LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991LEGEA administraţiei publice locale
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 238 din 28 noiembrie 1991



    Parlamentul României adopta prezenta lege.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestionarea, sub propria responsabilitate, a intereselor colectivităţilor pe care le reprezintă. Aplicarea principiilor enunţate nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional unitar al României.  +  Articolul 2Unităţile administrativ-teritoriale sînt comunele, oraşele şi judeţele. Comunele pot fi formate din unu sau mai multe sate şi cătune. Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii. Municipiile pot avea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege.  +  Articolul 3Delimitarea comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii.  +  Articolul 4Comunele, oraşele şi judeţele sînt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda un patrimoniu şi au iniţiativa în tot ce priveşte administrarea intereselor publice locale, exercitind, în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite. Ca persoane juridice civile au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar ca persoane juridice de drept public sînt proprietare ale bunurilor domeniului public de interes local, potrivit legii.  +  Articolul 5Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primării se aleg în condiţiile prevăzute de lege. Autorităţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Acestea sînt subordonate autorităţilor administrative ale municipiilor.  +  Articolul 6Consiliile locale şi primării funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 7În fiecare judeţ se alege un consiliu judeţean, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean alege, din rindul membrilor săi, preşedintele şi delegaţia permanenta.  +  Articolul 8Raporturile dintre administraţia publică judeteana şi cea locală au la baza principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. În relaţiile dintre administraţia publică locală şi cea judeteana nu exista raporturi de subordonare.  +  Articolul 9În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi judeţe elaborează şi aproba bugetele de venituri şi cheltuieli şi au dreptul sa instituie şi sa perceapă impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.  +  Articolul 10Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale se pot supune, în condiţiile legii, aprobării locuitorilor, prin referendum local.  +  Articolul 11Guvernul numeşte cîte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Prefectul este reprezentantul Guvernului şi coordonează şi supraveghează serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în unităţile administrativ-teritoriale.  +  Articolul 12Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele autorităţilor administraţiei publice locale, în cazul în care considera ca acestea sînt ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.  +  Capitolul 2 Consiliile locale  +  Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliilor locale  +  Articolul 13Consiliile comunelor şi ale oraşelor sînt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.  +  Articolul 14Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte în raport cu populaţia existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:
         
      Numărul locuitorilor comunei sau oraşuluiNumărul consilierilor
      - pînă la 3.00011
      - între 3.001 şi 5.00013
      - între 5.001 şi 7.00015
      - între 7.001 şi 10.00017
      - între 10.001 şi 20.00019
      - între 20.001 şi 50.00021
      - între 50.001 şi 100.00023
      - între 100.001 şi 200.00025
      - între 200.001 şi 400.00031
      - peste 400.00035
    Consiliul municipiului Bucureşti este compus din 75 consilieri.      +  Articolul 15Funcţia de consilier este incompatibilă cu funcţia de: a) prefect şi subprefect, precum şi alte funcţii publice ale consiliilor locale şi judeţene şi din aparatul prefecturilor, ministerelor şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale; b) primar; c) membru al altui consiliu comunal sau orasenesc. Din acelaşi consiliu local nu pot face parte sotii, ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile.  +  Articolul 16Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consiliilor în şedinţa de constituire şi a primarilor aleşi se face de către prefect. Şedinţa este legal constituită dacă sînt prezenţi consilierii în proporţie de cel puţin două treimi. În cazul în care aceasta prezenta nu este asigurata, şedinţa se va tine, de drept, 3 zile mai tirziu. Lucrările şedinţei de constituire sînt conduse de cel mai în vîrsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.  +  Articolul 17Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-7 consilieri. Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care: a) constata existenta unor incompatibilităţi sau încălcarea condiţiilor de eligibilitate; b) constata ca alegerea consilierului s-a făcut prin frauda electorală. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al consilierilor. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot. Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin două treimi din membrii acestuia. Hotărîrile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate în justiţie, în condiţiile contenciosului administrativ, de cei interesaţi.  +  Articolul 18Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în faţa consiliului următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu buna-credinţa, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului )...". Consilierii care refuza să depună jurămîntul sînt consideraţi demisionaţi de drept. După depunerea jurămîntului, consilierul care a condus şedinţa declara consiliul legal constituit.  +  Articolul 19Mandatul de consilier încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială sau deces.  +  Articolul 20Consiliul poate alege din rindul membrilor săi, pe durata mandatului, comisii pentru diferite domenii de specialitate, ale căror sarcini se stabilesc prin regulament. Primării şi viceprimarii nu pot face parte din aceste comisii.      +  Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliilor locale  +  Articolul 21Consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sînt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice. Consiliul local are următoarele atribuţii principale: a) alege viceprimarii; b) aproba statutul comunei sau oraşului şi regulamentul de funcţionare a consiliului, pe baza statutului şi regulamentului-cadru orientative, elaborate de Guvern; c) aproba studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială; d) stabileşte statutul personalului, organigramele şi numărul de personal, la propunerea primarului; e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, întrebuinţarea şi executarea acestuia; aproba virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; f) stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, pe timp limitat, în condiţiile legii; g) administrează domeniul public şi privat al comunei ori oraşului şi exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiinţat; h) poate înfiinţa instituţii şi agenţi economici de interes local; hotărăşte asupra concesionarii sau închirierii de servicii publice, participării la societăţi comerciale, locatiei de activităţi sau servicii ale administraţiei publice; i) numeşte şi eliberează din funcţie membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome şi membrii consiliilor imputernicitilor statului de la societăţile comerciale cu capital integral de stat, de interes local; j) urmăreşte şi controlează activitatea consiliilor imputernicitilor statului de la societăţile comerciale de interes local, pe perioada existenţei lor, primind trimestrial rapoartele acestora; k) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societăţile comerciale pe care le înfiinţează; l) asigura buna funcţionare a serviciilor de gospodărie comunală, transport local şi reţele edilitare; m) aproba şi asigură realizarea programelor de organizare şi dezvoltare urbanistica a localităţilor, precum şi de amenajare a teritoriului, cu respectarea traditiei locale şi a prevederilor legale; asigură realizarea lucrărilor publice; n) asigura condiţiile necesare bunei funcţionari a instituţiilor locale de învăţămînt, sanitare, de cultura şi de tineret, de sub autoritatea sa; o) organizează serviciile publice în condiţii de operativitate şi eficienta; p) ia măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al cetăţenilor şi asigura desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement; r) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale; s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie socială; s,) asigura libertatea comerţului şi a concurentei loiale şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii; t) înfiinţează şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local; t,) asigura apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; u) organizează tîrguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi asigura buna funcţionare a acestora; v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau oraşului; x) hotărăşte asocierea cu alte consilii locale, precum şi cu agenţi economici din ţara şi din străinătate, în scopul realizării şi exploatării unor lucrări de interes comun; z) hotărăşte stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare şi înfrăţire cu localităţi din străinătate. Consiliul local exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al oraşului.  +  Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliilor locale  +  Articolul 22Mandatul consiliilor locale este de 4 ani. Consilierii îşi exercită mandatul de la data depunerii jurămîntului pînă la constituirea noului consiliu ales. Consiliul legal constituit alege, cu majoritate simpla, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte.  +  Articolul 23Primarul şi serviciile locale ale administraţiei publice sînt obligate sa pună la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, informaţiile necesare îndeplinirii mandatului.  +  Articolul 24Consiliul local se întruneşte în şedinţa ordinară lunar, la convocarea primarului. El se poate întruni în şedinţa extraordinară, ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea şedinţelor extraordinare. Convocarea se face în scris şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării acesteia. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa locuitorilor comunei sau oraşului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate.  +  Articolul 25Şedinţele consiliului local sînt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor. Prezenta consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului consiliului. În cazul în care consiliul nu poate funcţiona datorită absentei membrilor săi, după 3 convocări consecutive se dizolva de drept. Dizolvarea consiliului se comunică prefectului şi atrage organizarea de noi alegeri.  +  Articolul 26Şedinţele consiliului local sînt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba oficială a statului. Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în şedinţa publică.  +  Articolul 27Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, de secretar şi de cel puţin 3 consilieri. La începutul fiecărei şedinţe, secretarul consiliului prezintă procesul-verbal al şedinţei anterioare şi îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conţinutul procesului-verbal şi sa ceara menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară. Procesul-verbal se depune într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi sigilat şi semnat de preşedinte, secretar şi de consilierii menţionaţi la alin. 1.  +  Articolul 28Ordinea de zi a şedinţelor se aproba de consiliu, la propunerea celui care, în condiţiile art. 24, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente.  +  Articolul 29Consiliul local, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adopta hotărîri, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi, în afară cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărîrea nu se adoptă. Hotărîrile privind bugetul local, stabilirea de impozite şi taxe locale, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau oraşului, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localităţilor, amenajarea teritoriului şi asocierea cu alte consilii sau cu agenţi economici din ţara şi străinătate se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului. Consiliul poate stabili ca unele hotărîri să fie luate prin vot secret. Hotărîrile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret. Proiectele de hotărîri pot fi propuse de consilieri sau primar.  +  Articolul 30Hotărîrile consiliului local se semnează de către preşedintele şedinţei respective. Hotărîrile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţa publică, iar cele individuale, de la data comunicării. În unităţile administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale au o pondere însemnată, hotărîrile se aduc la cunoştinţa cetăţenilor şi în limba acestora.  +  Articolul 31Nu poate lua parte la deliberarea şi adoptarea hotărîrilor consilierul care: a) fie personal, fie prin soţ, sotie, afini sau rudele sale pînă la gradul IV inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului; b) este membru al organelor de conducere ale regiilor autonome sau ale societăţilor comerciale în legătură cu care are loc deliberarea. Hotărîrile luate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. 1 pot fi anulate, în condiţiile legii.  +  Articolul 32Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului nu pot fi dezbătute dacă nu sînt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al administraţiei publice locale.  +  Articolul 33Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărîrile acestuia. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.  +  Articolul 34Consiliul local poate fi dizolvat în următoarele cazuri: a) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate şi nu s-a putut completa prin supleanţi pînă la două treimi; b) hotărîrile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept; c) compromite cu rea-credinţa interesele comunei sau ale oraşului. Dizolvarea consiliului se face prin hotărîre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărîrea de dizolvare va stabili şi data alegerilor pentru noul consiliu local, care nu poate depăşi 60 de zile de la dizolvare decît în situaţii excepţionale. Hotărîrea de dizolvare poate fi atacată de cei interesaţi în faţa instanţei de contencios administrativ. În acest caz, nu se mai efectuează procedura prealabilă cerută de lege. Pînă la alegerea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale unităţii administrativ-teritoriale.  +  Articolul 35În exercitarea funcţiei, consilierii sînt ocrotiţi de lege. În cazul în care un membru al consiliului săvîrşeşte acte contrare Constituţiei şi legilor ori compromite cu rea-credinţa interesele comunei sau oraşului, el poate fi demis din funcţie, la propunerea prefectului, prin hotărîre a Guvernului. Prefectul poate suspenda din funcţie persoana a carei demitere a cerut-o. Împotriva acestei măsuri, consilierul se poate adresa instanţei în condiţiile Legii contenciosului administrativ.  +  Articolul 36La lucrările consiliului pot participa, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean, reprezentanţii acestora, parlamentarii, precum şi alte persoane invitate, a căror prezenta este considerată utila.      +  Capitolul 3 Primarul  +  Articolul 37Comunele şi oraşele au cîte un primar, iar municipiul Bucureşti are un primar general, aleşi în condiţiile legii. Primarul participa, de drept, la şedinţele consiliului local. Primării sînt ajutaţi de unu sau mai mulţi viceprimari. Numărul viceprimarilor se stabileşte prin hotărîre a Guvernului. Pe toată durata mandatului de primar şi viceprimar, contractul de muncă al acestora la regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat sau la instituţiile bugetare se suspenda.  +  Articolul 38Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a carei raza teritorială se afla comuna sau oraşul. Validarea alegerii primarului general al Capitalei se face de către Tribunalul municipiului Bucureşti. Invalidarea alegerii unui primar se poate pronunţa în cazurile prevăzute de art. 17 alin. 3. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţa extraordinară, de către un magistrat sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului ales, se organizează noi alegeri în termen de cel mult 60 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.  +  Articolul 39Primarul depune în faţa consiliului local jurămîntul prevăzut la art. 18. Primarul care refuza să depună jurămîntul este considerat demisionat de drept.  +  Articolul 40Mandatul primarului este de 4 ani şi expira la depunerea jurămîntului de către noul primar. Mandatul poate inceta înainte de termen în caz de demisie, pierderea drepturilor electorale, apariţia uneia din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 alin. 1 lit. a) şi c), deces sau demitere.  +  Articolul 41Primarul poate fi demis din motivele arătate la art. 34 alin. 1 lit. b) şi c), în condiţiile prevăzute de acelaşi articol pentru dizolvarea consiliului local. Pe timpul suspendării din funcţie a primarului sau pînă la alegerea unui nou primar atribuţiile acestuia vor fi exercitate de un viceprimar desemnat de consiliu.  +  Articolul 42Primarul şi primarul general al Capitalei sînt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa consiliului de buna funcţionare a acesteia. Primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţara şi din străinătate, precum şi în justiţie. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa în culorile drapelului naţional. Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. Modelul acestei eşarfe se va stabili prin hotărîre a Guvernului.  +  Articolul 43Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, ale decretelor Preşedintelui României, ale hotărîrilor Guvernului, ale actelor emise de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei centrale, ale hotărîrilor consiliului judeţean; b) asigura executarea hotărîrilor consiliului local. În cazul în care apreciază ca o hotărîre a acestuia este ilegala, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţa sesizează pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei, prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit şi, pe baza hotărîrii consiliului, ia măsuri pentru organizarea acestei consultări; d) prezintă consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoartele privind starea economică şi socială a comunei sau oraşului; e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului; f) exercita drepturile şi asigura îndeplinirea obligaţiilor ce revin comunei sau oraşului în calitate de persoana juridică civilă; g) exercita funcţia de ordonator principal de credite; h) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului cele constatate; i) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiile sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop, poate mobiliza şi populaţia; j) asigura ordinea publică şi liniştea locuitorilor, cu ajutorul poliţiei; k) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici; l) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice; m) ia măsuri de interzicere sau suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică; n) controlează igiena şi salubritatea locurilor publice şi a produselor alimentare puse în vînzare pentru populaţie; o) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale; p) asigura elaborarea regulamentului local de urbanism şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le supune aprobării consiliului local, cu respectarea prevederilor legii; r) asigura întreţinerea drumurilor publice din comuna sau din oraş, implantarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier şi pietonal; s) supraveghează tirgurile, pieţele, oboarele, locurile şi parcurile de distracţii şi ia măsuri operative pentru buna funcţionare a acestora; s,) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de autoritate tutelara; t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă; t,) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege; u) elaborează proiectul de statut al personalului, propune structura organizatorică, numărul de personal şi salarizarea acestuia şi le supune spre aprobare consiliului local; v) numeşte şi eliberează din funcţie personalul serviciilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; x) controlează activitatea angajaţilor serviciilor consiliului; z) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin comunei sau oraşului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local.  +  Articolul 44Primarul poate delega exercitarea unora dintre atribuţiile sale viceprimarilor, secretarului sau altor funcţionari din serviciile consiliului.  +  Articolul 45În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii. Acestea devin executorii după ce sînt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate. Primarul constata încălcările legii şi adopta măsurile legale pentru înlăturarea acestora sau, după caz, sesizează organele competente. Prevederile art. 30 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 46Primării, în exercitarea funcţiei, sînt ocrotiţi de lege. Prefectul poate dispune suspendarea din funcţie a primarului pe timpul unei anchete judiciare. Împotriva acestei măsuri primarul se poate adresa instanţei, în condiţiile Legii contenciosului administrativ.  +  Capitolul 4 Secretarul şi serviciile publice locale  +  Secţiunea 1 Secretarul  +  Articolul 47Fiecare consiliu local are cîte un secretar. Secretarul este funcţionar public şi trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional, prefectul poate aproba ca, la comune, în funcţia de secretar să fie angajate, după examenul de capacitate, şi persoane care au numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formaţiuni politice.  +  Articolul 48Numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului consiliului comunal şi orasenesc se fac de către prefect. Numirea se face pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse în statutul funcţionarilor publici.  +  Articolul 49Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale: a) participa la şedinţele consiliului local; b) avizează proiectele de hotărîri ale consiliului local; c) primeşte şi distribuie corespondenta; d) asigura efectuarea lucrărilor de secretariat; e) asigura convocarea consiliului local; f) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local; g) comunică şi înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar; h) asigura aducerea la cunoştinţa publică a hotărîrilor şi dispoziţiilor de interes general; i) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afară celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă; j) legalizează semnături şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepţia celor care se eliberează de autorităţile centrale. Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau de către primar.  +  Secţiunea a 2-a Serviciile publice ale consiliului local  +  Articolul 50Serviciile publice ale comunei sau oraşului se organizează de către consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune.  +  Articolul 51Angajarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice locale se fac de către primar, în condiţiile legii.  +  Articolul 52Consiliul local aproba regulamente de organizare şi funcţionare a serviciilor publice, stabileşte competentele, atribuţiile şi salarizarea personalului, în condiţiile prevăzute de lege.  +  Articolul 53Condiţiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcţie, precum şi drepturile şi obligaţiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sînt stabilite prin lege şi regulamente. Personalul din serviciile publice locale şi din aparatul consiliului are statutul de funcţionar public. Dispoziţiile art. 47 se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 54În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei locale se foloseşte limba română. Cetăţenii aparţinînd minorităţilor naţionale, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile acestora, se pot adresa oral sau în scris şi în limba lor maternă. Cererile şi actele prezentate în scris vor fi însoţite de traducerea lor autentificată în limba română. În cazul în care reprezentantul autorităţii publice sau funcţionarul acesteia nu cunoaşte limba minorităţii respective, se va folosi un interpret.  +  Capitolul 5 Consiliul judeţean  +  Secţiunea 1 Componenta şi constituirea consiliului judeţean  +  Articolul 55Consiliul judeţean este autoritate a administraţiei publice judeţene. Consiliul judeţean se compune din consilieri aleşi în condiţiile Legii privind alegerile locale.  +  Articolul 56Numărul consilierilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte în raport cu populaţia judeţului, existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:
         
      Numărul locuitorilor judeţuluiNumărul consilierilor
      - pînă la 350.00037
      - între 350.001 şi 500.00039
      - peste 500.00045
     +  Articolul 57Constituirea consiliului judeţean se face în termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului judeţean în şedinţa de constituire se face de către prefect.  +  Articolul 58La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător şi prevederile art. 15-20.      +  Secţiunea a 2-a Atribuţiile consiliului judeţean  +  Articolul 59Consiliul judeţean exercita următoarele atribuţii principale: a) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean; b) organizează şi conduce serviciile publice judeţene şi aproba regulamentele de funcţionare a acestora; c) analizează propunerile făcute de comune şi oraşe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător; d) adopta programe şi prognoze de dezvoltare economico-socială a judeţului şi urmăreşte realizarea acestora; e) adopta bugetul judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; f) stabileşte orientările generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localităţilor, precum şi amenajarea teritoriului; g) administrează domeniul public şi privat al judeţului; h) asigura construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, precum şi a drumurilor de legătură cu judeţele vecine; i) alege, dintre consilieri, preşedintele, vicepreşedintele şi delegaţia permanenta a consiliului judeţean; j) adopta regulamentul consiliului; k) aproba statutul personalului din serviciile publice judeţene, organigramele şi numărul de personal; l) stabileşte impozite şi taxe judeţene, precum şi taxe speciale pe timp limitat, în condiţiile legii; m) hotărăşte înfiinţarea de instituţii şi agenţi economici de interes judeţean, precum şi concesionarea sau închirierea de servicii publice judeţene, participarea la societăţi comerciale, locaţia de gestiune sau servicii ale administraţiei publice judeţene; n) numeşte şi eliberează din funcţie membrii consiliilor imputernicitilor agenţilor economici ce gestionează bunurile domeniului public de interes judeţean; urmăreşte şi controlează activitatea consiliilor imputernicitilor acestor agenţi, pe perioada existenţei lor, analizînd trimestrial rapoarte ale acestora; o) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează; p) înfiinţează instituţii social-culturale şi sanitare şi asigura buna lor funcţionare; r) asigura condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, cultural-artistice, sportive şi de tineret; s) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de străzi, pieţe şi unor obiective de interes local; Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege.  +  Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliului judeţean  +  Articolul 60Mandatul consiliului judeţean este de 4 ani. Consilierii îşi exercită mandatul de la data depunerii jurămîntului prevăzut de art. 18, pînă la întrunirea noului consiliu ales.  +  Articolul 61Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţele ordinare, trimestrial. El se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de cîte ori este necesar, la cererea preşedintelui consiliului, a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului sau a delegaţiei permanente. Convocarea consiliului judeţean se face de către preşedintele acestuia, cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare. Dispoziţiile art. 24 alin. 5, art. 25, 26 şi 28 se aplică corespunzător. Convocarea se face în scris şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Invitaţia la şedinţa va preciza ordinea de zi, data şi locul desfăşurării acesteia.  +  Articolul 62Consiliul judeţean, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, adopta hotărîri.  +  Articolul 63Consiliul judeţean alege, pe durata mandatului sau, o delegaţie permanenta compusa din 5-7 consilieri, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean sînt şi preşedinte şi vicepreşedinţi ai delegaţiei permanente. Preşedintele consiliului judeţean şi vicepreşedinţii acestuia se aleg din rindul consilierilor judeţeni, cu votul majorităţii acestora.  +  Articolul 64Delegaţia permanenta a consiliului judeţean realizează conducerea operativă a treburilor administraţiei publice judeţene, aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului judeţean şi exercită atribuţiile acestuia, cu excepţia celor prevăzute în art. 59 alin. 1 lit. d), e), f), i) şi j). În exercitarea atribuţiilor sale, delegaţia permanenta emite decizii. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice interesate. Dispoziţiile art. 30 alin. 3 se aplică corespunzător.  +  Articolul 65La şedinţele delegaţiei permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia.  +  Articolul 66Preşedintele consiliului judeţean este şeful administraţiei publice judeţene şi răspunde de buna funcţionare a administraţiei judeţului. Serviciile consiliului judeţean sînt subordonate preşedintelui acestuia.  +  Articolul 67Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale: a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi ale delegaţiei permanente; b) asigura executarea hotărîrilor consiliului judeţean şi a deciziilor delegaţiei permanente; c) sprijină activitatea instituţiilor şi a regiilor autonome de interes judeţean; d) exercita atribuţiile care revin judeţului în calitate de persoana juridică; e) exercita funcţia de ordonator principal de credite; f) întocmeşte proiectul bugetului judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului; g) numeşte şi eliberează din funcţie personalul administraţiei publice judeţene, cu excepţia secretarului; h) prezintă consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea şi activitatea administraţiei judeţului, precum şi cu privire la starea economică şi socială a judeţului. Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul judeţean.  +  Articolul 68Preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter individual. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.  +  Articolul 69Consiliul judeţean şi al municipiului Bucureşti are un secretar numit de către Departamentul pentru Administraţia Publică Locală, pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul este funcţionar public şi trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formaţiuni politice.  +  Articolul 70Dispoziţiile prezentei legi privitoare la organizarea şi funcţionarea consiliilor locale, precum şi cele cu privire la primar, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, se aplică, în mod corespunzător, consiliului judeţean şi preşedintelui acestuia. Secretarului consiliului judeţean îi sînt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.      +  Capitolul 6 Bunuri şi lucrări  +  Secţiunea 1 Administrarea bunurilor  +  Articolul 71Constituie patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.  +  Articolul 72Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sînt de uz sau interes public şi nu au fost declarate de interes naţional.  +  Articolul 73Domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile - altele decît cele prevăzute la art. 72 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile şi mijloacele prevăzute de lege.  +  Articolul 74Bunurile ce fac parte din domeniul public sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Donaţiile şi legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, judeţean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.  +  Articolul 75Toate bunurile aparţinînd unităţilor administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintă anual un raport asupra situaţiei bunurilor.  +  Articolul 76Consiliile locale şi cele judeţene hotărăsc cu privire la concesionarea, închirierea, locaţia de gestiune a bunurilor aparţinînd domeniului public sau privat. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la vînzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat. Vînzarea, concesionarea, închirierea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Înstrăinarea bunurilor aparţinînd domeniului privat al comunelor, oraşelor sau judeţelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunţările la drepturi sau recunoaşterile de drepturi în favoarea terţelor persoane se fac pe bază de expertiza însuşită de consiliu.  +  Articolul 77Consiliile locale şi judeţene pot contracta, prin învoiala sau licitaţie, în condiţiile legii, lucrări şi servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local şi judeţean, după caz, sau a listei publice realizate.  +  Articolul 78Consiliile locale şi cele judeţene pot da în folosinţă gratuita, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societăţilor de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activităţi care satisfac cerinţele cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială respectiva.  +  Secţiunea a 2-a Lucrările publice  +  Articolul 79Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public se executa pe teritoriul comunelor şi oraşelor, numai în baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local, potrivit legii.  +  Articolul 80Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna şi oraşul se elaborează, se analizează şi se aproba în conformitate cu prevederile legii.  +  Articolul 81Lucrările aprobate vor fi atribuite, spre execuţie, în baza licitaţiei organizate în condiţiile legii şi cu respectarea stricta a documentaţiilor tehnico-economice aprobate.  +  Articolul 82Consiliile locale şi cele judeţene pot hotărî înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor societăţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activităţi, în scopul executării unor lucrări de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor şi al altor persoane juridice şi fizice.  +  Capitolul 7 Administrarea finanţelor locale  +  Secţiunea 1 Dispoziţii comune  +  Articolul 83Finanţele comunelor, oraşelor şi judeţelor se administrează în condiţiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.  +  Articolul 84Veniturile administraţiei publice locale şi ale celei judeţene sînt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora şi din alte surse, în conformitate cu dispoziţiile legale.  +  Articolul 85Veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale sînt prevăzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, după caz, de cel judeţean, în condiţiile legii.  +  Secţiunea a 2-a Venituri  +  Articolul 86Consiliile locale şi cele judeţene asigura veniturile comunelor, oraşelor şi ale judeţelor prin stabilirea de impozite şi taxe locale sau judeţene, după caz, precum şi prin alte surse stabilite potrivit legii.  +  Articolul 87Pentru funcţionarea serviciilor publice locale şi judeţene, create în interesul personal al locuitorilor, consiliile locale şi judeţene stabilesc taxe, potrivit legii. Cuantumul taxelor se stabileşte pentru a acoperi cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere a acestor servicii.  +  Articolul 88Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate. Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau judeţean, după caz, se vor determina condiţiile în care se pot percepe taxele speciale şi de aprobare de către locuitorii interesaţi, precum şi modul de repartizare a acestora pe locuitor. Hotărîrile luate de consiliile locale şi judeţene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afişate, de îndată, la sediul acestora şi vor fi aduse la cunoştinţa prin orice mod de publicitate. Împotriva acestor hotărîri orice persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la afişarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărîrea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.  +  Secţiunea a 3-a Cheltuieli  +  Articolul 89În bugetele locale şi cele judeţene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităţilor care se finanţează de la aceste bugete, în condiţiile legii. Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanţare.  +  Articolul 90Consiliile locale şi cele judeţene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete, după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire şi rambursare. Hotărîrile consiliilor privind contractarea împrumuturilor se supun aprobării locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale respective. Hotărîrile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea şi rambursarea acestora.  +  Articolul 91În bugetele locale şi judeţene se înscriu, la capitolul cheltuieli, şi sumele necesare pentru salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum şi pentru acordarea indemnizaţiilor de şedinţa pentru consilieri, în condiţiile stabilite prin regulamentele acestor consilii, pentru plata funcţionarilor din serviciile publice ale consiliilor locale şi judeţene, precum şi pentru reprezentare şi protocol.  +  Secţiunea a 4-a Întocmirea, aprobarea şi executarea bugetelor. Încheierea şi aprobarea conturilor  +  Articolul 92În fiecare buget local şi judeţean se va prevedea, într-un articol special, crearea fondului de tezaur, din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizează în cazul cînd creditele deschise prin buget pentru necesitaţi curente nu sînt suficiente.  +  Articolul 93Proiectul de buget, întocmit şi publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima şedinţa, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării. Proiectul este însoţit de raportul primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz, precum şi de contestaţiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului. Consiliul deliberează, pronunţăndu-se şi asupra contestaţiilor, adoptînd proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.  +  Articolul 94Primarul şi preşedintele consiliului judeţean întocmesc, prin serviciile subordonate lor, şi prezintă spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exerciţiului bugetar.  +  Articolul 95Dispoziţiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Legii privind finanţele publice.  +  Capitolul 8 Prefectul  +  Secţiunea 1 Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti  +  Articolul 96Guvernul numeşte cîte un prefect în fiecare judeţ. De asemenea, numeşte un prefect pentru municipiul Bucureşti şi Sectorul agricol Ilfov. Prefectul este ajutat de un subprefect, iar la municipiul Bucureşti, de 3 subprefecţi. Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor şi a subprefecţilor se fac prin hotărîre a Guvernului. Pentru a fi numiţi în funcţie, prefectul şi subprefectul trebuie să aibă studii superioare şi vîrsta de cel puţin 30 ani.  +  Articolul 97Prefectul şi subprefectul nu pot fi deputaţi sau senatori, membri în consiliul judeţean şi în consiliile locale sau primari şi nu pot îndeplini o funcţie de reprezentare profesională cu caracter naţional, o alta funcţie publică sau o funcţie ori activitate profesională salarizata în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale sau oricăror organizaţii ori unităţi cu scop lucrativ.  +  Articolul 98În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale şi judeţene şi a primarilor să se desfăşoare conform legii. Între prefecţi, pe de o parte, şi consiliile locale şi judeţene şi primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.  +  Articolul 99Prefectul este şeful serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în unităţile administrativ-teritoriale.  +  Articolul 100Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) asigură realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor şi a ordinii publice; b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice locale şi judeţene; c) avizează numirea sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti; d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor, prin organele legal constituite; e) răspunde, în condiţiile stabilite prin lege, de pregătirea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar; autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia sa informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanţa pentru judeţ; f) prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale şi administrative a judeţului. Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.  +  Articolul 101În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor adoptate şi emise de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, cu excepţia celor de gestiune curenta, prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele acestora, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. Prefectul se va pronunţa asupra legalităţii acestui act, în termen de 15 zile de la data comunicării actului, ce se va face în 10 zile de la adoptarea lui.  +  Articolul 102Prefectul prezintă, anual, consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, o informare cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în judeţ şi în municipiul Bucureşti.  +  Articolul 103Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condiţiile legii. Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic şi de specialitate sînt emise după consultarea organelor sau serviciilor de specialitate şi sînt contrasemnate de conducătorii acestora.  +  Articolul 104Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţa publică, prin afişare şi publicare cînd conţine dispoziţii normative, sau de la data comunicării în celelalte cazuri.  +  Articolul 105Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura şi atribuţii se stabilesc prin hotărîre a Guvernului.  +  Secţiunea a 2-a Comisia administrativă  +  Articolul 106În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizează, pe lîngă prefecturi, Comisia administrativă. Comisia administrativă este compusa din: prefect, ca preşedinte, preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, primarul general al municipiului Bucureşti, primarul municipiului reşedinţa de judeţ şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate la nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti.  +  Articolul 107Comisia se convoacă de prefect sau la cererea preşedintelui consiliului judeţean, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti, trimestrial şi ori de cîte ori este necesar. La lucrările comisiei pot fi invitaţi primari ai localităţilor din judeţ, precum şi orice alte persoane a căror prezenta este apreciată ca necesară.  +  Articolul 108Comisia elaborează, anual, programul principalelor lucrări şi activităţi din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, pe care îl comunică autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, precum şi serviciilor publice ale ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi municipiul Bucureşti. Comisia administrativă sprijină serviciile publice ale ministerelor şi pe cele ale administraţiei publice judeţene.  +  Articolul 109În activitatea sa, Comisia administrativă adopta hotărîri, prin vot deschis, care se semnează de preşedinte şi sînt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor şi celorlalte autorităţi centrale organizate în judeţe şi în municipiul Bucureşti. Lucrările comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.  +  Articolul 110Divergenţele dintre serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate în judeţe şi municipiul Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice judeţene se soluţionează de către Guvern.  +  Capitolul 9 Dispoziţii tranzitorii şi finale  +  Articolul 111Membrii consiliilor locale şi judeţene, precum şi ai delegatiilor permanente ale consiliilor judeţene se bucura de protecţia acordată de lege pentru funcţionarii publici.  +  Articolul 112Primării, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii şi funcţionarii din serviciile consiliilor locale şi judeţene răspund, după caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele săvîrşite în exercitarea atribuţiilor care le revin.  +  Articolul 113Pînă la stabilirea prin lege a delimitării şi organizării administrativ-teritoriale a tarii, Capitalei, municipiilor şi a subdiviziunilor acestora, la municipiul Bucureşti se constituie autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 5 alin. 1, care funcţionează în condiţiile art. 13-54, art. 59 alin. 1 lit f), art. 67 şi art. 106-110. La sectoarele municipiului Bucureşti, ca subdiviziuni ale acestuia, se constituie autorităţile administraţiei publice locale prevăzute în art. 5 alin. 2, care funcţionează în condiţiile art. 13-54, cu excepţia celor de la art. 21 alin. 2 lit. b), c), f), h), i), j), m) - prima parte, t), v) şi z) şi art. 43 alin. 1 lit. c), l) şi m). Autorităţilor prevăzute la alin. 1 şi 2 le sînt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 71-95, 111 şi 112. Pe aceeaşi perioadă, Sectorul agricol Ilfov şi localităţile sale componente funcţionează în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru judeţ, respectiv pentru comuna şi oraş. Serviciile publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale, organizate în municipiul Bucureşti, funcţionează şi pentru Sectorul agricol Ilfov.  +  Articolul 114În termen de 3 luni de la promulgarea prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului proiectul legii taxelor şi impozitelor locale.  +  Articolul 115Defalcarea şi trecerea în patrimoniul comunelor, oraşelor sau, după caz, al judeţelor a bunurilor şi valorilor de interes local din domeniul public şi privat al statului, precum şi trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice stabilite prin prezenta lege, în sarcina consiliilor locale şi judeţene, se vor stabili prin hotărîre a Guvernului.  +  Articolul 116Secretarii şi ceilalţi angajaţi ai actualelor primării şi prefecturi rămîn în funcţie, respectiv trec la consiliile locale şi judeţene, urmînd a fi confirmati pe post sau, după caz, înlocuiţi, în condiţiile legii.  +  Articolul 117În primul an de activitate, serviciile de specialitate ale consiliilor judeţene vor acorda gratuit asistenţa tehnica primăriilor care nu au organizate serviciile respective.  +  Articolul 118Legea nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, Legea nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor pînă la organizarea de alegeri locale şi Hotărîrea Guvernului nr. 932/1990 privind Îndrumarul pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 5/1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga pe data constituirii noilor autorităţi ale administraţiei publice locale. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 noiembrie 1991. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 18 noiembrie 1991. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea administraţiei publice locale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU-------------------