DECIZIE nr. 698 din 27 noiembrie 2014referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1), art. 102 alin. (2^1) şi art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 21 ianuarie 2015



        Petre Lăzăroiu - preşedinte    Valer Dorneanu - judecător    Toni Greblă - judecător    Mircea Ştefan Minea - judecător    Daniel Marius Morar - judecător    Mona-Maria Pivniceru - judecător    Puskas Valentin Zoltan - judecător    Tudorel Toader - judecător    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. I pct. 2 şi 3 şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Vergina Staicu în Dosarul nr. 1.206/120/2014 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 612D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 919 din 1 noiembrie 2012 şi nr. 243 din 29 aprilie 2014. Totodată, arată că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu sunt discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizaţi de ipoteza textelor de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 5 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.206/120/2014, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. I pct. 2 şi 3 şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Vergina Staicu în cadrul soluţionării unui litigiu de asigurări sociale.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 instituie condiţii inegale de calcul al punctajului mediu anual, în funcţie de anul şi luna naşterii, cu consecinţa diminuării progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, ceea ce constituie "o discriminare progresivă a celor care se pensionează sub incidenţa creşterii vârstei de pensionare". Diminuarea punctajului mediu anual şi a pensiei lunare, ca urmare a inegalităţii de tratament instituită de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, nu este compensată de acordarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât acest indice nu se aplică de la data începerii creşterii vârstei standard de pensionare şi se calculează pe baza unor indicatori fără nicio legătură cu majorarea continuă a duratei stagiului complet de cotizare. Or, dacă s-ar fi urmărit compensarea devalorizării progresive a contributivităţii, indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) ar fi trebuit să fie anual crescător faţă de perioada anterioară şi cel puţin egal cu indicele de creştere a duratei stagiului complet de cotizare. Ţinând seama însă de opiniile prezentate la data adoptării legii, precum şi de toate inovaţiile restrictive aduse de Legea nr. 263/2010, rezultă că indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) instituie o corecţie necesară şi rezonabilă, în compensarea facilităţilor de calcul şi a corecţiilor pozitive a punctajelor, instituite de Legea nr. 19/2000, de care au beneficiat cei pensionaţi anterior (inclusiv convertirea în puncte a valorii pensiilor de 58-85% din media salariului pe 5 ani din ultimii 10 ani de activitate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977) şi care se menţin în plată ca drepturi câştigate. Potrivit Legii nr. 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, iar punctajul mediu anual se calculează prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la lege. Astfel, autorul excepţiei susţine că, aparent, s-ar deduce că acest element obiectiv de calcul ar avea aceeaşi valoare pentru toţi şi că, în virtutea principiului contributivităţii, cu cât prestaţia contributivă (suma punctajelor anuale) este mai mare, cu atât pensia va fi mai mare. În realitate, însă, textul art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 defavorizează continuu şi progresiv pe cei pensionaţi ulterior anului 2001 şi care intră sub incidenţa creşterii vârstei standard de pensionare, în sensul că nu reglementează o valoare a stagiului pentru calcularea punctajului mediu anual, fixă şi egală pentru toţi, indiferent de anul şi luna naşterii (adică un stagiu standard complet de cotizare pentru calcularea punctajului mediu anual), ci face trimitere la stagiul complet de cotizare, instituit de art. 53 alin. (3) şi definit de art. 3 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 263/2010, care, în corelaţie cu creşterea vârstei de pensionare, se majorează continuu, cu câte cca 4-6 luni în fiecare an următor. Astfel, din situaţia prezentată rezultă că diminuarea pensiei va atinge valorile maxime la încheierea perioadei de creştere a stagiului complet de cotizare, adică în cazul anexei nr. 5, pentru femei în anul 2030 când pensiile vor fi mai mici cu 28,6%, pentru bărbaţi în anul 2015 când pensiile vor fi mai mici cu 14,3%, iar în cazul anexei nr. 6, pentru bărbaţi şi femei în anul 2030 când pensiile vor fi mai mici cu 33,3%. Autorul excepţiei mai arată că această diminuare progresivă a pensiei este lipsită de orice motivare obiectivă, întrucât se practică în condiţiile majorării vârstei standard de pensionare, ceea ce înseamnă diminuarea efortului bugetar prin scurtarea duratei sarcinii de plată a pensiei.6. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, autorul excepţiei susţine că acestea sunt neconstituţionale, deoarece instituie condiţii inegale de calcul al indicelui de corecţie, în funcţie de ziua pensionării, înainte sau după 23 ianuarie 2013, cu consecinţa diminuării indicelui de corecţie acordat celor pensionaţi după 23 ianuarie 2013. Or, din textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 rezultă fără dubiu că indicele de corecţie aplicabil la data înscrierii la pensie este cel stabilit la începutul fiecărui an şi deci este unic pentru întregul an. Unicitatea indicelui de corecţie este impusă şi de art. 16 alin. (1) din Constituţie şi de art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, care instituie principiul egalităţii. Ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 437/2013, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2013, s-a stabilit că indicele de corecţie este, începând cu 1 ianuarie 2013, 1,17. Însă, dacă o persoană îşi depunea cererea de pensionare după data de 23 ianuarie 2013, aceasta beneficia de un indice de corecţie de 1,06 [prevăzut de art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013], iar nu de cel stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2013.7. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate "ar putea fi neconstituţionale, prin raportare la art. 16 din Constituţie."8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 243/2014.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi ale art. I pct. 2 şi 3 şi art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:- Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: "Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6.";- Art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013: "Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:[...]2. La articolul 102, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:«(2^1) Începând cu anul 2013, indicatorii prevăzuţi la alin. (2), utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.»3. Articolul 170 se modifică şi va avea următorul cuprins:«Art. 170. - (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011. (2) Începând cu anul 2013, câştigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (3) Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. (4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecţie reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.»";- Art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013: "În anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este 1,06."13. Întrucât dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului completează art. 102 cu alin. (2^1) şi modifică art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 95 alin. (1), art. 102 alin. (2^1) şi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii asupra cărora Curtea Constituţională urmează a se pronunţa.14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dispoziţii criticate din perspectiva instituirii unei discriminări referitoare la calculul punctajului mediu anual, în funcţie de anul şi luna naşterii, Curtea reţine că asupra criticii privind instituirea unor condiţii inegale de calcul al punctajului mediu anual, în funcţie de anul şi luna naşterii, cu consecinţa diminuării progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, critică raportată la art. 16 din Constituţie, s-a pronunţat prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. c) şi d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) şi v) şi art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale anexelor nr. 5 şi 6 la aceasta. Curtea a reţinut în esenţă că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, cuantumul pensiei reflectă atât stagiul de cotizare, cât şi veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiţionată şi de vârsta asiguratului determinată în funcţie de data naşterii sale. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieşirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta şi stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menţionat, legiuitorul, prin Legea nr. 263/2010, a instituit o grilă de creştere progresivă a vârstei de pensionare, iar data naşterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât, raportat la ea, se stabileşte vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naţionale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanţării sistemului public de pensii, în condiţiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populaţiei active şi, pe de altă parte, o creştere a speranţei de viaţă a persoanelor aflate la pensie.16. Curtea a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, că soluţia din 2010 a legiuitorului vizează asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente şi cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condiţiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creştere. Astfel, dublul criteriu folosit de legiuitor este de natură să satisfacă exigenţele art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, dispoziţiile de lege criticate aplicându-se persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică.17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.18. Cu privire la dispoziţiile art. 102 alin. (2^1) şi art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziţii criticate din perspectiva instituirii unor condiţii inegale pentru calculul indicelui de corecţie, Curtea reţine că, potrivit art. 170 din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi (1 ianuarie 2011), la punctajul mediu anual urma să se aplice un indice de corecţie "calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie." Acest indice de corecţie avea ca scop corectarea diferenţelor între cei pensionaţi înainte şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Indicele de corecţie urma să se aplice o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. Intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la data de 1 ianuarie 2013. Însă, la data de 23 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 care, prin art. III alin. (1), a prevăzut că, "În anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este 1,06." Potrivit alin. (2) şi (3) din acelaşi articol, acest indice urma să se aplice şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele al căror drept la pensie s-a deschis începând cu luna ianuarie 2011, respectiv după data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.19. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituţionale. Curtea a statuat că "dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu pot fi aplicate decât persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis după intrarea în vigoare a acestui act normativ, alin. (1) al acestui articol urmând să îşi producă astfel efectele pentru aceste persoane", deci pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 23 ianuarie 2013. Referitor la persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, Curtea a statuat că "acestea beneficiază de aplicarea indicelui de corecţie reglementat de art. 170 din Legea nr. 263/2010", constatând că, "tot ca efect al legii, casele de pensii ar fi trebuit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2013, să procedeze la aplicarea indicelui de corecţie pensiilor obţinute după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu aplicarea indicelui de corecţie reglementat de art. 170." Ulterior acestei decizii a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2013, care a introdus art. IV în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, prin care au fost stabiliţi indici de corecţie pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-22 ianuarie 2013 (şi anume: 1,12 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv; 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv; 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv), însă a prevăzut că drepturile la aceşti indici de corecţie se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013, iar nu cu data de 1 ianuarie 2013, aşa cum constatase Curtea Constituţională.20. În consecinţă, prin Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale, întrucât indicii de corecţie rezultaţi din formula de calcul prevăzută de art. 170 din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-22 ianuarie 2013, trebuie să se cuvină începând cu 1 ianuarie 2013, aşa cum a constatat Curtea prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, iar nu cu data de 7 noiembrie 2013.21. Ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 463 din 17 septembrie 2014, legiuitorul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 4 noiembrie 2014, care modifică art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, cu următorul cuprins: "Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c)."22. Analizând critica de neconstituţionalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. Însă, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a fost publicată la data de 23 ianuarie 2013, dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) fiind retroactive, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, decizie prin care Curtea Constituţională a constatat şi că art. III alin. (1) care instituia indicele de corecţie de 1,06 trebuie să se aplice numai persoanelor pensionate după data de 23 ianuarie 2013.23. Astfel, persoanele pensionate în perioada 1-22 ianuarie 2013 beneficiază de un indice de corecţie de 1,17 [potrivit art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013], în timp ce persoanele pensionate în perioada 23 ianuarie - 31 decembrie 2013 beneficiază de un indice de corecţie de 1,06 [potrivit art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 şi Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013].24. Curtea constată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, de exemplu prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.25. Totodată, Curtea reţine că, prin deciziile nr. 437 din 29 octombrie 2013 şi nr. 463 din 17 septembrie 2014, instanţa de contencios constituţional nu a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege care instituiau anumite cifre ca reprezentând indici de corecţie, ceea ce nici nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, stabilirea acestor cifre fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Însă Curtea a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivităţii şi a efectelor obligatorii ale deciziilor sale.26. Aşadar, situaţia diferită în care se află cele două categorii de pensionari - cei pensionaţi înainte şi după 23 ianuarie 2013 - se datorează intervenţiilor legislative din materie, ceea ce nu poate conduce la neconstituţionalitatea prevederilor criticate din Legea nr. 263/2010 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, din perspectiva egalităţii în drepturi.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vergina Staicu în Dosarul nr. 1.206/120/2014 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 95 alin. (1), art. 102 alin. (2^1) şi art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.PREŞEDINTE,PETRE LĂZĂROIUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean----