HG 512 21/08/1998 - Portal Legislativ

HOTĂRÂRE nr. 512 din 21 august 1998cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 11 septembrie 1998

În temeiul dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată,Guvernul României hotărăşte: + Articolul 1Se aprobă Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. + Articolul 2Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 1.178/1996 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 27 noiembrie 1996.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemnează:---------------Ministrul finanţelor,Daniel Daianu + AnexăNORMEpentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată şi modificată prin Legea nr. 130/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare + Capitolul 1 Operaţiuni impozabileOrdonanţa:---------- + Articolul 2În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe, efectuate de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice, privind: a) livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale; Norme:------1.1. Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acţionează în numele acestora.Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societăţii comerciale.Gazele, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.1.2. Intrările şi ieşirile de produse constituite în rezerve de mobilizare nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată la toţi agenţii economici mandataţi în acest scop şi care sunt înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Produsele respective se supun taxei pe valoarea adăugată la scoaterea din regimul de mai sus şi la livrarea către alţi beneficiari.1.3. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silită intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată când debitorul este agent economic înregistrat la organul fiscal competent ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunurilor mobile predate prin executarea silită.Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executării silite, dacă debitorul este persoana fizica, persoana juridică neinregistrata la organul fiscal competent ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată, precum şi când bunurile în cauza sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată.1.4. Prin prestare de servicii impozabilă, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate desfăşurată de o persoană fizica sau juridică şi care nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile.Astfel de activităţi pot avea ca obiect: a) lucrări de construcţii-montaj; b) transport de persoane şi mărfuri; c) servicii de posta şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi televiziune; d) închiriere de bunuri; e) operaţiuni de leasing; f) locatie de gestiune; g) operaţiuni de intermediere sau de comision; h) reparaţii de orice natura; i) cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ; de titluri de participare; j) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări şi expertize; k) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare; l) organizarea de licitaţii; m) orice alta munca fizica sau intelectuală.Ordonanţa:---------- b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice;Norme:------1.5. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1.1 din prezentele norme.În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanţei, se cuprind: a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activităţi; b) terenurile; c) bunurile mobile care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi.Prevederile pct. 1.3 din prezentele norme se aplică şi în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silită.Ordonanţa:----------Sunt asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanţe, şi următoarele operaţiuni:2.1. vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data;2.2. preluarea de către agentul economic a unor bunuri în vederea folosirii, sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.Se exceptează de la prevederile de mai sus bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege.Norme:------1.6. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată preluarea de către agentul economic a unor bunuri din producţia proprie sau, după caz, achiziţionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în vederea folosirii sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.Se exceptează de la prevederile de mai sus bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege.Încadrarea în plafoanele în a căror limita pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă. Taxa pe valoarea adăugată aferentă depăşirii plafonului se include în decontul întocmit pentru luna în care agenţii economici au termen de depunere a bilanţului contabil anual.1.7. Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată produsele predate cultivatorilor scutiţi de taxa pe valoarea adăugată în temeiul art. 6 lit. A.d) din ordonanţa de către societăţile comerciale şi societăţile agricole care executa prestări de servicii pentru prelucrarea produselor vegetale, cu plata în natura, precum şi produsele predate membrilor săi de către societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, pentru terenurile aduse în folosinţă acestora.În situaţia în care una sau mai multe lucrări agricole ca: întreţinere, recoltare etc. se executa de către proprietarii terenurilor, iar întreaga producţie obţinută este reţinută de aceştia, partea de lucrări executată de societatea agricolă - arat, semanat etc. - se supune taxei pe valoarea adăugată.1.8. După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, repartizarea activului între asociaţi nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de deducere.1.9. În sensul prevederilor de mai sus, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor sau prestările de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate economică desfăşurată de persoane fizice şi juridice, cum sunt: a) regiile autonome; b) societăţile comerciale; c) societăţile agricole; d) unităţile cooperatiste; e) asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ; f) liber-profesioniştii autorizaţi, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative.Ordonanţa:---------- c) importul de bunuri şi servicii.Norme:------1.10. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra: a) bunurile introduse în ţara, direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoană fizica sau juridică, potrivit Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României; b) serviciile contractate de persoane juridice, care au sediul sau domiciliul stabil în România, cu prestatori care au sediul sau domiciliul în străinătate.Persoanele juridice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi persoanele fizice datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operaţiunile de mai sus. + Capitolul 2 Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoareaadăugatăOrdonanţa:---------- + Articolul 3Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de: a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social-filantropic; b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică; c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor; d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive.Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţi subordonate, pentru obţinerea de profit. Norme:------2.1. Se încadrează în prevederile art. 3 lit. d) din ordonanţa instituţiile publice ale căror cheltuieli curente şi de capital se asigura din fondurile prevăzute la cap. IV din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice.2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată: a) vânzările către populaţie a imobilelor sau părţilor de imobile aflate în proprietatea statului şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; închirierea de imobile sau părţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta; închirierea de spaţii, în scop de locuinta, în cămine, locuinţe de serviciu sau în alte spaţii cu destinaţia de locuinta, cu condiţia respectării prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere.Sumele aferente lucrărilor executate şi decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie, construite din fondurile statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populaţie a locuinţelor terminate; b) operaţiunile efectuate de unităţile care nu au calitatea de agent economic şi al căror venit este destinat autofinantarii potrivit Decretului nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activităţi ale instituţiilor de stat; c) operaţiunile efectuate de agenţii economici care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice, pentru încasările cuvenite bugetelor locale potrivit art. 42 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, republicată; d) valorificarea de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii, precum şi distribuirea de către acestea, contra cost, a formularelor tipizate comune pe economie, cu regim special de tipărire, inseriere şi numerotare, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora; e) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale, pentru activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, precum şi pentru activitatea de arbitraj comercial.2.3. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile rezultate dintr-o activitate economică desfăşurată de unităţile prevăzute la art. 3 din ordonanţa, cum sunt cele privind: a) activitatea comercială cu bunuri cumpărate sau realizate în unităţi proprii; b) activitatea hoteliera; c) alimentaţia publică; d) activitatea de turism; e) prestările de servicii.Pentru activităţile economice de natura celor de mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei - magazin, hotel, atelier, gospodărie-anexa - prin care se realizează operaţiunile respective şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă.Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe.2.4. Unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfăşoare activităţi cu caracter comercial intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia operaţiunilor al căror venit este destinat autofinantarii potrivit Decretului nr. 151/1975.2.5. Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public naţional cu specific deosebit şi Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii rezultate din prestările de servicii către terţi.Transferurile de la bugetul de stat sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizări, care depăşesc veniturile, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată şi nu se înscriu în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "IESIRI".Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate, se determina pe bază de pro rata calculată anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale -inclusiv cele din subvenţiile înregistrate în contul 741 "Venituri din subvenţii de exploatare" - prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.2.6. Prestările de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile judeţene, nu se supun taxei pe valoarea adăugată şi nu se înscriu în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "IESIRI".Lucrările privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi agenţi economici, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit ordonanţei.De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi alte lucrări şi servicii de gospodărie comunală, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu agenţi economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe bază de pro rata, determinata ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii, prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila, rezultată conform pro ratei, se include în preţurile şi în tarifele cu care se decontează lucrările executate consiliilor locale sau consiliilor judeţene.Pentru subunitatile înregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată, pro rata se determina ca raport între valoarea prestărilor de servicii către terţi şi valoarea totală a prestărilor de servicii, prevăzută în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli. + Capitolul 3 TeritorialitateaOrdonanţa:---------- + Articolul 4Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la intrarea acestora în ţara şi la înregistrarea declaraţiei vamale.Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.Norme:------3.1. Locul impozitării pentru serviciile utilizate în România se considera a fi locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice, iar în lipsa acestuia, acolo unde este situat domiciliul stabil al prestatorului, cu excepţia următoarelor servicii pentru care locul impozitării este:1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară3.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobile existente în România, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului - în ţara sau în străinătate. Acelaşi regim se aplică şi închirierii de bunuri imobile, operaţiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi agenţi economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare - studii, expertize, reparaţii şi alte prestări ale agenţilor imobiliari.2. Locul unde se prestează transportul de persoane şi de mărfuri3.3. Pentru activitatea de transport de persoane şi de mărfuri, locul impozitării este locul unde se efectuează transportul în funcţie de punctul de plecare şi de cel de sosire.3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii economice sau în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia 3.4. În această categorie se încadrează: a) închirierea de bunuri mobile corporale; b) operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale şi necorporale; c) cesiunile şi concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare; d) serviciile de publicitate; e) prestaţiile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte prestaţii similare; f) prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii; g) operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi de reasigurare; h) punerea la dispoziţie de personal; i) prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la lit. a)-h) de mai sus.4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv3.5. În această categorie se cuprind următoarele activităţi: a) culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi; b) prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea mărfurilor şi alte servicii similare; c) expertize privind bunurile mobile corporale; d) lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale.3.6. Pentru operaţiunile de mai sus se aplică regulile şi cotele de impozitare prevăzute de ordonanţa. + Capitolul 4 Operaţiuni scutiteOrdonanţa:---------- + Articolul 6Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara de: a) unităţile sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii, salvari şi altele, autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială; unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială în staţiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa şi tratament, prestate cumulat de către agenţii economici autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament;Norme:------4.1. Unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa socială sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate.Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare.Ordonanţa:---------- b) alin. 1. Unităţile şi instituţiile de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de învăţământ aprobat prin Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare;Norme:------4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sa desfăşoare activităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, reglementate de art. 15 alin. (5) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare.Ordonanţa:---------- b) alin. 2. Sunt scutite unităţile care desfăşoară, potrivit legii, activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare şi executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică sau ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare;Norme:------4.3. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A. b) alin. 2 din ordonanţa unităţile cărora li s-au atribuit spre execuţie programe, subprograme şi teme componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiuni cuprinse în acestea, în baza art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare.Unităţile care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt supuse taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile care nu se încadrează în prevederile alineatului precedent.Ordonanţa:---------- c) liber-profesioniştii autorizaţi, care îşi exercită activitatea în mod individual, precum şi persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative;Norme:------4.4. Prin liber-profesionisti autorizaţi, care îşi exercită activitatea în mod individual, se înţelege toţi acei liber-profesionisti, inclusiv membrii unor profesii liberale, cum ar fi: medicii, arhitecţii, avocaţii, notarii, care îşi exercită profesia în mod individual sau în forme de asociere care nu dau naştere unei persoane juridice.Ordonanţa:---------- d) gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile de tip privat ale acestora;Norme:------4.5. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A. d) din ordonanţa: a) livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale; b) livrările de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura.Ordonanţa:---------- g) societăţile de investiţii financiare, de intermediere financiară şi de valori mobiliare, cum sunt: acţiunile, obligaţiunile, titlurile şi înscrisurile de stat, precum şi alte instrumente financiare derivate;Norme:------4.6. Se încadrează în prevederile art. 6 lit. A. g) din ordonanţa: a) societăţile de investiţii financiare, pentru activitatea desfăşurată în baza Legii nr. 133/1996, pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare; b) fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii constituite ca instituţii de intermediere financiară, pentru activitatea desfăşurată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 24/1993 privind reglementarea constituirii şi funcţionarii fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiară, aprobată prin Legea nr. 83/1994; c) societăţile de valori mobiliare şi bursele de valori, pentru activitatea desfăşurată în baza Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, cu modificările ulterioare; d) transferul dreptului de proprietate, total sau parţial, asupra acţiunilor gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat, precum şi asupra acţiunilor sau părţilor sociale emise de o societate comercială, persoana juridică română, indiferent de forma de proprietate.Ordonanţa:---------- h) Banca Naţionala a României, pentru operaţiunile prevăzute la cap. III din Statutul Băncii Naţionale a României, aprobat prin Legea nr. 34/1991; societăţile bancare, pentru operaţiunile prevăzute la art. 15-24 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară;Norme:------4.7. Banca Naţionala a României este scutită de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile specifice, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României.Băncile, persoane juridice române, constituite ca societăţi comerciale sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru activităţile permise băncilor de Legea bancară nr. 58/1998, cu excepţia următoarelor operaţiuni: a) vânzările de imobile către salariaţi, cu excepţia celor construite şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; b) tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor; c) operaţiunile de leasing financiar; d) închirierea de casete de siguranţă; e) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte confectionate din acestea, pietre preţioase; f) prestările de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societăţile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţa, evaluări de patrimoniu, închirieri de spaţii, cazare etc.Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţile specifice autorizate, efectuate de: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privati - S.A. şi Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A.Ordonanţa:---------- i) societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activităţi;Norme:------4.8. Societăţile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare şi societăţile de reasigurare sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la asiguraţi.Despăgubirile acordate asiguraţilor includ şi taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- k) 3. activităţile de tipărire şi vânzare a timbrelor la valoarea declarata;Norme:------4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A. k) 3 din ordonanţa, operaţiunile de: a) tipărire a timbrelor; b) vânzare a timbrelor la valoarea declarata.Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colecţii la alte valori decât cele declarate.Ordonanţa:---------- k) 4. operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole, a impozitului pe veniturile din activitatea de taximetrie;Norme:------4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A. k) 4 din ordonanţa: a) operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 679/1991 privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public; b) operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe activitatea de taximetrie, reglementate de art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, care se referă la persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi la colaboratorii societăţilor comerciale, care desfăşoară în condiţiile legii activitate de taximetrie cu autoturisme proprii.Ordonanţa:---------- k) 5. editarea, tipărirea şi vânzarea de ziare, cu exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, destinate operaţiunilor de mai sus, exclusiv activitatea cu caracter de reclama şi publicitate; editarea, tipărirea şi vânzarea de cărţi şi reviste, exclusiv activitatea cu caracter de reclama şi publicitate; realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate; producţia de filme, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate;Norme:------4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A. k) 5 din ordonanţa: a) editarea şi tipărirea de către edituri şi tipografii de: ziare, cărţi, manuale şcolare, dictionare şi enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii; reviste, cu excepţia celor realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate. Nu se încadrează în prevederile de mai sus lucrările realizate de alţi agenţi economici care livreaza bunuri şi prestează servicii pentru edituri şi tipografii; b) vânzarea de ziare, cărţi, manuale şcolare, dictionare şi enciclopedii, cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, reviste, indiferent de modul de realizare: directa, prin intermediari, pe bază de abonament. Nu sunt scutite încasările pentru reclama şi publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate. Intermediarii sunt scutiţi de taxa pe valoarea adăugată numai dacă vânzarea se realizează la preţul stabilit de editor sau la preţul de achiziţie; c) programele de radio şi televiziune, altele decât cele de reclama şi publicitate, atât la unităţile care le realizează, cat şi la cele care le difuzează. Lucrările efectuate pentru recepţia programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată; d) producţia de filme realizate pe pelicula sau banda video, pentru a fi proiectate direct în sălile de spectacole sau difuzate la televiziune. Nu se încadrează în prevederile de mai sus: reproducerea filmelor şi benzilor video direct de pe original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de cinematografie.Ordonanţa:---------- k) 8. produsele şi serviciile prevăzute mai jos:1. combustibili pentru consum casnic: lemne de foc, cărbuni, combustibil tip M, tip P şi lichid uşor pentru calorifer, gaz petrolier lichefiat şi gaze naturale;2. energie electrica pentru consum casnic;3. energie termica pentru consum casnic;4. apa şi canalizare;5. transportul fluvial al localnicilor în Delta şi pe relaţiile Orşova-Moldova Noua, Brăila-Hârşova, Galaţi-Grindu. Produsele şi serviciile prevăzute la pct. 1-4 sunt scutite de plată taxei pe valoarea adăugată la agenţii economici din reţeaua de desfacere, de distribuire şi de prestare către populaţie, la aşezămintele de creştere şi de ocrotire a copiilor, la căminele de bătrâni şi de pensionari, iar aceştia îşi vor exercita, pentru aceste livrări şi prestări de servicii, dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor de bunuri şi prestărilor de servicii destinate operaţiunilor menţionate mai sus.Norme:------4.12. Se încadrează în prevederile de mai sus numai agenţii economici care desfac, distribuie bunuri sau, după caz, prestează servicii către populaţie, aşezăminte de creştere şi de ocrotire a copiilor, cămine de bătrâni şi de pensionari prin unităţi sau subunitati proprii şi care justifica destinaţia produselor şi serviciilor în scopurile prevăzute la art. 6 lit. A. k) 8 din ordonanţa prin documente procurate şi întocmite potrivit reglementărilor în vigoare. Desfacerea, distribuirea bunurilor sau, după caz, prestarea serviciilor respective către alţi agenţi economici se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele legale.Ordonanţa:---------- k) 10. activităţile agenţilor economici, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile unei activităţi economice desfăşurate de asociaţiile, organizaţiile, instituţiile publice şi alte persoane juridice prevăzute la art. 3 din prezenta ordonanţă, cu o cifra de afaceri declarata organului fiscal competent sau, după caz, realizată, de până la 50 milioane lei anual.În situaţia realizării unei cifre de afaceri superioare plafonului de mai sus, agenţii economici şi celelalte persoane juridice prevăzute la alineatul precedent devin plătitoare de taxa pe valoarea adăugată în condiţii şi la termene stabilite prin hotărâre a Guvernului.După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, agenţii economici şi celelalte persoane juridice nu mai beneficiază de scutire, chiar dacă ulterior realizează o cifra de afaceri inferioară plafonului de mai sus.Norme:------4.13. În situaţia în care unităţile scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A din ordonanţa, realizează şi operaţiuni impozabile, obtinand din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, sunt obligate să depună cererea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, iar organele fiscale vor proceda conform prevederilor pct. 11.3 din prezentele norme.Se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura unităţilor respective prin care se realizează operaţiunile impozabile şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe. + Capitolul 5 Operaţiuni impozabile prin opţiuneOrdonanţa:---------- + Articolul 7Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin organele sale fiscale şi se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu luna următoare datei aprobării.Norme:------5.1. Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor, prin organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, pe bază de cerere şi justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte activităţi specifice sau produse scutite de taxa pe valoarea adăugată.Cererile de opţiune pentru o parte a activităţii desfăşurate de agenţii economici, care se încadrează în prevederile art. 2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate, se aproba de către organele fiscale numai în condiţiile organizării distincte a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă.Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adăugată şi se prelungeşte, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei iniţiale agentul economic plătitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate. + Capitolul 6 Plătitorii taxei pe valoarea adăugatăOrdonanţa:---------- + Articolul 8Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat, potrivit prezentei ordonanţe, se plăteşte de către:- agenţii economici înregistraţi la organele fiscale competente ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobiliare şi prestările de servicii supuse taxei pe valoarea adăugată în cotele prevăzute la art. 17 lit. A şi B din prezenta ordonanţă;- titularii operaţiunilor de import de bunuri, direct, prin comisionari în vama sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import;- persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;- persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, pentru bunurile din import închiriate, inclusiv pe bază de contracte de leasing, precum şi pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, referitoare la: cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete de mărci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare; prestaţii de publicitate; prestaţiile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte prestaţii similare; prelucrare de date şi furnizare de informaţii; operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi de reasigurare; punerea la dispoziţie de personal.În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce-i revin conform prevederilor prezentei ordonanţe.Norme:------6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere, depusa de persoana străină la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.Cererea trebuie însoţită de: a) declaraţia de începere a activităţii, care să cuprindă: data, volumul şi natura activităţii pe care o va exercita în România; b) copia de pe actul de constituire în străinătate a persoanei juridice respective; c) acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora.Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfăşurate de persoana străină în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.Reprezentantul fiscal propus trebuie să prezinte o solvabilitate suficienta, care să îi permită îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de ordonanţa şi de normele de aplicare a acesteia pentru activitatea sa şi a persoanei străine pe care o reprezintă.Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei străine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face prin Direcţia generală de tehnologia informatiei financiare din Ministerul Finanţelor.În cazul respingerii cererii, decizia se comunică ambelor părţi, cu precizarea motivului refuzului.Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana străină, atâta timp cat durează mandatul sau.Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat, printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată, pe care îl va depune în aceasta calitate, şi sa propună o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat este ca urmare a încetării activităţii persoanei străine.În cazul în care persoana străină îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai după ce persoana străină a întocmit toate formalităţile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal.După încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta, reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevăzute de lege.Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent să efectueze, într-un termen de până la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de către organul fiscal, sub rezerva ca acesta rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacă acestea rezultă din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana străină ori alte persoane.Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată, aferentă operaţiunilor efectuate în România de către persoana străină, sunt cele prevăzute de legislaţia română pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România, cu următoarele derogări referitoare la:A) Modul de întocmire a facturilorPersoana străină transmite reprezentantului fiscal factura destinată clientului sau, fără a indica în această sumă taxei datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva.Reprezentantul fiscal emite factura fiscală potrivit reglementărilor în vigoare în România, cu următoarele date: a) datele de identificare, adresa şi calitatea de reprezentant fiscal; b) data emiterii; c) numărul de cod fiscal românesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei străine; d) numărul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operaţiunilor efectuate de către persoana străină; e) suma taxei pe valoarea adăugată colectata; f) alte date prevăzute de modelul de factura fiscală şi care nu se regăsesc în factura originala emisă de persoana străină.Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreună cu factura originala emisă de persoana străină.B) Întocmirea şi depunerea decontului de taxa pe valoarea adăugatăDecontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă.În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane străine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana străină pe care o reprezintă.Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu sediul în România.C) Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana străină, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-20 din ordonanţa.Pentru exercitarea dreptului de deducere, reprezentantul fiscal trebuie, de regula, să deţină documentele originale prevăzute de reglementările de mai sus.Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) persoana străină justifica organului fiscal obligaţia legală, impusa de ţara unde aceasta este stabilită, de a deţine facturi originale la sediul societăţii străine; b) fotocopiile să aibă menţiunea pusă de societatea străină şi să fie certificate de aceasta ca sunt conforme cu originalul; c) persoana străină să prezinte atestarea organului fiscal din străinătate ca aceasta deţine documentele originale care sunt evidentiate în contabilitate; d) persoana străină trebuie să se angajeze, în scris, ca va pune, temporar, facturile originale la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.6.2. Nu au obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele străine care realizează următoarele operaţiuni: a) prestări de servicii contractate cu agenţi economici cu sediul în România, pentru care locul impozitării se situeaza în România potrivit criteriilor stabilite la cap. IV din prezentele norme; b) operaţiuni cu caracter ocazional, reprezentând revânzarea în ţara de bunuri pe care persoana străină le-a cumpărat sau importat; c) livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate în ţara, dar supuse cotei zero sau scutite de taxa pe valoarea adăugată.6.3. Societăţile comerciale care cedează o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adăugată vor determina suma cuvenită partenerului extern prin aplicarea cotei prevăzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. + Capitolul 7 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugatăOrdonanţa:---------- + Articolul 10- alin. 1 -Obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare şi prestării serviciilor.Norme:------7.1. Produsele livrate şi serviciile prestate până la data de 31 ianuarie 1998, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese-verbale de recepţie sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat până la data de mai sus, vor fi facturate potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.Ordonanţa:----------- alin. 2 -Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii cu plata în rate, precum şi pentru cele care dau naştere la decontări sau încasări succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.Norme:------7.2. Sumele rămase de încasat la data de 31 ianuarie 1998 pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele existente la data prevăzută pentru plata ratelor.Ordonanţa:---------- + Articolul 11Pentru operaţiunile prevăzute mai jos, obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la: a) data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri, sau la data recepţiei de către beneficiari, pentru serviciile din import;Norme:------7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data prevăzută în Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.Bunurile din import introduse în ţara în regim de leasing începând cu data de 1 iulie 1993 se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare, sumelor şi termenelor de plată prevăzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing.În cazul în care la expirarea perioadei de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru suma negociata de părţi în plus faţă de suma prevăzută în contractul de leasing.Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în ţara în regim de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. La expirarea perioadei de leasing se aplică prevederile alin. 3 de mai sus.7.4. Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza Hotărârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificările ulterioare, de către agenţii economici cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi de materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel: a) la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmească declaraţia vamală de import, sa plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă şi, în mod corespunzător, să-şi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare; b) bunurile din import predate producătorilor în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus taxa pe valoarea adăugată; c) produsele realizate de unităţile producătoare, livrate unităţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se factureaza la preţurile negociate plus taxa pe valoarea adăugată.Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, aferente operaţiunilor prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus ia naştere atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrării produselor la export.Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu următoarele documente: a) licenta de operaţiune; b) contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producătorii interni, din care să rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice; c) documentele prevăzute la cap. IX pct. 9.11 din prezentele norme.7.5. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.Ordonanţa:---------- + Articolul 12Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului, la o anumită data, plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia naştere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioară faptului generator, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, care se efectuează continuu, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura sau alt document legal, pe bază de cerere aprobată de organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, în condiţii aprobate prin hotărâre a Guvernului.Norme:------7.6. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator, atunci când: a) factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru: plata importurilor şi a datoriei vamale stabilită potrivit legii; realizarea producţiei destinate exportului; efectuarea de plati în contul clientului; activitatea de intermediere în turism; livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.7.7. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de agenţii economici care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale - B.I.R.D., B.E.R.D. etc. - statului român sau garantate de acesta ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări.7.8. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la livrarea imobilelor, în condiţiile următoare: a) lucrările imobiliare să aibă caracter deosebit şi să fie executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva; b) lucrările imobiliare la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depăşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar.Opţiunea se aproba de către organul fiscal la care agentul economic este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile de mai sus.Aprobarea opţiunii se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.După obţinerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 12 din ordonanţa.Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primită. În aceasta situaţie, el are obligaţia sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor, ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.7.10. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii cu plata în rate, precum şi celor care dau naştere la decontări sau încasări succesive ia naştere la data prevăzută pentru plata ratelor sau, după caz, la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau încasarea. + Capitolul 8 Baza de impozitareOrdonanţa:---------- + Articolul 13Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.Baza de impozitare este determinata de: a) preţurile negociate între vânzător şi cumpărător, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale; b) tarifele negociate pentru prestările de servicii; c) suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri, pentru operaţiunile de intermediere; d) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agenţii economici pentru folosinţă proprie ori predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane; e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile şi serviciile din import; f) preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinţă proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice; g) preţurile vânzărilor efectuate din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie.Norme:------8.1. Ca regula generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite ori care urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.8.2. În cazul plăţii în natura, valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii cu plata în devize furnizorul sau, după caz, prestatorul este obligat sa emita concomitent factura atât în devize, cat şi în lei.Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare, în vigoare la data încasării facturii, faţă de cel utilizat la data facturarii.Furnizorul este obligat sa emita factura fiscală, în negru pentru sumele încasate suplimentar sau, după caz, în roşu pentru sumele de scăzut.8.4. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau la prestarea serviciilor ori, după caz, la întocmirea documentelor prin care se constituie aportul la capitalul social, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.8.5. Agenţii economici care au câştigat licitaţii pentru realizarea unor obiective finanţate din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta determina baza de impozitare în condiţiile stabilite prin contractele încheiate.8.6. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina după cum urmează: a) suma obţinută din vânzarea bunurilor încredinţate de agenţii economici pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredinţate vândute, agenţii economici respectivi sunt obligaţi sa emita facturi conţinând elementele prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa, cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea; b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând persoanelor fizice neinregistrate ca agenţi economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare ori scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism, baza de impozitare se determina la prestarea efectivă a serviciilor şi se stabileşte ca diferenţa între preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi de alţi prestatori care executa material serviciile utilizate de client.Din taxa calculată pe baza cotei de 18,033% sau, după caz, de 9,909%, aplicată asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor de mai sus, se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.Agenţii economici care prestează serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate - mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc. - determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.Agenţii economici care prestează atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.8.8. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, astfel: a) corespunzător comisionului încasat, când împrumutul este restituit la termen; b) corespunzător valorii obţinute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului; c) corespunzător preţului de piaţa, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 2 alin. 2.2 din ordonanţa.8.9. Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenită prin contractul încheiat de părţi. 8.10. Echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, suportat parţial de salariaţi, se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este suportată de salariaţi, iar exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.8.11. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării mărfurilor sau prestării serviciilor din ţara sau din import, toate sumele percepute ulterior se impozitează separat în condiţiile prevăzute de ordonanţa.Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.8.12. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1, precum şi ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 20/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 164/1997, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul preţurilor cu ridicată şi al preţurilor cu amănuntul pentru carburanţii auto livraţi la intern, fără să între în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.Pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul, societăţile comerciale care comercializează carburanţi auto vor deduce din preţul cu amănuntul suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, facturată de furnizor sau achitată la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul se înmulţeşte cu cota normală de T.V.A., recalculata, şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.În situaţia în care aprovizionarea cu carburanţi auto se face de la mai mulţi producători la preţuri diferite, se va proceda după cum urmează:- se determina, pe fiecare tip de produs, un preţ mediu de aprovizionare, calculat pe baza preţurilor de achiziţie fără contribuţia la Fondul special al drumurilor publice din luna anterioară;- se determina contribuţia medie pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice prin aplicarea cotei de 25% la preţul mediu de aprovizionare, calculat pe tip de produs;- se scade din preţul de vânzare cu amănuntul contribuţia medie la Fondul special al drumurilor publice. Rezultatul se înmulţeşte cu cota normală de T.V.A., recalculata, şi se obţine taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de vânzare cu amănuntul pe fiecare tip de produs.Contribuţia medie lunară pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica şi pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice emise pe tip de produs şi destinate achiziţionării de carburanţi auto. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bonurilor valorice este exigibilă în luna emiterii acestora.Societăţile comerciale care comercializează carburanţi auto au obligaţia să evidenţieze distinct pe documentele legale de vânzare suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice.Ordonanţa:---------- + Articolul 14Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele: a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele date după facturarea bunurilor sau a serviciilor; bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate;Norme:------8.13. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de preţ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului; b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare; c) să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale.Ordonanţa:---------- b) penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;Norme:------8.14. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalităţile sunt percepute peste preţurile şi tarifele negociate.Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate.Ordonanţa:---------- d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;Norme:------8.15. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor achitate de furnizor sau de prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia se face numai de către clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective.Ordonanţa:---------- f) sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi care sunt destinate finanţării investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţării stocurilor de produse cu destinaţie specială.Norme:------8.16. Sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi care sunt destinate finanţării obiectivelor proprii de investiţii nu se cuprind în baza de impozitare.Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanţa.Cu sumele deduse, potrivit legii, este obligatorie reîntregirea disponibilităţilor pentru investiţii. În cursul anului financiar sumele respective pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.La încheierea exerciţiului financiar sumele deduse şi neutilizate, potrivit alineatului precedent, se virează la bugetul de stat în conturile şi la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şi financiar-contabil emise de Ministerul Finanţelor.Ordonanţa:---------- + Articolul 15În cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în documente similare, suma impozabilă va fi redusă corespunzător. În acelaşi mod se procedează şi în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa.Norme:------8.17. Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau la prestatori, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanţa, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligaţii: a) sa înregistreze în jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor şi taxa pe valoarea adăugată, corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile făcute; b) să solicite şi sa urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanţa.8.18. Ambalajele care circulă prin facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.Ambalajele de circulaţie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare.În condiţiile în care clienţii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului prevăzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depuse acestora fără facturare şi fără taxa pe valoarea adăugată la livrare.Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor factura şi supune taxei pe valoarea adăugată la livrare cantităţile de ambalaje date în garanţie clienţilor şi scoase din uz de aceştia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în relaţiile cu agenţii economici neplatitori de taxa pe valoarea adăugată la livrare. + Capitolul 9 Cotele de impozitareOrdonanţa:---------- + Articolul 17În România se aplică următoarele cote:A. Cota de 22% pentru operaţiunile privind livrările de bunuri, transferurile imobiliare şi prestările de servicii, din ţara şi din import, cu excepţia celor prevăzute la lit. B şi C.Norme:------9.1. Cota de 22% se aplică asupra operaţiunilor privind: A. Livrările de bunuri mobile şi imobile, efectuate de către agenţii economici înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor supuse cotei reduse de 11% şi a celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.Aceeaşi cota se aplică şi vânzărilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România.B. Importul de bunuri mobile, precum şi vânzarea acestora către beneficiari, în condiţiile prevăzute la lit. A de mai sus. C. Prestările de servicii pentru care locul impozitării, stabilit conform prevederilor cap. IV din prezentele norme, este situat în România, cu excepţia celor supuse cotei reduse de 11% şi a celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:----------B. Cota redusă de 11% pentru: a) carne comestibila de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, vândute în stare proaspăta, preparate şi conserve;Norme:------9.2. Produsele necomestibile provenite de la animale şi păsări domestice - piei, par, fulgi, pene, puf, coarne etc. şi altele asemenea - preparatele şi semipreparatele culinare, precum şi conservele de carne cu legume sunt supuse cotei de 22% taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- b) peste şi produse comestibile din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre;Norme:------9.3. Preparatele şi semipreparatele culinare sunt supuse cotei de 22% taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- f) făina;Norme:------9.4. Se supune cotei de 11% taxa pe valoarea adăugată făina de grâu, de secara şi de orez.Făina destinată nutreturilor pentru animale este supusă cotei de 22% taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- g) medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare;Norme:------9.5. Sunt supuse cotei de 11% taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 17 lit. B. g) din ordonanţa: a) medicamentele şi produsele biologice de uz uman, prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii; b) medicamentele de uz veterinar prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; c) substantele farmaceutice livrate sub forma de pulberi, granule, soluţii sau alte forme de aceasta natura şi care urmează să fie transformate în medicamente de către unităţile producătoare; d) plantele medicinale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei; e) aparatura de tehnica medicală; f) alte bunuri, destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, cum sunt: instrumente şi dispozitive medicale care au fost autorizate de Ministerul Sănătăţii sau, după caz, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; ceruri dentare sau compozitii pentru amprente dentare; alte compozitii pentru utilizare în stomatologie, pe bază de ipsos; aliaje pe bază de aur, argint şi paladiu, folosite exclusiv în stomatologie; plăci şi filme fotografice pentru folosinţă medicală, dentara sau veterinara; alcool sanitar; oxid de aluminiu pentru sablator, utilizat în laboratoarele de tehnica dentara; vata, tifon, bandaje şi articole similare - pansamente, plasturi, cataplasme etc. -, impregnate sau acoperite cu substanţe farmaceutice ori condiţionate pentru vânzarea în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare; coloranti pentru ceramica dentara; cimenturi de rasini acrilice pentru uz stomatologic; materiale de lustruit pentru lucrări dentare; dezinfectanti; reactivi compuşi de diagnostic sau de laborator; ceramica dentara; furtun de cauciuc cu racord Borden sau Midwest pentru turbine dentare; manusi chirurgicale; articole de uz medical, chirurgical; masti pentru chirurgie; cipici pentru chirurgie; bonete chirurgicale; manusi şi sorturi de radiologie; creuzete pentru laboratoarele de tehnica dentara, cu un conţinut în greutate de peste 50% de grafit sau de alte forme de carbon ori de un amestec din aceste produse; sticlă de laborator, sanitară sau farmaceutica, chiar gradata sau calibrata; compresoare pentru uz stomatologic; pompe de vid pentru cuptoarele de prelucrat ceramica dentara; sterilizatoare medico-chirurgicale; aparate de crioconservare a materialului biologic; instalaţii de liofilizare; centrifuge de tipul celor utilizate în laboratoare; aparate pentru filtrarea sau purificarea aerului şi părţi ale acestora; sablator pentru laborator de tehnica dentara; micromotor pentru unit dentar şi pentru laborator de tehnica dentara; cuptor pentru lucrări de tehnica dentara; ambulante dotate corespunzător pentru a asigura transportul pacientilor şi pentru a asigura asistenţa medicală pe timpul transportului; vehicule autoradiologice, chirurgicale, care dentare; lentile de contact; lentile corectoare pentru ochelari; rame şi monturi de ochelari; ochelari de corectie; termometre medicale şi veterinare; aparate de electroforeza; spectrometre, spectrofotometre şi spectrografe, care folosesc radiatii optice - UV, vizibile, IR; fotometre pentru determinarea hemoglobinei şi glucozei în sânge; analizator pH; microtoame.Sunt supuse cotei de 11% taxa pe valoarea adăugată numai acele produse care au fost omologate în scopurile prevăzute la pct. 9.5 lit. f) din prezentele norme, care sunt destinate folosirii exclusiv în scopurile respective. Produsele care se livreaza atât în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, cat şi în alte scopuri, de exemplu: reactivi, mobilier, mijloace de transport, aparate electrice şi alte bunuri de uz gospodăresc sunt supuse cotei de 22% taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- h) proteze, produse ortopedice;Norme:------9.6. Se încadrează în prevederile art. 17 lit. B. h) din ordonanţa: a) fotolii rulante şi alte vehicule similare pentru invalizi, chiar cu motor sau cu alte mecanisme de propulsie; părţi şi accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi; b) articole şi aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi bandajele medico-chirurgicale şi carjele; atele, gutiere şi alte articole şi aparate pentru fracturi; articole şi aparate de proteza; aparate pentru facilitarea auzului la surzi şi alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unei deficiente sau infirmităţi.Ordonanţa:---------- k) uniforme pentru copiii din învăţământul preşcolar şi primar;Norme:------9.7. Se încadrează în prevederile art. 17 lit. B. k) din ordonanţa: a) costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete, cu dimensiuni până la măsura 36; b) camasi şi bluze, cu dimensiuni până la măsura 34; c) obiecte de acoperit capul.Ordonanţa:---------- l) articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii sub un an;Norme:------9.8. În prevederile art. 17 lit. B.l) din ordonanţa se încadrează: a) scutece, inclusiv absorbante, pentru copii cu greutatea maxima de 10 kg; îmbrăcăminte din tesaturi şi din tricot, gama de marimi 0-24 sau cu o înălţime a corpului care nu depăşeşte 86 cm - pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozeni, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, pijamale, sarafane, fulare, manusi; ciorapi, sosete, mărimea maxima 12; b) articole de încălţăminte, mărimea maxima 14,5 - ghetute, sandale, papuci, botosei.Ordonanţa:---------- n) lucrări agricole;Norme:------9.9. Se încadrează în prevederile art. 17 lit. B. n) din ordonanţa lucrările agricole, cum sunt: arat, grapat, discuit, tavalugit, semanat, erbicidat, fertilizat, prasit, săpat, recoltat, balotat, transportul produselor de la locul de recoltare până la primul loc de depozitare.Ordonanţa:---------- r) pâine, grâu de consum şi pentru seminţe.Norme:------9.10. La poziţia pâine - formate diferite: rotund, lung, oval, semiluna, la forma, feliata etc. - se încadrează: pâine alba, semialba, neagra şi integrală simpla sau cu adaosuri (cartofi, amelioratori, diverse materii prime cu rol de imbogatire a valorii nutritive); pâine de casa; franzele; lipii; baghete; pâine impletita; pâine tradiţionala; pâine tip pesmet; pâine cu specific local; pâine dietetica; pâine fără sare; pâine şi chifle graham; pâine din amestecuri de făina, tarate etc.; pâine cu fibra alimentara; pâine de secara.La poziţia grâu de consum nu se încadrează graul destinat producerii nutreturilor pentru animale, care este supus cotei de 22% taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:----------C. Cota zero pentru: a) exportul de bunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenţi economici cu sediul în România;Norme:------Se considera export livrările de bunuri efectuate de agenţii economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale pentru export.Cota zero se aplică şi pentru transportul şi prestările accesorii transportului mărfurilor, materialelor şi altor bunuri introduse în zonele libere, cu respectarea condiţiilor prevăzute în Codul vamal al României.Justificarea realităţii exportului de bunuri se face cu:9.11. Pentru exportul realizat de unităţile care acţionează în nume propriu: a) factura externa; b) declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale; c) documentele de transport internaţional.9.12. Pentru exportul realizat prin comisionari: copia de pe factura externa, de pe declaraţia vamală de export pe care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate.9.13. Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate: a) documentul de transport internaţional în original având confirmarea destinatarului privind recepţia mărfii; b) poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare.9.14. Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor: a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare; b) documentele prezentate de exportatori, din care să rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.9.15. Pentru transportul în zonele libere şi prestările accesorii acestuia: a) contractul încheiat cu beneficiarul transportului; b) copia de pe declaraţia vamală de export, vizata de organul vamal.În cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile de mai sus, prestatorii factureaza serviciile aplicând cota de 22%, urmând ca exportatorii să aplice prevederile art. 18-21 din ordonanţa.Ordonanţa:---------- b) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat prin curse regulate de agenţii economici autorizaţi, precum şi prestările de servicii legate direct de acesta;Norme:------9.16. Transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat prin curse regulate de agenţii economici autorizaţi cu sediul în România, cu excepţia celui pentru agenţii economici care intermediaza activitatea de turism internaţional, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7 din prezentele norme.Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane, efectuat prin curse regulate.Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane, efectuat prin curse regulate, se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore.Justificarea realităţii transportului internaţional auto de persoane se face pe baza următoarelor documente: a) licenta de transport; b) licenta de execuţie pentru curse regulate de călători; c) caietul de sarcini; d) foaia de parcurs, scrisoarea de transport şi alte documente oficiale, din care să rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara; e) documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, de masa etc. din străinătate.Ordonanţa:---------- f) livrările de bunuri destinate utilizării sau incorporarii în nave şi în aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri;Norme:------9.17. Bunurile destinate utilizării şi incorporarii în nave şi în aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internaţional, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României.Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor de provenienţă străină, destinate potrivit alineatului precedent, care au fost legal importate anterior, se plăteşte în momentul efectuării formalităţilor vamale de import, urmând a fi dedusă ulterior, potrivit legii.Ordonanţa:---------- i) alte prestări de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate, în condiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;Norme:------9.18. Sunt supuse cotei zero, potrivit art. 17 lit. C. i) din ordonanţa: a) prestările de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul impozitării se situeaza în străinătate potrivit criteriilor stabilite la cap. III din prezentele norme; b) serviciile prestate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate şi a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vama aferentă bunurilor din import; c) serviciile prestate, în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie; d) serviciile prestate de agenţii economici cu sediul în România, constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piaţa, asistenţa de specialitate, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate.Justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit. a)-c) de mai sus se face cu: contractele încheiate cu partenerii externi sau, după caz, comanda acestora; factura externa; dovada încasării facturii externe sau, după caz, a introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară.Cotele de 22% şi 11% recalculate9.19. Cotele prevăzute la art. 17 lit. A şi B din ordonanţa se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.Pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amănuntul - magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii directe cu populaţia -, precum şi pentru unele prestări de servicii - transport, posta, telefon, telegraf etc. - preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.În aceste condiţii, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate asupra sumei obţinute din vânzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective, astfel: - (22 : 122) x 100 = 18,033 pentru operaţiunile supuse cotei de 22%;- (11 : 111) x 100 = 9,909 pentru operaţiunile supuse cotei de 11%.Acelaşi regim se aplică şi pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor vândute pe bază de licitaţie, pe bază de evaluare sau expertiza, precum şi pentru alte situaţii în care în documentele legale nu se specifică în mod expres cuantumul taxei pe valoarea adăugată. + Capitolul 10 Regimul deducerilorOrdonanţa:---------- + Articolul 18Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de: a) operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată conform art. 17 din prezenta ordonanţă; b) bunuri şi servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere; c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute în legi, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea.Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit prevederilor de mai sus.Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, pe bază de deconturi ale plătitorilor.Norme:------10.1. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanţa cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producţie, de investiţii sau, după caz, de circulaţie.10.2. Prestatorii de servicii de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa.10.3. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vânzărilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa, agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor, potrivit legii.10.4. Taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii cu plata în rate, precum şi pentru cele care dau naştere la decontări sau încasări succesive este deductibilă la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.10.5. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, referitoare la: a) bunuri şi servicii achiziţionate de agenţii economici care nu sunt înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată; b) bunuri şi servicii destinate realizării de operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere; c) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau de prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia potrivit pct. 8.14 din prezentele norme; d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele, efectuate pentru agenţii economici care desfăşoară activitate de intermediere în turism; e) alte cheltuieli care nu au legătură directa şi exclusiva cu activitatea economică, cum ar fi cele de divertisment sau de spectacole; f) băuturi alcoolice şi produse din tutun, destinate acţiunilor de protocol; g) alte bunuri şi servicii destinate acţiunilor prevăzute la art. 18 lit. c) din ordonanţa, realizate peste plafoanele şi destinatiile prevăzute în legi; h) bunuri şi servicii aprovizionate pe bază de documente, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa şi de Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora; i) bunurile lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, constatate, la preluare, peste normele legale, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic.10.6. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.10.7. Taxa pe valoarea adăugată, aferentă materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care agenţii economici au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi celor destinate realizării produselor şi serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica în sensul trecerii de la scutire la impozitare, se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanţa.Ordonanţa:---------- + Articolul 19Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, agenţii economici sunt obligaţi: a) să justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei; b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisă într-o factura sau în alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.Norme:------10.8. Pentru exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi:A. Sa justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.Documentele legale sunt: a) factura fiscală, chitanţa fiscală sau, după caz, bonul de comanda-chitanţa, aprobate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, pentru bunurile şi serviciile cumpărate de la furnizorii din ţara; b) declaraţia vamală de import sau actul constatator al organelor vamale; pentru importurile efectuate prin comisionari, taxa pe valoarea adăugată, înscrisă în declaraţia vamală de import sau în actul constatator, se deduce numai de către unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective transmise în copie certificată de comisionari; c) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adăugată de către agentul economic, pentru operaţiunile prevăzute la pct. 3.4 din prezentele norme; d) documentele specifice privind activitatea financiară şi contabila, aprobate conform Hotărârii Guvernului nr. 831/1997.Documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii care nu sunt legate direct şi exclusiv de activitatea agentului economic, precum şi cele destinate folosirii în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.În condiţiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate iniţial pentru nevoile agentului economic, se aplică prevederile pct. 1.6 din prezentele norme.10.9. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în documentele pentru cumpărări se determina în funcţie de data facturii, a chitanţei fiscale sau a altui document legal dacă acestea s-au primit până la data depunerii decontului taxei pe valoarea adăugată.Documentele primite după data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.Ordonanţa:---------- + Articolul 20Agenţii economici care folosesc, pentru nevoile firmei, bunuri şi servicii achiziţionate au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă sunt destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.În situaţia în care realizează atât operaţiuni prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă, cat şi alte operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 18 din prezenta ordonanţă.Norme:------10.10. În jurnalul pentru cumpărări se înscriu toate documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent de destinaţia lor, pentru realizarea de operaţiuni impozabile sau de operaţiuni scutite.10.11. Agenţii economici care realizează produse supuse taxei pe valoarea adăugată utilizând metale preţioase achiziţionate prin Banca Naţionala a României îşi exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în "Actul de vânzare" emis de aceasta.În condiţiile în care în "Actul de vânzare" nu apare înscrisă valoarea taxei pe valoarea adăugată, baza de impozitare pentru produsele obţinute din prelucrarea metalelor preţioase se determina ca diferenţa între preţul facturat beneficiarilor şi preţul de cumpărare al metalului pretios.10.12. În situaţia în care un agent economic sau, după caz, o subunitate înregistrată ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanţa, în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere.Gradul de participare a bunurilor şi serviciilor la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina pe bază de pro rata rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate.Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă, determinata pe bază de pro rata se efectuează la finele anului şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată, întocmit pentru luna decembrie.La cererea justificată a agenţilor economici, organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinata lunar în funcţie de realizarile efective înscrise în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rubrica "IE┐IRI".În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei. Agenţii economici cărora li s-a aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuală la cea lunară au obligaţia recalcularii taxei pe valoarea adăugată deductibilă, înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcţie de pro rata lunară efectiv realizată.În situaţia în care pro rata nu asigura determinarea corecta a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanţa, organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.Aprobarea se da la cererea justificată a agentului economic în cauza.10.13. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit prevederilor de mai sus de către agenţii economici care realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni scutite fără drept de deducere, se recalculează la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevăzute la art. 20 din ordonanţa. Pentru obiectivele de investiţii sistate taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreună cu majorările de întârziere calculate de la data exercitării dreptului de deducere.10.14. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor lipsa sau depreciate calitativ, constatate după înregistrarea bunurilor în gestiune pe bază de inventariere, dedusă potrivit legii, nu se recalculează.Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, imputabile, precum şi pentru bunurile lipsa, constatate pe bază de inventar, peste normele legale, neimputabile, se datorează taxa pe valoarea adăugată în vigoare la data constatării.Operaţiunile se reflecta în contabilitate, conform normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare.Pentru bunurile depreciate calitativ, distruse ca urmare a unor calamitati sau a altor cauze de forta majoră, taxa pe valoarea adăugată dedusă, potrivit legii, nu se recalculează; se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru sumele încasate de la societăţile de asigurare.Ordonanţa:---------- + Articolul 23Rambursarea diferenţei de taxa, prevăzută la art. 21 lit. b), se efectuează la cerere, pe baza documentaţiei stabilite de Ministerul Finanţelor şi a verificărilor efectuate de către organele fiscale teritoriale, la termenele stabilite prin hotărâre a Guvernului, diferenţiate în funcţie de natura operaţiunilor şi de suma minima de rambursat.Norme:------10.15. Termenele de regularizare cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa sunt următoarele:A. Taxa datorată bugetului de stat, stabilită pe bază de deconturi ale plătitorilor, se achită până la data de 25 a lunii următoare.B. Diferenţa rezultată potrivit art. 21 lit. b) din ordonanţa se rambursează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare şi a documentaţiei justificative la organul fiscal competent.Nu beneficiază de rambursare în termenul de mai sus agenţii economici care nu au achitat facturile furnizorilor din care rezultă taxa pe valoarea adăugată deductibilă, solicitate la rambursare. 10.16. Sumele sub 10.000.000 lei nu se rambursează, urmând a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare, cu excepţia cazurilor de inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului şi comunicată organului fiscal.10.17. După întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva, verificata şi confirmată de organul fiscal, nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea. Sumele prevăzute în decontul lunii precedente pentru care nu s-a primit, până la data depunerii decontului lunii următoare, confirmarea sau aprobarea rambursarii se înscriu în decont.Ordonanţa:---------- + Articolul 24Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursări ale taxei pe valoarea adăugată, Ministerul Finanţelor poate cere garanţii personale sau solidare pentru eventuale sume incorect rambursate.Norme:------10.18. În baza prevederilor de mai sus se stabilesc următoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare, dacă rambursarea se face înainte de verificarea documentaţiei: a) când suma de rambursat depăşeşte 100 milioane lei, ca urmare a livrării produselor la export; b) când din documentaţia prezentată rezultă ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzătoare ori nelivrarii produselor sau serviciilor prestate; c) când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plătitorilor.Garanţia poate fi constituită printr-un depozit banesc până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate sau printr-o scrisoare de garanţie bancară emisă de o banca agreată de organul fiscal la care agentul economic este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.Organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. + Capitolul 11 Obligaţiile plătitorilorOrdonanţa:---------- + Articolul 25- partea introductivă, lit. A. a)Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au următoarele obligaţii:A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale: a) să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare, conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de 15 zile de la data începerii activităţii sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia.Norme:------11.1 Agenţii economici nou-infiintati vor fi luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza declaraţiei depuse conform Hotărârii Guvernului nr. 224/1993, în vederea atribuirii codului fiscal. Agenţii economici sunt obligaţi sa completeze toate datele prevăzute în declaraţia de înregistrare, iar organele fiscale au obligaţia sa stabilească, înainte de atribuirea codului fiscal, calitatea de plătitor sau neplatitor de taxa pe valoarea adăugată şi sa remită agenţilor economici, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, înştiinţarea de luare în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată cu aceeaşi dată cu care s-a acordat codul fiscal.11.2. În cazul în care un agent economic plătitor de taxa pe valoarea adăugată îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data modificării şi în baza dosarului de plătitor de taxa pe valoarea adăugată transmis de acesta. Codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu social.Ordonanţa:----------- lit. A. a) ultimul alineat -Agenţii economici care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a depăşirii plafonului de scutire prevăzut la art. 6 din prezenta ordonanţă depun declaraţia de înregistrare până la data de 15 a lunii următoare celei în care au realizat depăşirea;Norme:------11.3. Agenţii economici care în cursul anului au depăşit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A din ordonanţa sunt obligaţi să solicite luarea în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.Cererea se depune la organul fiscal care a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii următoare celei în care plafonul a fost depăşit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor. În cazul în care cererea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată se prezintă în luna în care s-a depăşit plafonul de scutire, luarea în evidenta se va face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care organele fiscale au primit cererea.11.4. Pentru agenţii economici care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, nu au depus cerere de luare în evidenta şi nu au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 25 lit. B, C şi D din ordonanţa, organele fiscale vor proceda astfel: a) vor stabili taxa datorată bugetului de stat pe baza documentelor legale aferente bunurilor livrate şi serviciilor prestate sau, după caz, prin estimare; b) vor calcula majorările legale pentru întârzierea plăţii, vor aplica amenzile contravenţionale prevăzute de lege şi vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate.11.5. Agenţii economici care realizează exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă aprovizionarilor nu vor fi înregistraţi sau, după caz, vor fi scoşi din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:----------- lit. A. b) - b) să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva. Norme:------11.6. La încetarea activităţii agenţii economici sunt obligaţi să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe.Ordonanţa:----------- lit. B. a) -B. Cu privire la întocmirea documentelor: a) sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi sau în documente legal aprobate şi sa completeze toate datele prevăzute de acestea. Pentru livrări sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 20 milioane lei, la documentele de mai sus se anexează şi copia de pe certificatul de înregistrare ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată; Norme:------11.7. Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile sunt obligaţi sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi sau în documente specifice, aprobate în condiţiile prevăzute la art. 26 din ordonanţa şi de Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării sa emita facturi şi să le transmită clienţilor.Pentru livrări de bunuri care se efectuează continuu, precum şi pentru prestări de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii şi beneficiarii au stabilit cantităţile livrate şi serviciile prestate.Documentele prevăzute la alineatul precedent se întocmesc, în mod obligatoriu, până la finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea de bunuri sau, după caz, prestarea de servicii.11.8. Pentru avansuri furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Sunt exceptaţi agenţii economici care beneficiază de prevederile art. 12 alin. 3 din ordonanţa, precum şi ale cap. VII pct. 7.6 lit. c) şi pct. 7.7 din prezentele norme.11.9. Transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor se consemnează în mod obligatoriu în facturi emise de agenţii economici în condiţiile prevăzute la art. 25 din ordonanţa, indiferent dacă vânzarea a avut loc pe bază de licitaţie sau dacă bunurile au fost predate pe bază de înţelegere între debitor şi creditor.Ordonanţa:----------- lit. C. b) -C. Cu privire la evidenta operaţiunilor: b) sa întocmească şi să depună lunar, la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor. Prin norme aprobate de Guvern se pot stabili şi alte termene de depunere a decontului în funcţie de volumul cifrei de afaceri realizate şi de alte situaţii specifice ale plătitorilor;Norme:------11.10. Agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi ca până la data de 25 a lunii următoare să depună deconturi întocmite pe baza datelor din jurnalul pentru vânzări şi, respectiv, din jurnalul pentru cumpărări.Agenţii economici care în anul anterior au realizat o cifra de afaceri sau, după caz, un volum al veniturilor de până la 150 milioane lei depun deconturile de taxa pe valoarea adăugată trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului expirat.11.11. Persoanele juridice au dreptul să solicite atribuirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată subunitatilor înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe, numai dacă subunitatile respective au asigurate condiţii pentru respectarea art. 25 din ordonanţa şi numai în condiţiile obţinerii avizului organului fiscal la care unitatea centrala este înregistrată ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată.11.12. Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizeaza distinct de către unul din asociaţi, conform prevederilor din contractul de asociere.Drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizeaza cheltuielile şi veniturile, potrivit contractului încheiat între părţi.La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit, pe bază de decont, fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între părţi fără respectarea prevederilor menţionate la alineatul precedent se supun taxei pe valoarea adăugată, în cotele prevăzute de lege.Ordonanţa:----------- lit. D. a), b) şi c) -D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată: a) sa achite taxa datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la băncile comerciale, după caz. Prin derogare de la prevederile de mai sus, plătitorii de taxa pe valoarea adăugată, care, potrivit normelor legale, depun deconturi la alte termene decât lunar, au obligaţia sa plătească suma datorată, în condiţiile şi la termenele aprobate de Guvern;Norme:------11.13. Agenţii economici care, potrivit prevederilor pct. 11.10 alin. 2 din prezentele norme, depun deconturile de taxa pe valoarea adăugată trimestrial au obligaţia sa plătească suma datorată bugetului de stat, reflectată în contul contabil 4423 "T.V.A. de plată", până la data de 25 a lunii următoare celei expirate. Ordonanţa:---------- b) sa achite taxa pe valoarea adăugată, aferentă bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale.Prin derogare de la prevederile de mai sus, se suspenda plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pe termen de 60-120 de zile, pentru utilajele, instalaţiile, echipamentele, maşinile industriale şi maşinile agricole care se importa în vederea efectuării şi derulării investiţiilor prin care se realizează o unitate productiva noua, se dezvolta capacitatile existente sau se retehnologizeaza fabrici, secţii, ateliere, precum şi pentru materiile prime prevăzute în lista-anexa la prezenta ordonanţă.Norme:------11.14. La expirarea termenului de suspendare aprobat de Ministerul Finanţelor, agenţii economici pot compensa taxa pe valoarea adăugată datorată, potrivit art. 25 lit. D. b) din ordonanţa, cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat, prevăzută în decontul de taxa pe valoarea adăugată depus la organul fiscal, aferent lunii precedente.Ordonanţa:---------- c) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor din import introduse în ţara în regim de leasing, corespunzător sumelor şi termenelor de plată prevăzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing.În cazul în care, la expirarea perioadei de leasing, bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru suma negociata de părţi, în plus faţă de suma prevăzută în contractul de leasing;Norme:------11.15. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi pentru care locul impozitării se situeaza în România, potrivit cap. IV din prezentele norme, se plăteşte la organul fiscal teritorial sau la banca comercială în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plăţile efectuate fără factura, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte concomitent cu plata prestatorului extern.11.16. În situaţia în care din decontul lunii precedente rezultă suma de rambursat, agenţii economici pot sa compenseze această sumă cu cea datorată potrivit art. 25 lit. D c) din ordonanţa şi pct. 11.15 din prezentele norme. + Capitolul 12 Dispoziţii finaleOrdonanţa:---------- + Articolul 28Corectarea taxei facturate în mod eronat de către un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, şi în negru, pentru cele de adăugat.Norme:------12.1. Corectarea erorilor de înregistrare în evidenta se va face conform prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991. Corectarea taxei pe valoarea adăugată cuprinsă în facturi se face astfel: a) în cazul în care documentul nu a fost expediat de agentul economic, acesta se anulează şi se emite un nou document; b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectuează prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau în roşu şi, concomitent, se emite o noua factura corecta. Factura de corectare va fi întocmită conform art. 28 din ordonanţa şi va fi înregistrată în jurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, şi reflectată în deconturile întocmite de furnizor şi, respectiv, de beneficiar pentru luna în care a fost efectuată corectarea.Ordonanţa:---------- + Articolul 31Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii facturate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, se aplică taxa pe valoarea adăugată, indiferent de data încheierii contractelor, a executării produselor sau a prestării serviciilor.Norme:------12.2. Sumele rămase de încasat la data de 30 iunie 1993 pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pe valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonanţei.12.3. Avansurile încasate de furnizori şi prestatori până la data de 30 iunie 1993 se impozitează potrivit reglementărilor în vigoare existente la data efectuării operaţiunilor respective, urmând ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate suma de plată să fie diminuată corespunzător.Ordonanţa:---------- + Articolul 33Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 7 zile de la data încheierii actului de control, împreună cu majorările de întârziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile ulterioare, la cererea agentului economic plătitor.Norme:------12.4. Diferenţele constatate de organele de control se plătesc sau, după caz, se restituie în termenele prevăzute de ordonanţa. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată.Ordonanţa:---------- + Articolul 34Pentru neplata integrală sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adăugată în termenul stabilit, cota majorării de întârziere aplicată este cea prevăzută în legislaţia referitoare la calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată şi până în ziua plăţii inclusiv.În cazuri justificate, Ministerul Finanţelor poate aproba eşalonarea, amânarea, reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întârziere.Norme:------12.5. Calculul majorărilor de întârziere se face din ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului legal de plată şi până în ziua plăţii inclusiv sau a depunerii decontului din care rezultă suma de rambursat.În cazul acoperirii parţiale a debitului, calculul majorărilor de întârziere se face numai pentru sumele nete de plată.Ordonanţa:---------- + Articolul 39Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere vor asigura luarea măsurilor necesare privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.Norme:------12.6. Pe data intrării în vigoare a prezentelor norme prevederile deciziilor nr. 9/1997 şi nr. 10/1997 ale Comisiei centrale pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 august 1997 şi, respectiv, nr. 311 din 14 noiembrie 1997, îşi încetează aplicabilitatea. + Anexăla norme--------LISTAactelor normative prin care s-a modificat şi s-a completat Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată1. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 16 ianuarie 1996 cu privire la completarea şi modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 26 ianuarie 1996, aprobată prin Legea nr. 101 din 23 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 25 septembrie 1996;2. Ordonanţa Guvernului nr. 21 din 24 iulie 1996 privind completarea şi modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 30 iulie 1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 42 din 1 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 3 aprilie 1997;3. Legea nr. 105 din 24 iunie 1997 pentru soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi a plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, publicată în Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, nr. 136 din 30 iunie 1997;4. Legea nr. 110 din 3 iulie 1997 pentru modificarea articolului 6 litera A i) punctul 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 7 iulie 1997;5. Ordonanţa Guvernului nr. 34 din 25 august 1997 privind completarea şi modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 28 august 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 81 din 13 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 15 aprilie 1998;6. Ordonanţa Guvernului nr. 68 din 28 august 1997 privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 73 din 7 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 8 aprilie 1998;7. Ordonanţa Guvernului nr. 70 din 28 august 1997 privind controlul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 30 august 1997;8. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 56 din 27 septembrie 1997 pentru completarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 29 septembrie 1997;9. Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 20 ianuarie 1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 28 ianuarie 1998.---------

Portal Legislativ

Meniu

Cuprins