DECIZIE nr. 333 din 12 iunie 2014referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 17 iulie 2014
Augustin Zegrean - preşedinteValer Dorneanu - judecătorToni Greblă - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorDaniel Marius Morar - judecătorMona-Maria Pivniceru - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorIoana Marilena Chiorean - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Vera Neamţu în Dosarul nr. 13.536/215/2013 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 63D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 13.536/215/2013, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost ridicată de reclamanta petentă Vera Neamţu în cadrul soluţionării cererii de reexaminare formulate de aceasta împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. În acest sens, arată că principiul potrivit căruia soluţia pronunţată de o instanţă poate fi atacată la o instanţă superioară, componentă a dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, rezidă în următoarele considerente: numărul superior de judecători în complet, judecători cu mai multă experienţă, apartenenţa la o instanţă diferită înlătură riscul ca judecătorii să îl protejeze pe judecătorul care a pronunţat hotărârea, prin neinfirmarea soluţiei sale. Or, art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 înfrânge principiul enunţat mai sus, întrucât stabileşte competenţa de soluţionare a unei căi de atac în sarcina aceleiaşi instanţe care a pronunţat-o, iar împrejurarea că totuşi se schimbă completul nu este de natură să satisfacă cerinţele art. 21 din Constituţie.6. Judecătoria Craiova - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât împrejurarea că judecarea cererii de reexaminare se face de judecătorii care îşi desfăşoară activitatea la aceeaşi instanţă ca şi colegii care au soluţionat cererea de acordare a ajutorului public judiciar nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare şi dreptului la o instanţă imparţială, prezumţia de imparţialitate şi independenţă a magistraţilor neputând fi înlăturată de existenţa unor raporturi de colegialitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 419/2012.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 s-a mai pronunţat în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare cu cele invocate în cauza de faţă. De exemplu, prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a constatat că, potrivit art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet. Curtea a mai arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.14. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul că aceştia lucrează la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii. Pe de altă parte, Curtea a reţinut că soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 18 februarie 2014.15. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.16. Curtea mai reţine că, referitor la imparţialitatea magistratului, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că imparţialitatea poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate subiectivă, şi un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate obiectivă (paragraful 30). Această definiţie este reluată şi în Hotărârea din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, prin care Curtea de la Strasbourg arată că imparţialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară (paragraful 47). În schimb, aprecierea obiectivă a imparţialităţii constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naştere unor suspiciuni de lipsă de imparţialitate. Acest demers se bazează pe o abordare funcţională sau organică, ce priveşte în special ipoteza aceluiaşi magistrat care a exercitat funcţii succesive asupra aceluiaşi justiţiabil (Hotărârea din 5 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Kyprianou împotriva Ciprului, paragraful 121).17. Aplicând aceste principii la speţa de faţă, Curtea constată că, întrucât art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2008 stabileşte expres că cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează de aceeaşi instanţă, dar în alt complet, nu se poate susţine existenţa unei suspiciuni de lipsă de imparţialitate în soluţionarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei.18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vera Neamţu în Dosarul nr. 13.536/215/2013 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 iunie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean-----
EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteValer Dorneanu - judecătorToni Greblă - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorDaniel Marius Morar - judecătorMona-Maria Pivniceru - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorIoana Marilena Chiorean - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Vera Neamţu în Dosarul nr. 13.536/215/2013 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 63D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 13.536/215/2013, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia a fost ridicată de reclamanta petentă Vera Neamţu în cadrul soluţionării cererii de reexaminare formulate de aceasta împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare. În acest sens, arată că principiul potrivit căruia soluţia pronunţată de o instanţă poate fi atacată la o instanţă superioară, componentă a dreptului la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, rezidă în următoarele considerente: numărul superior de judecători în complet, judecători cu mai multă experienţă, apartenenţa la o instanţă diferită înlătură riscul ca judecătorii să îl protejeze pe judecătorul care a pronunţat hotărârea, prin neinfirmarea soluţiei sale. Or, art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 înfrânge principiul enunţat mai sus, întrucât stabileşte competenţa de soluţionare a unei căi de atac în sarcina aceleiaşi instanţe care a pronunţat-o, iar împrejurarea că totuşi se schimbă completul nu este de natură să satisfacă cerinţele art. 21 din Constituţie.6. Judecătoria Craiova - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât împrejurarea că judecarea cererii de reexaminare se face de judecătorii care îşi desfăşoară activitatea la aceeaşi instanţă ca şi colegii care au soluţionat cererea de acordare a ajutorului public judiciar nu este de natură să aducă atingere dreptului la apărare şi dreptului la o instanţă imparţială, prezumţia de imparţialitate şi independenţă a magistraţilor neputând fi înlăturată de existenţa unor raporturi de colegialitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 419/2012.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 s-a mai pronunţat în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare cu cele invocate în cauza de faţă. De exemplu, prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a constatat că, potrivit art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet. Curtea a mai arătat că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară.14. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul că aceştia lucrează la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat fondul cererii. Pe de altă parte, Curtea a reţinut că soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 16 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 18 februarie 2014.15. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.16. Curtea mai reţine că, referitor la imparţialitatea magistratului, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că imparţialitatea poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate subiectivă, şi un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa, ceea ce semnifică aşa-numita imparţialitate obiectivă (paragraful 30). Această definiţie este reluată şi în Hotărârea din 24 mai 1989, pronunţată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei, prin care Curtea de la Strasbourg arată că imparţialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară (paragraful 47). În schimb, aprecierea obiectivă a imparţialităţii constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naştere unor suspiciuni de lipsă de imparţialitate. Acest demers se bazează pe o abordare funcţională sau organică, ce priveşte în special ipoteza aceluiaşi magistrat care a exercitat funcţii succesive asupra aceluiaşi justiţiabil (Hotărârea din 5 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Kyprianou împotriva Ciprului, paragraful 121).17. Aplicând aceste principii la speţa de faţă, Curtea constată că, întrucât art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2008 stabileşte expres că cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează de aceeaşi instanţă, dar în alt complet, nu se poate susţine existenţa unei suspiciuni de lipsă de imparţialitate în soluţionarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei.18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vera Neamţu în Dosarul nr. 13.536/215/2013 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 iunie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean-----