizate li se distribuie fișele explicative, informările generale și toate celelalte documente destinate examinării propunerilor Uniunii Europene, transmise de Guvern, alte instituții publice sau organizații ale societății civile.Secțiunea a 5-a - Verificarea realizării obligațiilor GuvernuluiArt. 159^23. - Realizarea obligațiilor Guvernului privind informarea Camerei Deputaților și preluarea punctelor de vedere ale Camerei Deputaților sau Parlamentului, în mandatul de negociere pentru Consiliul Uniunii Europene, se asigură astfel:a) Comisia pentru afaceri europene întocmește, ori de câte ori este cazul, note de evaluare a gradului de conformare a Guvernului la obligațiile stabilite de lege;b) notele de evaluare prevăzute la lit. a) vor identifica documentele și informațiile care lipsesc, calitatea documentelor și a informațiilor, gradul în care au fost preluate în mandatul Guvernului pentru Consiliul Uniunii Europene, punctele de vedere ale Camerei Deputaților, în general, și, punctual, referitor la fiecare prevedere din hotărârea Camerei Deputaților sau a Parlamentului;c) în cazul în care consideră că obligațiile Guvernului nu au fost îndeplinite, Comisia pentru afaceri europene solicită structurii guvernamentale cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, să completeze sau să modifice datele, documentele sau poziția națională de negociere în Consiliu, propusă de Guvern;d) Comisia pentru afaceri europene sesizează Biroul permanent al Camerei Deputaților în cazul în care consideră că structura guvernamentală cu atribuții în domeniul afacerilor europene, desemnată de Guvern pentru a gestiona relația cu Parlamentul, nu a răspuns solicitării prevăzute la lit. c).Secțiunea a 6-a - Depunerea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii EuropeneArt. 159^24. - (1) Comisia pentru afaceri europene sau cel puțin o pătrime din numărul deputaților poate depune la Biroul permanent un proiect de hotărâre a Camerei Deputaților având ca obiect formularea unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea principiului subsidiarității de către un act legislativ al Uniunii Europene aflat în vigoare, în temeiul art. 8 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat TUE și TFUE, și al art. 263 din TFUE.(2) Hotărârea Camerei Deputaților se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți și se comunică imediat Guvernului României, în vederea declanșării procedurii de reprezentare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.Art. 159^25. - În fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Camera Deputaților este reprezentată de un agent special desemnat de plenul Camerei Deputaților la propunerea președintelui Camerei.Art. 159^26. - (1) Guvernul nu poate retrage acțiunea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în numele Camerei Deputaților.(2) Retragerea acțiunii în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene are loc prin hotărâre a Camerei Deputaților adoptată cu votul majorității deputaților prezenți.93. La capitolul III, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:CAPITOLUL IIIMoțiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaților, petiții și declarații politice94. La articolul 168, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Întrebările se depun, în scris, la grupul parlamentar din care face parte deputatul, în vederea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaților. Deputații neafiliați vor depune întrebările direct la secretarul desemnat de Biroul permanent al Camerei Deputaților.(1^2) Răspunsurile la întrebări se dau în termen de 15 zile de la transmiterea lor de către secretarul Camerei Deputaților, dar nu mai târziu de 30 de zile, în cazul în care există o motivație justificată înaintată la Biroul permanent al Camerei Deputaților.95. La articolul 169, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 169(1) Deputații pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului, de regulă, între orele 18,00-20,00, în ziua de luni, cu excepția zilei în care se desfășoară ora prim-ministrului. Întrebările orale se adresează de către deputat acelui membru al Guvernului care răspunde de domeniul la care se referă întrebarea. În același interval de timp, în săptămâna următoare, tot în ziua de luni, sunt adresate și interpelările la care urmează să răspundă membrii Guvernului.96. La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Dacă un ministru nu poate să răspundă la 3 întrebări în termenele prevăzute, acesta este obligat să participe, în următoarea săptămână, la ora Guvernului, pentru a răspunde acestor întrebări. Dacă un deputat a adresat întrebări membrilor Guvernului și absentează de 3 ori de la ședințele destinate primirii răspunsurilor, acesta nu mai poate depune alte întrebări pe parcursul acelei sesiuni.97. La articolul 171, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 171(1) Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului, membrilor săi sau altor conducători ai organelor administrației publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaților de către grupul parlamentar din care face parte deputatul; deputații neafiliați depun întrebările scrise direct la secretarul desemnat.98. Articolul 174 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 174Niciun deputat nu poate adresa mai mult de o întrebare în aceeași ședință.99. Articolul 175 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 175(1) Interpelările se fac în scris, arătându-se obiectul acestora, fără nicio dezvoltare. Interpelările formulate de deputați sunt depuse la secretarul desemnat al Camerei Deputaților de către grupul parlamentar din care fac parte aceștia, precum și de către deputații neafiliați.(2) Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe. Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate acorda un singur termen de 15 zile.100. La articolul 176, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Dezvoltarea interpelărilor are loc în ședința din ziua de luni, alternativ cu ședințele consacrate întrebărilor. În ziua de luni, consacrată răspunsurilor la interpelări, dezvoltarea acestora se face, de regulă, între orele 18,00-20,00. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăși 3 minute.101. La articolul 176, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În ședința consacrată răspunsurilor, autorul interpelării dispune de un minut pentru a reaminti tema. Ministrul vizat trebuie să răspundă în cel mult 3 minute, după care autorul mai are la dispoziție un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziție un minut pentru răspuns.102. Articolul 177 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 177(1) Miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări.(2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea ședință consacrată orei prim-ministrului.103. Articolele 179, 180 și 181 se abrogă.104. După articolul 181 se introduce un nou punct, punctul 3^1, cu următorul cuprins:3^1. Ora GuvernuluiArt. 181^1. - (1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepția zilei destinate orei prim-ministrului, de regulă, între orele 16,00-18,00, se desfășoară dezbateri politice, cu participarea a 2 miniștri, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează la solicitarea grupurilor parlamentare din opoziție și majoritatea parlamentară, alternativ. La ședință participă și miniștrii care nu au răspuns, la termen, la 3 întrebări.(2) Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are la dispoziție 5 minute pentru a prezenta tema dezbaterii.(3) Ministrul vizat are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde. Reprezentantul grupului are 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri au la dispoziție câte 3 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție care are la dispoziție 5 minute. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție un minut. La finalul dezbaterii, ministrul trebuie să răspundă în cel mult 5 minute.105. Înaintea articolului 182 se introduce un nou punct, punctul 3^2, cu următorul titlu:3^2. Ora prim-ministrului106. La articolul 182, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: + Articolul 182(1) O dată pe lună, de regulă în prima zi de luni a fiecărei luni calendaristice, se desfășoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială. Dezbaterile politice se organizează atât la solicitarea grupurilor parlamentare, cât și la solicitarea prim-ministrului, alternativ.(2) Solicitarea se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, în scris, de către unul sau mai multe grupuri parlamentare, cu precizarea temei de dezbatere propuse, iar Biroul permanent îl informează de îndată pe prim-ministru.107. La articolul 182, alineatele (3) și (5) se abrogă.108. La articolul 182, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6) -(9), cu următorul cuprins:(6) În cazul în care dezbaterea este solicitată de deputații opoziției, aceștia au la dispoziție 5 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Prim-ministrul are 5 minute pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, cu excepția majorității parlamentare care va avea la dispoziție 15 minute pentru intervenție. Reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.(7) În cazul în care dezbaterea este solicitată de majoritatea parlamentară, prim-ministrul are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are la dispoziție două minute. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 10 minute pentru a răspunde intervențiilor.(8) În cazul în care dezbaterea este solicitată de prim-ministru, acesta are la dispoziție 15 minute pentru prezentarea temei de dezbatere. Reprezentanții grupurilor parlamentare au câte 5 minute pentru intervenție, iar reprezentantul deputaților neafiliați are două minute la dispoziție. La finalul dezbaterii, prim-ministrul are la dispoziție 5 minute pentru a răspunde intervențiilor.(9) La finalul dezbaterii, prim-ministrul trebuie să răspundă interpelărilor la care ministrul de resort nu a răspuns.109. La capitolul III, titlul punctului 6 se modifică și va avea următorul cuprins:6. Declarații politice și intervenții110. Articolul 190 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 190(1) În fiecare săptămână, la propunerea Biroului permanent al Camerei Deputaților, cu aprobarea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se va organiza, de regulă joia, o ședință de plen dedicată declarațiilor politice și intervențiilor deputaților.(2) Declarațiile și intervențiile se prezintă exclusiv verbal și nu vor depăși 3 minute. În cazul în care deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință este obligat să îi ceară să finalizeze expunerea și are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.(3) Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.111. Articolul 191 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 191Înscrierile pentru declarațiile politice și intervenții se fac până la ora 20,00 din ziua anterioară ședinței consacrate prezentării declarațiilor politice și intervențiilor, la secretarul desemnat al Camerei Deputaților.112. Articolul 192 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 192În cazul în care tematica și conținutul declarației politice sau anumite elemente ale intervenției vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului delegat pentru relația cu Parlamentul.113. Articolul 193 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 193Deputații au imunitate parlamentară, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituția României, republicată, de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.114. La articolul 195, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alineatele (1^1) - (1^6), cu următorul cuprins:(1^1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului se adresează de către ministrul justiției președintelui Camerei Deputaților, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art. 72 din Constituția României, republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt și în drept.(1^2) Președintele Camerei Deputaților aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități poate solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult două zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorității membrilor prezenți.(1^3) Proiectul de hotărâre privind aprobarea cererii ministrului justiției se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.(1^4) La dezbaterea în plen vor lua cuvântul președintele Comisiei care a întocmit raportul, deputatul la care se referă cererea de reținere, arestare sau percheziție și, la cerere, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.(1^5) Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiției, întocmită de Comisia juridică, de disciplină și imunități, se adoptă cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Aceasta se comunică de îndată ministrului justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În cazul în care plenul Camerei Deputaților nu aprobă cererea formulată de ministrul justiției, în Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică hotărârea privind respingerea respectivei cereri.(1^6) În condițiile în care Camera Deputaților nu este în sesiune, președintele Camerei convoacă o sesiune extraordinară și ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.115. La articolul 195, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Săvârșirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale necesită introducerea unei noi cereri de reținere, arestare sau percheziție.116. La articolul 195, alineatele (3)-(8) se abrogă.117. Articolul 196 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 196(1) În caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut și supus percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Deputaților asupra reținerii și percheziției. În cazul în care Camera Deputaților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Hotărârea de revocare a reținerii se execută de îndată de către ministrul justiției.(2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaților va fi convocată de urgență de către președintele Camerei la cererea Biroului permanent. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.118. După articolul 197 se introduce un nou articol, articolul 197^1, cu următorul cuprins: + Articolul 197^1Deputații pot fi chemați în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informații de care au luat cunoștință în exercitarea mandatului și care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și cu informarea Biroului permanent al Camerei Deputaților.119. La capitolul IV, titlul secțiunii a 2-a se modifică și va avea următorul cuprins: + Secţiunea a 2-aIncompatibilități, conflicte de interese și interdicții120. La capitolul IV secțiunea a 2-a, după titlu se introduce un nou punct, punctul A, cu următorul titlu:A. Incompatibilități121. La articolul 198, alineatul (2) se abrogă.122. Articolul 199 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 199Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcția de Președinte al României, cu cea de senator și cu cea de membru în Parlamentul European.123. Articolul 200 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 200(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile și activitățile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică reprezentanților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru care este prevăzută interdicția de a face parte din partide politice în statutul propriu.124. După articolul 200 se introduce un nou articol, articolul 200^1, cu următorul cuprins: + Articolul 200^1Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcțiile prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare.125. Articolul 201 se abrogă.126. Articolul 202 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 202(1) Deputatul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare, sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei Deputaților cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților.(2) Deputatul care nu și-a exprimat opțiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților sesizează Comisia juridică, de disciplină și imunități în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților, care va informa pe deputatul în cauză și va supune în prima ședință a plenului Camerei un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului.(3) Deputatul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei Deputaților această situație, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4) Deputatul se poate adresa Biroului permanent al Camerei Deputaților în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei Deputaților înaintează solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare.(6) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unei incompatibilități a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților o înștiințează de urgență pe persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.127. Articolele 204, 205 și 206 se abrogă.128. După articolul 206 se introduc două noi puncte, punctul B și punctul C, cu următorul cuprins:B. Conflictul de intereseArt. 206^1. - (1) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unui conflict de interese a unui deputat, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei Deputaților înștiințează de urgență persoana în cauză, punându-i la dispoziție o copie a raportului.(2) Deputatul poate contesta raportul la instanța de contencios administrativ în termen de 15 de zile de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de către președintele de ședință în plenul Camerei Deputaților.(3) Deputatul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu modificările ulterioare.C. InterdicțiiArt. 206^2. - Este interzisă folosirea numelui însoțit de calitatea de deputat în orice acțiune publicitară privitoare la orice societate comercială, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.Art. 206^3. - Deputații membri ai Guvernului nu pot deține funcții în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegațiile Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter internațional și nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.129. Articolul 208 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 208Deputații intră în exercițiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaților, sub condiția validării și a depunerii jurământului de credință față de țară și popor.130. La articolul 209, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) În cazul deteriorării sau pierderii legitimației, deputatul va solicita, în scris, președintelui Camerei Deputaților eliberarea unei noi legitimații. Legitimația deteriorată se anexează cererii, iar în cazul pierderii sau furtului legitimației se va anexa cererii o declarație pe propria răspundere. În cazul deteriorării sau pierderii însemnului distinctiv al calității de deputat se va elibera, contra cost, un nou însemn.131. Articolul 211 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 211(1) În cazul în care deputatul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului Camerei Deputaților, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.(2) Deputații pot să își retragă demisia prin cerere scrisă, adresată președintelui Camerei Deputaților până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni și nu mai sunt organizate ședințe ale plenului sau în timpul vacanței parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conțină legalizarea de semnătură dată în fața notarului sau atestarea identității părților realizată de avocat.132. După articolul 211 se introduc două noi articole, articolele 211^1 și 211^2, cu următorul cuprins: + Articolul 211^1Proiectele de hotărâri privind vacantarea locului de deputat se întocmesc de către Comisia juridică, de disciplină și imunități. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 211^2. - Mandatul de deputat se prelungește de drept în cazul în care mandatul Camerei Deputaților se prelungește de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată.133. La articolul 214, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 214(1) Niciun deputat nu poate lipsi de la ședințele Camerei sau ale comisiei din care face parte. În zilele în care deputații își desfășoară activitatea în cadrul grupurilor parlamentare, listele de prezență se semnează la grupurile parlamentare. Prezența membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților și a liderilor de grup se consemnează în stenogramele ședințelor Biroului permanent al Camerei Deputaților.134. La articolul 214, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Deputatul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.(1^2) În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.135. La articolul 214, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare.136. La articolul 214, alineatul (3) se abrogă.137. La articolul 214, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1) Sunt considerați absenți motivați deputații:a) care sunt membri ai Guvernului;b) care au primit din partea Camerei Deputaților sau a Biroului permanent al Camerei Deputaților o însărcinare care îi reține în afara lucrărilor acesteia;c) care au primit aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților să participe la diverse activități la care au fost invitați să participe;d) care sunt în concediu medical;e) care au obținut un concediu plătit de cel mult 8 zile pe sesiune;f) care au obținut motivarea absențelor în condițiile alin. (1^1) și (1^2).(3^2) Motivarea absențelor trebuie făcută în cel mult 30 de zile de la comunicarea acestora la grupul parlamentar din care face parte deputatul.138. La articolul 214, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:(4) Deputații pot obține concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu aprobarea președintelui Camerei pentru cel mult 4 zile și cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru cele de peste 4 zile. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent al Camerei Deputaților concedii fără plată.139. La articolul 214, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) Deputații care nu au participat la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei, în cadrul programului și ordinii de zi aprobate pentru ziua respectivă, și nu au obținut o motivare a absenței sunt considerați absenți nemotivați și li se reține 1% din indemnizația brută.140. După articolul 214 se introduce un nou articol, articolul 214^1, cu următorul cuprins: + Articolul 214^1Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârșite de deputați dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților prevăzute de Constituție și de legile în vigoare;b) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului;c) exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;e) nerezolvarea conflictului de interese.141. Articolul 215 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 215(1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancțiuni:a) atenționare verbală;b) chemarea la ordine;c) retragerea cuvântului;d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței;e) avertismentul scris;f) diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni pentru încălcarea legislației privind conflictul de interese.(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către președintele de ședință, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. d) de către Cameră, la propunerea președintelui de ședință.(3) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) se constată de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, la sesizarea președintelui de ședință, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat. Sesizarea se adresează președintelui Camerei Deputaților în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârșirii faptei.(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități întocmește un raport prin care constată faptul că raportul Agenției Naționale de Integritate cu privire la existența conflictului de interese este definitiv.(5) Comisia juridică, de disciplină și imunități soluționează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, în ședință secretă, și se înaintează, de îndată, Biroului permanent al Camerei Deputaților, care, în termen de 3 zile lucrătoare, îl prezintă plenului Camerei Deputaților.142. Articolul 216 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 216La prima abatere de la regulament, președintele de ședință al Camerei îl atenționează verbal pe deputatul în culpă și îl invită să respecte regulamentul.143. La articolul 217, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 217(1) Deputații care vor continua să se abată de la regulament, precum și cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispozițiile regulamentului vor fi chemați la ordine.144. Articolul 220 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 220(1) În cazul unor abateri grave, săvârșite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancțiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. e) pe baza raportului întocmit de Comisia juridică, de disciplină și imunități.(2) În cazul constatării conflictului de interese se aplică sancțiunea prevăzută la art. 215 alin. (1) lit. f).(3) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină și imunități.145. Articolele 221 și 222 se abrogă.146. La articolul 223, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 223(1) Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor, președinții de ședință ale acestora pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. a)-d).147. Articolul 228 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 228Prevederile privind medierea, respectiv art. 80-83 și art. 138-140, se aplică în cazul legilor constituționale, în cazul inițiativelor legislative prevăzute la art. 155 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și în cazul examinării parlamentare a documentelor transmise de Uniunea Europeană.148. După articolul 231 se introduce un nou articol, articolul 231^1, cu următorul cuprins: + Articolul 231^1(1) Termenele din prezentul regulament sunt calculate pe zile lucrătoare, cu excepția situațiilor în care, conform legii sau dispozițiilor regulamentare, se prevede altfel.(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă de la încheierea sesiunii ordinare până la începerea următoarei sesiuni ordinare.149. Articolul 232 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 232Dispozițiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare și adoptare a hotărârilor Camerei Deputaților, prevăzută în prezentul Regulament, cu votul majorității deputaților, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată. + Articolul IIRegulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Această hotărâre a fost adoptată în ședința Camerei Deputaților din 6 mai 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEABucurești, 6 mai 2015.Nr. 43.-----
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari