| EMITENT |
METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
ANEXĂ
Formarea continuă, inclusiv conversia profesională a personalului didactic preuniversitar, potrivit prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulte- rioare, şi ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, constituie un drept. Această importantă activitate socială este coordonată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se realizează prin unităţi de învăţământ, case ale corpului didactic, centre, instituţii şi alte forme instituţionalizate pen- tru pregătirea şi perfecţionarea personalului de conducere, îndrumare şi control.
Aceste instituţii se pot asocia cu alte instituţii similare din ţară şi din străinătate, conform reglementărilor legale. Întreaga activitate de formare continuă a cadrelor didac- tice urmăreşte realizarea obiectivelor fundamentale ale edu-
caţiei şi învăţământului:
• dezvoltarea identităţii naţionale, în contextul integrării europene şi mondiale;
• dezvoltarea culturală, ştiinţifică, tehnică şi profesională;
• dezvoltarea capacităţii de anticipare şi de adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial şi integrare;
• formarea şi dezvoltarea personalităţii umane integrale, armonioase, creatoare, independente şi interdepen- dente;
• dezvoltarea caracterului prospectiv şi permanent al educaţiei;
• democratizarea educaţiei şi a învăţământului, asigura- rea condiţiilor de egalizare relativă şi gradată a şan- selor de acces şi parcurgere, pentru dezvoltarea maximă a potenţialului psihofizic al fiecărui individ, pen- tru realizarea caracterului deschis al învăţământului;
• formarea capacităţilor cognitive, afectiv-motivaţionale, volitiv-acţionale, atitudinale şi aptitudinale, a stilului activităţii intelectuale, a conştiinţei de sine şi a celei sociale, a concepţiei despre om şi societate;
• dezvoltarea personalităţii capabile de cooperare, comu- nicare, decizie, inovare şi de adaptare creatoare la mediu şi a mediului la condiţia umană;
• educarea în spiritul valorilor democratice, moral-civice şi patriotice, estetice şi culturale ale societăţii contem- porane;
• realizarea unei noi armonii între cultura generală, de specialitate şi cea profesională, la nivelul exigenţelor formative ale societăţii postindustriale informatizate, în funcţie de profilul de formare determinat;
• formarea tinerei generaţii pentru integrare culturală şi socioprofesională eficientă, pentru dezvoltarea culturii şi civilizaţiei.
În scopul realizării acestor obiective, activitatea de for- mare continuă va fi axată pe obiective specifice dezvoltării competenţelor psihopedagogice şi metodice în specialitate şi psihorelaţionale, teoretico-metodologice, practic-acţionale şi constructiv-creatoare.
În acest context, restructurarea formării continue a cadrelor didactice constituie obiectivul prioritar al asigurării calităţii învăţământului, şansa reformei învăţământului.
I. Competenţe pentru profesia de cadru didactic
I.1. Competenţe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social
• Competenţa de a fi proactiv, de a se comporta con- form unei opţiuni conştiente, bazată pe valori şi nu pe condiţii supuse unor criterii afective.
• Competenţa de a proiecta finalul în minte (de a ela- bora obiective, finalităţi, de a anticipa activitatea şi rezultatele).
• Competenţa de a planifica în funcţie de priorităţi (de importanţă).
• Competenţa de a raţiona avantaj/avantaj (câştig/câştig). Aceasta presupune capacitatea conducerii interperso- nale, capacitatea de conştientizare, imaginaţia, conşti- inţa morală şi voinţa, autonomia în relaţiile cu ceilalţi, în realizarea scopurilor.
• Competenţa de a înţelege şi apoi de a solicita să fii înţeles.
• Competenţa de a acţiona sinergic, având capacităţi subordonate, cum sunt: cooperarea creativă, comuni- carea sinergică, valorificarea diferenţelor etc.
• Competenţa unei autoreînnoiri echilibrate, o autoreîn- noire fizică, spirituală, mentală, socioafectivă a perso- nalităţii (capacitatea de a produce), care înseamnă păstrarea şi sporirea propriei personalităţi. Această competenţă este cea care le face posibile pe toate celelalte.
Considerăm că aceste competenţe sunt necesare con- ducerii eficiente a procesului de învăţământ, constituind temeiul pe care se vor structura competenţele specifice profesiei de cadru didactic.
I. 2. Competenţe pentru profesia de cadru didactic
A. Competenţele de bază ale cadrului didactic
Acestea sunt derivate din obiectivele, conţinutul învăţă- mântului şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic, alcătuind
„stratul prim" al formării personalului didactic.
◊ Comunicativitatea
◊ Empatia
◊ Învăţarea
◊ Conducerea-analiza, diagnoza, prognoza (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evalua- rea şi decizia
◊ Valorizarea conţinutului
◊ Cercetarea şi inovarea practicii şcolare şi extraşcolare
◊ Cunoaşterea elevului
◊ Creativitatea
Aceste competenţe necesită un curriculum comun, obli- gatoriu.
B. Profilul de competenţă a cadrului didactic
„Profilul de competenţă poate fi definit ca domeniu de convergenţă dintre statut/rol şi personalitate, fiind reprezen- tat de calitatea principalelor coordonate ale personalităţii, considerată sincronic" (Rodica Niculescu), în raport cu sta- tutul şi cu rolul socioprofesional deţinut, raport analizat din perspectiva eficienţei socioprofesionale.
B.1. Competenţă În specialitate
Planul teoretic:
• de a asimila conţinutul ştiinţific, propriu disciplinelor de învăţământ predate, şi metodele, tehnicile de infor- mare;
• de a realiza corelaţii intra-, inter- şi pluridisciplinare ale conţinuturilor;
• de a actualiza, prelucra, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul;
• de a surprinde valenţele formative şi educative ale conţinutului.
Planul operaţional:
• de a structura asimilarea conţinuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivaţionale, volitive, atitudinale (acomodarea);
• de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectu- ală o dată cu informaţiile;
• de a forma modul de gândire specific disciplinei res- pective de învăţământ şi modul de gândire sistemic;
• de a valoriza conţinutul obiectului de învăţământ, structurând comportamentele raportate la valori;
• de a comunica fluent, expresiv, coerent.
Planul creator:
• de a adapta conţinuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor;
• de a stimula dezvoltarea maximală a potenţialului fie- cărui copil, prin asimilarea conţinuturilor;
• de a promova învăţarea participativă, anticipativă, societală, creatoare;
• de a dirija surprinderea problemelor şi dezvoltarea lor;
• de a dezvolta conţinuturile şi strategiile de asimilare.
B.2. Competenţe psihopedagogice şi metodice
Planul teoretic:
• de a asimila conţinutul pedagogiei generale, al teoriei educaţiei, al didacticii cognitive, al managementului didactic şi educativ, al psihopedagogiei generale, al psihopedagogiei vârstelor, al psihologiei sociale;
• de a realiza sisteme, corelaţii între conţinuturile asimi- late;
• de a prelucra, transforma, adapta şi dezvolta conţinu- turile prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;
• de a înţelege structurarea (geneza) psihicului copilului şi al tânărului;
• de a înţelege obiectivele învăţământului contemporan;
• de a înţelege concepţia managementului didactic şi educaţional;
• de a înţelege raporturile dintre psihologia pedagogică, didactică şi didacticile speciale;
• de a asimila teoria şi metodologia studierii personali- tăţii copilului şi a cercetării procesului de învăţământ.
Planul operaţional:
• de analiză şi diagnoză a stării educaţionale a grupului de elevi şi a fiecărui elev;
• de a analiza şi decide, în cunoştinţă de cauză, modul de aplicare a teoriei psihopedagogice şi metodice în situaţii educaţionale specifice;
• de a „personaliza" conţinuturile în contexte educaţio- nale determinate;
• de a proiecta activităţi instructiv-educative şcolare şi extraşcolare pe diferite perioade;
• de a organiza, îndruma şi coordona activităţi de imple- mentare a proiectelor elaborate;
• de control, evaluare şi reglare-autoreglare;
• de a conduce procesul de predare-învăţare, astfel încât să formeze capacităţi de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere şi autoreglare etc.;
• de a forma şi dezvolta interesul, motivaţia, afectivita- tea, voinţa, inteligenţa şi caracterul etc.;
• de a iniţia acţiuni de investigare a procesului instruc- tiv-educativ în scopuri ameliorative.
Planul creator:
• capacitatea de empatie;
• capacitatea de adaptare la situaţii atipice din practica şcolară şi extraşcolară;
• de a se dărui cu vocaţie rolului asumat;
• de a manifesta dragoste şi înţelegere faţă de copii;
• de a inova practica educativă şcolară şi extraşcolară;
• de a dezvolta înclinaţii, aptitudini, talente;
• de sociabilitate şi cooperare.
B.3. Competenţe psihorelaţionale
Planul teoretic:
• de a asimila cunoştinţe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor şcolare, de psihologie a învăţării sociale, de psihologie a creativităţii în grup, de dirijare a comportamentului uman etc.
Planul operaţional:
• de a organiza grupul de elevi, de părinţi etc.;
• de a comunica cu grupurile;
• de a înţelege interrelaţiile din grupul de elevi, de părinţi, de educatori etc.;
• de a dezvolta relaţii pozitive în interiorul grupurilor;
• de a manifesta comportament empatic;
• de a motiva şi antrena grupul în realizarea unor scopuri comune, promovând teoria asemănării în dife- renţe;
• de a acorda, treptat, autonomie grupului de elevi, cul- tivând independenţa şi interdependenţa membrilor şi grupurilor;
• de a transforma grupul într-unul educogen, orientân- du-l spre valori autentice;
• de a coopera cu grupul de elevi, cu părinţii, cu profe- sorii etc., realizând un autentic parteneriat în educaţie;
• de a forma elevilor capacităţi, cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc.
Distincţiile dintre aceste categorii de competenţă nu sunt tranşante, ele interacţionând în comportamentul profesoru- lui, manifestându-se unitar în stilul de învăţământ. De ase- menea, între planurile teoretic, operaţional şi creator delimitările sunt relative, acestea manifestându-se în cone- xiuni diverse, în diferite momente ale formării iniţiale şi con- tinue, în diferite situaţii educaţionale.
Competenţele identificate nu sunt ierarhizate şi nu epui- zează sfera domeniului, ele fiind expresia unei opţiuni în raport cu contextul învăţământului actual, fiind prezentate într-un spirit sintetic.
Aceste competenţe pot fi specificate în funcţie de anu- mite variabile (trepte de învăţământ, obiectul de învăţământ, stadiile dezvoltării psihice etc.), necesitând asimilarea, în acest caz, a unui curriculum specific.
II. Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, secundar (gimnazial, profesional, liceal şi postliceal)
II.1. Forme ale pregătirii continue:
a) perfecţionarea curentă prin activităţile metodico-ştiinţi- fice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi. Acestea intră în atribu- ţiile unităţilor de învăţământ şi ale inspectoratelor şcolare.
Perfecţionarea curentă prin:
• simpozioane;
• sesiuni de comunicări;
• stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;
• forme de perfecţionare prin corespondenţă; programe punctuale.
Acestea pot fi organizate de oricare dintre instituţiile implicate în perfecţionarea cadrelor didactice, la iniţiativa proprie sau la solicitarea unor categorii de cadre didactice, îndeosebi de Casa Corpului Didactic.
Alte forme de perfecţionare curentă:
• cursuri fără frecvenţă, organizate de instituţiile de învăţământ superior, combinate cu consultaţii;
• cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale personalului didactic etc.;
b) perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ şi acor- darea gradelor didactice II şi I intră în atribuţiile universi- tăţilor, liceelor pedagogice, colegiilor universitare pedagogice şi liceelor de profil;
c) programele de perfecţionare, organizate o dată la 5 ani, destinate personalului didactic şi personalului de con- ducere (perfecţionare periodică), intră în atribuţiile universi- tăţilor, liceelor pedagogice, liceelor de profil - centre de perfecţionare, în cooperare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu inspectoratele şi casele corpului didactic, coordonate de Ministerul Educaţiei Naţionale;
d) perfecţionarea prin burse şi stagii în ţară şi/sau în străinătate, prin cursuri postuniversitare şi doctorate, intră în atribuţiile universităţilor şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice;
e) programele de conversie profesională intră în atribuţi- ile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice, precum şi în atri- buţiile liceelor de profil şi ale liceelor pedagogice.
II. 2. Organizarea activităţii de formare continuă a cadrelor didactice
a) Perfecţionarea de specialitate, metodică şi psihopeda- gogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar se realizează în colegii pedagogice universitare şi în licee pedagogice, cu sprijinul inspectoratelor şcolare jude- ţene şi al instituţiilor de învăţământ superior.
Repartizarea atribuţiilor de perfecţionare a învăţătorilor şi educatoarelor, pe colegii pedagogice universitare şi licee pedagogice, se realizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unor criterii de acreditare pentru activi- tatea de formare continuă. Lista colegiilor pedagogice uni- versitare şi a liceelor pedagogice, care au repartizate atribuţii de perfecţionare, va fi comunicată de către Ministerul Educaţiei Naţionale inspectoratelor şcolare, cole- giilor pedagogice universitare şi liceelor pedagogice, în fie- care an, până la data începerii înscrierilor.
b) Perfecţionarea de specialitate, metodică şi psihopeda- gogică a profesorilor din învăţământul secundar (gimnazial, profesional, liceal, postliceal) se realizează în instituţii de învăţământ superior prin facultăţi, departamente şi catedre. Lista instituţiilor de învăţământ superior, care au atribuţii de perfecţionare, va fi comunicată de către Ministerul Educaţiei Naţionale inspectoratelor şcolare şi instituţiilor de învăţământ superior, în fiecare an, până la data începerii înscrierilor.
c) Perfecţionarea de specialitate, metodică şi psihopeda- gogică a maiştrilor-instructori se realizează în unităţi de învăţământ de profil. Lista unităţilor de profil, care au repar- tizate atribuţii de perfecţionare pentru maiştri-instructori, va fi comunicată de către Ministerul Educaţiei Naţionale inspectoratelor şcolare şi liceelor de profil, în fiecare an, până la data începerii înscrierilor.
Cadrele didactice pot opta pentru a participa la orice formă de perfecţionare şi pentru oricare dintre centrele de perfecţionare aflate pe lista unităţilor de învăţământ cărora le-au fost repartizate atribuţii în acest sens la specialitatea respectivă de către Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi personal.
Instituţiei de învăţământ căreia i-au fost repartizate atri- buţii de perfecţionare i se pot suspenda temporar sau anula, după caz, aceste drepturi şi îndatoriri de către Ministerul Educaţiei Naţionale, dacă se constată că activi- tăţile de resort nu sunt cel puţin la nivelul standardelor minime.
d) Pregătirea şi perfecţionarea personalului de condu- cere, îndrumare şi control de la toate nivelurile sistemului de învăţământ se realizează în centre, instituţii şi prin alte forme instituţionalizate: universităţi, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
e) Formarea curentă a învăţătorilor, educatoarelor şi institutorilor se realizează în instituţiile menţionate la pct. II. 2 lit. a).
f) Formarea curentă a maiştrilor-instructori se realizează în unităţile de învăţământ menţionate la pct. II. 2 lit. c).
g) Formarea curentă a profesorilor se realizează în casele corpului didactic.
h) Formarea curentă şi prin programe de perfecţionare, organizate o dată la 5 ani, a personalului didactic încadrat la palate şi la cluburi şcolare se realizează în cadrul Palatului Naţional al Copiilor.
i) Formarea curentă şi prin programe de perfecţionare, organizate o dată la 5 ani, a educatoarelor din grădiniţe speciale, precum şi a învăţătorilor şi profesorilor, care func- ţionează în casele de copii, în şcoli speciale şi în peniten- ciare, se realizează în instituţii de învăţământ superior de profil, pe bază de programe speciale.
j) Formarea curentă şi prin programe de perfecţionare, organizate o dată la 5 ani, a cadrelor didactice din liceele pedagogice, care sunt formatori pentru învăţători şi educa- toare, se realizează, în domeniul psihopedagogiei şi al metodologiei instruirii şi educaţiei în învăţământul preşcolar şi primar, de către departamentele pentru formarea cadrelor didactice, cu sprijinul instituţiilor de învăţământ superior, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Tematica activităţilor se stabileşte de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi de către departamentele sale, prin articularea unor module-cadru cu unele module specifice intereselor participanţilor, prin armonizarea ofertei şi a cere- rii de perfecţionare de către participanţi.
Programarea activităţilor de formare curentă se reali- zează de către departamentele de formare a cadrelor didactice şi de către Ministerul Educaţiei Naţionale.
k) Formarea curentă a profesorilor încadraţi în cabine- tele de asistenţă psihopedagogică şi în centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică se realizează prin programe specifice de către instituţii de învăţământ superior, în cola- borare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, sub coordona- rea Ministerului Educaţiei Naţionale.
l) Formarea curentă a profesorilor metodişti încadraţi în casele corpului didactic se realizează prin programe speci- fice de către universităţi, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
m) Perfecţionarea personalului didactic auxiliar se reali- zează prin programe specifice în casele corpului didactic, sub coordonarea inspectoratelor şcolare.
n) Perfecţionarea curentă prin alte forme şi programe - învăţământ deschis la distanţă - se realizează de către toate instituţiile interesate.
Pregătirea prin studiu individual şi prin activităţi desfăşurate la nivelul unităţii şcolare
Cadrele didactice înscrise pentru perfecţionare vor des- făşura o activitate concretă şi intensă, în scopul dezvoltării competenţelor profesionale specifice şi al obţinerii unor per- formanţe observabile şi măsurabile în activitatea cu elevii. În funcţie de forma de perfecţionare la care participă (definitivat, gradul II, gradul I, perfecţionare curentă sau programe organizate o dată la 5 ani) pot fi proiectate şi
realizate acţiuni, cum sunt:
• microcercetări constatative, ameliorative privind activita- tea instructiv-educativă, şcolară şi extraşcolară;
• elaborarea unor instrumente pentru testarea necesităţii de perfecţionare a cadrelor didactice la nivelul unităţii şcolare, al comisiei metodice, al colectivului de cate- dră;
• proiectarea unor activităţi metodice coerente pe termen mediu şi lung, pentru a răspunde exigenţelor specifice colectivului de cadre didactice şi celor impuse de reforma învăţământului;
• elaborarea unor proiecte, modele, instrumente, nece- sare promovării unui învăţământ cu prioritate formativ- educativ;
• elaborarea obiectivelor pe capitole şi pe obiecte de învăţământ;
• elaborarea de probe de evaluare formativă, predictivă şi sumativă pentru anumite obiecte de învăţământ;
• elaborarea de proiecte şi schiţe pentru activităţile didactice şi extradidactice de către cadrele didactice stagiare, până la obţinerea definitivării în învăţământ;
• pregătirea şi susţinerea unor lecţii şi activităţi şcolare şi extraşcolare, pe baza folosirii unor metode moderne, eficiente, adecvate situaţiei de învăţare: modelarea, problematizarea, descoperirea, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol, simularea, procesul pedagogic etc.;
• organizarea şi desfăşurarea unor activităţi formativ-edu- cative extraclasă şi extraşcoală: cercuri pe obiecte, vizionări, excursii didactice, concursuri, vizite, întâlniri etc.;
• elaborarea şi utilizarea unor mijloace de învăţământ necesare activităţii instructiv-educative, amenajarea unor cabinete de documentare, centre de creaţie în domeniul procesului de învăţământ de tehnica activităţii intelectuale etc.
Fiecare cadru didactic va prezenta fişa de autoevaluare, semnată de responsabilul comisiei metodice şi de directorul unităţii şcolare la finalizarea oricărei forme de perfecţionare. Această fişă va fi luată în considerare la evaluarea activi- tăţii cadrului didactic respectiv.
Pregătirea prin studiu individual şi prin activităţi comune la nivelul instituţiilor de Învăţământ care au repartizate atribuţii de perfecţionare
Participarea cadrelor didactice înscrise pentru susţinerea examenelor, în vederea definitivării în învăţământ sau acor- dării gradului didactic II sau I, la activităţile comune organi- zate de unităţile de învăţământ cu atribuţii de perfecţionare nu condiţionează prezentarea lor la aceste examene.
Pregătirea în vederea obţinerii definitivării în învăţământ sau a gradelor didactice se realizează în domeniul speciali- tăţii, metodicii predării acesteia şi al psihopedagogiei, sub formă de cursuri, seminarii, activităţi practice sau de labo- rator, ateliere de lucru etc.
Se vor folosi strategii menite să antreneze cooperarea dintre cadrele didactice, valorificarea şi dezvoltarea expe- rienţei personale.
Activităţile de formare curentă şi cele de pregătire pen- tru examene, în vederea definitivării în învăţământ şi acor- dării gradelor didactice, se desfăşoară pe baza unor tematici elaborate, pentru fiecare formă de perfecţionare, pe baza programelor de perfecţionare aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Cadrul didactic formator, titular al unui anumit curs de perfecţionare, va elabora această tematică pentru activităţile comune, în care vor fi cuprinse module-nucleu din pro- gramă, precum şi unele module alternative, potrivit opţiuni- lor de perfecţionare ale cadrelor didactice participante.
Alte module alternative vor fi asimilate prin studiu indivi- dual. Evaluarea, în cadrul examenelor, în scopul obţinerii definitivării în învăţământ şi a gradului didactic II, se va face pe baza întregii programe.
Tematicile activităţilor comune de perfecţionare se stabi- lesc înainte de începerea cursului, când se testează şi opţiunile cadrelor didactice participante.
Sesiunile de activităţi comune de pregătire se vor orga- niza în timpul vacanţelor şcolare, în cel mult două perioade compacte sau, eşalonat, pe parcursul anului şcolar, în ziua metodică sau la sfârşit de săptămână, în cazul în care numărul cadrelor didactice de aceeaşi specialitate dintr-un judeţ constituie o formaţie de curs.
În alcătuirea orarelor pentru sesiunile de activităţi comune de perfecţionare se va asigura includerea tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învăţământ pentru per- fecţionare.
Structura activităţilor de perfecţionare în sesiunile de activităţi comune este prevăzută în anexa nr. 1, pentru învăţători şi educatoare, pentru maiştri-instructori şi pentru profesori.
Activităţile de perfecţionare pot fi incluse în norma didactică a cadrelor didactice care le efectuează sau pot fi retribuite în sistemul cumul/plată cu ora, după caz.
Pregătirea prin studiu individual şi prin activităţi comune a cadrelor de conducere, îndrumare şi control se realizează în cadrul instituţiilor abilitate în acest sens, coordonate de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, casele corpului didactic şi cu alte insti- tuţii. Această pregătire se desfăşoară atât prin programe comasate, organizate o dată la 5 ani, cât şi eşalonat, printr-o mare varietate de oferte de programe alternative, în stagii, în cadrul formării curente (vezi programul de formare, organizat o dată la 5 ani pentru cadrele de conducere).
Casa Corpului Didactic - centru de resurse şi dezvoltare profesională
• Casa Corpului Didactic este centrul de documentare şi de organizare a activităţilor de formare curentă a per- sonalului didactic şi a cadrelor de conducere, îndru- mare şi control de la nivelul inspectoratelor şcolare, printr-o ofertă multiplă de programe.
• Organizează sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane la nivel naţional sau cu participare inter- naţională, întâlniri, schimburi de experienţă, seminarii interactive, acţiuni de colaborare cu universităţi, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu alte instituţii şi organizaţii profesionale ale cadrelor didactice, stagii de scurtă durată de informare ştiinţifică în specialitate, în domeniul ştiinţelor educaţiei, pe probleme vizând poli- tica educaţională, legislaţia şcolară, reforma învăţă- mântului etc.
• Realizează formarea continuă a personalului didactic auxiliar pe baza unor programe aprobate de către inspectoratele şcolare.
• Realizează oferta multiplă de programe de dezvoltare profesională pentru toate categoriile de cadre didac- tice, la cererea unităţilor şcolare, a inspectoratelor şco- lare, comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, consiliilor de administraţie, consiliilor profesorale şi a cadrelor didactice individuale.
• Casa Corpului Didactic organizează şi realizează diverse tipuri de programe:
◊ stagii, cursuri, sesiuni pentru formarea curentă a per- sonalului didactic şi a personalului necalificat, în acord cu programul de reformă a învăţământului preuniversi- tar;
◊ programe tip „contact" - seminarii, colocvii, simpo- zioane - cu continuitate tematică, pentru informarea profesională a personalului didactic;
◊ programe punctuale de asistare a autoformării profe- sionale, la cerere;
◊ programe de iniţiere, contra cost, în utilizarea calcula- torului, în limbi străine, în cercetarea procesului for- mativ-educativ etc.;
◊ programe de cercetare educaţională - finanţate prin iniţiativă de stat şi/sau privată şi cofinanţate prin iniţia- tivă zonală şi locală, cu rol inovativ.
Activităţile comisiilor metodice ale diriginţilor, ale cercuri- lor pedagogice ale diriginţilor, pe clase şi trepte de învăţă- mânt, vor fi organizate şi desfăşurate de către inspectoratele şcolare în colaborare cu unităţile şcolare şi cu casele corpului didactic.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară va fi un domeniu prioritar al activităţilor iniţiate şi desfăşurate în casele corpului didactic, în colaborare cu inspectoratele şcolare, cu direcţia de resort din Ministerul Educaţiei Naţionale, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei etc.
Elaborarea unei concepţii coerente şi flexibile cu privire la proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare şi la formarea cadrelor didactice constituie, în acest sens, o componentă esenţială a dezvol- tării profesionale a acestora, ce poate fi înfăptuită de către casele corpului didactic printr-o ofertă de programe alter- native.
Iniţierea unor studii de diagnoză şi prognoză asupra calităţii învăţământului într-o unitate şcolară, zonă sau la nivelul judeţului, în colaborare cu inspectoratele şcolare, cu organizaţii şi instituţii, cu alţi parteneri în procesul educaţiei, este o altă atribuţie importantă a caselor corpului didactic, adaptarea şi flexibilitatea programelor de formare curentă, în raport cu cerinţele de profesionalizare a cadrelor didac- tice, trebuie să constituie axe ale eficienţei învăţământului. În acest sens, casele corpului didactic vor elabora şi vor aplica seturi de instrumente de testare a necesităţilor de perfecţionare a diferitelor categorii de cadre didactice.
II. 3. Proiectarea şi realizarea conţinutului activităţii de formare continuă (curentă) prin: definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice II şi I; programe de perfec- ţionare organizate o dată la 5 ani; burse şi stagii în ţară şi în străinătate, prin cursuri postuniversitare şi doctorat; pro- grame de conversie profesională şi alte forme.
Conţinutul activităţilor de perfecţionare a cadrelor didac- tice, prin definitivare în învăţământ şi prin acordarea grade- lor II şi I, este cuprins în programe unitare alcătuite din module-nucleu de reformă şi din module alternative, pentru specialitate şi metodica predării acesteia, pentru pedagogie
şi elemente de psihologie, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Asimilarea conţinutului prevăzut în programele de per- fecţionare se realizează prin forme variate de activităţi teo- retico-metodologice, practic-acţionale şi constructiv-creatoare, individuale şi colective, prin aplicarea unor metodologii spe- cifice învăţării la adulţi.
Perfecţionarea curentă a cadrelor didactice din învăţă- mântul preuniversitar se efectuează prin formele prevăzute la art. 32 alin. (4) din Legea nr. 128/1997.
ll. 3.1. Activitatea metodico-ştiinţifică şi psihopedagogică la nivelul unităţii de Învăţământ sau pe grupe de unităţi
Perfecţionarea, la nivelul unităţilor de învăţământ, trebuie să îndeplinească funcţia de reglare-autoreglare a activităţii instructiv-educative, didactice şi extradidactice, de dezvol- tare profesională personalizată, de inovare a practicii şco- lare într-un anumit spaţiu de instruire şi într-o situaţie educativă, de stimulare a creativităţii cadrelor didactice şi a elevilor, de investigare a activităţii şcolare.
a) Activitatea colectivelor de catedră/comisiilor metodice va fi axată, cu prioritate, pe adaptarea conţinuturilor învăţă- rii şi metodologiei, în funcţie de situaţii didactice specific determinate, în primul rând, de structura psihică internă a elevilor.
În acest context, centrul de interes al activităţilor meto- dice şi psihopedagogice îl constituie:
• definirea obiectivelor şi a obiectivelor operaţionale, ierarhizate şi diferenţiale, pentru situaţii concrete, şco- lare şi extraşcolare;
• prelucrarea, esenţializarea şi structurarea conţinutului învăţării în raport cu personalitatea fiecărui elev şi cu sintalitatea grupului;
• metodologia predării-învăţării şi evaluării;
• acţiuni practice şi cercetări pentru prevenirea şi com- baterea excluderii de la reuşita şcolară, pentru valorifi- carea potenţialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea şanselor de acces şi parcurgere cu succes a activităţii şcolare prin adapta- rea strategiilor la caracteristicile evoluţiei psihofizice a elevilor etc.
b) Activitatea metodică şi psihopedagogică, la nivelul cercurilor pedagogice, va fi orientată, îndeosebi, spre adec- varea condiţiilor externe, rezultate din specificul conţinutului obiectelor de învăţământ la strategiile didactice, la modurile de organizare a activităţii, de evaluare, reglare, autoreglare, la profilul de competenţă al cadrului didactic.
La acest nivel, activitatea de perfecţionare va fi axată, îndeosebi, pe probleme, cum sunt:
• cercetarea şi inovarea practicii educaţionale în dome- niul analizei logico-funcţionale a conţinuturilor concrete ale instruirii şi educaţiei;
• elaborarea obiectivelor şi a obiectivelor operaţionale pe obiecte de învăţământ;
• elaborarea probelor de evaluare formativă, pe capitole, în concordanţă cu obiectivele;
• proiectarea strategiilor de instruire şi educaţie, speci- fice diferitelor conţinuturi şi situaţii de învăţare în acti- vitatea şcolară şi extraşcolară;
• dezvoltarea creativităţii individuale şi de grup a cadre- lor didactice şi a elevilor;
• dezvoltarea competenţelor proiectiv-conceptuale, de comunicare, practic-acţionale, metodologice, construc- tiv-creatoare şi de evaluare a cadrelor didactice, prin elaborarea conştientă şi coerentă a unor alternative metodice, a unor variante de proiecte de activităţi didactice şi extradidactice etc.
Managerii cercurilor pedagogice, ai comisiilor şi colecti- velor de catedră vor proiecta activităţile, armonizând obiec- tivele şi conţinuturile determinate de reforma învăţământului cu cele impuse de necesităţile de perfecţionare a cadrelor didactice, avându-se în vedere şi nivelul de structurare a competenţelor pedagogice ale cadrelor didactice respective (stagiar, cu definitivat, cu gradul II, cu gradul I, cu doctorat etc.).
Vor fi propuse alternative de conţinut şi de metodologie ale activităţilor metodice şi psihopedagogice, în scopul opti- mizării pregătirii cadrelor didactice.
Evantaiul acestor activităţi de perfecţionare va fi diver- sificat. Vor fi propuse şi activităţi vizând determinarea stan- dardelor minime şi de excelenţă în pregătirea elevilor şi a cadrelor didactice. O atenţie deosebită va fi acordată pre- ocupărilor pentru studiul personalităţii (individualităţii) fiecărui elev şi al sintalităţii grupurilor de elevi, în scopul fundamen- tării ştiinţifice a activităţii instructiv-educative. Activităţile edu- cative şcolare şi extraşcolare vor constitui o dominantă a activităţilor de perfecţionare la nivelul unităţii de învăţământ. De asemenea, cercetarea unor modalităţi diferenţiate de structurare şi dezvoltare a stilului activităţii intelectuale, a modului de gândire, a capacităţii de a coopera şi comunica eficient, de a analiza şi decide, de formare a tehnicii argu- mentării şi contraargumentării etc. va constitui o prioritate în cadrul activităţilor de dezvoltare profesională a cadrelor
didactice.
Dezbaterea, analiza de conţinut, simularea, studiul de caz, atelierele, activitatea interactivă, în grup, de dezvoltare a experienţelor valoroase şi crearea de noi modele teore- tice şi practice, eficiente, de activitate instructiv-educativă, lucrările de laborator, cercetările constatativ-ameliorative, dezvoltătoare, operaţionale etc. vor constitui modalităţi prio- ritare de optimizare a activităţii cadrului didactic, în scopul obţinerii unor performanţe observabile şi măsurabile în acti- vităţile cu elevii.
Comisiile metodice ale învăţătorilor se constituie în şco- lile cu un număr mai mare de 3 învăţători care predau la aceleaşi clase.
În celelalte cazuri, comisiile metodice şi/sau colectivele de catedră se organizează pe grupe de şcoli.
Când nu este posibilă nici această modalitate de organi- zare, învăţătorii care predau într-o şcoală constituie comi- sia metodică a claselor I-IV din şcoala respectivă.
Comisiile metodice pentru educatoare se organizează în grădiniţele cu minimum 3 educatoare sau pe grupe de gră- diniţe.
În grădiniţele din mediul urban sau în localităţile rurale cu mai multe grădiniţe, comisiile metodice se organizează pentru educatoarele care funcţionează la aceleaşi grupe de copii (mică, mijlocie, mare, pregătitoare).
Programele de activitate ale comisiei metodice vor fi proiectate pe baza unei concepţii coerente, vizând, cu prio- ritate, conţinuturi care se impun în urma analizei-diagnoză a activităţii instructiv-educative desfăşurate la nivelul institu- ţiei/zonei respective, în scopul ameliorării, extinderii sau dezvoltării, după caz, a experienţei pozitive sau al prevenirii şi eliminării efectelor negative, a punctelor slabe din activi- tatea instructiv-educativă.
Consiliile de administraţie şi consiliile profesorale vor constitui pârghii importante ale perfecţionării pregătirii cadre- lor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
În programele de activitate, analiza-diagnoză a calităţii activităţii cadrelor didactice, proiectarea unor programe spe- cifice de dezvoltare profesională, eşalonate pe o perioadă mai lungă, de cel puţin 2 ani, evaluarea, reglarea-autore-
glarea la nivelul unităţii şcolare şi coordonarea activităţilor colectivelor de catedră constituie priorităţi la acest nivel. Cercurile pedagogice reunesc educatoare, învăţători, maiştri-instructori, profesori, responsabili ai comisiilor meto- dice, directori, cadre didactice încadrate în centrele de asis- tenţă psihopedagogică şi în centrele judeţene de asistenţă psihopedagogică, în casele corpului didactic, în învăţămân- tul special, în palate şi cluburi ale copiilor etc. dintr-o zonă, astfel încât numărul membrilor să nu fie mai mic de 25 şi
mai mare de 50 de cadre didactice.
În mediul rural, cercurile pedagogice se organizează pe grupe de localităţi sau pe judeţe pentru specialităţile unde numărul cadrelor didactice este mic.
Cercurile pedagogice se organizează şi se desfăşoară de 3 ori în cursul unui an şcolar. Activitatea cercurilor pedagogice este coordonată de inspectoratele şcolare.
Perfecţionarea curentă a cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere, îndrumare şi control se realizează pe baza unei oferte multiple de programe, descentralizat şi concurenţial, de către instituţiile prevăzute la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, prin formele specificate la alin. (4) lit. a)-f) ale aceluiaşi articol.
ll. 3.2. Perfecţionarea prin definitivarea În Învăţământ şi prin acordarea gradelor didactice ll şi l
ll. 3.2.1. Perfecţionarea prin definitivarea În Învăţământ
Perfecţionarea cadrelor didactice prin definitivarea pe funcţia didactică urmăreşte consolidarea pregătirii în dome- niul specialităţii, metodicii şi psihopedagogiei, precum şi dezvoltarea competenţelor de a îndeplini cu bune rezultate funcţia didactică.
Cadrele didactice stagiare trebuie să aprofundeze conţi- nutul de specialitate psihopedagogic şi metodic, programele şi manualele şcolare alternative, să utilizeze strategii didac- tice adecvate fiecărei situaţii de instruire-educaţie. Consolidarea competenţelor de bază la nivel teoretic şi operaţional constituie obiectivul prioritar al perfecţionării prin definitivarea în învăţământ.
Conducerile unităţilor şcolare în care funcţionează cadre didactice stagiare au datoria să stabilească programe con- crete de cooperare şi de îndrumare a acestora în cadrul comisiei/colectivului de catedră sau al cercului pedagogic, după caz.
Definitivarea în învăţământ se obţine, pe baza unei inspecţii şcolare speciale şi a unui examen, de către per- sonalul didactic care îndeplineşte condiţiile de studii şi con- diţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi care are un stagiu de cel puţin 2 ani la catedră de la obţinerea diplomei de absolvire sau de licenţă, după caz, fiind încadrat în această perioadă cu funcţia de bază în învăţământ, cu normă întreagă, sau având un stagiu de cel puţin 3 ani la catedră, pentru personalul didactic asociat, care este înca- drat în această perioadă cu cel puţin o jumătate de normă. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învăţă- mânt este obligatorie la expirarea stagiului de 2 ani de la obţinerea diplomei de licenţă sau de absolvire, după caz. Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni, în cel mult 5 ani de la expirarea stagiului de 2 ani. Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învăţământ pierde calitatea de titular şi, ca urmare, acestuia i se desface contractul individual de muncă în ter-
menul legal.
Înscrierea la examenul pentru definitivarea în învăţământ se face în fiecare an, în perioada 1 octombrie-1 noiem- brie, pentru sesiunea din anul şcolar respectiv, la conduce- rea unităţilor de învăţământ, cu respectarea condiţiilor
legale. Până la data de 15 noiembrie se înaintează la inspectoratele şcolare dosarele cu actele necesare pentru înscrierea la examen.
Condiţii de înscriere:
• stagiu de predare efectivă la catedră de la obţinerea diplomei de absolvire, pentru învăţători, educatoare, institutori şi maiştri-instructori, respectiv a diplomei de licenţă, pentru profesori, conform prevederilor legale în vigoare;
• calificativul cel puţin „suficient", obţinut la aprecierea anuală şi la inspecţiile şcolare, după caz (anexele nr. 2 şi 2 bis).
Cadrele didactice, care, până la obţinerea definitivării în învăţământ, au fost sancţionate, nu pot fi propuse pentru acordarea definitivării pe funcţia didactică până la ridicarea sancţiunii.
Cadrelor didactice înscrise la examenul pentru definitiva- rea în învăţământ li se recomandă să participe la sesiunile de activitate comună, în vederea pregătirii pentru acest examen.
Cadrele didactice înscrise la examenul pentru definitiva- rea în învăţământ, care nu au putut susţine probele de examen din motive obiective, se pot reînscrie pentru susţi- nerea examenului în sesiunea imediat următoare, cu res- pectarea condiţiilor legale.
Probele examenului pentru definitivarea în funcţia didac- tică constau în:
• inspecţie specială;
• probe scrise şi orale la următoarele discipline:
Pentru educatoarele din unităţile preşcolare cu predare în limba română:
1. limba şi literatura română, scris;
2. pedagogie preşcolară şi probleme de psihologia copi- lului, scris;
3. metodica activităţii instructiv-educative din învăţămân- tul preşcolar, oral.
Pentru educatoarele din unităţile preşcolare cu predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale:
1. limba şi literatura română, scris;
2. limba şi literatura maternă, scris;
3. pedagogie preşcolară şi probleme de psihologia copi- lului, scris;
4. metodica activităţii instructiv-educative din învăţămân- tul preşcolar, oral.
Pentru învăţătorii din unităţile şcolare cu limba de pre- dare română:
1. limba şi literatura română şi metodica predării aces- tora, scris;
2. pedagogie şcolară şi probleme de psihologia copilului, scris;
3. matematică şi metodica predării acesteia, oral.
Pentru învăţătorii din unităţile cu predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale:
1. limba şi literatura română şi metodica predării aces- tora, scris;
2. limba şi literatura maternă şi metodica predării aces- tora, scris;
3. pedagogie şcolară şi probleme de psihologia copilului, scris;
4. matematică şi metodica predării acesteia, oral. Pentru profesori:
1. obiectul de specialitate şi metodica predării acestuia, scris;
2. obiectul de specialitate şi metodica predării acestuia, oral;
3. pedagogie şi elemente de psihologie, scris.
Pentru maiştri-instructori:
1. obiectul de specialitate şi metodica predării acestuia, scris;
2. obiectul de specialitate şi metodica predării acestuia, oral;
3. pedagogie şi elemente de psihologie, scris.
Învăţătorii şi educatoarele din unităţile de învăţământ cu predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale vor sus- ţine probele examenului pentru definitivarea în învăţământ şi acordarea gradului didactic II pe baza programelor pen- tru învăţătorii şi educatoarele din unităţile şcolare cu pre- dare în limba română. Numai probele la limba maternă se susţin pe baza unei programe distincte.
ll. 3.2.2. Perfecţionarea prin acordarea gradelor didactice ll şi l
Înscrierea pentru acordarea gradelor didactice II şi I se face în fiecare an, în perioada 1 octombrie-1 noiembrie, pentru anul şcolar următor, la conducerile unităţilor de învăţământ, cu respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi ale Legii învăţămân- tului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
Una dintre cele două inspecţii curente, prevăzute la art. 35 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 128/1997, va fi planifi- cată, la solicitarea cadrelor didactice, înainte de înscrierea pentru susţinerea examenului de acordare a gradului II, respectiv a gradului I. Cea de-a doua inspecţie se va pro- grama în intervalul de la înscriere până la susţinerea inspecţiei speciale.
Inspectorii cu probleme de perfecţionare vor avea o evi- denţă clară a programării şi efectuării inspecţiilor curente. Inspecţiile curente se efectuează de către inspectori de specialitate şi de cadre didactice, cu delegaţie, din liceele de profil, pedagogice şi din învăţământul superior, după caz. Cadrele didactice care efectuează inspecţiile curente trebuie să aibă în mod obligatoriu specialitatea candidaţilor
şi gradul I.
Condiţiile de înscriere la examenul pentru obţinerea gradului didactic II:
• Încadrarea cu funcţia de bază în învăţământ. Cadrele didactice asociate se pot înscrie la examenul pentru obţinerea gradului didactic II, cu respectarea celorlalte condiţii legale.
Personalul didactic care ocupă funcţii cu drept de rezer- vare a catedrei se poate înscrie la examenul pentru acor- darea gradului didactic II, cu respectarea condiţiilor legale:
• stagiu de predare efectivă la catedră de la obţinerea definitivării în învăţământ, conform prevederilor legale în vigoare;
• recomandarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde este încadrat cadrul didactic respec- tiv;
• calificativul cel puţin „bine", obţinut la aprecierile şi la inspecţiile şcolare în ultimii 3 ani premergători momen- tului înscrierii;
• progresul şcolar realizat la disciplina(ele), clasa(ele) controlată(e), apreciat de către cadrul didactic care efectuează inspecţiile curente, prin raportarea rezulta- telor şcolare obţinute de către elevi la data inspecţiilor curente la cele obţinute la evaluările anterioare, într-un interval de cel puţin două luni;
• rezultate bune şi foarte bune în activitatea instructiv- educativă cu elevii şi în activitatea metodico-ştiinţifică;
• comportament demn în şcoală, familie şi în societate, respectarea normelor deontologice (anexele nr. 3 şi 3 bis).
Pentru înscrierea la examenul pentru obţinerea gradului didactic I se vor respecta condiţiile prevăzute la înscrierea la examenul pentru acordarea gradului didactic II, cu excepţia calificativului care trebuie să fie „foarte bine" în ultimii 3 ani premergători momentului înscrierii, la care se adaugă, potrivit anexelor nr. 4 şi 4 bis:
• desfăşurarea unor activităţi semnificative pentru mani- festarea competenţelor constructiv-creatoare în dome- niul psihopedagogic şi metodico-ştiinţific, cum sunt:
• elaborarea de „instrumente" şi materiale, necesare ino- vării practicii şcolare, cercetării constatative, operaţio- nale, dezvoltătoare, ameliorative etc.;
• elaborarea de programe, manuale, culegeri, caiete de activităţi practice, de laborator, de experienţe, mijloace de învăţământ, standarde de evaluare etc.;
• desfăşurarea, cu bune rezultate, a unor activităţi şco- lare şi extraşcolare etc.;
• elaborarea de lucrări personale de creaţie, pentru cadrele didactice cu specialitatea arte plastice.
Cadrele didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic II sau I, care, până la obţinerea acestor grade, nu obţin cel puţin calificativul „bine", respectiv „foarte bine", la inspecţiile curente şi la aprecierile anuale, precum şi cele care au fost sancţionate nu pot fi propuse pentru acordarea gradelor didactice respective.
Numai după ridicarea sancţiunii, cu recomandarea consi- liului profesoral al unităţii de învăţământ unde sunt înca- drate şi cu acordul inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, cadrele didactice aflate în situaţia de mai sus îşi pot finaliza obţinerea gradelor didactice în anul şcolar următor.
Cadrelor didactice care au promovat examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ, a gradelor didactice II sau I ori a titlului de doctor li se consideră ca fiind îndepli- nită condiţia de a participa o dată la 5 ani la un program de perfecţionare prevăzut la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 128/1997.
Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenele pen- tru definitivat şi pentru obţinerea gradelor didactice II şi I, cuprinzând actele prevăzute în anexele nr. 2, 3 şi 4, vor fi înaintate numai de către conducerile unităţilor de învăţă- mânt inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv ale sectoa- relor şi al municipiului Bucureşti, unde vor fi înregistrate. Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare de către inspectorul cu probleme de perfecţionare.
Până la data de 1 ianuarie a fiecărui an, inspectorul cu probleme de perfecţionare va comunica, în scris, fiecărui candidat, despre aprobarea sau respingerea înscrierii, pre- cizându-i-se motivarea respingerii dosarului.
Inspectorul cu probleme de perfecţionare trimite în fie- care an, până la data de 15 februarie, instituţiilor de învăţământ care realizează perfecţionarea listele cu cadrele didactice înscrise la examenul pentru obţinerea gradului didactic I, însoţite de fişele şi de memoriile de activitate. Până la data de 15 iunie a fiecărui an, vor fi trimise centrelor de perfecţionare fişele sintetice pentru definitivat şi
pentru gradul didactic II.
Colocviul de admitere la gradul didactic I se susţine în fiecare an, în vacanţa de primăvară, la o dată care se va anunţa ulterior.
Colocviul de admitere la gradul didactic I se va orga- niza şi se va desfăşura potrivit precizărilor din anexa nr. 5. Probele pentru obţinerea gradului didactic II constau în:
1. inspecţie specială, precedată de cele două inspecţii curente, la care calificativul minim de promovare este
„bine". Dacă un cadru didactic nu obţine la inspecţiile curente cel puţin calificativul „bine", inspecţia specială se amână cu un an şi se reprogramează inspecţiile curente; în cazul în care nici în anul următor acesta nu obţine cali- ficativul corespunzător, se propune reînscrierea pentru obţi- nerea gradului didactic II (anexa nr. 6 - Inspecţia specială pentru acordarea gradelor didactice II şi I);
2. probe scrise şi orale, după cum urmează:
Pentru educatoarele din unităţile preşcolare cu limba de predare română:
a) limba română şi literatura pentru copii, scris;
b) metodica activităţii instructiv-educative în grădiniţe, scris;
c) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologia copi- lului, oral.
Pentru educatoarele din unităţile preşcolare cu predarea în una dintre limbile minorităţilor naţionale:
a) limba română şi literatura pentru copii, scris;
b) limba maternă şi literatura pentru copii, scris;
c) metodica activităţii instructiv-educative în grădiniţe, scris;
d) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologia copi- lului, oral.
Pentru învăţătorii din şcolile cu limba de predare română:
a) limba română şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;
b) matematica şi metodica predării acesteia, scris;
c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie, oral. Învăţătorii şi educatoarele din unităţile cu predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale vor susţine probele de obţinere a gradului didactic II potrivit programelor pentru învăţătorii şi educatoarele din unităţile şcolare cu predare în limba română. Numai proba pentru limba maternă şi lite- ratura pentru copii se susţine pe baza unei programe dis-
tincte.
Pentru învăţătorii din şcolile cu predare în una dintre limbile minorităţilor naţionale:
a) limba română şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;
b) limba maternă şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;
c) matematica şi metodica predării acesteia, scris;
d) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie, oral. Pentru maiştri-instructori:
a) test scris la obiectul de specialitate şi la metodica predării acestuia, cu abordări interdisciplinare şi de creativi- tate;
b) probă orală la pedagogie (şi elemente de psihologie şcolară).
Pentru profesori:
a) test scris la obiectul de specialitate şi la metodica predării acestuia, cu abordări interdisciplinare şi de creativi- tate;
b) probă orală la pedagogie şi elemente de psihologie şcolară.
Componenţa comisiei de examinare pentru definitivarea în învăţământ şi pentru acordarea gradului didactic II:
Pentru învăţători şi educatoare:
Preşedinte: - profesor cu specialitatea pedagogie sau limba şi literatura română ori matematica, din învăţământul liceal pedagogic, având gradul didactic I, care a predat metodica specialităţii, a îndrumat practica pedagogică şi/sau a condus activităţi de perfecţionare a învăţătorilor şi educa- toarelor cel puţin 3 ani şcolari, sau un cadru didactic de pedagogie din învăţământul superior. Preşedintele comisiei poate fi şi examinator la specialitatea sa.
Membri examinatori: - profesori din învăţământul liceal, având cel puţin gradul didactic II, care au predat metodica specialităţii, au îndrumat practica pedagogică la specialita- tea respectivă şi/sau au condus activităţi de perfecţionare a învăţătorilor sau educatoarelor cel puţin 3 ani şcolari (doi profesori corectori pentru fiecare probă scrisă).
Pentru maiştri-instructori:
Preşedinte: - profesor de specialitatea corespunzătoare maiştrilor-instructori, având gradul didactic I, care a predat în specialitate şi a condus activităţi de perfecţionare cel puţin 3 ani şcolari. Preşedintele poate fi şi examinator la specialitatea sa.
Membri examinatori:
• profesori de specialitate, având cel puţin gradul didac- tic II, care au predat în specialitate şi au condus acti- vităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori cel puţin
3 ani şcolari;
• profesori de pedagogie, având cel puţin gradul didactic II, care au condus activităţi de perfecţionare şi au îndrumat practica pedagogică (doi profesori corectori pentru fiecare probă scrisă).
Pentru profesori:
Preşedinte: - profesor sau conferenţiar universitar ori lector doctor, având specialitatea candidaţilor. Preşedintele poate fi şi examinator la specialitatea sa.
Membri examinatori: - profesori, conferenţiari sau lec- tori doctori sau doctoranzi (doi profesori corectori pentru fie- care probă scrisă).
Componenţa comisiilor de examinare se propune de senatele universităţilor şi se înaintează spre aprobare Ministerului Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea forma- torilor şi personal, după modelul prezentat în anexa nr. 7. Pentru învăţători, educatoare şi maiştri-instructori, compo- nenţa comisiilor de examinare se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi per- sonal, la propunerile liceelor pedagogice şi a şcolilor de profil - centre de perfecţionare, avizate de inspectoratele şcolare judeţene. Propunerile de comisii, în două exem- plare, vor fi înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale, până la data de 1 iunie, în fiecare an.
Subiectele pentru probele scrise, prevăzute în cadrul examenelor de definitivare în învăţământ şi de acordare a gradului didactic II pentru învăţători şi educatoare, se stabi- lesc în plenul comisiei/comisiilor de examinare, după caz, din programele de perfecţionare aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Membrii comisiei/comisiilor de examinare se vor întruni cu cel puţin o oră înaintea desfăşurării fiecărei probe scrise şi vor propune minimum 5 (cinci) variante de subiecte, cuprinzând două treimi subiecte de specialitate şi o treime subiecte de metodica predării specialităţii. Pentru probele de examen, în vederea definitivării în învăţământ şi acor- dării gradului didactic II la specialitatea educatoare, se vor propune, de asemenea, 5 (cinci) variante de subiecte care vor cuprinde numai subiecte de specialitate. Nu se vor pro- pune subiecte de metodica activităţii instructiv-educative în grădiniţă, deoarece este probă distinctă de examen.
Pentru profesori, subiectele pentru probele scrise se stabilesc de către fiecare instituţie - centru de perfecţio- nare - cu cel puţin o oră înaintea fiecărei probe scrise, pe baza programelor de perfecţionare valabile. Se vor pro- pune minimum 5 (cinci) variante de subiecte, fiecare variantă cuprinzând două treimi subiecte de specialitate şi o treime subiecte de metodica predării specialităţii.
Pentru maiştri-instructori, în cadrul fiecărui liceu de profil
- centru de perfecţionare -, comisia de examinare stabi- leşte cu cel puţin o oră înainte de susţinerea probei
5 (cinci) variante de subiecte, fiecare variantă cuprinzând două treimi subiecte de specialitate şi o treime subiecte de metodica predării specialităţii.
În toate situaţiile, preşedintele comisiei de examinare va extrage o variantă de subiecte dintre cele cinci propuse, care va constitui subiectul de examen pentru toţi candidaţii. Membrii comisiei de examinare, la specialitatea respectivă, vor elabora baremul de corectare pe care îl vor afişa înainte de încheierea probei scrise.
Lucrările scrise se efectuează pe coli de hârtie, pe care se aplică ştampila instituţiei unde se desfăşoară examenul. Ele au caracter secret. Candidatul îşi trece numele şi pre- numele cu majuscule pe colţul din partea dreaptă a lucrării, care, după verificarea exactităţii datelor, se îndoaie, se lipeşte pe toate laturile şi se acoperă cu o etichetă pe care se aplică ştampila şi semnătura preşedintelui comisiei.
Candidaţii sunt obligaţi să aibă asupra lor buletinul de identitate. Fiecare sală va fi supravegheată de minimum 2 (două) cadre didactice a căror specialitate este diferită de cea a candidaţilor, care răspund de ordinea, disciplina şi de corectitudinea desfăşurării probei scrise.
Preşedintele împreună cu directorul/decanul unităţii de învăţământ unde se desfăşoară examenul vor lua măsuri de sancţionare drastică a cadrelor didactice supraveghe- toare care nu îşi îndeplinesc atribuţiile în acest sens (strân- gerea înainte de examen a tuturor materialelor informative pe care le posedă candidaţii, supravegherea atentă pentru a evita frauda etc.).
Preşedintele comisiei de examinare va verifica, împreună cu profesorul de specialitate, exactitatea copierii subiectelor pe tablă.
Pentru elaborarea lucrărilor, candidaţii vor folosi cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă albastră.
Timpul de lucru pentru elaborarea lucrării scrise este de
3 (trei) ore din momentul scrierii subiectelor pe tablă.
Responsabilii de sală vor asigura ca numărul ultimilor candidaţi prezenţi în sală să nu fie mai mic de trei.
Corectarea lucrărilor se face numai în unitatea de învăţământ unde se desfăşoară examenele de către doi profesori, pentru fiecare probă scrisă. Diferenţa, în ceea ce priveşte notarea lucrărilor, dintre cei doi profesori nu trebuie să depăşească un punct. Fiecare profesor acordă nota, exprimată printr-un număr întreg sau cu zecimale.
După ce au fost corectate, notele din borderouri se trec pe lucrări de către fiecare profesor corector, care se sem- nează. Se face media şi apoi se deschid lucrările în pre- zenţa preşedintelui comisiei. Notele se trec apoi în catalogul de examen.
Prin sondaj, se poate controla obiectivitatea evaluării lucrărilor scrise de către o comisie numită de Ministerul Educaţiei Naţionale.
La probele orale va examina un singur profesor de spe- cialitatea respectivă, în prezenţa preşedintelui comisiei.
Nota acordată de acesta la proba orală va constitui nota medie la obiectul respectiv.
Probele orale la examenul pentru definitivarea în învăţă- mânt se vor desfăşura pe bază de bilete de examen, unice la acelaşi obiect de specialitate pentru toate comisiile. Biletele de examen sunt stabilite de profesorul(ii) examina- tor(i) şi verificate de preşedintele(ţii) comisiei(iilor) în confor- mitate cu programele de perfecţionare. Ele vor conţine cel puţin două subiecte: unul de specialitate şi unul de meto- dica predării specialităţii (cu excepţia probei de metodica activităţii instructiv-educative în grădinţă - care va conţine cel puţin două subiecte de metodică).
Biletele pentru examenul oral au caracter secret. Examenul oral se desfăşoară pe baza unui program stabilit
de comisie, astfel încât un candidat să nu susţină mai mult de un examen pe zi.
Examinarea candidaţilor se va desfăşura între orele 8,00-21,00. Examinarea orală se realizează individual, în sală fiind prezenţi, permanent, 4-5 candidaţi care îşi pre- gătesc răspunsul la subiecte, în prezenţa preşedintelui şi a celorlalţi membri sau cel puţin a preşedintelui comisiei şi a examinatorului de la disciplina respectivă.
În situaţia în care examinatorul nu este edificat asupra nivelului de pregătire a candidatului, îi poate adresa şi alte întrebări.
Fiecărui candidat i se va acorda timpul necesar pentru a-şi pregăti răspunsul.
Candidaţii care nu obţin la una dintre probe nota minimă de promovare sunt declaraţi respinşi şi nu pot con- tinua examenul.
Contestaţiile privind rezultatele probelor pentru definitiva- rea în învăţământ sau pentru obţinerea gradului didactic II se vor soluţiona la nivelul fiecărei instituţii - centru de perfecţionare, care a organizat examenul, programându-se astfel încât să asigure candidaţilor respectivi posibilitatea ca, în cazul rezolvării favorabile a contestaţiei, să poată participa la celelalte probe.
Contestaţiile vor fi adresate, în scris, preşedintelui comi- siei de examinare.
Stabilirea notei la proba orală se va face de către pro- fesorul care a examinat candidatul, consultând ceilalţi mem- bri ai comisiei de examinare. Notele obţinute la finalul fiecărei probe se vor afişa după ce au fost înscrise în catalogul de examen, fiecare probă fiind obligatorie.
La încheierea examenului se vor afişa rezultatele finale, menţionându-se „admis" sau „respins".
Pentru fiecare probă scrisă sau orală, media va fi expri- mată printr-un număr întreg sau cu zecimale. Media finală este media aritmetică a mediei la specialitate şi la meto- dică, obţinută din notele acordate de cei doi profesori, şi a notei, după caz, de la pedagogie.
Pentru învăţători, media obţinută la examenul de definiti- vare în învăţământ se calculează astfel: se adună nota obţinută la proba scrisă de limba şi literatura română şi metodica predării acesteia cu nota obţinută la proba orală de matematică şi metodica predării acesteia, se împarte la doi şi se obţine media la specialitate.
Nota medie obţinută la specialitate se adună cu nota medie obţinută la proba de pedagogie, se împarte la doi şi se obţine media (finală) de absolvire a examenului de defi- nitivare în învăţământ.
Media la examenul de acordare a gradului didactic II se calculează în acelaşi mod ca media de la examenul de definitivare în învăţământ.
La educatoare, media de absolvire a examenului de definitivare în învăţământ se calculează astfel: se adună nota obţinută la proba scrisă de limba română cu nota obţinută la proba de metodica activităţii instructiv-educative, se împarte la doi şi se obţine media la specialitate.
Nota medie obţinută la specialitate se adună cu nota obţinută la proba de pedagogie, se împarte la doi şi se obţine media de absolvire a examenului.
Media la examenul de acordare a gradului didactic II (educatoare) se calculează în acelaşi mod ca media de la examenul de definitivare în învăţământ.
Aprecierea la probele de examen, orale şi scrise, şi la inspecţia specială pentru obţinerea gradelor didactice II şi I se face prin note de la 10 la 1.
La definitivat, nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 7 (şapte) şi a fiecărei probe scrise sau orale,
6 (şase). Media minimă de promovare a examenului pentru definitivarea în învăţământ este 6 (şase).
La gradul didactic II, nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8 (opt) şi a fiecărei probe scrise sau orale, 7 (şapte). Media minimă de promovare a exa- menului pentru acordarea gradului didactic II este 7 (şapte). La gradul didactic I, nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8 (opt). De asemenea, la recenza- rea lucrării nota minimă este 8 (opt), iar la susţinerea
acesteia nota minimă de promovare este 7 (şapte).
Media minimă de promovare a inspecţiei speciale la definitivat şi la gradul didactic II condiţionează prezentarea la examen, fără a fi luată în calcul la stabilirea mediei.
Accesul altor persoane la examen este permis numai în baza unei împuterniciri date de Ministerul Educaţiei Naţionale şi numai pentru a urmări procesul de organizare şi de desfăşurare a examenelor, precum şi nivelul de pre- gătire a candidaţilor, fără a interveni în desfăşurarea exa- menului.
Răspunderea pentru buna desfăşurare a examenului revine preşedintelui comisiei de examinare şi fiecărui mem- bru al acesteia.
Toate documentele examenului vor fi păstrate în arhiva instituţiilor de învăţământ minimum 2 ani.
În termen de 5 (cinci) zile de la încheierea examenului vor fi trimise la Direcţia formarea formatorilor şi personal din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale tabelele nominale (două exemplare) cu candidaţii admişi, grupaţi pe judeţe, pe categorii didactice şi pe specialităţi, în vederea validării examenului [anexele nr. 8 a) şi 8 b)], similar pentru gradul didactic I (anexa nr. 9).
De asemenea, centrele de perfecţionare vor trimite Ministerului Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea forma- torilor şi personal, o dată cu tabelele nominale, întocmite în două exemplare, cu candidaţii admişi şi subiectele de examen, baremele de corectare, precum şi o informare cuprinzând aprecierile asupra modului de desfăşurare a examenului şi sugestii pentru optimizarea activităţii de per- fecţionare prin gradele didactice şi definitivat.
După validarea rezultatelor obţinute la examenele pentru acordarea gradelor didactice de către Ministerul Educaţiei Naţionale, centrele de perfecţionare vor transmite inspecto- ratelor şcolare judeţene, inspectorului cu probleme de per- fecţionare situaţia integrală a rezultatelor la examenele pentru definitivarea în învăţământ şi pentru gradul didac- tic II (admişi, respinşi, neprezentaţi).
ll. 3.2.3. Probele pentru obţinerea gradului didactic l
Constau în:
1. un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru fiecare specialitate în parte.
Tematica referitoare la metodologia cercetării procesului instructiv-educativ, la elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţi- fice şi la proiectarea activităţii şcolare şi extraşcolare este comună pentru toate categoriile de cadre didactice, însă gradul de aprofundare a conţinutului va fi diferenţiat în funcţie de nivelul de studii al cadrelor didactice înscrise la examenul pentru obţinerea gradului didactic I.
Bibliografia poate fi diferenţiată.
Tematica referitoare la domeniul de specialitate specific, din care se alege tema lucrării metodico-ştiinţifice, precum şi bibliografia vor fi distincte pentru fiecare disciplină în parte.
Aceste tematici şi bibliografii vor fi propuse de către uni- tăţile de învăţământ - centre de perfecţionare - şi vor fi aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale;
2. elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice sub îndru- marea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia cu com- petenţe în domeniu;
3. o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, ambele apreciate cu califi- cativul „foarte bine";
4. susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice în faţa unei comisii instituite în acest scop.
1. Colocviul de admitere la gradul didactic I
Se susţine în fiecare an şcolar, în perioada vacanţei de primăvară.
Cadrele didactice înscrise pentru a susţine colocviul de admitere la gradul didactic I nu pot opta pentru un anumit conducător ştiinţific. Acesta este stabilit, potrivit legii, de instituţia cu competenţe în domeniu.
În urma susţinerii colocviului, candidaţii admişi vor fi repartizaţi conducătorilor ştiinţifici într-un interval de maxi- mum 7 zile de la desfăşurarea colocviului, potrivit unor cri- terii de competenţă şi moralitate stabilite de consiliul profesoral/consiliul facultăţii, după caz.
Fiecare instituţie de învăţământ - centru de perfecţio- nare - va afişa, în termenul stabilit, repartizarea candidaţi- lor pe conducători ştiinţifici şi programul de consultaţii, în vederea elaborării lucrărilor metodico-ştiinţifice.
Conducătorii ştiinţifici care nu îşi realizează atribuţiile la nivelul exigenţelor ştiinţifice şi etice pot fi sancţionaţi prin suprimarea acestui drept pe o perioadă de un an sau mai mulţi ani, la propunerea consiliilor profesorale/ale facultăţi- lor, cu acordul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiu- lui Bucureşti, respectiv al rectoratului.
Conducătorii ştiinţifici sancţionaţi a doua oară nu mai pot presta activităţi de îndrumare a lucrărilor de grad şi de evaluare în cadrul examenelor de perfecţionare.
Organizarea şi desfăşurarea colocviului de admitere la gradul didactic I, precum şi evaluarea activităţii candidaţilor sunt prezentate în anexa nr. 5.
2. Elaborarea lucrării metodico-ştiinţifice şi recenzarea ei
Lucrările metodico-ştiinţifice vor trata subiecte prevăzute în tematica orientativă, elaborată de centrele de perfecţio- nare şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi personal, precum şi alte teme propuse de candidaţi sau de instituţiile de învăţământ cu atribuţii de perfecţionare, îndeosebi teme vizând reforma curriculară, reforma în evaluarea randamentului şcolar, edu- caţia estetică, moral-civică etc., optimizarea activităţii instructiv-educative şi inovarea practicii şcolare. Temele pro- puse vor fi supuse aprobării în cadrul catedrelor de specia- litate şi în consiliul profesoral sau în consiliul facultăţii, după caz, înainte de susţinerea colocviului.
Lucrarea metodico-ştiinţifică trebuie să releve contribuţia candidatului la perfecţionarea activităţii instructiv-educative, să cuprindă cercetări personale privind procesul instructiv- educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea, experi- mentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experienţe care au condus la rezultate calitativ supe- rioare în procesul formării elevilor etc.
Aproximativ două treimi din lucrare trebuie să o consti- tuie partea aplicativă experimentală, metodică şi cel mult o treime, fundamentarea ştiinţifică.
Criteriile principale privind elaborarea şi evaluarea lucră- rii metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I sunt prezen- tate în anexa nr. 10.
Lucrările metodico-ştiinţifice se depun la instituţiile de învăţământ cu atribuţii de perfecţionare până la data de
30 august a anului şcolar următor celui în care s-a susţinut colocviul de admitere.
Până la data de 20 septembrie se recenzează lucrările şi se comunică rezultatele de către conducătorii ştiinţifici, pe bază de referat.
Lucrările se apreciază cu note de la 1 la 10. Nota minimă de admitere a lucrării metodico-ştiinţifice la recenzie este 8 (opt).
3. Inspecţia specială pentru acordarea gradului didactic I
Pentru profesori:
Se efectuează de către comisii, alcătuite după cum urmează:
• un cadru didactic universitar (profesor, conferenţiar, lector dr.), acesta fiind numai de specialitatea candida- tului;
• un inspector şcolar de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei Naţionale ori un cadru didactic metodist, cu delegaţie. Acesta trebuie să aibă speciali- tatea candidatului şi gradul didactic I.
Pentru învăţători şi educatoare:
• un cadru didactic având gradul didactic I sau II şi specialitatea pedagogie sau română ori matematică, care a predat metodica specialităţii şi a îndrumat prac- tica pedagogică ori a condus activităţi de perfecţionare a educatoarelor şi învăţătorilor cel puţin 3 ani şcolari, sau un cadru didactic universitar (profesor, conferen- ţiar, lector dr.) cu specialitatea pedagogie;
• un inspector de specialitate de la inspectoratele şco- lare sau de la Ministerul Educaţiei Naţionale, cu gradul didactic I, sau un cadru didactic metodist (învăţător sau educatoare, având gradul didactic I), cu delegaţie.
Pentru maiştri-instructori:
• un cadru didactic de specialitatea candidatului, cu gra- dul didactic I sau II, cu studii superioare, care a des- făşurat activităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori cel puţin 3 ani şcolari, sau un cadru didactic universi- tar de specialitate (profesor, conferenţiar, lector dr.);
• un inspector de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei Naţionale ori un cadru didactic metodist, acesta fiind numai de specialitatea candidaţi- lor şi având gradul didactic I.
Pentru toate categoriile didactice, unul dintre cei doi membri ai comisiei, având gradul didactic, titlul ştiinţific şi funcţia superioare, va conduce şi va răspunde de aplicarea corectă a prevederilor Metodologiei pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de formare continuă a personalului didactic, în cadrul inspecţiei speciale (anexa nr. 11).
4. Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice
Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se realizează în şedinţe publice, în cadrul unităţilor de învăţământ - centre de perfecţionare (universităţi, licee pedagogice şi licee de profil), în sesiuni speciale. Planificarea, organizarea şi des- făşurarea sesiunilor speciale se realizează de către instituţi- ile de învăţământ - centre de perfecţionare, în intervalele stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice constă În:
• prezentarea conţinutului lucrării de către candidat, îndeosebi a părţii metodico-aplicative şi a eventualelor demonstraţii;
• prezentarea referatului conducătorului ştiinţific, care tre- buie să cuprindă contribuţiile şi limitele lucrării;
• adresarea de întrebări candidatului de către membrii comisiei cu privire la conţinutul lucrării, la contribuţia personală etc.
• discuţii asupra calităţii şi valorii lucrării etc. La discuţii participă şi cadrele didactice prezente la susţinere.
Aprecierea susţinerii lucrării se face de către cei trei membri ai comisiei de examinare (preşedinte, vicepreşedinte şi conducătorul lucrării) prin note de la 10 la 1. Nota minimă de promovare a susţinerii este 7 (şapte), media minimă de promovare a susţinerii lucrării este 8 (opt).
Media finală de promovare a lucrării metodico-ştiinţifice se calculează din nota acordată pentru recenzia lucrării şi din media obţinută la susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice. Media finală minimă de promovare a examenului pentru acordarea gradului didactic I este 8 (opt). Aceasta se cal- culează din media obţinută la inspecţia specială şi media
finală de promovare a lucrării metodico-ştiinţifice.
Comisiile pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice sunt alcătuite după cum urmează:
Pentru profesori:
• un preşedinte, cadru didactic universitar (profesor, con- ferenţiar sau lector dr.) de pedagogie;
• un vicepreşedinte, cadru didactic universitar (profesor, conferenţiar, lector dr.) de specialitatea candidaţilor;
• conducătorul metodico-ştiinţific al lucrării de grad care se susţine.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii comisiilor de susţinere a lucrărilor metodico-ştiinţifice sunt propuşi de către instituţiile de învăţământ cu atribuţii de perfecţionare şi aprobaţi de Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formato- rilor şi personal.
Pentru învăţători şi educatoare (institutori): Preşedinte
• un cadru didactic cu gradul I, din învăţământul liceal, cu autentică experienţă în formarea şi perfecţionarea învăţătorilor şi educatoarelor, cu specialitatea pedago- gie, sau un cadru didactic universitar (profesor, confe- renţiar, lector dr.) de pedagogie;
Vicepreşedinte
• un cadru didactic din învăţământul liceal, cu gradul I, cu experienţă recunoscută în formarea şi perfecţiona- rea învăţătorilor şi educatoarelor, cu specialitatea română, matematică, geografie, biologie sau istorie;
Conducătorul lucrării metodico-ştiinţifice care urmează a fi susţinută.
Pentru maiştri-instructori:
Preşedinte
• un cadru didactic cu gradul I, cu specialitatea pedago- gie, din învăţământul liceal sau universitar;
Vicepreşedinte
• un cadru didactic de specialitatea candidaţilor, cu gra- dul I, din învăţământul liceal, sau un cadru didactic universitar de specialitatea candidaţilor (anexa nr. 12);
Conducătorul lucrării metodico-ştiinţifice care urmează a fi susţinută.
ll. 3.3. Programe de perfecţionare organizate o dată la 5 ani (perfecţionare periodică)
ll. 3.3.1. Program de perfecţionare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic de predare
Obiectivele programului:
• actualizarea conţinuturilor de specialitate, de metodica specialităţii şi a ethosului pedagogic, în acord cu exi- genţele reformei învăţământului;
• racordarea la tehnicile de instruire şi de educaţie efi- ciente, pe plan naţional şi mondial;
• dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea nou- lui plan de învăţământ, alegerea şi utilizarea eficientă a manualelor alternative; strategiile didactice active;
modalităţile de formare a stilului activităţii intelectuale, a atitudinilor şi convingerilor, a inteligenţei şi sensibili- tăţii; evaluarea randamentului şcolar; dezvoltarea crea- tivităţii individuale şi de grup; reglarea-autoreglarea activităţii instructiv-educative etc.;
• dezvoltarea unor comportamente corespunzătoare pri- vind abordarea curriculumului şcolar şi analiza logico- funcţională a conţinuturilor învăţării;
• elaborarea unor modele de perfecţionare, axate pe calităţile personalului didactic, solicitate de obiectivele sistemului educativ românesc şi de competenţele edu- catorului modern;
• schimbarea mentalităţii personalului didactic cu privire la competenţele necesare profesiei didactice, care nu se reduc la cele ale specialistului într-un domeniu;
• depăşirea decalajului dintre obiectivele sistemului de învăţământ, dominant formative şi de integrare socio- profesională, şi procesul formării/perfecţionării cadrelor didactice, dominant academic în prezent.
Formele de realizare vor fi foarte diversificate, caracte- ristice conţinuturilor şi activităţii cu adulţii (similare cu cele prevăzute pentru cadrele didactice de conducere şi pentru perfecţionarea cadrelor didactice).
Structura activităţilor:
• specialitate, nivel teoretic, operaţional şi creator -
20 de ore;
• metodică, nivel teoretic, operaţional şi creator -
20 de ore;
• pedagogie şi elemente de psihologie; racordarea for- mării personalului didactic la noile exigenţe ale refor- mei învăţământului, promovate de componentele acestuia - 50 de ore (nivel teoretic, operaţional şi creator);
• legislaţie generală şi şcolară - 10 ore.
Coordonator: Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi personal.
Realizatori: universităţi, licee pedagogice, licee de profil, în cooperare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspecto- ratele şcolare şi cu casele corpului didactic.
Evaluarea cadrelor didactice participante la program se face prin: colocviu la pedagogie şi elemente de psihologie şi lucrare practică la metodica predării specialităţii (elabo- rare de instrumente metodologice, de proiecte de activităţi didactice şi extradidactice, probe de evaluare predictivă, for- mativă, sumativă, de instrumente de diferenţiere şi de per- sonalizare a activităţii instructiv-educative etc.) sau prezentarea unui studiu personal, publicat în acest dome- niu în presa pedagogică sau de specialitate.
Aprecierea se realizează pe bază de calificative (90-100 de puncte „excepţional"; 70-89 de puncte „foarte bine"; 50-69 de puncte „bine"; sub 49 de puncte „insuficient"). Calificativul minim de promovare a fiecărei probe (colocviu şi lucrare practică) este „bine". În cazul în care la una din- tre probe un cadru didactic nu a obţinut calificativul „bine", acesta nu primeşte atestatul de promovare a programului de formare continuă şi trebuie să se reînscrie pentru parcurgerea unui nou program. Promovarea programului se finalizează cu un atestat de formare continuă, eliberat de centrele de perfecţionare organizatoare (universităţi, licee de profil, licee pedagogice).
Acest atestat de formare continuă este înscris în fişa de evaluare a cadrului didactic şi constituie un document care este luat în considerare la restrângerea de activitate, la acordarea salariului de merit, la participarea la concursuri pentru gradaţia de merit, la accesul la programe de perfec- ţionare etc.
Oferta de programe de formare pentru specialitate, meto- dică şi psihopedagogie, compatibilă cu obiectivele generale
şi cu cele specifice ale programului iniţiat, va cuprinde module unitare şi module alternative, opţionale. Programele trebuie acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Oferta va fi făcută de instituţiile care realizează progra- mul şi va fi comunicată participanţilor cu cel puţin o lună înaintea începeriii activităţii de către inspectoratele şcolare sau de casele corpului didactic care vor organiza formaţiile de curs în funcţie de opţiunile participanţilor pentru modu- lele alternative.
O dată la 5 ani, comasat, sau într-un interval de 5 ani, eşalonat, fiecare cadru didactic care nu a promovat în această perioadă probele unui examen pentru definitivarea în învăţământ, pentru obţinerea unui grad didactic sau a titlului de doctor trebuie să participe şi să promoveze un astfel de program de pregătire cuprinzând un număr minim de module unitare şi alternative la specialitate şi metodică, pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, totalizând 100 de ore. Modulele unitare (nucleu) şi cele alternative vor fi cotate cu un anumit număr de credite. Pentru obţinerea atestatului de formare continuă, cadrul didactic participant trebuie să totalizeze un număr minim de credite pentru fie- care componentă structurală a programului.
În cadrul acestor programe de dezvoltare profesională continuă, procentul modulelor alternative poate creşte con- siderabil în funcţie de nivelul structurării aptitudinii pedago- gice la diferite categorii de cadre didactice. Astfel, pentru cadrele didactice care au obţinut gradul didactic I sau titlul ştiinţific de doctor, modulele alternative pot reprezenta până la 70% din conţinutul programelor de perfecţionare atât la specialitate, metodică, cât şi la pedagogie şi psihologie. Aria tematică a modulelor alternative, în aceste situaţii, vizează o pregătire performantă a unor categorii de cadre didactice, în scopul obţinerii de performanţe deosebite în activităţile cu elevii care manifestă înclinaţii şi aptitudini speciale etc. Pentru fiecare modul alternativ se poate atri- bui un număr de credite, în funcţie de specificul programu- lui propus în modul, de numărul de teme, de relevanţa temelor în raport cu priorităţile reformei învăţământului şi/sau ale unităţii de învăţământ, ale cercului pedagogic pe specialităţi sau ale judeţului. Se realizează astfel un acord relativ între interesele de perfecţionare personale, ale insti- tuţiei şi ale învăţământului ca sistem.
ll. 3.3.2. Program de perfecţionare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic Încadrat la palate, cluburi ale
copiilor şi tabere şcolare
Se realizează în cadrul Palatului Naţional al Copiilor. Perfecţionarea psihopedagogică şi metodică în profilul activităţii desfăşurate se realizează prin programe coma- sate, organizate o dată la 5 ani sau eşalonat. Acestea
cuprind:
- module-nucleu, vizând pregătirea dominant teoretico- metodologică şi psihopedagogică în domeniul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;
- module alternative, vizând pregătirea dominant prac- tic-aplicativă şi creativă, diversificată, corespunzând fiecărui profil de activitate.
Structura activităţilor de perfecţionare:
• pregătire pedagogică şi psihologică, specifică activităţi- lor educative extraşcolare - 40 de ore;
• pregătire metodică în profilul respectiv şi activităţi prac- tice - 30 de ore;
• informare în domeniul de specialitate pe care îl prac- tică - 20 de ore;
• politica educaţională şi legislaţia şcolară - 10 ore. Pentru aceste domenii ale formării continue, Palatul Naţional al Copiilor va elabora proiecte de programe ce vor
fi aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia for- marea formatorilor şi personal.
Evaluarea cadrelor didactice participante la program se face prin colocviu pentru modulele-nucleu şi prin lucrare practică pentru modulele alternative sau prin prezentarea unui studiu personal, publicat în presa pedagogică sau de specialitate în anul şcolar respectiv.
Aprecierea se face pe bază de calificative. Calificativul minim de promovare a unei probe (colocviu şi lucrare prac- tică) este „bine". În cazul în care la una dintre probe un cadru didactic nu a obţinut cel puţin calificativul „bine", acesta nu primeşte atestatul de promovare a programului de formare continuă şi trebuie să se reînscrie pentru parcurgerea unui nou program. Calificativul se acordă în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, „excepţional", între 90-100 puncte, „foarte bine", între 70-89 puncte, „bine", între 50-69 puncte, „insuficient", sub 49 puncte.
Atestatul de formare continuă, eliberat de instituţia orga- nizatoare (Palatul Naţional al Copiilor), este înscris în fişa de evaluare a cadrului didactic şi constituie un document ce se ia în considerare la restrângerile de activitate, la acordarea salariului de merit, la participarea la concursul pentru gradaţia de merit, la accesul la programe de perfec- ţionare etc.
Oferta de programe de formare, cuprinzând module uni- tare şi module alternative, va fi făcută, la solicitarea institu- ţiei organizatoare, de către unităţile de învăţământ, casele corpului didactic, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, alte insti- tuţii şi centre cu atribuţii de formare/perfecţionare a cadrelor didactice.
Oferta de programe va fi comunicată participanţilor de către Palatul Naţional al Copiilor, cu cel puţin o lună înainte de începerea activităţii. În cazul în care conţinutul unui astfel de program de formare continuă se realizează, eşalonat, pe parcursul a 5 ani, atestatul de formare conti- nuă se eliberează numai la finalizarea programului, în urma evaluării şi acordării creditelor.
Formarea continuă prin programe organizate o dată la 5 ani se organizează similar cu acestea şi pentru alte cate- gorii specifice de cadre didactice, cum sunt cele încadrate în învăţământul special, în centre de asistenţă psihopeda- gogică, centre judeţene de asistenţă psihopedagogică, casele corpului didactic etc.
Pentru aceste programe de perfecţionare Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi per- sonal va aproba, ulterior, structura activităţilor şi modul de evaluare.
ll. 3.3.3. Program de perfecţionare organizat o dată la 5 ani pentru cadrele de conducere, Îndrumare şi control
(perfecţionare periodică)
Obiectivele programului:
• formarea/dezvoltarea competenţelor în domeniul mana- gementului şcolar, financiar-administrativ şi al resurselor umane;
• dezvoltarea capacităţii de a asigura calitatea proiectării, realizării, evaluării şi reglării-autoreglării învăţământului la nivelul unităţii şcolare, respectiv al judeţului;
• restructurarea şi ameliorarea pregătirii/perfecţionării cadrelor didactice printr-o mai bună adecvare a metodelor şi tehnicilor la natura obiectivelor, respectiv a rezultatelor, prin realizarea complementarităţii instrumentelor de măsu- rare, prin realizarea corelată a funcţiilor de constatare, măsurare, apreciere, diagnosticare, decizie şi ameliorare- stimulare;
• formarea/dezvoltarea competenţelor în domeniul evaluării continue, formative a activităţii cadrelor didactice (inspecţie şcolară), vizând dezvoltarea experienţelor reuşite şi diminuarea aspectelor slabe şi a efectelor negative;
• realizarea unei coerenţe relative între diferitele forme de inspecţie şcolară, de control şi evaluare, realizate la orice nivel de generalitate, şi optimizarea pregătirii persona- lului didactic în funcţie de calitatea şi eficienţa activităţii anterioare, de rezultatele obţinute; iniţierea unor studii de diagnoză şi prognoză asupra situaţiei învăţământului la nivelul unităţii şcolare, respectiv al judeţului;
• elaborarea unor modele de formare a metodiştilor din inspectoratele şcolare, liceele pedagogice, liceele de profil şi de la universităţi, prin cooperarea dintre universităţi, inspectoratele şcolare, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, casele corpului didactic, liceele de profil - centre de per- fecţionare, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale. Formele de realizare vor fi extrem de flexibile şi de diversificate, specifice naturii conţinuturilor şi desfăşurării activităţii cu adulţii (şedinţe plenare, laboratoare şi ateliere). De asemenea, metodele şi procedeele utilizate vor fi adecvate contextelor de formare/perfecţionare. Metodele de tip academic vor fi optimizate considerabil, prin utilizarea unui evantai larg de variante. Astfel, expunerea magistrală va îmbrăca forme, cum sunt: conferinţa cu suport scris, conferinţa cu suport demonstrativ, conferinţa cu mai mulţi
formatori, conferinţa-vizită etc.
Expunerea poate fi utilizată în variantele: expunerea cu oponent, cu intervenţii aleatorii din sală, expunerea-dezba- tere, expunerea întreruptă, expunerea-deliberare, expunerea- interviu etc.
În laboratoare şi ateliere se vor utiliza metode şi proce- dee, corelate cu obiectivele, cu conţinutul, cu caracteristi- cile participanţilor, cu personalitatea formatorilor etc. Astfel se vor îmbina în mod specific, pentru diferitele situaţii, metode şi procedee, cum sunt: studiul de caz, jocul de rol, criptograma, ideograma, metafora, metoda topografică, metoda construcţiilor de modele, proiecte, explorarea din unghiuri de vedere multiple, didactica inductivă, metoda obstacolelor, discriminarea sistematică, puzzle, consultarea reiterată, discuţia în panel, argumentarea şi contraargumen- tarea, organigrama, grupul de aprofundare profesională etc.
Structura activităţilor:
Module-nucleu, unitare (40 de ore)
Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoştin- ţelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abor- dări interdisciplinare sau transdisciplinare, standarde ridicate în anumite domenii ale activităţii.
Ele sunt axate, îndeosebi, pe următoarea problematică:
• managementul activităţii şcolare la nivelul comisiei/colec- tivului de catedră, al unităţii de învăţământ, cercului peda- gogic sau al judeţului, după caz;
• managementul activităţii în domeniul resurselor umane şi financiar-administrative;
• politica educaţională şi legislaţia învăţământului;
• demersul specific proiectării activităţii instructiv-educa- tive la diferite niveluri de generalitate;
• specificul învăţării la adulţi, al metodologiei de lucru cu aceştia şi al modalităţilor practicate în activitatea cu adulţii, al relaţiilor psihosociale şi al dezvoltării creativităţii.
Module alternative (40 de ore)
Acestea exprimă cerinţele de autorealizare a participanţi- lor, în funcţie de domeniul de responsabilitate al acestora.
Pentru promovarea programului este necesară parcurge- rea unui număr total de minimum 80 de ore sau obţinerea unui număr minim de 800 de unităţi de credite.
Pentru fiecare participant este necesară realizarea teme- lor din modulul comun (nucleu), la care se adaugă un număr de unităţi de credite, pe baza alegerii unor module alternative, cel puţin la nivelul limitei minime admise pentru a obţine atestatul de formare continuă în domeniul mana- gementului.
Atât modulele-nucleu, cât şi cele alternative vor prezenta conţinuturi la nivel teoretico-metodologic, operaţional şi creator, cu pondere diferită, în funcţie de natura acestora, de nivelul pregătirii participanţilor etc.
Evaluarea participanţilor la program (directori de unităţi şcolare, de palate şi cluburi ale copiilor, responsabili ai comisiilor metodice, şefi de catedră, responsabili ai cercuri- lor pedagogice etc.) se realizează prin:
• proba orală din modulele-nucleu şi din cele alternative, pentru care a optat fiecare participant;
• elaborarea unei lucrări practice sau prezentarea unui studiu personal, publicat în presa pedagogică sau de spe- cialitate în anul şcolar respectiv.
Aprecierea se face prin acordarea de puncte între 100 şi 1. Punctajul minim de promovare a fiecărei probe este 70. Dacă un candidat nu obţine punctajul minim la o probă, mai are dreptul să o susţină încă o dată, la un interval de minimum o lună. Dacă nu obţine nici de această dată punctajul minim de promovare, candidatul se poate reînscrie pentru parcurgerea unui nou program în anul şcolar următor.
La proba orală, comisia de examinare este alcătuită dintr-un preşedinte şi doi membri. Ca preşedinte este numit un cadru didactic universitar (lector dr., conferenţiar, profe- sor) cu competenţe în domeniul managementului, care nu a făcut parte din echipa de formatori la programul respectiv de pregătire.
Cei doi membri sunt numiţi dintre formatorii programului respectiv de pregătire (cadre didactice, cercetători, inspec- tori etc.), atestaţi de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru a desfăşura activităţi de formare-perfecţionare a cadrelor de conducere, îndrumare şi control. Lucrarea practică sau stu- diul publicat în presa pedagogică sau de specialitate va fi apreciat de către cei doi membri ai comisiei de examinare de la proba orală, prin acordarea de puncte de la 100 la 1. Punctajul minim de promovare este de 70 de puncte. Programul de formare pentru directori, şefi de catedră, res- ponsabili ai comisiilor metodice, ai cercurilor pedagogice este coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi realizat de inspectoratele şcolare, în cooperare cu universităţi, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, licee pedagogice, licee de profil, casele corpului didactic, alte organizaţii şi instituţii cu competenţe în domeniu.
Programul de formare pentru inspectorii din Ministerul
Educaţiei Naţionale şi din inspectoratele şcolare este coor- donat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Formarea managerilor la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, al inspectoratelor şcolare, al unităţilor de învăţă- mânt şi de educaţie şi a altor manageri la niveluri de generalitate restrânsă a activităţii se va realiza atât prin programe comasate, o dată la 5 ani, cât şi, eşalonat, pe baza unei oferte multiple de programe, în mod descentrali- zat şi concurenţial, prin articularea programelor naţionale cu cele regionale, judeţene şi locale într-un sistem coerent cuprinzând obiective şi standarde specifice pentru diferite grade de generalitate.
Precizări cu privire la aplicarea unor articole din
Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi din Legea nr. 128/1997
Art. 35 alin. (3) din Legea nr. 128/1997:
Lectorilor universitari/şefilor de lucrări, care au avut func- ţia de bază în învăţământul superior şi o vechime la cate- dră în această formă de învăţământ de cel puţin 6 ani, la încadrarea în învăţământul preuniversitar li se acordă gra- dul didactic II, pe baza unei inspecţii şcolare speciale.
Inspecţia şcolară specială va fi realizată conform exigen- ţelor specifice pentru acordarea gradului didactic II.
Art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997:
Se acordă gradul didactic I personalului didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995 şi a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specialităţii pe care o predă, pe baza unei inspecţii şcolare speciale.
Inspecţia şcolară specială se efectuează de către o comisie alcătuită din doi membri:
1. un inspector de specialitate de la inspectoratul şcolar sau de la Ministerul Educaţiei Naţionale ori un cadru didac- tic metodist din partea inspectoratului şcolar. Acesta trebuie să aibă gradul didactic I în specialitatea candidatului;
2. un cadru didactic universitar (lector dr., conferenţiar, profesor), având aceeaşi specialitate cu a candidatului.
Inspecţia specială se va realiza la 4 activităţi didactice, se va solicita candidatului să elaboreze proiectele de activi- tăţi şi probele de evaluare formativă pentru 1-2 capitole, similar cu gradul didactic I.
La solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale, direcţia de resort, instituţiile de învăţământ - centre de perfecţionare şi inspectoratele şcolare vor propune cadrele didactice care vor face parte din comisia de inspecţie.
Comisia de inspecţie specială, aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale, va efectua inspecţia aplicând instru- mentele de evaluare şi întocmind procesele-verbale de inspecţie, precum şi exigenţa, specifice gradului didactic I. Procesul-verbal de inspecţie (raportul scris) va fi con- semnat în registrul de procese-verbale al unităţii şcolare în
care se desfăşoară inspecţia.
La inspecţia specială participă şi directorul şcolii respec- tive.
Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8 (opt) şi media minimă de promovare este tot 8 (opt).
Diferenţa de notare dintre cei doi membri ai comisiei nu trebuie să fie mai mare de un punct.
În cazul în care cadrul didactic nu obţine media minimă de promovare la inspecţia şcolară specială, aceasta poate fi reprogramată în anul şcolar următor.
Inspecţia şcolară poate fi susţinută de cel mult trei ori în 3 ani consecutivi.
În termen de 3 zile de la susţinerea inspecţiei, candida- tul va trimite Ministerului Educaţiei Naţionale - direcţia de resort procesul-verbal de inspecţie specială, pentru emite- rea ordinului ministrului educaţiei naţionale de recunoaştere a gradului didactic I.
Maiştri-instructori, care îndeplinesc condiţiile de studii şi pe cele de înscriere, se pot prezenta la examenul pentru definitivarea în învăţământ, numai dacă îndeplinesc preve- derile art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republi- cată, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997.
Pregătirea psihopedagogică şi metodică a maiştrilor instructori, potrivit art. 68 din Legea nr. 84/1995, pentru a primi atestat de cadru didactic, se realizează în liceele pedagogice, comasat, în vacanţele şcolare sau eşalonat.
Planul de învăţământ cuprinde:
• pedagogie şcolară - 102 ore, din care 60 de ore de curs şi 42 de ore de seminar şi de aplicaţii;
• psihologie generală, elemente de psihologia vârstelor şi psihologia învăţării - 68 de ore, din care 40 de ore de curs şi 28 de ore de seminar şi de aplicaţii;
• metodica predării specialităţii - 34 de ore, din care
17 ore de curs şi 17 ore de seminar şi de aplicaţii;
• practica pedagogică - 4 ore de predare şi o lecţie finală.
Formatorii vor fi numai cadre didactice având speciali- tăţile corespunzătoare obiectelor din planul de învăţământ, având cel puţin gradul didactic II, care au condus activităţi de perfecţionare a adulţilor cel puţin 3 ani şcolari (învăţă- tori, educatoare sau maiştri-instructori).
Evaluarea se face prin examen scris la fiecare obiect prevăzut în planul de învăţământ. Nota minimă de promo- vare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci). Nota minimă de promovare a lecţiilor de probă este 6 (şase). Nota minimă de promovare finală a lecţiei este 7 (şapte). Media gene- rală de promovare a modulului de formare a cadrelor didactice este 5 (cinci). Aceasta se calculează din suma notelor la toate probele.
Participarea la activităţile comune de pregătire este obli- gatorie.
Fiecare probă de examen poate fi susţinută de maxi- mum două ori. În caz de nepromovare a unei probe în două sesiuni organizate în acelaşi an şcolar, cadrului didactic respectiv nu i se eliberează atestatul de cadru didactic. Acesta se poate reînscrie o singură dată pentru parcurgerea unui nou program de formare în anul şcolar următor. Dacă nici în această situaţie nu promovează toate probele de examen în două sesiuni organizate în acelaşi an şcolar, cadrul didactic respectiv pierde dreptul de a par- ticipa la activităţile departamentului.
Art. 37 alin. (9) din Legea nr. 128/1997:
Personalul didactic care ocupă funcţii cu drept de rezer- vare a catedrei, înscris la gradul didactic II sau I, trebuie să aibă cel puţin 4 ore de predare săptămânal, în anul şcolar în care i se efectuează inspecţia şcolară specială, cu respectarea prevederilor art. 35 şi, respectiv, ale art. 36. Prevederea referitoare la prestarea a cel puţin 4 ore de predare săptămânal în anul efectuării inspecţiei speciale pentru cadrele didactice cu drept de rezervare a catedrei nu se poate aplica pentru învăţători şi educatoare, decât prin efectuarea de activităţi prin cumul.
În aceste situaţii este necesară păstrarea normei întregi în anul în care se realizează inspecţia specială.
Art. 111 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 prevede:
„Funcţia de inspecţie şcolară este asigurată de corpul inspectorilor şcolari ai inspectoratului şcolar şi de cel al Ministerului Educaţiei Naţionale."
În acest sens sunt necesare reorganizarea şi ameliora- rea sistemului de evaluare a pregătirii cadrelor didactice, printr-o mai bună adecvare a metodelor şi tehnicilor la natura obiectivelor, respectiv a rezultatelor, prin asigurarea complementarităţii instrumentelor de măsurare, prin realizarea corelată a funcţiilor de constatare, măsurare, apreciere, diagnosticare, decizie şi ameliorare-stimulare. Diagnoza ca temei pentru reglarea-autoreglarea activităţii instructiv-edu- cative şi, respectiv, a celei de perfecţionare profesională a cadrelor didactice va constitui un factor central.
Aprecierea se va transforma în autoapreciere. Fiecare cadru didactic va fi în măsură să raporteze rezultatele obţi- nute şi procesul desfăşurat la anumite sisteme de referinţă, la anumite criterii valorice şi să identifice, pe acest temei, aspectele reuşite şi pe cele slabe, în scopul luării unor decizii de optimizare.
Evaluarea continuă, formativă, vizând dezvoltarea expe- rienţelor reuşite, extinderea acestora, precum şi diminuarea efectelor negative şi a aspectelor slabe sau nerealizate va comporta introducerea unor modalităţi noi de evaluare şi deosebit de flexibile, în funcţie de sistemul de factori impli- caţi în obţinerea performanţelor respective.
Astfel, în scopul realizării unei relative coerenţe între diferitele forme de inspecţie şcolară, de control şi evaluare, realizate la orice nivel de generalitate şi de optimizare a pregătirii personalului didactic în funcţie de calitatea şi efi- cienţa activităţii anterioare şi a rezultatelor obţinute, propu- nem o modalitate de valorificare a rezultatelor evaluării în acest scop.
Factorii implicaţi în evaluarea activităţii cadrelor didactice dintr-un judeţ, dintr-o unitate şcolară, cerc pedagogic etc. vor iniţia periodic „studii de diagnoză şi prognoză asupra stării învăţământului" [art. 111 alin. (4)], cu concluzii şi pro- puneri pentru ameliorare-dezvoltare.
În acest sens, inspectorii din Ministerul Educaţiei Naţionale şi inspectorii de la inspectoratele şcolare judeţene vor organiza studii constatativ-ameliorative, pe anumite perioade: un trimestru, un an şcolar etc.
Inspectorul care va coordona un astfel de studiu va soli- cita membrilor din echipa de inspecţie şcolară să culeagă informaţiile necesare cu prilejul efectuării diverselor forme de evaluare.
Vor fi consemnate: tipul evaluării, inspecţiile realizate, asistenţele la activităţi etc., perioada realizării controlului, specialitatea, şcoala, clasa şi, în mod deosebit, în fiecare caz în parte, aspectele foarte bune din activitatea contro- lată, precum şi pe cele slabe.
De asemenea, vor fi propuse atât acţiuni ameliorative, cât şi acţiuni de dezvoltare a experienţelor reuşite şi, după caz, de extindere a acestora.
Vor fi specificate cel puţin trei-patru aspecte foarte bune şi trei-patru aspecte slabe, pentru fiecare inspecţie sau asistenţă realizată.
Se centralizează, se prelucrează şi se interpretează informaţiile obţinute în intervalul stabilit, se determină frec- venţa aspectelor foarte bune şi a celor slabe până la rangul 5 - maximum 6, într-un anumit context (o şcoală, o zonă, o anumită specialitate, o anumită categorie de pro- fesori, un judeţ etc.).
Aceste informaţii se corelează cu cele obţinute din pre- lucrarea unor chestionare de autoapreciere a gradului de dificultate întâmpinat în proiectarea, desfăşurarea, evaluarea şi reglarea-autoreglarea diferitelor activităţi instructiv-educa- tive de către înseşi cadrele didactice. Aceste informaţii se centralizează şi se prelucrează, determinându-se gradul de dificultate foarte mare şi mare pentru cele mai multe cadre didactice.
Din corelarea informaţiilor obţinute de la inspecţii cu cele furnizate de autoapreciere şi de exigenţele la nivel naţional ale reformei educaţionale rezultă orientări cât mai precise de optimizare a pregătirii personalului didactic, precum şi a rezultatelor activităţii acestuia.
Într-o altă etapă, inspectorul coordonator al studiilor corelaţionale, în cooperare cu membrii implicaţi în acţiune, cu alţi factori de conducere, cu reprezentanţi ai cadrelor didactice, va proiecta un sistem de activităţi ameliorative şi de dezvoltare a pregătirii cadrelor didactice.
Se elaborează un program de măsuri şi de acţiuni teo- retice şi practice ce vizează exploatarea aspectelor eficiente în desfăşurarea procesului de învăţământ şi, respectiv, ameliorarea aspectelor slabe.
Urmează etapa activităţii efective de realizare a acţiunilor de optimizare, rezultate din necesităţile specifice judeţului (şcolii, zonei etc.), precum şi din cerinţele reformei la nivel naţional.
Proiectarea şi realizarea unui program unitar de perfec- ţionare a pregătirii personalului didactic în plan teritorial vor fi completate cu programe alternative, specifice şi diferen- ţiate pentru anumite specialităţi, cercuri pedagogice, catego- rii de personal didactic etc.
Se formulează cereri de perfecţionare către unităţile şco- lare, comisiile metodice, cercurile pedagogice, casele cor- pului didactic şi către alte instituţii antrenate în perfecţionarea pregătirii cadrelor didactice.
Într-o altă etapă se elaborează şi se aplică un sistem de instrumente de evaluare a eficienţei programului de per- fecţionare la nivelul judeţului, prin raportare la sisteme de referinţă educative.
Este posibilă o etapă în care se vor realiza programe de compensare sau dezvoltare, după caz, pentru activita- tea care urmează să se desfăşoare.
Adaptarea şi flexibilizarea activităţii de perfecţionare, în raport cu nevoile şi priorităţile de profesionalizare, vor con- stitui axe ale eficienţei învăţământului.
Prevederile art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată, şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997, se consideră îndeplinite de către cadrele didactice care au obţinut definitivarea în învăţământ cu îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute la art. 7 din Legea nr. 128/1997.
Înscrierea pentru examenul de acordare a gradului didactic II sau I (după caz) se face fără a se solicita res- pectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 84/1995, repu- blicată şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997.
Nu se consideră îndeplinite prevederile art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997, pentru recunoaşterea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, decât pentru situaţiile în care personalul didactic a obţinut şi defi- nitivarea în învăţământ sau, potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, pentru „personalul didactic existent în învăţământul superior, cu o vechime efectivă la catedră de cel puţin 5 ani".
Maiştrii-instructori care au obţinut definitivarea în învăţă- mânt şi care nu îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la art. 7 din Legea nr. 128/1997, potrivit art. 132 din această lege nu se pot înscrie pentru susţinerea examenului în vederea acordării gradelor didactice II sau I, după caz, decât dacă îşi completează studiile şi pregătirea prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997.
În art. 134 din Legea nr. 128/1997 se prevede că per- sonalul didactic de la disciplina Coregrafie, titular în învăţă- mântul preuniversitar, care a obţinut definitivarea în învăţământ, poate fi menţinut în funcţie fără a îndeplini condiţiile de studii prevăzute la art. 7 din aceeaşi lege. Acesta este obligat să parcurgă pregătirea prevăzută la art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997. Salarizarea acestui personal se face la nivelul studiilor absolvenţilor de colegiu.
Pregătirea psihopedagogică şi metodică a maiştrilor- instructori şi a personalului didactic pentru disciplina Core- grafie, potrivit art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată şi modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/1997, şi articolelor mai sus menţionate, pentru a li se acorda atestat de cadru didactic, se realizează în licee pedagogice-centre de perfecţionare, comasat, în vacanţele şcolare, sau eşalonat, potrivit planului de învăţământ pentru maiştri-instructori.
P L A N U L D E Î N V Ă Ţ Ă M Â N T
pentru activitatea de perfecţionare Finanţarea activităţii de perfecţionare
ANEXA Nr. 1
la metodologie
Potrivit prevederilor art. 159 şi 160 din Legea învăţă- mântului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, instituţiile de învăţământ - centre de perfecţionare pot organiza activitate de perfecţionare a pregătirii de speciali- tate, metodice şi psihopedagogice sau pentru obţinerea definitivării în învăţământ ori a gradului didactic II pentru cadrele didactice înscrise să susţină aceste examene.
Participarea cadrelor didactice la activităţile menţionate mai sus este facultativă, cu excepţia programelor de per- fecţionare organizate o dată la 5 ani.
Formaţia de bază pentru activitatea didactică de predare (curs) pentru definitivat şi gradul didactic II şi perfecţionare periodică este de 20-25 de cursanţi. Formaţia de bază pentru seminar este de 10-15 cursanţi.
Pentru specializările cu număr mic de cadre didactice pe centre de perfecţionare unice, pe ţară, se pot organiza activităţi de perfecţionare (curs şi seminar) cu minimum 7 cursanţi.
Constituirea formaţiei de curs pentru pregătirea la disci- plina Pedagogie se poate face (după caz) prin comasarea grupelor de cursanţi de la diferite specialităţi.
Planul de învăţământ pentru profesori, pentru pregătirea în vederea susţinerii definitivării în învăţământ, cuprinde 60 de ore, din care 30 de ore de specialitate şi metodica predării acesteia, repartizate astfel: 20 de ore de curs şi 10 ore de seminar, şi 30 de ore de pedagogie, repartizate astfel: 16 ore de curs şi 14 ore de seminar.
Planul de învăţământ pentru pregătirea în vederea exa- menului de acordare a gradului didactic II cuprinde 60 de ore: 30 de ore de specialitate şi metodica predării acesteia, repartizate astfel: 20 de ore de curs şi 10 ore de seminar, şi 30 de ore de pedagogie, repartizate astfel: 16 ore de curs şi 14 ore de seminar.
Programele de perfecţionare, în sesiunea 1998, pentru examenele de definitivare în învăţământ şi pentru acorda- rea gradului didactic II sunt cele după care s-au desfăşurat examenele respective şi în sesiunea 1997.
Potrivit art. 70 alin. (2) din Legea învăţământului nr. 84/1995, atât cursurile de pregătire pentru definitivarea în învăţământ şi pentru acordarea gradului didactic II, cât şi cursurile de perfecţionare periodică sunt considerate învăţământ postuniversitar şi, în consecinţă, vor fi retribuite conform normelor stabilite pentru activităţile cu regim postuniversitar.
Retribuirea activităţilor de perfecţionare se va face potri- vit adresei nr. 19.398/14.11.1997, pct. B.
Atât retribuirea activităţilor de perfecţionare, cât şi chel- tuielile aferente pentru transport, cazare şi masă se suportă de instituţiile care organizează activitatea de per- fecţionare.
În temeiul art. 159 lit. c) din Legea învăţământului nr. 84/1995, se vor prevedea în statele de funcţii posturi vacante pentru astfel de activităţi, pentru fiecare an univer- sitar.
Repartizarea atribuţiilor de perfecţionare pe instituţii de învăţământ superior şi liceal - centre de perfecţionare, pentru sesiunea 1997 (definitivat şi gradul didactic II) şi 1996-1998 (gradul didactic I), rămâne aceeaşi şi pentru sesiunea 1998 (definitivat şi gradul didactic II) şi, respectiv, 1997-1999 (gradul didactic I)*).
Planul de învăţământ pentru activităţile de pregătire în vederea susţinerii definitivării în învăţământ şi a acordării gradului didactic II pentru învăţători şi educatoare este următorul:
Definitivat învăţători: total 72 de ore
• 24 de ore limba şi literatura română şi metodică: curs = 14 ore, seminar = 10 ore
• 20 de ore matematică şi metodică: curs = 8 ore, seminar = 12 ore
• 28 de ore pedagogie şi elemente de psihologia copi- lului: curs = 18 ore, seminar = 16 ore
Gradul II învăţători: total 72 de ore
• 24 de ore limba română şi literatura pentru copii şi metodică: curs = 10 ore, seminar = 14 ore
• 20 de ore matematică şi metodică: curs = 8 ore, seminar = 12 ore
• 28 de ore pedagogie şi elemente de psihologia copi- lului: curs = 14 ore, seminar = 14 ore
Definitivat educatoare: total 68 de ore
• 24 de ore limba şi literatura română: curs = 14 ore, seminar = 10 ore
• 14 ore matematică şi metodică: curs = 6 ore, semi- nar = 8 ore
• 30 ore pedagogie şi elemente de psihologia copilului preşcolar şi metodica activităţii instructiv-educative în grădi- niţele de copii: curs = 18 ore, seminar = 12 ore
Gradul II educatoare: total 68 de ore
• 24 de ore limba română şi literatura pentru copii: curs = 10 ore, seminar = 14 ore
• 14 de ore matematică şi metodică: curs = 6 ore, seminar = 8 ore
• 30 de ore pedagogie şi elemente de psihologia copi- lului preşcolar şi metodica activităţii instructiv-educative în grădiniţele de copii: curs = 12 ore, seminar = 18 ore.
Planul de învăţământ pentru activităţile de pregătire în vederea susţinerii definitivării în învăţământ şi a acordării gradului didactic II pentru maiştri-instructori este următorul:
• Definitivat: total 60 de ore
• 30 de ore specialitate şi metodica predării acesteia: curs = 20 de ore, seminar = 10 ore
• 30 de ore pedagogie: curs = 20 de ore, seminar = 10 ore
Gradul II: total 60 de ore
• 30 de ore specialitate şi metodica predării acesteia: curs = 14 ore, seminar = 16 ore
• 30 de ore pedagogie: curs = 16 ore, seminar = 14 ore. În perioada 20-25 august 1998 se desfăşoară exame- nul de definitivare în învăţământ pentru toate categoriile de
cadre didactice.
În perioada 26-31 august 1998 se desfăşoară exame- nul de acordare a gradului didactic II pentru toate categori- ile de cadre didactice.
În intervalele menţionate, fiecare instituţie de învăţă- mânt - centru de perfecţionare va stabili graficul probelor de examen, în funcţie de situaţia concretă, evitându-se sau nu, la aprecierea comisiei, desfăşurarea de activităţi în ziua de duminică.
*) Conform repartiţiei atribuţiilor de perfecţionare pe instituţii de învăţământ superior.
ANEXA Nr. 2
la metodologie
L I S T A
actelor necesare pentru înscrierea la examenul de definitivare în învăţământ
1. Cererea de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar
2. Fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii (după modelul de mai jos)
3. Copia de pe diploma de studii, legalizată
4. Copia de pe certificatul de naştere, legalizată (numai în cazul schimbării numelui de familie)
.........................................
(unitatea de învăţământ)
5. Apreciere asupra activităţii (din partea conducerii şcolii).
ANEXA Nr. 2 bis la metodologie
F I Ş Ă D E Î N S C R I E R E
la examenul de definitivare în învăţământ
INSPECTORATUL ªCOLAR
AL JUDEŢULUI ....................................
La data susţinerii examenului de definitivare în învăţământ candidatul(a) are o vechime efectivă în activitatea de predare de .................. ani ,
luni ............., zile*).
Inspectorul şcolar de specialitate cu probleme de formare continuă
Numele şi prenumele ................................................
Semnătura ..............................................
Data ...................................................
.............................................
(unitatea de învăţământ)
Judeţul ................................
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
La probele pentru definitivarea în învăţământ în anul (sesiunea) ,
în funcţia didactică de**) ,
specialitatea .........................................................................................................
...................................................................................................................................
(numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)
Instituţia de învăţământ absolvită***) ,
cu durata de ................... ani. Specializările obţinute prin studii .....................
...................................................................................................................................
Promovat examenul de****) ............................................. în anul ,
sesiunea .............................. .
Stagiul efectiv în activitatea didactică de predare la data înscrierii: .......... ani .......... luni zile.
Prezentat la examen în cele trei sesiuni consecutive:
sesiunea I ................ sesiunea a II-a ............. sesiunea a III-a ................
Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă, dl (dna) ...........................................
..................................................................................... a funcţionat în învăţământ
de la data obţinerii examenului de*) ................................., după cum urmează:
Nr. crt. | Unitatea de învăţământ | Funcţia didactică | Perioada: de la ................ până la .............. | Total vechime în activitatea didactică**) | Observaţii | ||
ani | luni | zile | |||||
T O T A L : | |||||||
În anul şcolar***) ................................... este încadrat la unitatea noastră
în funcţia didactică de****) .......................................... cu activitatea de bază
(normă întreagă)*****) ............................................. .
Director, Data .............................
Optez pentru participarea la cursurile de pregătire în vederea susţinerii examenului de definitivare în învăţământ la centrul de perfecţionare ......
...............................................................................................................................
Optez pentru centrul de perfecţionare ............................ şi pentru partici- parea la cursurile de pregătire pentru examen.
Semnătura .....................................
20
Data .......... Semnătura ..........
*) De la data încadrării în învăţământ, după obţinerea examenului de absolvire sau de licenţă şi cu normă întreagă şi/sau cadru asociat cu ore/săptămână.
**) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I.
***) Se indică instituţia de învăţământ.
****) Bacalaureat, absolvire, diplomă/licenţă.
*) Bacalaureat, absolvire, diplomă/licenţă.
**) Se menţionează numai vechimea efectivă de predare la catedră, realizată între data obţinerii examenului de absolvire/licenţă, cu certificat de absolvire a Departamentului pentru pregătirea personalului didactic sau, după caz, cu atestat de institutor (pentru funcţia de institutor), şi data de 1 septembrie a anului în care se susţine examenul de definitivare în învăţământ.
***) Se indică anul şcolar curent.
****) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor.
*****) În învăţământ sau cadru didactic asociat cu ore/săptămână.
ANEXA Nr. 3
la metodologie
L I S T A
actelor necesare pentru înscrierea la examenul de obţinere a gradului didactic II
1. Cererea de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar
2. Fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii (după modelul de mai jos)
3. Copia de pe diploma de studii, legalizată
4. Copia de pe certificatul de naştere, legalizată (dacă este cazul)
5. Copia de pe certificatul de obţinere a definitivării în învăţământ
6. Recomandarea consiliului de administraţie pentru înscrierea la examenul de obţinere a gradului didactic II
7. Dovada privind calificativul pentru ultimii 3 ani şcolari, precum şi pentru inspecţiile curente efectuate în intervalul de 3-4 ani anteriori susţinerii examenului
8. Memoriul de activitate profesională şi social-obştească
..........................................
(unitatea de învăţământ)
9. Fişa de evaluare anuală.
ANEXA Nr. 3 bis la metodologie
F I Ş Ă D E Î N S C R I E R E
la examenul de obţinere a gradului didactic II
INSPECTORATUL ŞCOLAR
AL JUDEŢULUI ....................................
La data susţinerii examenului pentru obţinerea gra- dului didactic II, candidatul(a) are, de la obţinerea definitivării în învăţământ, o vechime efectivă în învăţământ de ...................... ani, luni,
. zile.
Inspectorul şcolar de specialitate cu probleme de formare continuă
Numele şi prenumele ................................................
Semnătura ..............................................
Data ...................................................
.............................................
(unitatea de învăţământ)
Judeţul ................................
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
La probele pentru obţinerea gradului didactic II în anul ........................ . în funcţia didactică de*) ,
specialitatea .........................................................................................................
................................................................................................................................. .
(numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)
Instituţia de învăţământ absolvită**) ,
cu durata de ................... ani. Specializările înscrise pe diplomă .....................
................................................................................................................................. .
Anul obţinerii examenului de***) ,
în sesiunea****) ........................ .
Anul obţinerii examenului de definitivare în învăţământ ........................... . Media obţinută la examenul de definitivare în învăţământ ................... .
Anii şi sesiunile în care s-a mai prezentat la probele pentru obţinerea gradului didactic II ...............................................................................................
Optez pentru centrul de perfecţionare ....................................................
.................................................. şi cursuri de pregătire pentru examen.
................................................................................................................................. .
Data .......... Semnătura ..........
Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă, dl (dna) ...........................................
..................................................................................... a funcţionat în învăţământ
de la data obţinerii examenului de*) ..................................., după cum urmează:
Nr. crt. | Unitatea de învăţământ | Funcţia didactică | Perioada: de la ..... până la ...... | Total vechime în activitatea didactică**) | Observaţii | ||
ani | luni | zile | |||||
T O T A L : | |||||||
În anul şcolar***) ................................... şi la data examenului este încadrat în****) ..................................., în funcţia didactică de *****) ,
cu activitatea de bază******) ............................................ .
Director, Data .............................
*) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I.
**) Liceul cu profilul ...................... Şcoala de maiştri cu profilul ,
Şcoala normală de .............., Institutul Pedagogic de 3 ani, Universitatea .....................
***) Bacalaureat, absolvire, licenţă/stat.
****) Luna şi anul.
*) Bacalaureat, absolvire, licenţă.
22
**) Vechimea efectivă în învăţământ, realizată între data obţinerii examenului de diplomă şi data de 1 septembrie a anului în care se susţine examenul.
***) Anul şcolar în care se desfăşoară sesiunea de examene.
****) Se indică unitatea de învăţământ.
*****) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor, director.
******) În învăţământ sau cadru asociat cu ore/săptămână.
ANEXA Nr. 4
la metodologie
L I S T A
actelor necesare pentru înscrierea la examenul de obţinere a gradului didactic I
1. Cererea de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar
2. Fişa de înscriere, completată şi confirmată de directorul şcolii (după modelul de mai jos)
3. Copia de pe diploma de studii, legalizată
4. Copia de pe certificatul de naştere, legalizată (dacă este cazul)
5. Copia de pe certificatul de obţinere a gradului didactic II
6. Recomandarea consiliului de administraţie pentru înscrierea la examenul de obţinere a gradului didactic I
7. Dovada privind calificativul pentru ultimii 3 ani, precum şi pentru inspecţiile curente efec- tuate în ultimii 3-4 ani anteriori datei de obţinere a gradului didactic I
8. Memoriul de activitate profesională şi social-obştească
.............................................
(unitatea de învăţământ)
9. Fişa de evaluare anuală.
ANEXA Nr. 4 bis la metodologie
F I Ş Ă D E Î N S C R I E R E
la examenul de obţinere a gradului didactic I
INSPECTORATUL ŞCOLAR
AL JUDEŢULUI ....................................
La 31 august*) ............. candidatul(a) are, de la obţinerea gradului didactic II, o vechime efectivă în învăţământ de .............. ani, ........... luni, zile.
Inspectorul şcolar de specialitate cu probleme de formare continuă
Numele şi prenumele ................................................
Semnătura ..............................................
Data ...................................................
.............................................
(unitatea de învăţământ)
Judeţul ................................
FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
La probele pentru obţinerea gradului didactic I în seria (sesiunea)**)........., în funcţia didactică de***) ,
specialitatea .........................................................................................................
................................................................................................................................. .
(numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule)
Instituţia de învăţământ absolvită ,
cu durata de ................... ani. Specializările obţinute prin studii .....................
................................................................................................................................ .
PROMOVAT: Examenul de****) ,
în anul ........................ .
Examenul de definitivare în învăţământ în anul................................., cu
media ..............................., Examenul pentru obţinerea gradului didactic II în
anul .............., cu media ........................ .
Seriile în care s-a mai prezentat la probele pentru obţinerea gradului didactic I ..............................................................................................................
...................................................................................................................................
Data .......... Semnătura ..........
Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă, dl (dna) ...........................................
....................................................................................... a funcţionat de la data
obţinerii examenului de*) ................................... în învăţământ, după cum urmează:
Nr. crt. | Unitatea de învăţământ | Funcţia didactică | Perioada: de la ..... până la ...... (după obţinerea examenului de diplomă) | Vechimea efectivă în învăţământ**) | Observaţii | ||
ani | luni | zile | |||||
T O T A L : | |||||||
În anul şcolar***) ................... este încadrat la unitatea noastră în funcţia didactică de ****)....................., cu activitatea de bază*****) .............................. .
Optez pentru centrul de perfecţionare ................................................ .
Director, Data .............................
*) Se indică anul în care se va finaliza obţinerea gradului didactic I.
**) Se indică intervalul de 2 ani în care este cuprins pentru perfecţionare în vederea obţinerii gradului didactic I.
***) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I.
****) Bacalaureat, absolvire, licenţă.
*) Bacalaureat, absolvire, licenţă.
24
**) Se menţionează numai vechimea în învăţământ, realizată între data obţinerii examenului de diplomă şi data de 1 septembrie a anului în care se finalizează examenul de obţinere a gradului didactic I.
***) Se indică anul şcolar curent.
****) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I, director.
*****) În învăţământ: activitate de predare, de conducere, control şi îndrumare sau cadru didactic asociat cu ore/săptămână.
ANEXA Nr. 5
la metodologie
P R E C I Z Ă R I
cu privire la organizarea şi desfăşurarea colocviului de admitere la gradul didactic I
În vederea unei mai bune corelări a conţinutului probe- lor examenului de obţinere a gradului didactic I cu obiecti- vele urmărite, s-a introdus colocviul de admitere la gradul didactic I. În acest sens colocviul trebuie să fie o probă autentică de competenţă, selectivă şi relevantă, menită să promoveze cadrele didactice care manifestă disponibilităţi pentru inovarea procesului de învăţământ, creativitate în modul de gândire, acţiune pedagogică şi are rezultate deo- sebite în activitatea instructiv-educativă.
Profesori:
Comisia de examinare la colocviul de admitere la gradul didactic I va fi alcătuită din doi membri: un cadru didactic de specialitate şi unul de pedagogie. Cei doi membri din comisie vor fi profesori, conferenţiari sau lectori, posesori ai titlului de doctor.
Pentru profesorii având specialitatea pedagogie, cei doi membri ai comisei vor fi de pedagogie.
Comisia va fi aprobată de conducerea instituţiei de învăţământ - centru de perfecţionare, în care se des- făşoară colocviul.
Candidaţii vor fi grupaţi pe comisii, în funcţie de dome- niile ştiinţifice în care se încadrează tema lucrării (de ace- eaşi specialitate sau de specialităţi înrudite).
Membrii comisiei vor cunoaşte, în timp util, temele şi bibliografiile selective propuse de candidaţii repartizaţi.
Comisia de examinare nu are preşedinte. De întreaga desfăşurare a colocviului răspunde conducerea unităţii de învăţământ unde acesta are loc.
Cei doi membri ai comisiei aprobate vor rămâne aceiaşi pe toată durata desfăşurării colocviului (nu vor fi înlocuiţi cu alte cadre didactice, indiferent de provenienţa acordului dat candidaţilor pentru tema lucrării metodico-ştiinţifice) şi vor examina toţi candidaţii repartizaţi comisiei respective.
Conţinutul colocviului va cuprinde, pentru examinarea fiecărui candidat, următoarele domenii:
Domeniul corespunzător temei lucrării metodico-ştiinţifice Orientativ, vor fi verificate aspecte referitoare la: riguro- zitatea şi precizia delimitării temei, importanţa teoretică şi practică a temei alese, actualitatea şi oportunitatea biblio- grafiei selective propuse în raport cu tema, consemnarea corectă a acesteia, integrarea temei în domeniul mai larg teoretico-metodologic şi practic-acţional, conţinutul semnifi- cativ al unora dintre lucrările menţionate în bibliografie, cunoaşterea specifică a principalelor probleme ce vor fi
abordate în tratarea lucrării etc.
Metodologia specifică cercetării ştiinţifice, psihopeda- gogice şi metodice, pe care o implică elaborarea lucrării Orientativ, vor fi examinate aspecte referitoare la: ipo- teza (ipotezele) de lucru, specificul investigării pe care can- didatul intenţionează s-o realizeze (sau pe care a iniţiat-o deja), metodologia de explorare propusă, preocupările şi intenţiile referitoare la realizarea lucrării, experienţa perso- nală acumulată de candidat în domeniul temei, modalităţile
de valorificare a acesteia în elaborarea lucrării etc.
Domeniul proiectării pedagogice proprii specialităţii respective, cu referire specială la conceperea, realizarea, evaluarea şi reglarea-autoreglarea activităţii de predare- învăţare specifice temei propuse
Examinarea va urmări, cu prioritate, verificarea capaci- tăţii candidaţilor de a sesiza şi de a soluţiona implicaţiile pedagogice practice ale temei tratate.
Comisia va rezerva examinării fiecărui candidat maxi- mum 20 de minute.
Evaluarea candidaţilor se va realiza prin calificativul „ad- mis" sau „respins".
Rezultatele obţinute de candidaţi la colocviu vor fi afi- şate după terminarea verificării candidaţilor din ziua respec- tivă.
Învăţători, educatoare şi institutori:
Comisia de examinare la colocviul de admitere la gradul didactic I va fi alcătuită dintr-un cadru didactic de speciali- tate şi unul de pedagogie, care au gradul didactic I. Membrii comisiei vor fi numiţi dintre cadrele didactice care desfăşoară activitate permanentă în aceste instituţii de învăţământ sau în altele de acelaşi profil. Profesorii numiţi în comisii vor îndeplini condiţiile prevăzute în adresa Ministerului Învăţământului nr. 38.437 din 3 noiembrie 1992. Învăţătorii şi educatoarele, care au optat pentru teme cu caracter dominant de pedagogie sau de lucru manual, vor fi repartizaţi celorlalte comisii alcătuite dintr-un profesor de pedagogie şi unul de specialitate.
Comisia va fi propusă de consiliul de administraţie al liceului pedagogic - centru de perfecţionare, avizată de inspectoratul şcolar judeţean şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia formarea formatorilor şi personal.
Candidaţii vor fi grupaţi pe comisii, în funcţie de dome- niile ştiinţifice în care se încadrează tema lucrării (de ace- eaşi specialitate sau de specialităţi înrudite).
Membrii comisiei vor cunoaşte, în timp util, temele şi bibliografiile selective propuse de candidaţii repartizaţi spre a fi examinaţi de comisia respectivă.
Comisia de examinare nu are preşedinte. De întreaga desfăşurare a colocviului răspunde conducerea unităţii de învăţământ unde acesta are loc.
Cei doi membri ai comisiei aprobate vor rămâne aceiaşi pe toată durata desfăşurării colocviului (nu vor fi înlocuiţi cu alte cadre didactice, indiferent de provenienţa acordului dat candidaţilor pentru tema lucrării metodico-ştiinţifice) şi vor examina toţi candidaţii repartizaţi comisiei respective. Conţinutul colocviului va cuprinde, pentru examinarea fie-
cărui candidat, următoarele domenii:
Domeniul corespunzător temei lucrării metodico-ştiinţifice Orientativ, vor fi verificate aspecte referitoare la: riguro- zitatea şi precizia delimitării temei, importanţa teoretică şi practică a temei alese, actualitatea şi oportunitatea biblio- grafiei selective propuse în raport cu tema, consemnarea corectă a acesteia, integrarea temei în domeniul mai larg teoretico-metodologic şi practic-acţional, conţinutul semnifi- cativ al unora dintre lucrările menţionate în bibliografie, cunoaşterea specifică a principalelor probleme ce vor fi
abordate în tratarea lucrării etc.
Metodologia specifică cercetării ştiinţifice, psihopeda- gogice şi metodice pe care o implică elaborarea lucrării Orientativ, vor fi examinate aspecte referitoare la: ipo- teza (ipotezele) de lucru, specificul investigării pe care can- didatul intenţionează s-o realizeze (sau pe care a iniţiat-o deja), metodologia de explorare propusă, preocupările şi intenţiile referitoare la realizarea lucrării, experienţa perso- nală acumulată de candidat în domeniul temei, modalităţile
de valorificare a acesteia în elaborarea lucrării etc.
Domeniul proiectării pedagogice proprii specialităţii respective, cu referire specială la conceperea, realizarea, evaluarea şi reglarea-autoreglarea activităţii de predare- învăţare specifice temei propuse
Examinarea va urmări cu prioritate verificarea capacităţii candidaţilor de a sesiza şi de a soluţiona implicaţiile peda- gogice practice ale temei tratate.
Comisia va rezerva examinării fiecărui candidat maxi- mum 20 de minute.
Evaluarea candidaţilor se va realiza prin calificativul „ad- mis" sau „respins".
Rezultatele obţinute de candidaţi la colocviu vor fi afi- şate după terminarea verificării candidaţilor din ziua respec- tivă.
Maiştri-instructori:
Comisia de examinare la colocviul de admitere la gradul didactic I va fi alcătuită dintr-un cadru didactic de speciali- tate şi unul de pedagogie, care au gradul didactic I. Membrii comisiei vor fi numiţi dintre cadrele didactice care desfăşoară activitate permanentă în aceste instituţii de învăţământ sau în altele de acelaşi profil.
În comisie vor fi propuşi profesori care au desfăşurat cel puţin 2 ani de activităţi de perfecţionare, cum sunt: cursuri şi seminarii, coordonare de lucrări metodico-ştiinţifice, inspecţii speciale şi examene de definitivat şi pentru obţinerea gradului didactic II, pentru maiştri-instructori.
Comisia va fi propusă de consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ - centru de perfecţionare, avizată de inspectoratul şcolar judeţean şi aprobată de conducerea Direcţiei formarea formatorilor şi personal din Ministerul Educaţiei Naţionale.
Candidaţii vor fi grupaţi pe comisii, în funcţie de dome- niile ştiinţifice în care se încadrează tema lucrării (de ace- eaşi specialitate sau de specialităţi înrudite).
Membrii comisiei vor cunoaşte, în timp util, temele şi bibliografiile selective propuse de candidaţii repartizaţi spre a fi examinaţi de comisia respectivă.
Comisia de examinare nu are preşedinte. De întreaga desfăşurare a colocviului răspunde conducerea unităţii de învăţământ unde acesta are loc.
Cei doi membri ai comisiei aprobate vor rămâne aceiaşi pe toată durata desfăşurării colocviului (nu vor fi înlocuiţi cu alte cadre didactice, indiferent de provenienţa acordului dat candidaţilor pentru tema lucrării metodico-ştiinţifice) şi vor examina toţi candidaţii repartizaţi comisiei respective. Conţinutul colocviului va cuprinde, pentru examinarea fie-
cărui candidat, următoarele domenii:
Domeniul corespunzător temei lucrării metodico-ştiinţifice Orientativ, vor fi verificate aspecte referitoare la: riguro- zitatea şi precizia delimitării temei, importanţa teoretică şi practică a temei alese, actualitatea şi oportunitatea biblio- grafiei selective propuse în raport cu tema, consemnarea corectă a acesteia, integrarea temei în domeniul mai larg teoretico-metodologic şi practic-acţional, conţinutul semnifi- cativ al unora dintre lucrările menţionate în bibliografie, cunoaşterea specifică a principalelor probleme ce vor fi
abordate în tratarea lucrării etc.
Metodologia specifică cercetării ştiinţifice, psihopeda- gogice şi metodice pe care o implică elaborarea lucrării Orientativ, vor fi examinate aspecte referitoare la: ipo- teza (ipotezele) de lucru, specificul investigării pe care candidatul intenţionează s-o realizeze (sau pe care a ini- ţiat-o deja), metodologia de explorare propusă, preocupările şi intenţiile referitoare la realizarea lucrării, experienţa per- sonală acumulată de candidat în domeniul temei, modali- tăţile de valorificare a acesteia în elaborarea lucrării etc. Domeniul proiectării pedagogice proprii specialităţii respective, cu referire specială la conceperea, realizarea, evaluarea şi reglarea-autoreglarea activităţii de predare-
învăţare specifice temei propuse
Examinarea va urmări cu prioritate verificarea capacităţii candidaţilor de a sesiza şi de a soluţiona implicaţiile peda- gogice practice ale temei tratate.
Comisia va rezerva examinării fiecărui candidat maxi- mum 20 de minute.
Evaluarea candiaţilor se va realiza prin calificativul „ad- mis" sau „respins".
Rezultatele obţinute de candidaţi la colocviu vor fi afişate după terminarea verificării candidaţilor din ziua respectivă.
I N S P E C Ţ I A S P E C I A L Ă ( D E P E R F E C Ţ I O N A R E )
Fişa de evaluare a activităţii didactice
Grupa Criterii
de indicatori de evaluare
1. Elaborarea proiectului A. Proiectarea lecţiei - 3 puncte
• Documentare ştiinţifică
ANEXA Nr. 6
la metodologie
- Oportunitatea surselor bibliografice în raport cu conţinutul tratat
- Aplicarea creatoare a informaţiilor în conceperea proiectului
- Respectarea normelor metodologice de consemnare a bibliogra- fiei
• Definirea obiectivelor şi obiectivele operaţionale
- Definirea obiectivelor informative, formative şi educative
- Definirea obiectivelor operaţionale (de învăţare, de transfer, de exprimare)
- Precizarea comportamentelor la nivelurile taxonomice, corelate cu conţinutul şi cu posibilităţile elevilor (diferenţiat)
- Precizarea condiţiilor psihologice ale învăţării şi a celor mate- riale
- Specificarea criteriilor de reuşită
• Corelaţia dintre obiectivele şi celelalte componente ale actului didactic (conţinut, strategie, mijloace de Învăţământ, forme de organizare şi evaluare etc.)
- Definirea obiectivelor în corelaţie cu componentele implicate în conţinutul respectiv
- Corelaţia obiective-strategie didactică-mijloace de învăţare (vezi scara lui Dalle)
• Corelaţia obiective-evaluare
- Concordanţa dintre itemii de evaluare şi obiective
- Diferenţierea solicitărilor, avându-se în vedere comportamente ierarhizate, de la cunoaştere, înţelegere, aplicare, la analiză, sinteză, evaluare şi creativitate
- Corelarea volumului şi a gradului de dificultate al cerinţelor cu particularităţile psihice, de vârstă şi individuale, şi cu durata activităţii de rezolvare a cerinţelor
- Corelarea conţinutului probelor de evaluare cu formele de eva- luare (predictivă, formativă, sumativă) şi cu scopul dominant al acestora
- Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compen- sare sau dezvoltare, după caz
B1. Conţinut - 2 puncte B. Desfăşurarea lecţiei (activităţii) - 5 puncte
• Reprezentarea conţinutului: activă, iconică, simbolică, după caz
• Economia (esenţializarea) conţinutului
• Gradul de structurare şi organizare a materialului (schema, planul, structura logică etc.)
• Puterea efectivă a conţinutului (de a genera idei noi, opinii, soluţii etc.)
• Caracterul ştiinţific şi practic-aplicativ
• Corelaţii intra- şi interdisciplinare
• Corelaţia conţinutului cu strategia didactică şi cu tipul de interac- ţiune
- Corelaţia dintre gradul de complexitate al conţinutului şi tipul de interacţiune profesor-elev
- Corelaţia dintre caracterul dominant al conţinutului (descriptiv, teoretic, experimental) şi strategia didactică
- Corelaţia modului de abordare logică a conţinutului (inductivă, deductivă, analogică etc.) cu strategia didactică
- Legătura dintre caracterul cel mai probabil al activităţilor cogni- tive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) şi strategia didactică
- Corelaţia dintre noutatea conţinutului şi tipul de interacţiune didactică
B2. Activizarea elevilor - 1 punct • Raportul dintre durata afectată solicitării elevilor şi cea afec-
tată explicaţiilor, În funcţie de specificul conţinutului, de tipul şi de varianta lecţiei, de particularităţile dezvoltării psihointe- lectuale etc.
• Concordanţa naturii solicitărilor cu particularităţile conţinutului şi ale elevilor
• Raportul dintre activitatea personală a elevilor şi activitatea fron- tală, În contextul dat
• Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltări
Grupa Criterii
de indicatori de evaluare
B3. Evaluarea permanentă - 1 punct • Realizarea evaluării predictive (matricea conceptuală de bază)
• Realizarea evaluării formative
• Relaţia cerinţe-obiective
• Realizarea progresului şcolar (raportul dintre rezultatele obţinute de elevi la Începutul şi la finalul unei secvenţe de Învăţare)
• Preocuparea pentru motivarea notei şi formarea capacităţii de autoevaluare
• Raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul Învăţării (cunoş- tinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi, aptitudini, atitudini, interese etc.)
• Raportul dintre notarea profesorului şi norma docimologică
• Relaţia dintre predare-Învăţare, evaluare şi (compensare) amelio- rare, pe parcursul activităţii didactice
B4. Comportamentul - 1 punct • Organizarea colectivului şi a activităţii
- Asigurarea condiţiilor psihoenergonomice pentru învăţare
- Crearea climatului afectiv-emoţional
- Organizarea debutului activităţii
• Acţiuni logice de organizare şi prelucrare a informaţiei
- Planificarea, structurarea, esenţializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenţierea, explicarea, com- pensarea, inferenţa, demonstrarea, generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc.
• Acţiuni strategice de dezvoltare
- Orientarea acţiunii şi gândirii elevilor
- Motivarea activităţii
- Lauda, dezaprobarea
- Favorizarea exprimării opiniei personale
- Adresarea de întrebări
- Solicitarea elevilor să formuleze întrebări
- Clarificarea problemelor
- Acceptarea atitudinii elevilor
- Valorificarea experienţei elevilor
- Exemplificarea conţinutului nou, împreună cu propriile opinii
- Crearea de situaţii-problemă
- Propunerea verificării practice experimentale
• Impunere
- Formulare de directive, ordine sau comenzi
- Impunerea recepţionării informaţiei, a problemelor, a căilor de rezolvare, a opiniei personale sau a unor judecăţi de valoare
• Diferenţiere
- Acordare de ajutor, îndrumare diferenţiată
- Diferenţierea instruirii pe grupe structurate, nestructurate
- Individualizarea instruirii
- Alternarea activităţii frontale, pe grupe independente 0 Evaluarea
- Aprobarea comportamentului elevilor (stereotipă, specifică, dife- renţiată, repetă răspunsul elevilor etc.)
- Dezaprobarea atitudinii elevilor (stereotipă, ironică, acuzatoare, specifică, diferenţiată)
- Încurajează autoaprecierea şi aprecierea reciprocă a elevilor
- Solicită motivarea aprecierii
- Raportează aprecierea la obiective
- Raportează aprecierea la posibilităţile fiecărui elev şi la rezulta- tele anterioare
- Raportează aprecierea la rezultatele celorlalţi elevi
• Crearea climatului afectiv-emoţional
- Stimulează interesul pentru cunoaştere
- Favorizează satisfacerea reuşitei fiecărui elev
- Creează un climat de dialog autentic, de cooperare, de acţiune în grup etc.
- Încurajează manifestarea independenţei, originalităţii, gândirii nonconformiste, creatoare
- Laudă, evidenţiază, recunoaşte meritele
- Valorifică ceea ce este pozitiv la fiecare elev
- Manifestă afecţiune faţă de elevi şi faţă de obiectul de învăţă- mânt
- Comunică semantic şi ectosemantic
- Manifestă simţul echilibrului şi al umorului
- Creează un climat nefavorabil
- Respinge manifestarea autonomiei elevilor
- Ameninţă, acuză, critică, ignoră
- Pedepseşte
C. Autoevaluarea - 1 punct - Autoanaliza şi aprecierea obiectivă
ANEXA Nr. 7
la metodologie
........................................................................... VERIFICAT, Seria*) .........
(unitatea de învăţământ - MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Categoria de personal didactic**)
centru de perfecţionare) ...........................................
JUDEŢUL ........................................
PROPUNERI
C O M P O N E N Ţ A C O M I S I I L O R
pentru probele de inspecţie specială şi de susţinere a lucrărilor metodico-ştiinţifice în vederea obţinerii gradului didactic I
Nr. crt. | Numele şi prenumele candidatului | Specializarea candidatului | Comisia pentru inspecţia specială | Comisia pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice | ||||||||||||
Din partea centrului de perfecţionare | Din partea inspectoratului şcolar sau a Ministerului Educaţiei Naţionale | Preşedinte | Vicepreşedinte | Conducător ştiinţific | ||||||||||||
Numele şi prenumele | Specializarea | Gradul didactic | Numele şi prenumele | Specialitatea | Gradul didactic | Numele şi prenumele | Specialitatea | Gradul didactic | Numele şi prenumele | Specialitatea | Gradul didactic | Numele şi prenumele | Specialitatea | |||
1. | ||||||||||||||||
2. | ||||||||||||||||
3. | ||||||||||||||||
Rector, Secretar,
Director,
29
*) Se menţionează perioada de 2 ani pentru care s-au înscris candidaţii.
**) Educatoare, învăţători, maiştri-instructori, profesori II, profesori I.
ANEXA Nr. Ba)
30
la metodologie
........................................................................... Anul şcolar ....................................................
(unitatea de învăţământ - Sesiunea ........................................................
centru de perfecţionare) Categoria de personal didactic*) .................
...........................................................................................
Specializarea .................................................
T A B E L N O M I N A L
cuprinzând personalul didactic care a promovat probele de examen pentru definitivarea în învăţământ
Nr. crt. | Numele, iniţiala prenumelui tatălui şi prenumele | Unitatea de învăţământ la care funcţionează şi localitatea | Anul şi luna obţinerii examenului de diplomă | Vechimea efectivă în învăţământ la data examenului (1 septembrie) | Inspecţia specială | Note obţinute
la examen | Observaţii, menţiuni | ||||||
Data efectuării | Nota | Pedagogie
| Specialitatea şi metodica predării specialităţii - oral - Media generală | ||||||||||
Ani | Luni | Zile | Anul | Luna | Ziua | ||||||||
1. | |||||||||||||
2. | |||||||||||||
3. | |||||||||||||
Rector, Director,
*) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I.
Tabelele nominale, întocmite în 3 exemplare şi însoţite de adresă, vor fi înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 15 septembrie.
ANEXA Nr. Bb)
la metodologie
........................................................................... Anul şcolar ....................................................
(unitatea de învăţământ - Sesiunea ........................................................
centru de perfecţionare) Categoria de personal didactic*) .................
Specializarea ................................................
T A B E L N O M I N A L
cuprinzând personalul didactic care a promovat examenele pentru obţinerea gradului didactic II
Nr. crt. | Numele, iniţiala prenumelui tatălui şi prenumele | Unitatea de învăţământ la care funcţionează şi localitatea | Definitivarea în învăţământ obţinută | Inspecţia specială | Note obţinute la examen | Observaţii, menţiuni | ||||||||
În anul | Sesiunea | Cu media | Data efectuării | Nota | Pedagogie - scris - | Specialitatea şi metodica predării specialităţii | Test interdisciplinar | Media generală | ||||||
Anul | Luna | Ziua | ||||||||||||
Rector, Secretar-şef,
31
Director,
*) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, profesor II, profesor I.
Tabelele nominale, întocmite în 3 exemplare şi însoţite de adresă, vor fi înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 15 septembrie (după data examenului).
ANEXA Nr. 9
32
la metodologie
........................................................................... Anul şcolar ....................................................
(unitatea de învăţământ - Sesiunea (seria) ...........................................
centru de perfecţionare) Categoria de personal didactic*) .................
Nr. ........................../........................... ...........................................................................................
Specializarea .................................................
T A B E L N O M I N A L
cuprinzând personalul didactic care a promovat probele pentru obţinerea gradului didactic I
Nr. crt. | Numele, iniţiala prenumelui tatălui şi prenumele | Unitatea de învăţământ la care funcţionează şi localitatea | Gradul didactic II obţinut | Vechimea efectivă la catedră (ani, luni) de la obţinerea gradului didactic II, la 1 septembrie**) | Inspecţia specială | Recenzia lucrării metodico- ştiinţifice | Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice | Media generală | Observaţii, menţiuni | ||||||||||
În anul | Cu media | Data efectuării | Media obţinută | Nota acordată | Data | Nota acordată | |||||||||||||
Ziua | Luna | Anul | Ziua | Luna | Anul | 1) | 2) | 3) | Nota medie | ||||||||||
1. | |||||||||||||||||||
2. | |||||||||||||||||||
3. | |||||||||||||||||||
.. | |||||||||||||||||||
.. | |||||||||||||||||||
Rector, Secretar-şef,
Director,
*) Profesor I sau II: se trec şi se numerotează pe specializări şi pe judeţe.
**) Anul în care finalizează perioada de 2 ani de cuprindere la gradul didactic I.
1) Preşedinte
2) Vicepreşedinte
3) Conducător ştiinţific.
Tabelul nominal este alcătuit în conformitate cu datele din procesele-verbale de inspecţie specială, cu fişele de înscriere şi cu catalogul candidaţilor care au promovat probele pentru obţinerea gradului didactic I şi se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale, în 3 exemplare, însoţit de adresă.
C R I T E R I I D E E L A B O R A R E Ş I E V A L U A R E
a lucrării metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I
Grupa Indicatorii
I. Tema • Importanţa teoretică şi practic-aplicativă a temei tratate
• Rigurozitatea şi precizia delimitării problemei
• Abordarea unei probleme ridicate de practica şcolară sau de cunoaşterea unor fenomene pedagogice
II. Documentarea ştiinţifică • Oportunitatea bibliografiei în raport cu tema
• Actualitatea informaţiilor
• Prelucrarea informaţiilor
• Citarea corectă a surselor de informaţii
• Consemnarea bibliografiei, conform normei metodologice
III. Ipoteza • Formularea clară şi corectă a ceea ce se urmăreşte a (ipotezele) de lucru se demonstra în lucrare, în funcţie de tipul cercetării
(constatativă, experimentală, orientată, operaţională etc.)
IV. Structura • Concordanţa structurii cu tema tratată
• Succesiunea logică a capitolelor şi a subcapitolelor
• Caracterul unitar al lucrării şi al fiecărui capitol
• Ponderea aspectelor practice
• Proporţia părţilor lucrării
V. Conţinutul • Fundamentarea teoretică (ştiinţifică, psihologică, pedago-
gică, sociologică, filosofică etc.) a problemei abordate. Încadrarea temei în teoria pedagogică
• Corelarea organizării şi metodologiei cu specificul lucrării (bazată pe cercetări ameliorativ-experimentale, constata- tiv-ameliorative, orientate, operaţionale, lucrări de sinteză, monografii etc.)
• Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratării
• Ordinea logică şi cronologică a cercetării sau a tratării
• Reprezentativitatea colectivelor de experimentare şi control
• Rigurozitatea şi valoarea experimentelor şi/sau a obser- vaţiilor efectuate în scopul verificării ipotezelor
• Înregistrarea, măsurarea şi prezentarea riguros ştiinţifică a datelor culese
• Prelucrarea şi corelarea datelor
• Evaluarea şi compararea rezultatelor iniţiale şi finale (pretest şi posttest)
• Interpretarea corectă a rezultatelor
• Formularea clară a concluziei lucrării (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau a ipotezelor de lucru)
• Aplicabilitatea rezultatelor lucrării
• Contribuţia personală a autorului lucrării
• Legătura organică a concluziilor lucrării cu conţinutul
• Oportunitatea propunerilor şi a perspectivelor formulate de autor
• Claritatea probelor şi a datelor prezentate în anexă
• Corelarea lor cu tratarea problemei
VI. Forma • Stilul şi prezentarea
• Corectitudinea exprimării
• Aspectul estetic, sublinieri în text etc.
Criterii pentru susţinerea lucrării
◊ Susţinerea de pe poziţia unor sinteze, a cunoaşterii ample a problemei tratate
ANEXA Nr. 10
la metodologie
◊ Capacitatea de utilizare a conţinutului lucrărilor mai importante în argumentarea ideilor şi a concluziilor
◊ Capacitatea de argumentare a valorii lucrării (modul de abordare, relevarea unor aspecte, alcătuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii şcolare).
..............................................................
(unitatea de învăţământ - centru de perfecţionare)
ANEXA Nr. 11
la metodologie
R A P O R T S C R I S
încheiat la inspecţia specială pentru acordarea gradului didactic I
Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat .........................................................................
Funcţia didactică şi specialitatea.....................................................................................................
Unitatea de învăţământ ..................................................................................................................
Data efectuării inspecţiei ................................................................................................................
Comisia numită prin adresa Ministerului Educaţiei Naţionale nr. ...............................................
1. ......................................................................................................................................................
(numele şi prenumele, funcţia, gradul didactic, unitatea de la care provine)
2. ......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Constatări şi aprecieri:
1. ACTIVITATEA DIDACTICĂ:
a) Activităţi verificate,
b) Proiectarea activităţilor (creativitate în conceperea lecţiilor, corelaţia dintre componentele actului didactic, strategii didactice şi evaluare),
c) Desfăşurarea activităţilor (comportamentul cadrului didactic, utilizarea strategiilor didactice, integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţie, creativitate în conducerea lecţiilor şi orientarea acţiu- nilor şi gândirii elevilor, gestionarea timpului didactic, atingerea performanţei etc.):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
d) Evaluarea randamentului şcolar (metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
e) Nivelul pregătirii elevilor, apreciat pe baza observaţiei directe, a probelor de control apli- cate şi a evaluării longitudinale:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
f) Cunoaşterea elevilor (strategii de diferenţiere şi individualizare, conţinutul fişelor psiho-peda- gogice):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
g) Competenţe psihorelaţionale (în raporturile cu elevii, cu părinţii, cu cadrele didactice şi cu comunitatea locală):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
h) Autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
2. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA EI:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
3. ACTIVITATEA DE PERFECŢIONARE (METODICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
4. APRECIEREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI LA CONDUITA ÎN CADRUL ŞCOLII ŞI AL COMUNITĂŢII ŞCOLARE:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
5. CONCLUZII (PUNCTE FORTE, PUNCTE SLABE):
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Membri: 1. ................................................... ...................... .....................................................
(numele şi prenumele) (nota) (semnătura)
2. ................................................... ...................... .....................................................
(numele şi prenumele) (nota) (semnătura)
Nota medie ............................................
Data întocmirii raportului scris .......................................................................................................
Pentru conformitate,
Director,
Evaluarea pe capitole
(unităţi didactice)
■ Cadrul didactic va elabora obiectivele şi obiectivele operaţionale pentru 2-3 unităţi didac- tice (capitole) la un obiect de învăţământ, la alegere, pe care îl predă la clasă în anul şcolar în care se efectuează inspecţia specială, capitole care să fie predate înainte de efectuarea inspecţiei speciale.
■ Va concepe probe de evaluare formativă pentru fiecare capitol.
■ Va administra probele respective după parcurgerea fiecărui conţinut.
■ Va înregistra rezultatele elevilor, le va reprezenta grafic, le va interpreta şi le va valorifica (progresul şcolar),
■ Va prezenta comisiei, în cadrul inspecţiei speciale, toată documentaţia.
..............................................................
(unitatea de învăţământ - centru de perfecţionare)
ANEXA Nr. 12
la metodologie
R A P O R T S C R I S
încheiat la susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru acordarea gradului didactic I
Comisia numită de Ministerul Educaţiei Naţionale prin adresa nr. ......................................... a dezbătut în sesiune publică la*)...........................................................................................................
lucrarea intitulată: ......................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
. ,
elaborată şi prezentată de: ................................................................................................ .
(numele şi prenumele, funcţia didactică, specialitatea şi locul de muncă)
În urma susţinerii lucrării se acordă nota:
Preşedinte: .................................... ............................ .............................
(numele şi prenumele) (semnătura) (nota acordată)
Vicepreşedinte: .................................... ............................ .............................
(numele şi prenumele) (semnătura) (nota acordată)
Conducător ştiinţific: .................................... ............................ .............................
(numele şi prenumele) (semnătura) (nota acordată)
Motivarea aprecierii susţinerii lucrării metodico-ştiinţifice:
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
Nota acordată Nota medie
la recenzarea acordată pentru Media generală lucrării metodico-ştiinţifice susţinerea lucrării
..................................... .............................. ..................................
Preşedintele comisiei, Pentru conformitate,
Director,
*) Denumirea centrului de perfecţionare (facultatea, liceul pedagogic, grupul şcolar etc.).
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari