LEGE Nr. 70 din 26 noiembrie 1991 *** RepublicatăLegea privind alegerile locale
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 79 din 18 aprilie 1996
Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 25 din 12 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 13 aprilie 1996, dându-se capitolelor, articolelor şi alineatelor numerotarea corespunzătoare.Legea nr. 70 din 26 noiembrie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 28 noiembrie 1991. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, primării şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale. (2) Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista. (3) Primării comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. + Articolul 2Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, în mod egal, drepturile electorale. + Articolul 3 (1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vârsta în ziua alegerilor. (2) Pentru alegerea consiliului local, a primarului, a consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare alegator are dreptul la câte un singur vot. (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegatorul îşi are domiciliul. (4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o alta unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 6 luni înaintea alegerilor, îşi vor exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectiva. + Articolul 4 (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituţie. (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. + Articolul 5 (1) Nu pot alege: a) alienaţii sau debilii mintal puşi sub interdicţie; b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească. (2) Nu pot fi aleşi: a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 37 alin. (3) din Constituţie; b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) şi b) ale alin. (1). + Articolul 6 (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cat şi cele pentru primari se propun de partide politice sau aliante politice constituite potrivit legii partidelor politice. Se pot depune şi candidaturi independente sau de către aliante electorale, în condiţiile prezentei legi. (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta. Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care depun candidaturi. (3) O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singura funcţie de primar. (4) O persoana poate candida atât pentru funcţia de consilier, cat şi pentru cea de primar. (5) Numărul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale, cu până la un sfert din numărul mandatelor. (6) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste cat şi ca independenţi sunt nule de drept. + Articolul 7 (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 45 de zile înaintea votării. (2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica. (3) În cazul alegerilor parţiale organizate potrivit Legii administraţiei publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc şi termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore. Dacă din operaţiunile de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile, rotunjirile se fac în plus. + Capitolul 2 Organizarea alegerilor pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi pentru primari + Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale + Articolul 8 (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală. (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscriptiilor electorale judeţene se face prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 9Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti se face de către prefecţi, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. + Articolul 10Numărul fiecărei circumscripţii electorale se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. + Secţiunea a 2-a Secţiile de votare + Articolul 11 (1) În localităţi se organizează secţii de votare, după cum urmează: a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori; b) în comunele cu populaţie sub 2.000 de locuitori, o singura secţie de votare. (2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie până la 1.000 de locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. (3) Pentru militarii în termen se vor organiza secţii de votare pe lângă unităţile militare, dacă au cel puţin 50 de alegatori. + Articolul 12La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează atât pentru consiliul local, consiliul judeţean cat şi pentru primar. + Articolul 13 (1) Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. (2) Primarul aduce la cunoştinţa alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. (1), indicând şi sediul secţiei de votare. + Secţiunea a 3-a Listele electorale + Articolul 14 (1) Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegeri. (2) Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricăror erori se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista. (3) Primarul este obligat să soluţioneze întâmpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziţie. (4) Împotriva dispoziţiei se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla secţia de votare. Hotărârea judecătorească este definitivă, executorie şi se comunică celor interesaţi în termen de 24 de ore de la pronunţare. (5) Primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor face copii de pe listele electorale permanente, întocmite potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe care le vor inainta în doua exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Unul dintre exemplare va fi pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt va fi utilizat în ziua alegerilor. (6) Orice modificare intervenita după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore. (7) Listele electorale se semnează de primar şi de secretar. (8) Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unităţi militare şi semnate de comandantii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuţi în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităţilor în care aceştia îşi au domiciliul. + Articolul 15Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare. Ele vor cuprinde pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegerile şi care, potrivit delimitării efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 13, îşi vor exercita dreptul de vot la secţia respectiva. Aceste copii vor cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, numărul circumscripţiei electorale, precum şi o rubrica destinată semnăturii alegătorului. + Articolul 16 (1) Primării vor asigura condiţiile necesare consultării de către alegatori a copiilor de pe listele electorale permanente atât la primării, cat şi la sediul secţiei de votare. În acest scop, cu 10 zile înaintea alegerilor, vor afişa listele electorale în locuri publice, în mod vizibil, şi vor asigura personalul necesar la secţiile de votare. Locurile de afişare vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei de către primar, care va lua măsurile necesare, împreună cu organele de ordine publică, pentru asigurarea integrităţii listelor afişate. (2) Orice neconcordanta între copie şi lista electorală permanenta va fi soluţionată de către primar, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanenta. + Articolul 17 (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuţi de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. (2) Primarul din localitatea de reşedinţa va solicita primarului din localitatea de domiciliu radierea persoanei în cauza din lista electorală. Solicitarea se va face în scris sau telefonic. Solicitarile telefonice sub forma de note vor fi consemnate într-un registru special. (3) În ziua votării, persoanele din categoria celor prevăzute la alin. (1), omise de pe listele suplimentare, vor fi trecute în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate. (4) În lista suplimentară vor fi trecute de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada ca domiciliază în circumscripţia electorală respectiva, însă au fost omise din lista. (5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 104. + Articolul 18Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală. + Articolul 19 (1) În cazul schimbării domiciliului în alta circumscripţie electorală, după înaintarea listei electorale la biroul secţiei de votare, primarul va elibera alegătorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, făcând menţiune despre aceasta atât în exemplarul listei electorale aflate la primărie, cat şi în cele înaintate biroului electoral al secţiei de votare. (2) În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegatorul va fi înscris într-o lista electorală separată de către biroul electoral al secţiei de votare, pe baza adeverintei prevăzute în alin. (1) şi a actului doveditor al schimbării domiciliului. + Articolul 20Primarul va comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de alegatori rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea biroului. Numărul definitiv de alegatori se va comunică biroului electoral de circumscripţie cu 10 zile înaintea datei alegerilor. + Secţiunea a 4-a Birourile electorale + Articolul 21 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central; birouri electorale judeţene; birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din compunerea acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. + Articolul 22 (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar al municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, din 15 membri. (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte şi un loctiitor al acestuia, de regula jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (3) Biroul electoral de circumscripţie oraseneasca, municipala şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeteana sunt formate din câte 4 jurişti şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţiile electorale respective. (5) Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 25 alin. (3). (6) În lista prevăzută la alineatul precedent vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală. (7) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală şi care au cel puţin studii medii. (8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. (9) Procesul-verbal constituie actul de investitura. (10) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi pe locţiitorul acestuia. (11) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce li revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva. (12) În termen de 3 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. (13) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12), de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi pentru consiliul local şi pentru primar. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi. (14) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei aliante politice sau aliante electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (12). (15) În cazul în care doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, aflate, potrivit alin. (13), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, în prezenta delegaţilor partidelor politice sau ai aliantelor în cauza. (16) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală dintr-o lista propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 23Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează; b) veghează la întocmirea, în termen, a listelor electorale suplimentare, a copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare; c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constata rămânerea definitivă a acestora; d) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi pentru primar; e) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, comunicat de către primar conform dispoziţiilor art. 20, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; g) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; h) biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca şi municipala totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţiile electorale în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarilor aleşi certificatul doveditor al alegerii; totalizează voturile exprimate pentru consilierii judeţeni, întocmeşte procesul-verbal şi îl înaintează biroului electoral de circumscripţie judeteana, împreună cu contestaţiile aferente; i) biroul electoral de circumscripţie judeteana totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru consiliul judeţean; eliberează consilierilor certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării alegerii acestora; j) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin; k) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral judeţean, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 24Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează şi alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, indeplinind, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeteana. + Articolul 25 (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 7 - 9 membri. (2) Preşedintele şi locţiitorul sau sunt, de regula, jurişti care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre cei înscrişi pe o lista întocmită de prefecţi sau primari. (3) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane, propuse de primar, care au cel puţin studii medii, se bucura de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală. Lista va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2); lista va conţine: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţa ale persoanelor propuse. Prevederile art. 22 alin. (5), privitoare la gruparea în liste, se aplică în mod corespunzător. (4) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia, precum şi completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu ceilalţi membri se fac cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor. (5) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi. (6) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală. De asemenea, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectiva sunt obligate sa comunice, fiecare, prin filiale locale, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, numele şi prenumele reprezentantului lor. (7) Prevederile art. 22 alin. (14), (15) şi (16) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuandu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. (8) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (6) sau, după caz, a prevederilor alin. (7). (9) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie dovada calităţii de membru în biroul electoral al secţiei de votare. (10) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), în prezenta delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale. (11) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. + Articolul 26Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: a) primesc, de la primari, copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigura condiţiile necesare verificării acestora de către alegatori; primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia respectiva, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; c) numara voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectiva, şi anume, pentru consiliul local, pentru primar şi pentru consiliul judeţean; d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; e) înaintează biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse; f) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 27Birourile electorale de circumscripţie judeteana îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 23, precum şi următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului; b) asigura aducerea la cunoştinţa birourilor electorale din judeţ a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare a acestora; c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului; d) primesc de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizarii datelor pe judeţ se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 28 (1) În judeţele în care se organizează alegeri numai în unele circumscripţii electorale se constituie un birou electoral judeţean, format din 5 judecători, potrivit procedurii prevăzute în art. 29, care se aplică în mod corespunzător. (2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. + Articolul 29 (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. (2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. (3) În termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central. + Articolul 30 (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) veghează la actualizarea listelor electorale permanente şi la întocmirea de către primari a copiilor de pe acestea; b) urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale; c) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale judeţene; d) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene sau a instanţelor judecătoreşti; e) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale judeţene, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie, totalizează rezultatele pe ţara, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi le publică în Monitorul Oficial al României şi în presa; f) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor; g) soluţionează contestaţiile privitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (1), (8), (9) şi (10) referitoare la subvenţionarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, dispunând anularea voturilor şi mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condiţiile art. 77 din prezenta lege; h) îndeplineşte orice alte atribuţii ce-i sunt stabilite prin lege. (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum şi pe delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral judeţean. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României . (4) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 31Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor locale şi judeţene, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 32 (1) Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la constituirea sau, după caz, de la completarea acestora. (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare; de biroul electoral judeţean, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie; de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral judeţean, şi de Curtea Suprema de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de doua zile de la înregistrare. (3) Hotărârea este definitivă. + Articolul 33 (1) Birourile electorale lucrează în prezenta majorităţii membrilor ce le compun. (2) Hotărârile birourilor electorale se iau cu votul majorităţii celor prezenţi. + Articolul 34Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi ai aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi alte însărcinări în afară celor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 35Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, cat şi rudele şi afinii până la gradul al doilea, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. + Secţiunea a 5-a Candidaturile + Articolul 36Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale. + Articolul 37Propunerile de candidaţi pentru consilieri locali, consilieri judeţeni şi primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. + Articolul 38 (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. (2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianta. (3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul care i-a propus. (4) Listele de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi. (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. + Articolul 39O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru o singura circumscripţie electorală. + Articolul 40Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale vor putea propune câte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar. + Articolul 41 (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste, împărţit la numărul de consilieri ce pot fi aleşi în comuna, oraşul sau judeţul respectiv, dar nu mai puţin de 50. (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte lista susţinătorilor, care va cuprinde minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 150. (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier. + Articolul 42 (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, precum şi semnatura acestuia. În lista se vor menţiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnaturilor susţinătorilor. (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. (3) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier sau de primar. (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. (5) Lista de sustinatori va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, data în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5). + Articolul 43 (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale. (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, respectiv la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripţia electorală. (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul sau, la loc vizibil. + Articolul 44Candidaţii pot renunţa la candidatura, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, potrivit art. 46 alin. (1). În acest scop, persoana în cauza va da o declaraţie, în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5). + Articolul 45 (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere. (3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte. (4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competenţa, sub sancţiunea nulităţii. (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică. (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. + Articolul 46După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 45 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presa şi prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. + Secţiunea a 6-a Buletinele de vot + Articolul 47Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern şi sunt diferite pentru consiliile locale şi pentru primari. + Articolul 48 (1) Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidaţi independenţi, în asa fel încât ultima pagina sa rămână alba pentru aplicarea ştampilei de control. (2) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. (3) În unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral. (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin nume şi prenume şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianta politica şi alianta electorală care a depus lista. (5) Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct în partea finala a buletinului de vot, în care aceştia vor fi trecuţi în ordinea înregistrării propunerilor. (6) Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului în ordinea stabilită prin tragerea la sorţi la biroul electoral în prezenta reprezentanţilor partidelor. (7) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3) şi (4). (8) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. + Articolul 49 (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central, în termen de 5 zile de la constituirea acestuia. (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central, potrivit alin. (1). (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri. (4) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional sau judeţean, vor utiliza acelaşi semn electoral. (5) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice ori aliante electorale, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, aliantei politice ori aliantei electorale care a înregistrat primul respectivul semn. (6) Biroul Electoral Central comunică prefecturilor semnele electorale, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot. + Articolul 50 (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie prin grija prefecţilor. (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în liste, cu un plus de 10% . (3) Buletinele vor fi tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor. + Articolul 51 (1) Buletinele de vot se distribuie în circumscripţiile electorale de către prefecţi şi se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi. + Articolul 52La primărie, la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la cele ale secţiilor de votare se va afişa, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 53La cererea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat. + Secţiunea a 7-a Campania electorală + Articolul 54Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu doua zile înainte de ziua alegerilor. + Articolul 55 (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. (2) În timpul campaniei electorale se asigura nediscriminatoriu candidaţilor spaţii corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii în primării, şcoli, amfiteatre, case de cultura, cămine culturale şi cinematografe, pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. (3) Candidaţii vor stabili de comun acord cu comandantii unităţilor militare, în raport cu programul acestora, intalniri cu militarii în termen. Aceste intalniri se vor desfăşura în afară unităţilor militare. (4) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. (5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare. + Articolul 56 (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi sunt obligaţi sa declare public subvenţiile primite pentru campania electorală de la persoanele fizice sau juridice din ţara, după deschiderea campaniei electorale. (2) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului, aliantei politice sau aliantei electorale. (3) Mandatarul financiar răspunde solidar, cu partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a desemnat, de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile acordate şi de respectarea prevederilor alin. (1). (4) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică. (5) Un partid, o alianta politica sau o alianta electorală poate avea mai mulţi mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile acestora. (6) Mai multe partide, aliante politice sau aliante electorale pot folosi serviciile aceluiaşi mandatar. (7) Calitatea de mandatar financiar se dobândeşte numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Finanţelor şi după aducerea la cunoştinţa publică prin presa. (8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau juridice din ţara. (9) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice, străine sau din străinătate. Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul statului. (10) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat. + Articolul 57 (1) Accesul partidelor parlamentare, aliantelor politice şi aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune, numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situaţii va fi proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv. La serviciile naţionale publice de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participa în alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv al României. (3) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face prin contract încheiat între mandatarii financiari şi respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie, pentru toţi solicitanţii, în condiţiile prezentului articol. (4) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi candidaţii independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 5 zile de la declanşarea campanie electorale, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antena. Solicitarile făcute după acest termen nu se iau în considerare. (5) Timpii de antena la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, proporţional cu numărul de liste complete de candidaţi depuse, în fiecare din zilele de marti, miercuri, joi, vineri şi sambata, la ore de maxima audienta. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, pe toată durata desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din resedintele de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studiou, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp, de 5 minute, pe toată durata campaniei electorale. (6) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice şi aliante electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor fi realizate în direct sau înregistrate, în proportiile stabilite de aceştia. (7) Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antena intră în competenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului. (8) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. (9) Sondajele de opinie care se difuzează în afară emisiunilor electorale au caracter de ştiri de presa şi urmează regimul acestora. + Articolul 58 (1) Primării sunt obligaţi ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care declara ca vor depune liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cat şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. (2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă pentru partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participa la alegeri şi pentru candidaţii independenţi. (3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. (4) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor. (5) Un afis electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura. (6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice, astfel încât sa evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. (7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi afiselor electorale. + Articolul 59 (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la biroul electoral judeţean, respectiv la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă. (4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. + Capitolul 3 Desfăşurarea alegerilor + Articolul 60 (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de către primari. (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare. (4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. + Articolul 61 (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot. + Articolul 62 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. (2) Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afară sediului secţiei de votare, până la o distanta de 500 metri. (3) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot participa observatori străini şi observatori naţionali, acreditaţi în acest scop. (4) Pot fi acreditaţi, ca observatori naţionali, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. (5) Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic, aliante politice sau aliante electorale. (6) Acreditarea observatorilor naţionali poate fi contestată la Biroul Electoral Central. (7) În afară membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. (8) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecţilor. + Articolul 63Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 6,00 şi se termina la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sunt alegatori care nu au votat, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi, cu aprobarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, timpul votării până cel mai târziu la ora 24,00, când votarea se declara încheiată. + Articolul 64 (1) Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale. (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila de votare. (3) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. (4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul în care se aplică. (5) După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rămână în afară, şi le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidă. (6) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat. (7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează şi se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. (8) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui. (9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. (10) După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegator se aplică ştampila cu menţiunea "votat" şi data. + Articolul 65 (1) Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii vor vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la aceasta secţie. (2) Militarii în termen vor vota pentru consiliul local şi pentru primarul localităţii în care se afla unitatea militară. + Articolul 66Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti. + Articolul 67 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. (2) Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi doua ore. (3) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în acelaşi timp. (4) Cei care, în baza art. 62 alin. (7), pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa părăsească sala de vot în acest timp. + Articolul 68 (1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el. + Articolul 69 (1) Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. + Articolul 70La ora 21,00 sau în situaţia prevăzută la art. 63, la ora 24,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată. + Capitolul 4 Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor + Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării + Articolul 71 (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. (2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. (3) Sunt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. (4) Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliul local, consiliul judeţean, respectiv pentru primar, unul va fi ţinut de către un membru al biroului electoral şi altul, de către candidaţii prezenţi. La municipiul Bucureşti se va întocmi tabel şi pentru primarul general al Capitalei. (5) În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor întrunite de fiecare. + Articolul 72 (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum şi pentru primari, câte un proces-verbal, în doua exemplare. (2) Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori; b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; h) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării; i) numărul buletinelor de vot primite; j) numărul buletinelor de vot rămase, neintrebuintate şi anulate. (3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea. + Articolul 73 (1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere. + Articolul 74Pentru fiecare consiliu local, consiliu judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor inainta biroului electoral de circumscripţie, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor. + Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor + Articolul 75 (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea de mandate, în condiţiile prezentei legi. (2) În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. (3) De asemenea, se va aditiona pentru fiecare candidat la funcţia de primar numărul de voturi obţinute. (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista persoanele care au dreptul sa staţioneze în localul secţiei de votare în timpul alegerilor. + Articolul 76 (1) Dacă din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale dintr-o circumscripţie electorală au votat mai puţin de jumătate plus unul, biroul electoral de circumscripţie face menţiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri. (2) Noile alegeri au loc, de drept, la doua săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi, precum şi aceleaşi liste electorale. (3) Alegerile se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. + Articolul 77 (1) Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel: a) în prima etapa, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul total al consilierilor din circumscripţia respectiva; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr cel puţin egal cu coeficientul electoral.Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale ori a candidaţilor independenţi cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b) în etapa a II - a, biroul electoral de circumscripţie va inregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, câte unul pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală şi candidat independent, până la epuizarea lor. Dacă nu se reuşeşte repartizarea mandatelor, operaţiunea se repeta până la epuizarea acestora. (2) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris ca aceştia fac parte din partidul politic, alianta politica sau alianta electorală respectiva. + Articolul 78 (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. (2) În cazul în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii aflaţi pe primele doua locuri. (3) Este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 79În caz de paritate de voturi a cel puţin 2 candidaţi pentru funcţia de primar, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de doua săptămâni. La acestea vor participa numai candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj. + Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2), decedează, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor. (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarandu-l primar pe celălalt candidat. + Articolul 81 (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. În municipiul Bucureşti birourile electorale de circumscripţie întocmesc procese-verbale separate şi pentru primarul general şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. (2) Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor de alegatori; b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru fiecare consiliu local şi consiliu judeţean, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; h) numele şi prenumele primarului ales şi partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a propus sau menţiunea de candidat independent; i) expunerea pe scurt a intampinarilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive. (3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia. (4) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucureşti. (5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral judeţean. (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, la cerere, o copie certificată de preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal. (7) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi primarului. (8) Pentru primarul general al Capitalei şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral al municipiului Bucureşti. + Articolul 82 (1) Biroul electoral judeţean centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari. (2) Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi va cuprinde: a) numărul total al alegătorilor din judeţ, potrivit listelor electorale; b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, aliante politice sau aliante electorale, precum şi pe candidaţi independenţi; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţi pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; h) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi. (3) Procesul-verbal se semnează de membrii biroului electoral judeţean şi va purta ştampila acestuia. (4) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu paza militară, la Biroul Electoral Central. (5) Biroul electoral judeţean da publicităţii, prin Monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul respectiv. + Articolul 83Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. + Articolul 84 (1) Consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, validati, nu pot face parte în acelaşi timp din consiliile locale; locurile vacante se completează potrivit art. 77 alin. (2). Candidaţii declaraţi aleşi, atât în funcţia de consilier local cat şi de consilier judeţean, sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele doua calităţi. (2) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul persoanelor alese atât în funcţia de consilier de sector, cat şi în aceea de consilier al municipiului Bucureşti. + Capitolul 5 Contravenţii şi infracţiuni + Articolul 85Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte: a) înscrierea cu buna ştiinţa a unui alegator în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 42, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor electorale, a listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor electorale; b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; c) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor - program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite; d) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor prezentei legi; e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi; f) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 62 alin. (7); h) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (2); i) refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista şi care prezintă act de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă acest act; j) întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 72; k) părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 54, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 62 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale sau candidaţi independenţi; m) primirea de subvenţii pentru campania electorală, altfel decât printr-un mandatar financiar, sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce-i revin potrivit prevederilor prezentei legi; n) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală; o) absenta nejustificată a preşedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora. + Articolul 86Contravenţiile prevăzute la art. 85 lit. c), d) şi g) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei; cele de la lit. e), f), j), k), l), m), n) şi o), cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) şi i), cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 300.000 lei la 1.200.000 lei. + Articolul 87 (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 85 se face prin proces-verbal întocmit de către: a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), f), g), h), i), l) şi m); b) primării şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) şi f); c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. e), j), k) şi n); d) preşedintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum şi preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul preşedinţilor birourilor electorale ierarhic inferioare şi pentru loctiitorii acestora, pentru fapta prevăzută la lit. o). (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. c), d), e), f), g), j), k), l), m), n) şi o), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica şi amenda. (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 85 le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. (4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. a), b), h) şi i) va fi înaintat judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991. + Articolul 88 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesita, pentru vindecare, îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 89 (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 90 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumită lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegatori, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 91 (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 92 (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 93 (1) Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 94Limitele pedepselor pentru infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevăzute la art. 88 - 93, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, potrivit capitolului III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special. + Articolul 95Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. + Articolul 96Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 85 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 88 - 93, ori rezultate din comiterea acestora, se confisca. + Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 97 (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale şi judeţene. (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigura de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale judeţene şi ale birourilor electorale de circumscripţie judeteana se asigura de către primării municipiilor reşedinţa de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefectii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţii comunale, orăşeneşti, municipale şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii. (3) Membrilor birourilor electorale li se acordă o indemnizaţie stabilită de Guvern pentru fiecare zi de activitate prestată în campania electorală. + Articolul 98Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 99 (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primării vor asigura, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cat funcţionează acestea. (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajaţi, se considera detasati, pe perioada cat îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale. (3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza pe preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, cat şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare. + Articolul 100 (1) Judecarea de către instanţa a intampinarilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac. + Articolul 101 (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată vor asigura permanenta activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. + Articolul 102 (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participa la vot şi nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durata stabilită prin hotărâre. (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 69 privind urna specială. + Articolul 103În sensul prezentei legi, organizaţiile legal constituite aparţinând minorităţilor naţionale sunt asimilate partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale. + Articolul 104 (1) În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul copiei de pe listele electorale permanente şi al stampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi a Biroului Electoral Central. De asemenea, va stabili, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei necesare votării, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării, al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului şi al adeverintei privind exercitarea dreptului de vot. (2) Predarea şi primirea formularelor, stampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal. + Articolul 105Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul de identitate, adeverinta care tine loc de buletin de identitate ori pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. + Articolul 106Birourile electorale judeţene vor acredita ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale. + Articolul 107Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 106, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator ca va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se da pe propria răspundere şi constituie act de drept public cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 99 alin. (3) din lege şi menţionate în actul de acreditare. + Articolul 108Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 106 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 56 alin. (9) şi ale art. 99 alin. (3). + Articolul 109Guvernul va stabili durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, contestate sau necontestate, precum şi a celor neintrebuintate, a stampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării. + Articolul 110 (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene, invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. (2) Cu 6 luni înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se vor mai organiza alegeri pentru consiliile locale ori consiliile judeţene sau pentru primar. + Articolul 111Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită de prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, judeteana şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.---------------
EMITENT |
Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 25 din 12 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 13 aprilie 1996, dându-se capitolelor, articolelor şi alineatelor numerotarea corespunzătoare.Legea nr. 70 din 26 noiembrie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 28 noiembrie 1991. + Capitolul 1 Dispoziţii generale + Articolul 1 (1) Consiliile locale, consiliile judeţene, primării şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale. (2) Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista. (3) Primării comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. + Articolul 2Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, în mod egal, drepturile electorale. + Articolul 3 (1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc aceasta vârsta în ziua alegerilor. (2) Pentru alegerea consiliului local, a primarului, a consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare alegator are dreptul la câte un singur vot. (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegatorul îşi are domiciliul. (4) Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o alta unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 6 luni înaintea alegerilor, îşi vor exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectiva. + Articolul 4 (1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituţie. (2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. (3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. + Articolul 5 (1) Nu pot alege: a) alienaţii sau debilii mintal puşi sub interdicţie; b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească. (2) Nu pot fi aleşi: a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 37 alin. (3) din Constituţie; b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) şi b) ale alin. (1). + Articolul 6 (1) Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cat şi cele pentru primari se propun de partide politice sau aliante politice constituite potrivit legii partidelor politice. Se pot depune şi candidaturi independente sau de către aliante electorale, în condiţiile prezentei legi. (2) Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta. Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care depun candidaturi. (3) O persoana poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singura funcţie de primar. (4) O persoana poate candida atât pentru funcţia de consilier, cat şi pentru cea de primar. (5) Numărul de candidaţi de pe fiecare lista poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administraţiei publice locale, cu până la un sfert din numărul mandatelor. (6) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste cat şi ca independenţi sunt nule de drept. + Articolul 7 (1) Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 45 de zile înaintea votării. (2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica. (3) În cazul alegerilor parţiale organizate potrivit Legii administraţiei publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc şi termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore. Dacă din operaţiunile de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile, rotunjirile se fac în plus. + Capitolul 2 Organizarea alegerilor pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi pentru primari + Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale + Articolul 8 (1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comuna, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală. (2) Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscriptiilor electorale judeţene se face prin hotărâre a Guvernului. + Articolul 9Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti se face de către prefecţi, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. + Articolul 10Numărul fiecărei circumscripţii electorale se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. + Secţiunea a 2-a Secţiile de votare + Articolul 11 (1) În localităţi se organizează secţii de votare, după cum urmează: a) în localităţile cu populaţie de peste 2.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori; b) în comunele cu populaţie sub 2.000 de locuitori, o singura secţie de votare. (2) Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie până la 1.000 de locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. (3) Pentru militarii în termen se vor organiza secţii de votare pe lângă unităţile militare, dacă au cel puţin 50 de alegatori. + Articolul 12La aceeaşi secţie de votare, alegatorii votează atât pentru consiliul local, consiliul judeţean cat şi pentru primar. + Articolul 13 (1) Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. (2) Primarul aduce la cunoştinţa alegătorilor delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. (1), indicând şi sediul secţiei de votare. + Secţiunea a 3-a Listele electorale + Articolul 14 (1) Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegeri. (2) Cetăţenii au dreptul sa verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricăror erori se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista. (3) Primarul este obligat să soluţioneze întâmpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziţie. (4) Împotriva dispoziţiei se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a carei raza teritorială se afla secţia de votare. Hotărârea judecătorească este definitivă, executorie şi se comunică celor interesaţi în termen de 24 de ore de la pronunţare. (5) Primării comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor face copii de pe listele electorale permanente, întocmite potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe care le vor inainta în doua exemplare birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Unul dintre exemplare va fi pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt va fi utilizat în ziua alegerilor. (6) Orice modificare intervenita după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore. (7) Listele electorale se semnează de primar şi de secretar. (8) Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscrişi în liste speciale, întocmite pe unităţi militare şi semnate de comandantii acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuţi în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităţilor în care aceştia îşi au domiciliul. + Articolul 15Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare. Ele vor cuprinde pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripţia electorală în care se organizează alegerile şi care, potrivit delimitării efectuate în conformitate cu dispoziţiile art. 13, îşi vor exercita dreptul de vot la secţia respectiva. Aceste copii vor cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, numărul circumscripţiei electorale, precum şi o rubrica destinată semnăturii alegătorului. + Articolul 16 (1) Primării vor asigura condiţiile necesare consultării de către alegatori a copiilor de pe listele electorale permanente atât la primării, cat şi la sediul secţiei de votare. În acest scop, cu 10 zile înaintea alegerilor, vor afişa listele electorale în locuri publice, în mod vizibil, şi vor asigura personalul necesar la secţiile de votare. Locurile de afişare vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei de către primar, care va lua măsurile necesare, împreună cu organele de ordine publică, pentru asigurarea integrităţii listelor afişate. (2) Orice neconcordanta între copie şi lista electorală permanenta va fi soluţionată de către primar, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanenta. + Articolul 17 (1) La cererea cetăţenilor cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, cu cel puţin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuţi de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. (2) Primarul din localitatea de reşedinţa va solicita primarului din localitatea de domiciliu radierea persoanei în cauza din lista electorală. Solicitarea se va face în scris sau telefonic. Solicitarile telefonice sub forma de note vor fi consemnate într-un registru special. (3) În ziua votării, persoanele din categoria celor prevăzute la alin. (1), omise de pe listele suplimentare, vor fi trecute în lista suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate. (4) În lista suplimentară vor fi trecute de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada ca domiciliază în circumscripţia electorală respectiva, însă au fost omise din lista. (5) Modelul şi conţinutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condiţiile art. 104. + Articolul 18Un alegator poate fi înscris numai într-o singura lista electorală. + Articolul 19 (1) În cazul schimbării domiciliului în alta circumscripţie electorală, după înaintarea listei electorale la biroul secţiei de votare, primarul va elibera alegătorului o adeverinta privind exercitarea dreptului de vot, făcând menţiune despre aceasta atât în exemplarul listei electorale aflate la primărie, cat şi în cele înaintate biroului electoral al secţiei de votare. (2) În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegatorul va fi înscris într-o lista electorală separată de către biroul electoral al secţiei de votare, pe baza adeverintei prevăzute în alin. (1) şi a actului doveditor al schimbării domiciliului. + Articolul 20Primarul va comunică biroului electoral de circumscripţie numărul de alegatori rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea biroului. Numărul definitiv de alegatori se va comunică biroului electoral de circumscripţie cu 10 zile înaintea datei alegerilor. + Secţiunea a 4-a Birourile electorale + Articolul 21 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei legi: Biroul Electoral Central; birouri electorale judeţene; birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, toţi membrii din compunerea acestora exercita o funcţie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. + Articolul 22 (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar al municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, din 15 membri. (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte şi un loctiitor al acestuia, de regula jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (3) Biroul electoral de circumscripţie oraseneasca, municipala şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeteana sunt formate din câte 4 jurişti şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţiile electorale respective. (5) Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 25 alin. (3). (6) În lista prevăzută la alineatul precedent vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală. (7) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală şi care au cel puţin studii medii. (8) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. (9) Procesul-verbal constituie actul de investitura. (10) Preşedintele tribunalului va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie şi pe locţiitorul acestuia. (11) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate atribuţiile ce li revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva. (12) În termen de 3 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. (13) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12), de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi pentru consiliul local şi pentru primar. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi. (14) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei aliante politice sau aliante electorale în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (12). (15) În cazul în care doua sau mai multe partide politice, aliante politice sau aliante electorale au propus acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, aflate, potrivit alin. (13), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, în prezenta delegaţilor partidelor politice sau ai aliantelor în cauza. (16) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală dintr-o lista propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 23Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează; b) veghează la întocmirea, în termen, a listelor electorale suplimentare, a copiilor de pe listele electorale permanente şi la organizarea secţiilor de votare; c) înregistrează listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consiliile locale, precum şi candidaturile pentru primar şi constata rămânerea definitivă a acestora; d) fac publicaţiile şi afişările necesare cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru consilieri şi pentru primar; e) stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, comunicat de către primar conform dispoziţiilor art. 20, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; f) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; g) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; h) biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca şi municipala totalizează voturile exprimate şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru circumscripţiile electorale în care funcţionează; eliberează consilierilor şi primarilor aleşi certificatul doveditor al alegerii; totalizează voturile exprimate pentru consilierii judeţeni, întocmeşte procesul-verbal şi îl înaintează biroului electoral de circumscripţie judeteana, împreună cu contestaţiile aferente; i) biroul electoral de circumscripţie judeteana totalizează voturile exprimate pentru consiliul judeţean şi stabileşte rezultatul alegerilor pentru consiliul judeţean; eliberează consilierilor certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului judeţean procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării alegerii acestora; j) organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin; k) comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora, prin biroul electoral judeţean, Biroului Electoral Central şi Guvernului şi aduc la cunoştinţa populaţiei din cuprinsul circumscripţiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; l) primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 24Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează şi alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, indeplinind, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie judeteana. + Articolul 25 (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi 7 - 9 membri. (2) Preşedintele şi locţiitorul sau sunt, de regula, jurişti care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală, desemnaţi de preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre cei înscrişi pe o lista întocmită de prefecţi sau primari. (3) În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane, propuse de primar, care au cel puţin studii medii, se bucura de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală. Lista va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2); lista va conţine: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţa ale persoanelor propuse. Prevederile art. 22 alin. (5), privitoare la gruparea în liste, se aplică în mod corespunzător. (4) Desemnarea preşedintelui şi a loctiitorului acestuia, precum şi completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu ceilalţi membri se fac cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor. (5) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi. (6) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie va comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica sau alianta electorală. De asemenea, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi sau candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectiva sunt obligate sa comunice, fiecare, prin filiale locale, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, numele şi prenumele reprezentantului lor. (7) Prevederile art. 22 alin. (14), (15) şi (16) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuandu-se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. (8) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (6) sau, după caz, a prevederilor alin. (7). (9) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie dovada calităţii de membru în biroul electoral al secţiei de votare. (10) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), în prezenta delegaţilor desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale. (11) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. + Articolul 26Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: a) primesc, de la primari, copiile de pe listele electorale permanente şi listele electorale suplimentare şi asigura condiţiile necesare verificării acestora de către alegatori; primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia respectiva, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acesteia; c) numara voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-a votat la secţia respectiva, şi anume, pentru consiliul local, pentru primar şi pentru consiliul judeţean; d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; e) înaintează biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse; f) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. + Articolul 27Birourile electorale de circumscripţie judeteana îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 23, precum şi următoarele atribuţii: a) urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripţiile electorale din cuprinsul judeţului; b) asigura aducerea la cunoştinţa birourilor electorale din judeţ a hotărârilor Biroului Electoral Central şi urmăresc modul de aplicare a acestora; c) efectuează instruirea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din cuprinsul judeţului; d) primesc de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe judeţ, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi le dau publicităţii. Rezultatul centralizarii datelor pe judeţ se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 28 (1) În judeţele în care se organizează alegeri numai în unele circumscripţii electorale se constituie un birou electoral judeţean, format din 5 judecători, potrivit procedurii prevăzute în art. 29, care se aplică în mod corespunzător. (2) Birourile electorale judeţene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. + Articolul 29 (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. (2) Desemnarea celor 7 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. (3) În termen de 24 de ore de la investire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central. + Articolul 30 (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: a) veghează la actualizarea listelor electorale permanente şi la întocmirea de către primari a copiilor de pe acestea; b) urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale; c) rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale judeţene; d) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene sau a instanţelor judecătoreşti; e) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale judeţene, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie, totalizează rezultatele pe ţara, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene şi primari, şi le publică în Monitorul Oficial al României şi în presa; f) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor; g) soluţionează contestaţiile privitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (1), (8), (9) şi (10) referitoare la subvenţionarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, dispunând anularea voturilor şi mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condiţiile art. 77 din prezenta lege; h) îndeplineşte orice alte atribuţii ce-i sunt stabilite prin lege. (2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum şi pe delegaţii mass-media străini şi soluţionează contestaţiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral judeţean. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României . (4) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României. + Articolul 31Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor locale şi judeţene, potrivit prevederilor prezentei legi. + Articolul 32 (1) Contestaţiile asupra modului de constituire şi a componentei birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la constituirea sau, după caz, de la completarea acestora. (2) Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare; de biroul electoral judeţean, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie; de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral judeţean, şi de Curtea Suprema de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de doua zile de la înregistrare. (3) Hotărârea este definitivă. + Articolul 33 (1) Birourile electorale lucrează în prezenta majorităţii membrilor ce le compun. (2) Hotărârile birourilor electorale se iau cu votul majorităţii celor prezenţi. + Articolul 34Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi ai aliantelor electorale în birourile electorale nu pot primi alte însărcinări în afară celor prevăzute de prezenta lege. + Articolul 35Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare candidaţii în alegeri, sotii, cat şi rudele şi afinii până la gradul al doilea, precum şi persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale. + Secţiunea a 5-a Candidaturile + Articolul 36Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale. + Articolul 37Propunerile de candidaţi pentru consilieri locali, consilieri judeţeni şi primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. + Articolul 38 (1) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. (2) În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianta. (3) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul care i-a propus. (4) Listele de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi. (5) Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. + Articolul 39O persoana nu poate accepta candidatura decât pentru o singura circumscripţie electorală. + Articolul 40Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale vor putea propune câte o lista de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar. + Articolul 41 (1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste, împărţit la numărul de consilieri ce pot fi aleşi în comuna, oraşul sau judeţul respectiv, dar nu mai puţin de 50. (2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte lista susţinătorilor, care va cuprinde minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în liste pentru circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 150. (3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier. + Articolul 42 (1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, precum şi semnatura acestuia. În lista se vor menţiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnaturilor susţinătorilor. (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. (3) Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier sau de primar. (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. (5) Lista de sustinatori va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, data în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5). + Articolul 43 (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale. (2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, respectiv la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripţia electorală. (3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatura se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul sau, la loc vizibil. + Articolul 44Candidaţii pot renunţa la candidatura, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, potrivit art. 46 alin. (1). În acest scop, persoana în cauza va da o declaraţie, în condiţiile art. 38 alin. (4) şi (5). + Articolul 45 (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere. (3) Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte. (4) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competenţa, sub sancţiunea nulităţii. (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică. (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. (7) Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. + Articolul 46După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 45 alin. (1), (2), (5) şi (6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presa şi prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. + Secţiunea a 6-a Buletinele de vot + Articolul 47Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern şi sunt diferite pentru consiliile locale şi pentru primari. + Articolul 48 (1) Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidaţi independenţi, în asa fel încât ultima pagina sa rămână alba pentru aplicarea ştampilei de control. (2) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. (3) În unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale care participa la alegeri ori, după caz, menţiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral. (4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin nume şi prenume şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianta politica şi alianta electorală care a depus lista. (5) Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct în partea finala a buletinului de vot, în care aceştia vor fi trecuţi în ordinea înregistrării propunerilor. (6) Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele şi prenumele candidatului în ordinea stabilită prin tragerea la sorţi la biroul electoral în prezenta reprezentanţilor partidelor. (7) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul patrulaterelor, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea numelui candidaţilor şi a celorlalte date prevăzute la alin. (3) şi (4). (8) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. + Articolul 49 (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale îşi pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central, în termen de 5 zile de la constituirea acestuia. (2) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au participat la alegerile anterioare îşi pot păstra semnele electorale, având obligaţia să le comunice Biroului Electoral Central, potrivit alin. (1). (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri. (4) În toate circumscripţiile electorale, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, formate la nivel naţional sau judeţean, vor utiliza acelaşi semn electoral. (5) În cazul semnelor electorale noi, dacă acelaşi semn este solicitat de mai multe partide politice, aliante politice ori aliante electorale, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, aliantei politice ori aliantei electorale care a înregistrat primul respectivul semn. (6) Biroul Electoral Central comunică prefecturilor semnele electorale, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimarii lor pe buletinele de vot. + Articolul 50 (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie prin grija prefecţilor. (2) Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeaşi mărime, aceleaşi caractere şi aceeaşi cerneala, într-un număr egal cu al alegătorilor înscrişi în liste, cu un plus de 10% . (3) Buletinele vor fi tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor. + Articolul 51 (1) Buletinele de vot se distribuie în circumscripţiile electorale de către prefecţi şi se preiau de către primar, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. (2) Distribuirea şi predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi. + Articolul 52La primărie, la sediul biroului electoral de circumscripţie, precum şi la cele ale secţiilor de votare se va afişa, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie. + Articolul 53La cererea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participa la alegeri, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat şi anulat. + Secţiunea a 7-a Campania electorală + Articolul 54Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu doua zile înainte de ziua alegerilor. + Articolul 55 (1) În campania electorală, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. (2) În timpul campaniei electorale se asigura nediscriminatoriu candidaţilor spaţii corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii în primării, şcoli, amfiteatre, case de cultura, cămine culturale şi cinematografe, pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. (3) Candidaţii vor stabili de comun acord cu comandantii unităţilor militare, în raport cu programul acestora, intalniri cu militarii în termen. Aceste intalniri se vor desfăşura în afară unităţilor militare. (4) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. (5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare. + Articolul 56 (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi sunt obligaţi sa declare public subvenţiile primite pentru campania electorală de la persoanele fizice sau juridice din ţara, după deschiderea campaniei electorale. (2) Primirea pentru campania electorală a subvenţiilor de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului, aliantei politice sau aliantei electorale. (3) Mandatarul financiar răspunde solidar, cu partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a desemnat, de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvenţiile acordate şi de respectarea prevederilor alin. (1). (4) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică. (5) Un partid, o alianta politica sau o alianta electorală poate avea mai mulţi mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita şi împuternicirile acestora. (6) Mai multe partide, aliante politice sau aliante electorale pot folosi serviciile aceluiaşi mandatar. (7) Calitatea de mandatar financiar se dobândeşte numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Finanţelor şi după aducerea la cunoştinţa publică prin presa. (8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor independenţi care primesc subvenţii de la persoane fizice sau juridice din ţara. (9) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice, străine sau din străinătate. Sumele astfel primite se confisca şi se fac venit la bugetul statului. (10) Se interzice subvenţionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat. + Articolul 57 (1) Accesul partidelor parlamentare, aliantelor politice şi aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune şi de televiziune, numai în măsura în care depun liste de candidaţi în minimum 50% din circumscripţiile electorale de pe cuprinsul unui judeţ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situaţii va fi proporţional cu numărul listelor complete de candidaţi depuse în teritoriul respectiv. La serviciile naţionale publice de radiodifuziune şi de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participa în alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe în mod proporţional cu ponderea lor în totalul populaţiei judeţului, respectiv al României. (3) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale la posturile private de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face prin contract încheiat între mandatarii financiari şi respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie, pentru toţi solicitanţii, în condiţiile prezentului articol. (4) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi candidaţii independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, în termen de 5 zile de la declanşarea campanie electorale, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune, publice şi private, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antena. Solicitarile făcute după acest termen nu se iau în considerare. (5) Timpii de antena la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, proporţional cu numărul de liste complete de candidaţi depuse, în fiecare din zilele de marti, miercuri, joi, vineri şi sambata, la ore de maxima audienta. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, pe toată durata desfăşurării campaniei electorale. Candidaţii independenţi din circumscripţiile electorale din municipiul Bucureşti şi cei din resedintele de judeţ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studiou, au acces la serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune în acelaşi interval de timp, de 5 minute, pe toată durata campaniei electorale. (6) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice şi aliante electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor fi realizate în direct sau înregistrate, în proportiile stabilite de aceştia. (7) Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antena intră în competenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului. (8) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. (9) Sondajele de opinie care se difuzează în afară emisiunilor electorale au caracter de ştiri de presa şi urmează regimul acestora. + Articolul 58 (1) Primării sunt obligaţi ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afisaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care declara ca vor depune liste de candidaţi, candidaturi pentru funcţia de primar, cat şi de candidaţii independenţi. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. (2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă pentru partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participa la alegeri şi pentru candidaţii independenţi. (3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral. (4) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor. (5) Un afis electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latura şi 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura şi 250 mm cealaltă latura. (6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice, astfel încât sa evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. (7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi afiselor electorale. + Articolul 59 (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dacă biroul electoral de circumscripţie considera, cu ocazia soluţionării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente. (3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie la biroul electoral judeţean, respectiv la Biroul Electoral Central; soluţia data asupra contestaţiei este definitivă. (4) Soluţionarea plangerilor şi a contestaţiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. + Capitolul 3 Desfăşurarea alegerilor + Articolul 60 (1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare, care se asigura de către primari. (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se afla biroul preşedintelui. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi corectitudinea operaţiunilor de votare. (4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot. + Articolul 61 (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot şi a stampilelor, după care închide şi sigileaza urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. (2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot. + Articolul 62 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiţii. (2) Puterile lui, în aceasta privinta, se întind şi în afară sediului secţiei de votare, până la o distanta de 500 metri. (3) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot participa observatori străini şi observatori naţionali, acreditaţi în acest scop. (4) Pot fi acreditaţi, ca observatori naţionali, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. (5) Persoanele desemnate de aceste organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic, aliante politice sau aliante electorale. (6) Acreditarea observatorilor naţionali poate fi contestată la Biroul Electoral Central. (7) În afară membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. (8) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecţilor. + Articolul 63Votarea are loc într-o singura zi. Ea începe la ora 6,00 şi se termina la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sunt alegatori care nu au votat, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate prelungi, cu aprobarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, timpul votării până cel mai târziu la ora 24,00, când votarea se declara încheiată. + Articolul 64 (1) Alegatorii vor vota numai la secţia de votare unde au fost înscrişi în listele electorale. (2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va incredinta buletinele de vot şi ştampila de votare. (3) Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. (4) Ştampila cu menţiunea "votat" trebuie să fie rotunda şi astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul în care se aplică. (5) După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ştampila de control sa rămână în afară, şi le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidă. (6) Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat. (7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează şi se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se menţiunea despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. (8) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui. (9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat. (10) După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegator se aplică ştampila cu menţiunea "votat" şi data. + Articolul 65 (1) Preşedinţii, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii vor vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la aceasta secţie. (2) Militarii în termen vor vota pentru consiliul local şi pentru primarul localităţii în care se afla unitatea militară. + Articolul 66Candidaţii şi oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este intemeiata, preşedintele va opri de la votare pe alegatorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza aceasta situaţie autorităţilor poliţieneşti. + Articolul 67 (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. (2) Suspendarea nu poate depăşi o ora şi va fi anunţată prin afişare la usa localului de vot cu cel puţin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi doua ore. (3) În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în acelaşi timp. (4) Cei care, în baza art. 62 alin. (7), pot asista la votare nu pot fi obligaţi sa părăsească sala de vot în acest timp. + Articolul 68 (1) Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă. (2) Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoţitor ales de el. + Articolul 69 (1) Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituţiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială şi cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. + Articolul 70La ora 21,00 sau în situaţia prevăzută la art. 63, la ora 24,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată. + Capitolul 4 Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor + Secţiunea 1 Stabilirea rezultatelor votării + Articolul 71 (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate şi la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. (2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar votat şi va arata buletinul de vot celor prezenţi. (3) Sunt nule buletinele care nu poarta ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ştampila "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. (4) Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliul local, consiliul judeţean, respectiv pentru primar, unul va fi ţinut de către un membru al biroului electoral şi altul, de către candidaţii prezenţi. La municipiul Bucureşti se va întocmi tabel şi pentru primarul general al Capitalei. (5) În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi ale celor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor întrunite de fiecare. + Articolul 72 (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum şi pentru primari, câte un proces-verbal, în doua exemplare. (2) Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegatori; b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul voturilor nule; e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) expunerea, pe scurt, a intampinarilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie; h) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării; i) numărul buletinelor de vot primite; j) numărul buletinelor de vot rămase, neintrebuintate şi anulate. (3) Procesele-verbale se vor semna de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila acesteia. (4) Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea. + Articolul 73 (1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni. (2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire. (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî, de îndată, asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere. + Articolul 74Pentru fiecare consiliu local, consiliu judeţean, respectiv pentru primar, se întocmeşte câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi buletinele nule şi cele contestate. Dosarele, sigilate şi stampilate, se vor inainta biroului electoral de circumscripţie, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu paza militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor. + Secţiunea a 2-a Constatarea rezultatelor alegerilor + Articolul 75 (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripţie procedează la totalizarea voturilor exprimate şi la atribuirea de mandate, în condiţiile prezentei legi. (2) În acest scop, biroul electoral de circumscripţie consemnează, pe întreaga circumscripţie, separat pentru fiecare lista de candidaţi sau candidaţi independenţi, numărul de voturi obţinute. (3) De asemenea, se va aditiona pentru fiecare candidat la funcţia de primar numărul de voturi obţinute. (4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie pot asista persoanele care au dreptul sa staţioneze în localul secţiei de votare în timpul alegerilor. + Articolul 76 (1) Dacă din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale dintr-o circumscripţie electorală au votat mai puţin de jumătate plus unul, biroul electoral de circumscripţie face menţiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri. (2) Noile alegeri au loc, de drept, la doua săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi, precum şi aceleaşi liste electorale. (3) Alegerile se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. + Articolul 77 (1) Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel: a) în prima etapa, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, se stabileşte de biroul electoral de circumscripţie în funcţie de coeficientul electoral, determinat prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele şi candidaţii independenţi la numărul total al consilierilor din circumscripţia respectiva; biroul electoral de circumscripţie va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectiva; atribuirea mandatelor de pe fiecare lista se va face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista şi va începe cu lista de candidaţi pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr cel puţin egal cu coeficientul electoral.Se considera voturi neutilizate pentru fiecare lista de candidaţi a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale ori a candidaţilor independenţi cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral; b) în etapa a II - a, biroul electoral de circumscripţie va inregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, câte unul pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală şi candidat independent, până la epuizarea lor. Dacă nu se reuşeşte repartizarea mandatelor, operaţiunea se repeta până la epuizarea acestora. (2) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pe listele cărora au candidat supleanţii confirma în scris ca aceştia fac parte din partidul politic, alianta politica sau alianta electorală respectiva. + Articolul 78 (1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. (2) În cazul în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a întrunit aceasta majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii aflaţi pe primele doua locuri. (3) Este declarat primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. + Articolul 79În caz de paritate de voturi a cel puţin 2 candidaţi pentru funcţia de primar, se declara balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de doua săptămâni. La acestea vor participa numai candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj. + Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2), decedează, renunţa sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor. (2) Dacă situaţiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarandu-l primar pe celălalt candidat. + Articolul 81 (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor. În municipiul Bucureşti birourile electorale de circumscripţie întocmesc procese-verbale separate şi pentru primarul general şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. (2) Procesul-verbal va cuprinde: a) numărul alegătorilor din circumscripţia electorală, potrivit listelor de alegatori; b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare lista de candidaţi sau de fiecare candidat independent; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar; g) numele şi prenumele candidaţilor aleşi pentru fiecare consiliu local şi consiliu judeţean, partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care i-a propus, respectiv menţiunea de candidat independent; h) numele şi prenumele primarului ales şi partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a propus sau menţiunea de candidat independent; i) expunerea pe scurt a intampinarilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive. (3) Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia. (4) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, împreună cu intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului judeţean şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului Bucureşti. (5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral judeţean. (6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care au depus listele de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi li se eliberează, la cerere, o copie certificată de preşedintele sau vicepreşedintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal. (7) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi primarului. (8) Pentru primarul general al Capitalei şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral al municipiului Bucureşti. + Articolul 82 (1) Biroul electoral judeţean centralizează voturile şi rezultatul alegerilor pe judeţ, partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi şi încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari. (2) Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripţie, şi va cuprinde: a) numărul total al alegătorilor din judeţ, potrivit listelor electorale; b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne; c) numărul total al voturilor valabil exprimate; d) numărul total al voturilor nule; e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de listele de candidaţi la funcţia de consilier, grupate pe partide politice, aliante politice sau aliante electorale, precum şi pe candidaţi independenţi; f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obţinute de candidaţi pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi; h) numărul total al mandatelor pentru funcţia de primar, grupate pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi pe candidaţi independenţi. (3) Procesul-verbal se semnează de membrii biroului electoral judeţean şi va purta ştampila acestuia. (4) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripţii, cu paza militară, la Biroul Electoral Central. (5) Biroul electoral judeţean da publicităţii, prin Monitorul oficial al judeţului, rezultatul alegerilor pentru judeţul respectiv. + Articolul 83Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. + Articolul 84 (1) Consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, validati, nu pot face parte în acelaşi timp din consiliile locale; locurile vacante se completează potrivit art. 77 alin. (2). Candidaţii declaraţi aleşi, atât în funcţia de consilier local cat şi de consilier judeţean, sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validari, sa opteze pentru una dintre cele doua calităţi. (2) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul persoanelor alese atât în funcţia de consilier de sector, cat şi în aceea de consilier al municipiului Bucureşti. + Capitolul 5 Contravenţii şi infracţiuni + Articolul 85Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte: a) înscrierea cu buna ştiinţa a unui alegator în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art. 42, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor electorale, a listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor electorale; b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; c) distrugerea, deteriorarea, murdarirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor - program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propaganda electorală tipărite; d) afişarea mijloacelor de propaganda electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor prezentei legi; e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi; f) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi; g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 62 alin. (7); h) refuzul de a se conformă dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în imprejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (2); i) refuzul nejustificat de a inmana buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în lista şi care prezintă act de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegator care nu prezintă acest act; j) întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 72; k) părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 54, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 62 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze anumite partide politice, aliante politice, aliante electorale sau candidaţi independenţi; m) primirea de subvenţii pentru campania electorală, altfel decât printr-un mandatar financiar, sau încălcarea de către acesta a obligaţiilor ce-i revin potrivit prevederilor prezentei legi; n) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorală; o) absenta nejustificată a preşedintelui, a loctiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora. + Articolul 86Contravenţiile prevăzute la art. 85 lit. c), d) şi g) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei; cele de la lit. e), f), j), k), l), m), n) şi o), cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) şi i), cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 300.000 lei la 1.200.000 lei. + Articolul 87 (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 85 se face prin proces-verbal întocmit de către: a) ofiţerii şi subofiterii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), f), g), h), i), l) şi m); b) primării şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) şi f); c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. e), j), k) şi n); d) preşedintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum şi preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul preşedinţilor birourilor electorale ierarhic inferioare şi pentru loctiitorii acestora, pentru fapta prevăzută la lit. o). (2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. c), d), e), f), g), j), k), l), m), n) şi o), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica şi amenda. (3) Contravenţiilor prevăzute la art. 85 le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. (4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 85 lit. a), b), h) şi i) va fi înaintat judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991. + Articolul 88 (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesita, pentru vindecare, îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 89 (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 90 (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumită lista de candidaţi sau candidat independent, precum şi primirea acestora de către alegatori, în acelaşi scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor. (3) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 91 (1) Tipărirea şi utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegatori sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 92 (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 93 (1) Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. (2) Tentativa se pedepseşte. + Articolul 94Limitele pedepselor pentru infracţiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepţia celor prevăzute la art. 88 - 93, săvârşite în legătură cu desfăşurarea alegerilor, potrivit capitolului III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special. + Articolul 95Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu alegerea consilierilor şi a primarilor, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. + Articolul 96Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 85 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 88 - 93, ori rezultate din comiterea acestora, se confisca. + Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 97 (1) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suporta din bugetele locale şi judeţene. (2) Sediul, dotarea şi cheltuielile Biroului Electoral Central se asigura de către Guvern. Sediile şi dotarea birourilor electorale judeţene şi ale birourilor electorale de circumscripţie judeteana se asigura de către primării municipiilor reşedinţa de judeţ, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu prefectii, iar cele ale birourilor electorale de circumscripţii comunale, orăşeneşti, municipale şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum şi cele ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefectii. (3) Membrilor birourilor electorale li se acordă o indemnizaţie stabilită de Guvern pentru fiecare zi de activitate prestată în campania electorală. + Articolul 98Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru. + Articolul 99 (1) Guvernul, preşedinţii consiliilor judeţene şi primării vor asigura, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cat funcţionează acestea. (2) Membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajaţi, se considera detasati, pe perioada cat îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale. (3) Delegaţii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza pe preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propaganda pentru sau împotriva unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, cat şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secţia de votare. + Articolul 100 (1) Judecarea de către instanţa a intampinarilor, contestaţiilor şi a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac. + Articolul 101 (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare. (2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele de judecată vor asigura permanenta activităţii necesare în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. + Articolul 102 (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participa la vot şi nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durata stabilită prin hotărâre. (2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 69 privind urna specială. + Articolul 103În sensul prezentei legi, organizaţiile legal constituite aparţinând minorităţilor naţionale sunt asimilate partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale. + Articolul 104 (1) În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul copiei de pe listele electorale permanente şi al stampilelor birourilor electorale de circumscripţii, birourilor electorale judeţene şi a Biroului Electoral Central. De asemenea, va stabili, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ştampilei de control şi al ştampilei necesare votării, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării, al certificatului doveditor al alegerii consilierilor şi primarului şi al adeverintei privind exercitarea dreptului de vot. (2) Predarea şi primirea formularelor, stampilelor şi celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal. + Articolul 105Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege buletinul de identitate, adeverinta care tine loc de buletin de identitate ori pasaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. + Articolul 106Birourile electorale judeţene vor acredita ca observatori interni numai pe cetăţenii cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentala care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale. + Articolul 107Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secţiile de votare de pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti, numai la cererea organizaţiilor menţionate la art. 106, însoţită de declaraţia scrisă a fiecărui observator ca va respecta condiţiile de acreditare; declaraţia se da pe propria răspundere şi constituie act de drept public cu toate consecinţele prevăzute de lege; condiţiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 99 alin. (3) din lege şi menţionate în actul de acreditare. + Articolul 108Organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 106 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 56 alin. (9) şi ale art. 99 alin. (3). + Articolul 109Guvernul va stabili durata şi condiţiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuinţate, contestate sau necontestate, precum şi a celor neintrebuintate, a stampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării. + Articolul 110 (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori judeţene, invalidării sau declarării vacante a funcţiei de primar. (2) Cu 6 luni înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se vor mai organiza alegeri pentru consiliile locale ori consiliile judeţene sau pentru primar. + Articolul 111Prin denumirea birou electoral de circumscripţie, folosită de prezenta lege, se înţelege biroul electoral de circumscripţie comunală, oraseneasca, municipala, judeteana şi a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.---------------