DECIZIE nr. 443 din 16 septembrie 2014referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 816 din 10 noiembrie 2014



    Augustin Zegrean - preşedinteValer Dorneanu - judecătorToni Greblă - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorMona-Maria Pivniceru - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Augustin Petruţă în Dosarul nr. 9.042/117/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 655D/2013 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal răspunde, pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, doamna Lidia Marin, consilier juridic cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care precizează că obiectul excepţiei îl reprezintă, de fapt, prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, iar nu cele ale art. 7, reţinute prin încheierea de sesizare. Solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că autorul acesteia critică modalitatea de aplicare concretă a normei menţionate la situaţia sa particulară. În acest sens depune la dosar şi note scrise.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci este nemulţumit de modalitatea de plată eşalonată a drepturilor salariale recunoscute printr-o hotărâre judecătorească.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 18 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.042/117/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Augustin Petruţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a unor autorităţi ale statului la efectuarea plăţii către reclamant, într-o singură tranşă, a drepturilor băneşti prevăzute de titlurile executorii referitoare la drepturi salariale restante.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 în măsura în care aceasta este aplicabilă şi pensionarilor. În acest sens arată, în esenţă, că prin aplicarea abuzivă a acestui act normativ şi la pensionari se restrânge dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi nu sunt întrunite condiţiile în care o asemenea restrângere este permisă prin art. 53 din Legea fundamentală. Precizează că, în cazul său, drepturile băneşti recunoscute pe cale judecătorească nu au fost incluse în baza de calcul al pensiei şi, întrucât nu poate obţine aceşti bani într-o singură tranşă, nu poate nici să solicite recalcularea pensiei.7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată faţă de textele din Legea fundamentală la care se raportează critica, argumentarea acesteia nepunând în discuţie constituţionalitatea, ci o eventuală neaplicare a acelui text de lege situaţiei reclamantului.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului precizează, mai întâi, că obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, iar nu cele ale art. 7 din acelaşi act normativ, cum în mod greşit s-a reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare. În opinia sa, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate, având în vedere că prin acesta se reglementează eşalonarea plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Arată că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală şi acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eşalonată a titlurilor executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este unica modalitate posibilă de executare pe care Guvernul o poate aplica. Consideră că, în speţă, criteriile menţionate sunt respectate şi, prin urmare, nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011. Din considerentele încheierii de sesizare, precum şi din motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate rezultă însă că este criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, fiind menţionat din eroare art. 7 în dispozitivul încheierii de sesizare. Prin urmare, obiectul excepţiei care urmează să fie analizată de Curtea Constituţională îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, care au următoarea redactare: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: a) în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu."13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 47 alin. (1) care obligă statul să ia măsuri de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie al cetăţenilor, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din documentele aflate la dosarul cauzei, rezultă că, în anul 2008, autorul excepţiei, pensionat în anul 2005, a obţinut printr-o hotărâre judecătorească definitivă (Sentinţa civilă nr. 2.229/2008 a Tribunalului Cluj) obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj, al cărui salariat a fost, la plata unor drepturi băneşti reprezentând "suplimentul postului" în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 1 ianuarie 2004-10 mai 2005.15. În motivarea excepţiei, acesta a arătat că a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 care dispune plata eşalonată până în anul 2016 a drepturilor salariale recunoscute prin titluri executorii personalului din sectorul bugetar, în măsura în care i se aplică în calitate de pensionar. În acest sens a precizat că, nefăcându-se plata imediată a întregii sume, i se restrânge exercitarea dreptului de a cere recalcularea pensiei pe baza sumei totale, astfel că abia în anul 2016, când i se va achita ultima tranşă, îşi va putea exercita pe deplin dreptul de a cere recalcularea pensiei, pe baza unei adeverinţe din care va rezulta că a primit toate drepturile băneşti obţinute prin hotărârea judecătorească menţionată.16. În vederea analizării admisibilităţii excepţiei prin prisma incidenţei textului criticat în cauza aflată pe rolul instanţei care a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei excepţii şi fără să se intre în problematica soluţionării pe fond a cauzei, Curtea remarcă faptul că, prin însăşi ipoteza textului, acesta vizează exclusiv salariaţii bugetari. Autorului excepţiei îi este aplicabil actul normativ în cauză tocmai în considerarea calităţii pe care o avea la momentul la care ar fi trebuit să primească aceste drepturi salariale care i-au fost recunoscute ulterior prin justiţie, după pensionare, deci după încetarea calităţii de angajat în sectorul bugetar. Cu alte cuvinte, independent de momentul la care i-a fost recunoscut dreptul la obţinerea sumelor de bani reprezentând "suplimentul postului" - în timpul activităţii sau după pensionare - prevederile de lege criticate au în vedere personalul bugetar, iar nu pensionarii. Ca atare, critica sa este nerelevantă în cauză.17. În acelaşi timp, Curtea constată că, prin mai multe decizii, dintre care pot fi amintite, exemplificativ, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 815 din 4 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 11 decembrie 2012, şi Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, a reţinut că instituirea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, a măsurii de eşalonare a plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost determinată de existenţa unui număr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de astfel de drepturi, care a condus la o imposibilitate a autorităţii statale de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în contextul crizei economice.18. Curtea a observat, în jurisprudenţa amintită, că pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă în discuţie prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.19. De asemenea, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul crizei economice acute naţionale şi internaţionale.20. Toate aceste considerente îşi păstrează valabilitatea şi pertinenţa şi în ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Curtea remarcă însă că, în cauza de faţă, autorul excepţiei porneşte de la o premisă incorectă, în sensul că executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, ar influenţa cuantumul pensiei acestuia. Or, o atare executare nu poate acţiona asupra cuantumului pensiei la care are dreptul, la stabilirea drepturilor de pensie trebuind să fie luate în considerare ab initio toate elementele componente ale drepturilor cu caracter salarial ale acestuia, indiferent de executarea instantanee sau succesivă a drepturilor băneşti la care avea dreptul potrivit hotărârii judecătoreşti ce constituie în cazul său titlu executoriu şi care constituie temei pentru recalcularea cuantumului pensiei. Dar aceasta reprezintă o chestiune de aplicare concretă a legii la un caz individual determinat, care intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti ordinare.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Augustin Petruţă în Dosarul nr. 9.042/117/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu-------