LEGE Nr. 61 din 27 septembrie 1991pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL NR. 196 din 27 septembrie 1991
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Articolul 1Pentru asigurarea climatului de ordine şi liniste publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiana, cetăţenii sînt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor tarii şi al normelor de convieţuire socială. + Articolul 2Constituie contravenţie săvîrşirea oricăreia din următoarele fapte, dacă nu sînt comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) săvîrşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publică sau sa provoace indignarea cetăţenilor ori sa lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice; b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale; c) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele autorizate potrivit legii - de natura sa lezeze bunele moravuri; d) portul, fără drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor; e) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat; f) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice; g) pătrunderea, fără drept, în sediile organelor centrale şi locale de stat, ale instituţiilor publice, ale partidelor sau altor formaţiuni politice sau apolitice, precum şi refuzul de a părăsi, de îndată, aceste sedii; h) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate; i) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-sportive; j) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica şi rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viaţa persoanelor; k) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri; l) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consuma băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului; m) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice, în localuri publice şi în afară acestora, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice; n) servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor; o) consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, sali de spectacole, stadioane sau alte locuri publice; p) provocarea sau participarea la scandal în localuri publice; r) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de poliţie în restabilirea ordinii publice tulburate sau luării măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea, în unităţile pe care le conduc; s) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau alarma; s) alungarea din locuinta comuna a soţului sau sotiei, a copiilor, precum şi oricărei alte persoane aflate în întreţinere; t) nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamitati naturale sau alte pericole publice; t) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu; u) împiedicarea sub orice formă a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altui organ de stat de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice; v) îndemnul sub orice formă al minorilor la săvîrşirea de contravenţii; w) neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în vîrsta de pînă la 16 ani sau care au sub îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie; x) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau păzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub paza sau supraveghere. + Articolul 3Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), t,), w), x); b) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. f), j), m), p), r), s), s,), u); c) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. c), d), g), i), r), t), v). În cazul repetarii contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. n) şi r) se poate dispune şi suspendarea activităţii localului public pe o perioadă între 10 şi 30 de zile. + Articolul 4Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vîrsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevăzute în prezenta lege se reduc la jumătate. În cazul minorilor care nu au împlinit vîrsta de 16 ani se aplică prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. + Articolul 5Dacă o persoană a savirsit mai multe contravenţii, constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune, care nu va putea depăşi 6 luni, iar dacă contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicată nu va depăşi 3 luni. + Articolul 6Sînt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. b), c) şi d), dacă sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiilor, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate. În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 lit s,), organele constatatoare sînt abilitate sa restabileasca situaţia anterioară. + Articolul 7Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de poliţie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de către împuterniciţi ai prefectului sau ai primarului, după caz, anume desemnaţi prin decizie. În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, o dată cu constatarea, aplica şi sancţiunea. + Articolul 8Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. + Articolul 9Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie. + Articolul 10În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii contravenţionale, dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea cauze să se facă la anumite judecătorii. Dacă identitatea sau domiciliul făptuitorului nu pot fi stabilite şi exista temere de dispariţie a acestuia, organul de poliţie va conduce de îndată pe făptuitor înaintea instanţei de judecată. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndată, organul de poliţie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care îl va inainta instanţei de judecată în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenţiei. Judecarea cauzei va avea loc şi în zilele nelucrătoare. + Articolul 11În cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de organelor prefecturilor şi ale primăriilor, faţă de care se apreciază ca sancţiunea amenzii este neîndestulătoare, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată celui mai apropiat organ de poliţie pentru ca acesta, dacă este cazul, sa-l retina pe făptuitor şi sa-l înainteze instanţei de judecată. + Articolul 12Preşedintele judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citirea contravenientului. Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza. În situaţia în care contravenientul este reţinut, cauza se judeca în ziua sesizării instanţei, afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanţa. + Articolul 13Completul de judecată este format dintr-un singur judecător. În cazul în care contravenientul este reţinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodată, se va asigura acestora asistenţa juridică necesară, în condiţiile legii. Instanţa va dispune citarea părinţilor sau reprezentantului legal al minorului. Instanţa se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, după caz, aplica sancţiunea şi ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal. + Articolul 14Hotărîrea instanţei de judecată este executorie. Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa. Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare. Cererea de reexaminare se soluţionează în termen de 3 zile de aceeaşi instanţa, în complet format din 2 judecători. Preşedintele judecătoriei poate suspenda, pînă la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate. Hotărîrea data în cererea de reexaminare este definitivă. + Articolul 15Executarea hotărîrii judecătoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţională, se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, care se aplică în mod corespunzător. Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul poliţiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiţiei. În timpul executării închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activităţi de interes public, pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de lege. Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti. + Articolul 16Contravenientul are obligaţia sa achite amenda şi să depună recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rămînerea definitivă a sancţiunii. Dacă amenda nu a fost achitată în acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe raza căreia s-a savirsit contravenţia, în vederea transformarii amenzii în închisoare contravenţională. Instanţa fixează termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedînd la transformarea amenzii în închisoare contravenţională. Pentru motive temeinice, în mod excepţional, instanţa poate acorda un nou termen de plată de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plăţii într-un termen de cel mult 3 luni. Dacă amenda nu a fost achitată pînă la expirarea termenului fixat, instanţa va dispune transformarea acesteia în închisoare contravenţională, ţinînd seama de partea din amenda rămasă neachitata. Transformarea amenzii în închisoare contravenţională se va face socotind o zi închisoare pentru 300 lei, fără a putea depăşi 6 luni închisoare contravenţională. Pentru contravenţiile săvîrşite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul închisorii contravenţionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depăşi 3 luni. Instanţa va inceta acţiunea de transformare a amenzii în închisoare contravenţională în situaţia în care contravenientul achită amenda pînă la pronunţarea hotărîrii. + Articolul 17În cazul în care contravenţiile prevăzute în prezenta lege sînt săvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare. În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotărîrii judecătoreşti ori înainte de începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, după caz, hotărîrea se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică o sancţiune potrivit Regulamentului disciplinei militare. + Articolul 18Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. + Articolul 19Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1991. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 septembrie 1991. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU--------------------
| EMITENT |
Parlamentul României adopta prezenta lege. + Articolul 1Pentru asigurarea climatului de ordine şi liniste publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii civilizate în viaţa cotidiana, cetăţenii sînt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor tarii şi al normelor de convieţuire socială. + Articolul 2Constituie contravenţie săvîrşirea oricăreia din următoarele fapte, dacă nu sînt comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) săvîrşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publică sau sa provoace indignarea cetăţenilor ori sa lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice; b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale; c) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele autorizate potrivit legii - de natura sa lezeze bunele moravuri; d) portul, fără drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor; e) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat; f) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice; g) pătrunderea, fără drept, în sediile organelor centrale şi locale de stat, ale instituţiilor publice, ale partidelor sau altor formaţiuni politice sau apolitice, precum şi refuzul de a părăsi, de îndată, aceste sedii; h) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate; i) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-sportive; j) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica şi rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viaţa persoanelor; k) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri; l) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consuma băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului; m) servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice, în localuri publice şi în afară acestora, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice; n) servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor; o) consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, sali de spectacole, stadioane sau alte locuri publice; p) provocarea sau participarea la scandal în localuri publice; r) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de poliţie în restabilirea ordinii publice tulburate sau luării măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea, în unităţile pe care le conduc; s) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau alarma; s) alungarea din locuinta comuna a soţului sau sotiei, a copiilor, precum şi oricărei alte persoane aflate în întreţinere; t) nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamitati naturale sau alte pericole publice; t) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu; u) împiedicarea sub orice formă a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori a altui organ de stat de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice; v) îndemnul sub orice formă al minorilor la săvîrşirea de contravenţii; w) neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în vîrsta de pînă la 16 ani sau care au sub îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie; x) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau păzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub paza sau supraveghere. + Articolul 3Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 la 10.000 lei cele de la lit. a), b), e), h), k), l), n), o), t,), w), x); b) cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. f), j), m), p), r), s), s,), u); c) cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 10.000 la 30.000 lei, săvîrşirea celor de la lit. c), d), g), i), r), t), v). În cazul repetarii contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. n) şi r) se poate dispune şi suspendarea activităţii localului public pe o perioadă între 10 şi 30 de zile. + Articolul 4Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vîrsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevăzute în prezenta lege se reduc la jumătate. În cazul minorilor care nu au împlinit vîrsta de 16 ani se aplică prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. + Articolul 5Dacă o persoană a savirsit mai multe contravenţii, constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune, care nu va putea depăşi 6 luni, iar dacă contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicată nu va depăşi 3 luni. + Articolul 6Sînt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 lit. b), c) şi d), dacă sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiilor, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate. În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 lit s,), organele constatatoare sînt abilitate sa restabileasca situaţia anterioară. + Articolul 7Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii ori subofiterii de poliţie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de către împuterniciţi ai prefectului sau ai primarului, după caz, anume desemnaţi prin decizie. În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, o dată cu constatarea, aplica şi sancţiunea. + Articolul 8Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. + Articolul 9Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie. + Articolul 10În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede şi sancţiunea închisorii contravenţionale, dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea cauze să se facă la anumite judecătorii. Dacă identitatea sau domiciliul făptuitorului nu pot fi stabilite şi exista temere de dispariţie a acestuia, organul de poliţie va conduce de îndată pe făptuitor înaintea instanţei de judecată. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndată, organul de poliţie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care îl va inainta instanţei de judecată în cel mult 24 de ore de la constatarea contravenţiei. Judecarea cauzei va avea loc şi în zilele nelucrătoare. + Articolul 11În cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de organelor prefecturilor şi ale primăriilor, faţă de care se apreciază ca sancţiunea amenzii este neîndestulătoare, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată celui mai apropiat organ de poliţie pentru ca acesta, dacă este cazul, sa-l retina pe făptuitor şi sa-l înainteze instanţei de judecată. + Articolul 12Preşedintele judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citirea contravenientului. Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza. În situaţia în care contravenientul este reţinut, cauza se judeca în ziua sesizării instanţei, afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanţa. + Articolul 13Completul de judecată este format dintr-un singur judecător. În cazul în care contravenientul este reţinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodată, se va asigura acestora asistenţa juridică necesară, în condiţiile legii. Instanţa va dispune citarea părinţilor sau reprezentantului legal al minorului. Instanţa se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, după caz, aplica sancţiunea şi ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal. + Articolul 14Hotărîrea instanţei de judecată este executorie. Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare, dacă a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, dacă a fost lipsa. Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 de ore de la pronunţare. Cererea de reexaminare se soluţionează în termen de 3 zile de aceeaşi instanţa, în complet format din 2 judecători. Preşedintele judecătoriei poate suspenda, pînă la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate. Hotărîrea data în cererea de reexaminare este definitivă. + Articolul 15Executarea hotărîrii judecătoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţională, se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, care se aplică în mod corespunzător. Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul poliţiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministrul justiţiei. În timpul executării închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activităţi de interes public, pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de lege. Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti. + Articolul 16Contravenientul are obligaţia sa achite amenda şi să depună recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, în termen de 30 de zile de la rămînerea definitivă a sancţiunii. Dacă amenda nu a fost achitată în acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe raza căreia s-a savirsit contravenţia, în vederea transformarii amenzii în închisoare contravenţională. Instanţa fixează termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedînd la transformarea amenzii în închisoare contravenţională. Pentru motive temeinice, în mod excepţional, instanţa poate acorda un nou termen de plată de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plăţii într-un termen de cel mult 3 luni. Dacă amenda nu a fost achitată pînă la expirarea termenului fixat, instanţa va dispune transformarea acesteia în închisoare contravenţională, ţinînd seama de partea din amenda rămasă neachitata. Transformarea amenzii în închisoare contravenţională se va face socotind o zi închisoare pentru 300 lei, fără a putea depăşi 6 luni închisoare contravenţională. Pentru contravenţiile săvîrşite de minorii care au împlinit 16 ani, maximul închisorii contravenţionale, rezultat prin transformarea amenzii, nu poate depăşi 3 luni. Instanţa va inceta acţiunea de transformare a amenzii în închisoare contravenţională în situaţia în care contravenientul achită amenda pînă la pronunţarea hotărîrii. + Articolul 17În cazul în care contravenţiile prevăzute în prezenta lege sînt săvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare. În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotărîrii judecătoreşti ori înainte de începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, după caz, hotărîrea se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică o sancţiune potrivit Regulamentului disciplinei militare. + Articolul 18Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii. + Articolul 19Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 1991. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 septembrie 1991. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU--------------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari