NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2004 (*actualizate*)de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului(actualizate până la data de 21 septembrie 2011*)
EMITENT
  • GUVERNUL




  • ----------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 21 septembrie 2011 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 909 din 14 septembrie 2011.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor  +  Articolul 1Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează regulile obligatorii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.  +  Articolul 2 (1) În stabilirea decesului unei persoane, definitorie este încetarea ireversibilă a activităţii cerebrale sau a activităţii cardiace, stabilită prin mijloace medicale. (2) Protocolul de declarare a morţii cerebrale, aprobat de Comisia de transplant de ţesuturi şi organe umane a Ministerului Sănătăţii, este prevăzut în anexa nr. 1. (3) Pentru confirmarea medicală a morţii cerebrale, în cazul adultului trebuie efectuate două examinări la interval de cel puţin 6 ore, iar pentru copilul cu vârsta sub 7 ani, două examinări la interval de cel puţin 12 ore.  +  Articolul 3 (1) Manipularea cadavrelor în cadrul spitalelor se face după cum urmează: a) decesul se constată de către medicul curant sau de medicul de gardă, după caz, care consemnează data şi ora decesului în foaia de observaţie cu semnătură şi parafă; medicul curant sau, în lipsa acestuia, medicul de gardă care a constatat decesul scrie epicriza de deces, menţionând data completării acesteia, semnează şi parafează. În cazul declarării morţii cerebrale, confirmarea medicală a acesteia de către medicul curant se face cu respectarea criteriilor prevăzute la art. 2 alin. (2); b) după constatarea decesului, cadavrul este păstrat două ore în secţia unde a fost internat pacientul, într-o cameră special amenajată; în situaţia în care nu este posibilă amenajarea unei camere în fiecare secţie, spitalul amenajează o încăpere destinată acestui scop;----------Lit. b) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 909 din 14 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011. c) anunţarea aparţinătorilor sau reprezentantului legal despre survenirea decesului se face după două ore de la constatarea acestuia de către un reprezentant al spitalului, special desemnat; d) după două ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către brancardierii secţiei unde a decedat bolnavul şi este depus în frigiderul mortuar/camera frigorifică; e) decedatul este transportat dezbrăcat, fără obiecte preţioase, precum: inele, cercei etc., învelit într-un cearşaf sau introdus într-un sac de plastic opac; se va menţiona în scris, pe biletul de însoţire a decedatului, prezenţa de proteze dentare fixe din aur; f) decedatului i se va aplica, de preferinţă pe antebraţ, o brăţară de identificare cu: numele şi prenumele, vârsta, secţia unde a fost internat, data şi ora decesului, numărul foii de observaţie; g) în cazul donatorilor de organe şi ţesuturi este obligatorie respectarea normelor pentru procedurile de prelevare, aprobate potrivit Legii nr. 104/2003. (2) Decedatul este transportat către serviciul de anatomie patologică împreună cu următoarele acte: a) biletul de însoţire a decedatului către serviciul de anatomie patologică, prevăzut în anexa nr. 2; b) foaia de observaţie cu evoluţia completată la zi, inclusiv constatarea decesului şi epicriza de deces, cu semnătură, parafă şi data efectuării; c) buletinul de identitate/cartea de identitate/paşaportul decedatului; d) actele care însoţesc decedatul se transmit către medicul anatomopatolog prin intermediul unui cadru medical din cadrul secţiei unde a decedat bolnavul; foaia de observaţie şi actul de identitate ale decedatului se aduc în serviciul de anatomie patologică cel mai târziu până la ora 9,00 a zilei următoare survenirii decesului. (3) Decedatul este înscris în registrul de înregistrare a decedaţilor, care include: numele şi prenumele, vârsta, ultimul domiciliu, data naşterii, codul numeric personal, data şi ora decesului, secţia unde a fost internat pacientul, numărul foii de observaţie, diagnosticul de deces, numele medicului curant. (4) Următoarele acte/manevre medicale post-mortem se efectuează după confirmarea medicală a morţii cerebrale, la interval de cel puţin 6 ore pentru adulţi şi copii cu vârsta de peste 7 ani şi după un interval de cel puţin 12 ore pentru copii sub vârsta de 7 ani: a) autopsia; b) eliberarea certificatului medical constatator de deces, în acelaşi timp cu eliberarea decedatului îmbălsămat şi/sau autopsiat; c) îmbălsămarea.----------Alin. (4) al art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 909 din 14 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011. (5) Externarea persoanelor decedate, de religie islamică, se realizează, la cererea familiei, într-un interval de 24 de ore de la constatarea decesului, în condiţiile în care nu există suspiciunea unor implicaţii medico-legale prevăzute de lege.----------Alin. (5) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 909 din 14 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 21 septembrie 2011.  +  Articolul 4Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, serviciile de anatomie patologică vor efectua tehnicile histopatologice uzuale şi, dacă au dotarea necesară, vor executa şi alte explorări specifice pe produsele biologice trimise: histochimie, histoenzimologie, imunofluorescenţă, imunohistochimie, microscopie electronică, citogenetică, tehnici de biologie moleculară.  +  Articolul 5 (1) Serviciile de anatomie patologică, în aplicarea prezentelor norme, au următoarele atribuţii: a) efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic, după caz, asupra produselor biologice recoltate, şi anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronşice, hepatice, pancreatice, renale, puncţii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare şi altele asemenea; b) efectuarea de autopsii tuturor pacienţilor decedaţi în spital, care nu sunt cazuri medico-legale, şi, unde este necesară confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului, precum şi deceselor materne care nu sunt cazuri medico-legale; c) efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor. (2) Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic în serviciile de anatomie patologică a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienţi în cursul intervenţiilor chirurgicale şi a materialului bioptic, împreună cu fişa de însoţire a materialului bioptic prevăzută în anexa nr. 3.  +  Articolul 6Regimul produselor biologice examinate în serviciul de anatomie patologică este următorul: a) fragmentele tisulare incluse în blocuri de parafină, lamele histopatologice preparate din acestea, precum şi frotiurile citologice se păstrează în histoteca serviciului de anatomie patologică timp de cel puţin 10 ani pentru lame şi de cel puţin 30 de ani pentru blocurile de parafină; b) medicul anatomopatolog este obligat ca, la cererea pacientului/aparţinătorilor acestuia sau a reprezentantului legal, a medicului curant sau a medicului anatomopatolog din alt spital, să elibereze blocurile de parafină şi/sau lamele histopatologice în vederea unui consult, cu condiţia asumării responsabilităţii returnării lor de către persoana care le solicită în scris şi cu menţionarea datelor de identitate ale acesteia; c) pacientului, aparţinătorilor acestuia sau reprezentantului legal, după caz, i se solicită exprimarea acordului, în scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, pentru: distrugerea ţesuturilor care rămân după orientarea macroscopică a pieselor chirurgicale, biopsiilor sau fragmentelor recoltate la autopsie, numai după definitivarea diagnosticului histopatologic; folosirea unor fragmente tisulare/organe în scop didactic sau ca piese de muzeu, fără însă ca această situaţie să prejudicieze diagnosticul histopatologic; folosirea produselor biologice recoltate în studii medicale; folosirea în scop didactic/ştiinţific a imaginilor fotografice ale ţesuturilor sau organelor recoltate/ examinate; d) nou-născuţii decedaţi, mort-născuţii şi avortonii vor fi aduşi în serviciul de anatomie patologică însoţiţi de un bilet privind acordul de incinerare, prevăzut în anexa nr. 5, semnat de către părinte, aparţinător sau de reprezentantul legal; e) dacă pacientul, aparţinătorul acestuia sau, după caz, reprezentantul legal îşi exprimă dezacordul pentru distrugerea ţesuturilor care rămân după orientarea macroscopică, pacientul, aparţinătorul acestuia sau reprezentantul legal, după caz, îşi asumă în scris obligaţia să distrugă ţesuturile, prin incinerare sau înhumare, pentru a nu aduce prejudicii sănătăţii publice şi să aducă dovada efectuării acesteia.  +  Articolul 7Produsele biologice examinate în compartimentul de histopatologie pot avea următoarea provenienţă: a) piese operatorii; b) material bioptic: biopsii de tract digestiv, bronşice, hepatice, pancreatice, renale, ganglionare, puncţie medulară şi altele asemenea; c) fragmente tisulare recoltate la autopsie; d) material destinat examenului citologic.  +  Articolul 8Modalitatea de aducere a produselor biologice în serviciul de anatomie patologică este următoarea: a) produsele biologice vor fi însoţite de un bilet de trimitere care trebuie să cuprindă: numele şi prenumele pacientului; sexul; vârsta; codul numeric personal; numărul foii de observaţie; date clinice şi tratamente aplicate anterior; datele examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate, în cazul pieselor chirurgicale; rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare; diagnosticul prezumtiv; data operaţiei sau efectuării biopsiei; semnătura şi parafa medicului care trimite aceste produse; b) produsele biologice vor fi înregistrate în registrul de biopsii, cu următoarele rubrici: numărul de ordine, numele şi prenumele pacientului, codul numeric personal, sexul, vârsta, piesa trimisă, numărul foii de observaţie, diagnosticul clinic, secţia care trimite piesa, numele operatorului, data primirii piesei; c) piesele operatorii se trimit în totalitate; nu sunt admise împărţirea piesei şi trimiterea de ţesut în mai multe servicii de anatomie patologică simultan; piesa se poate trimite proaspătă (nefixată) în maximum două ore de la operaţie sau în formol tamponat 10% după acest interval, într-un container care trebuie să conţină un volum de formol de 2-10 ori mai mare decât volumul piesei; containerul va fi inscripţionat cu numele şi prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operaţiei, numele operatorului; piesa chirurgicală va fi trimisă nesecţionată, deschiderea ei făcându-se de către medicul anatomopatolog; când acesta consideră necesar, poate solicita prezenţa medicului operator la orientarea macroscopică; medicul anatomopatolog consemnează numărul, dimensiunile, aspectul pe suprafaţă, aspectul pe secţiune al pieselor operatorii, date care vor fi incluse în buletinul histopatologic la rubrica examenului macroscopic al piesei; se reperează zonele interesante din punct de vedere al diagnosticului, se recoltează şi se prelucrează corespunzător; piesele operatorii restante după recoltarea fragmentelor pentru examinarea histopatologică se vor ţine minimum 3 luni după elaborarea diagnosticului anatomopatologic în containere cu formol tamponat 10%, etichetate cu numărul de înregistrare din registrul de biopsii, după care vor fi distruse; lamele histopatologice rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 10 ani, iar blocurile de parafină rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 30 de ani; d) biopsiile se trimit în formol tamponat 10%; containerul trebuie inscripţionat cu datele de identitate ale pacientului şi secţia care trimite; se consemnează numărul, dimensiunile şi aspectul macroscopic, după caz; se prelucrează corespunzător standardelor histopatologice; lamele histopatologice rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 10 ani, iar blocurile rezultate se vor păstra o perioadă de minimum 30 de ani.  +  Articolul 9Tipurile de diagnostic histopatologic sunt următoarele: a) diagnostic histopatologic la parafină; b) diagnostic histopatologic la gheaţă/examen extemporaneu.  +  Articolul 10 (1) Elaborarea diagnosticului histopatologic se face de către medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de anatomie patologică de care dispune: obligatoriu coloraţie uzuală - hematoxilină eozină - şi, după caz, coloraţii speciale, în maximum 30 de zile lucrătoare din momentul primirii pieselor, cel puţin ca diagnostic de etapă. (2) Dacă medicul anatomopatolog consideră că, pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului, sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, precum: imunohistochimie, biologie moleculară, imunofluorescenţă sau microscopie electronică, va consemna acest lucru în buletinul histopatologic pe care îl eliberează.  +  Articolul 11 (1) Examenele extemporanee se efectuează la cererea clinicianului, fiind recomandabil să fie anunţate cu 24 de ore înainte de intervenţia chirurgicală. (2) Medicul anatomopatolog are dreptul să refuze examenul extemporaneu în oricare dintre următoarele situaţii: a) ţesutul trimis este impropriu, din punct de vedere tehnic, examenului histopatologic la gheaţă, de exemplu: os/zone calcificate, debriuri necrotice etc.; b) piesa trimisă sau leziunea este foarte mică, existând riscul prejudicierii diagnosticului la parafină; c) în circumstanţe speciale, care se apreciază de medicul anatomopatolog după secţionarea la gheaţă, de exemplu: noduli tiroidieni, ganglion limfatic suspect de malignitate limfoidă. (3) Rezultatul histopatologic al examenului extemporaneu este comunicat secţiei; acesta poate cuprinde numai afirmarea sau infirmarea malignităţii şi este utilizat numai pentru luarea deciziei terapeutice intraoperatorii; orice altă decizie terapeutică se ia doar pe baza diagnosticului definitiv la parafină. (4) Este obligatorie prelucrarea la parafină a fragmentului tisular examinat la examenul extemporaneu.  +  Articolul 12 (1) Buletinul histopatologic este elaborat numai de medicul anatomopatolog; acesta cuprinde diagnosticul histopatologic şi va avea obligatoriu următoarele puncte: numărul de ordine din registrul de biopsii şi data înregistrării, datele din biletul de trimitere, descrierea macroscopică a piesei, descrierea microscopică a piesei, concluzia diagnostică, semnătura şi parafa medicului anatomopatolog. (2) Se eliberează buletin histopatologic separat pentru examenul extemporaneu, rezultatul acestuia fiind inclus şi în buletinul histopatologic elaborat după examinarea la parafină. (3) Originalul buletinului histopatologic se păstrează în arhiva serviciului de anatomie patologică împreună cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani. (4) Copii ale buletinului histopatologic se eliberează în două exemplare: un exemplar este destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic, celălalt exemplar este înmânat pacientului. Buletinul histopatologic poate fi eliberat unui aparţinător legal, pe bază de procură, conform dreptului la confidenţialitatea informaţiilor. (5) Exemplarul destinat medicului care a solicitat examenul histopatologic se ataşează de către acesta în mod obligatoriu la foaia de observaţie a pacientului.  +  Articolul 13Metodologia examinării histopatologice în consult este următoarea: a) lamele/blocurile în consult vor fi înregistrate în registrul de biopsii cu menţiunea de lame/blocuri în consult, cu acordarea unui număr de înregistrare din serviciul propriu; b) diagnosticul histopatologic va îndeplini aceleaşi condiţii ca cel elaborat pentru piesele prelucrate în serviciul propriu.  +  Articolul 14Produsele biologice examinate în compartimentul de citologie pot avea următoarea provenienţă: a) lichide biologice; b) material aspirat cu ac fin; c) frotiuri exfoliative; d) amprente.  +  Articolul 15Produsele biologice citologice vor fi însoţite de un bilet de trimitere care trebuie să cuprindă următoarele: a) datele de identitate ale pacientului; b) informaţii medicale privind afecţiunile pacientului; c) precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic; d) tehnica de recoltare; e) diagnosticul prezumtiv; f) semnătura şi parafa medicului care solicită examenul citopatologic.  +  Articolul 16 (1) Diagnosticul citopatologic se elaborează de medicul anatomopatolog, folosind tehnicile de care dispune, obligatoriu coloraţie Papanicolau pentru frotiurile cervico-vaginale şi, facultativ, după caz, coloraţii speciale. (2) Dacă medicul anatomopatolog consideră că pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului sunt necesare tehnici speciale de anatomie patologică care nu sunt disponibile în serviciul respectiv, de exemplu: imunohistochimie, biologie moleculară, imunofluorescenţă, va consemna acest lucru în buletinul citopatologic pe care îl eliberează.  +  Articolul 17 (1) Buletinul citopatologic cuprinde diagnosticul citopatologic şi este elaborat numai de către medicul anatomopatolog. (2) Originalul buletinului citopatologic se păstrează în arhiva serviciului de anatomie patologică împreună cu biletul de trimitere a produsului biologic, minimum 30 de ani. (3) Copia buletinului citopatologic se eliberează medicului care a solicitat examenul citopatologic şi/sau pacientului ori aparţinătorilor acestuia, cu procură din partea pacientului, după caz. (4) Copia buletinului citopatologic se ataşează în mod obligatoriu la foaia de observaţie a pacientului.  +  Articolul 18 (1) Autopsia se efectuează de medicul anatomopatolog după studierea foii de observaţie a decedatului. (2) La autopsie asistă obligatoriu medicul şef de secţie al secţiei unde a decedat bolnavul, medicul curant sau un medic desemnat de medicul şef de secţie al secţiei unde a decedat bolnavul. (3) La autopsie pot asista, în funcţie de circumstanţă, alţi medici, studenţi la medicină sau elevi la şcoli sanitare, dar numai cu acordul medicului şef de secţie al serviciului de anatomie patologică.  +  Articolul 19 (1) Tehnica de autopsie anatomopatologică poate cuprinde autopsii generale sau parţiale. (2) Autopsia se efectuează cu instrumentarul special din trusa de necropsie: bisturie, cuţite de amputaţie, ferăstrău electric, pense anatomice şi Pean, depărtătoare, sonde, foarfece etc.; nu este permisă folosirea în cursul necropsiei a instrumentarului utilizat pentru orientarea pieselor în compartimentul de histopatologie. (3) Persoanele care efectuează autopsia vor purta echipament de protecţie: halat, şorţ de cauciuc, mască, ochelari, mănuşi lungi. (4) În cursul autopsiei se recoltează fragmente din organele examinate pentru diagnosticul histopatologic, care este obligatoriu.  +  Articolul 20 (1) Rezultatul autopsiei anatomopatologice va cuprinde stabilirea tanatogenezei. (2) Certificatul medical constatator de deces se completează după cum urmează: a) de către medicul anatomopatolog, în cazul în care se efectuează autopsia; b) în cazul în care nu se efectuează autopsia şi decesul nu constituie caz medico-legal, certificatul medical constatator de deces se eliberează de către medicul curant care a îngrijit bolnavul înaintea decesului; c) diagnosticul din certificatul medical constatator de deces se trece în foaia de observaţie, pe biletul de însoţire a decedatului şi în registrul de înregistrare a decedaţilor.  +  Articolul 21 (1) Diagnosticul anatomopatologic macroscopic postnecroptic se completează în foaia de observaţie şi în registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologică. (2) Medicul anatomopatolog le explică aparţinătorilor leziunile găsite, mecanismul morţii, cu precizarea că rezultatul definitiv este stabilit numai după examenul microscopic. (3) Medicul anatomopatolog redactează protocolul de autopsie în maximum 48 de ore de la efectuarea autopsiei, conform standardelor în vigoare ale specialităţii, şi îl trece în registrul de protocoale de autopsie al serviciului de anatomie patologică. (4) Examenul histopatologic al fragmentelor recoltate în cursul autopsiei se efectuează în maximum două luni de la data acesteia şi se stabileşte diagnosticul final postnecroptic care: a) se anexează protocolului de autopsie în registrul de protocoale de autopsie; b) se comunică în scris medicului curant al decedatului, care are obligaţia de a-l anexa în foaia de observaţie a pacientului; c) se comunică în scris aparţinătorilor decedatului, dacă aparţinătorii solicită în scris direcţiei spitalului eliberarea acestuia. (5) Gradul concordanţei anatomoclinice se stabileşte după cum urmează: a) neconcordanţa anatomoclinică se comunică medicului curant şi medicului şef de secţie al secţiei unde a decedat bolnavul; b) serviciul de anatomie patologică comunică trimestrial direcţiei spitalului, care are obligaţia de a comunică în scris casei de asigurări de sănătate situaţia cazurilor finalizate sub următoarele rubrici: numărul de cazuri autopsiate, numărul de cazuri scutite de autopsie, numărul de cazuri cu diagnostic concordant, numărul de cazuri cu diagnostic discordant parţial şi numărul de cazuri de discordanţă majoră între diagnosticul final şi diagnosticul la deces stabilit în secţie. (6) În cadrul spitalelor clinice universitare se vor organiza şedinţe de confruntări anatomoclinice, prin colaborarea dintre secţiile clinice şi cele de anatomie patologică. (7) Actele compartimentului de prosectură se păstrează după cum urmează: a) registrul de înregistrare a decedaţilor - permanent; b) biletul de însoţire a cadavrului, la care se ataşează cererea de scutire de autopsie şi copia de pe actul de identitate al solicitatorului, după caz - minimum 30 de ani; c) protocolul de autopsie: macroscopie, microscopie - minimum 30 de ani.  +  Articolul 22 (1) Serviciul de anatomie patologică este încadrat cu personal medical conform normativelor de personal din unităţile sanitare. (2) Serviciul de anatomie patologică trebuie încadrat cel puţin cu: a) 2 medici anatomopatologi, cel puţin unul dintre ei medic specialist, încadrat ca medic sau cercetător ştiinţific; b) 2 asistenţi de anatomie patologică; c) 2 autopsieri; d) 2 băieşi/îngrijitoare. (3) În cadrul serviciului de anatomie patologică pot activa medici anatomopatologi, biologi, chimişti, asistenţi de anatomie patologică, registratori medicali, laboranţi, autopsieri, îngrijitoare, băieşi. (4) Datorită specificului activităţii, riscului de contaminare şi implicaţiilor medico-legale ale activităţii, nu este permisă rotarea personalului care lucrează în cadrul serviciului de anatomie patologică cu personal din cadrul restului secţiilor spitalului. (5) Asistenţii medicali trebuie să fie în mod obligatoriu absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ medical, pregătiţi în specialitatea asistent medical de laborator. (6) Şeful serviciului de anatomie patologică este în mod obligatoriu medic anatomopatolog, cel puţin specialist, încadrat ca medic sau cercetător ştiinţific. (7) Pentru perioada concediului de odihnă sau, după caz, a sărbătorilor legale, şeful serviciului de anatomie patologică va delega în scris un alt medic anatomopatolog din serviciu, care va prelua atribuţiile şefului de secţie.  +  Articolul 23Efectuarea autopsiei anatomopatologice se face cu respectarea următoarelor condiţii: a) autopsia este obligatorie pentru toate situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b); b) la cerere şi contra cost se pot efectua autopsii ale unor persoane decedate la domiciliu, dacă acestea nu constituie cazuri medico-legale; c) dacă în cursul autopsiei medicul anatomopatolog constată leziuni cu implicaţii medico-legale, opreşte autopsia şi anunţă organul judiciar competent, potrivit legii; d) decizia autopsiei anatomopatologice (versus cea medico-legală) o ia medicul şef de serviciu de anatomie patologică, care răspunde pentru ea; cazurile ce necesită o autopsie medico-legală sunt precizate prin lege.  +  Articolul 24În situaţia în care decesul survine în ambulanţă sau în camera de gardă a spitalului, se va întocmi foaia de examinare pentru decedatul respectiv şi va fi anunţat Serviciul de intervenţie la evenimente din cadrul Poliţiei, care va proceda conform reglementărilor legale în vigoare.  +  Articolul 25În cazul decesului copilului cu vârsta sub 1 an la domiciliu, se va proceda după cum urmează: a) constatarea decesului se face de către medicul de familie/medicul ambulanţei; b) medicul care a constatat decesul anunţă Serviciul de intervenţie la evenimente din cadrul Poliţiei, care va proceda conform reglementărilor legale în vigoare.  +  Articolul 26În situaţia în care aparţinătorii/reprezentanţii legali solicită scutirea de autopsie şi sunt întrunite condiţiile legale acordării acesteia, se va proceda după cum urmează: a) aparţinătorii/reprezentanţii legali vor completa formularul privind scutirea de autopsie, prevăzut în anexa nr. 6; b) solicitarea scutirii de autopsie se va face în cel mai scurt timp de la anunţarea decesului, de preferinţă în primele 24 de ore; c) scutirea de autopsie, la care se ataşează o copie de pe actul de identitate al aparţinătorului/reprezentantului legal, va fi aprobată de medicul curant, şeful de secţie unde a decedat bolnavul, şeful serviciului de anatomie patologică şi directorul spitalului şi va fi păstrată împreună cu biletul de însoţire a decedatului; d) se poate acorda scutire de autopsie, dacă nu există dubii asupra tratamentului aplicat sau asupra diagnosticului de deces, precum şi în cazul decesului survenit în cursul internării pentru o cură periodică a unei afecţiuni cronice terminale.  +  Articolul 27În situaţia în care nu este posibilă contactarea aparţinătorilor decedatului şi nu se întrunesc condiţiile legale pentru prelevarea de organe şi ţesuturi, se va proceda după cum urmează: a) după 3 zile de la deces va fi anunţată, în scris, Poliţia de către secţia spitalului unde a decedat bolnavul; b) dacă, într-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezintă aparţinătorii, decedatul va fi considerat caz social; c) în situaţia în care între spital şi instituţiile de învăţământ medical superior uman există norme comune semnate de ambele instituţii, dacă nu există probleme referitoare la diagnosticul şi tratamentul aplicat şi dacă pacientul nu a suferit de boli infectocontagioase, de exemplu: tuberculoză, SIDA etc., cadavrul poate fi preluat de serviciul pentru exploatarea cadavrelor al catedrei de anatomie din instituţia de învăţământ medical superior; d) pentru cadavrele nerevendicate şi nepreluate de serviciile pentru exploatarea cadavrelor ale catedrelor de anatomie din instituţiile de învăţământ medical superior, se va efectua autopsia şi va fi anunţată în scris primăria din raza teritorială a spitalului.  +  Articolul 28 (1) Cheltuielile aferente serviciilor medicale efectuate în serviciul de anatomie patologică sunt suportate prin contractul încheiat de spital cu casa de asigurări de sănătate. (2) În condiţiile în care spitalul nu are serviciu propriu de anatomie patologică, se va încheia un contract cu un spital care are serviciu de anatomie patologică, cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologică fiind suportate din bugetul spitalului care solicită examenele histopatologice. (3) Cheltuielile aferente serviciilor medicale de anatomie patologică se suportă direct de către pacient, în condiţiile în care: a) recoltarea produselor biologice de examinat se face într-un cabinet sau spital privat; b) pacientul doreşte ca examenul histopatologic să fie efectuat în alt serviciu de anatomie patologică decât cel care deserveşte unitatea medicală în care s-a făcut recoltarea; pentru aceasta, pacientul trebuie să solicite în scris efectuarea examenului histopatologic în altă unitate, precizând care este această unitate şi asumându-şi responsabilitatea pentru remiterea buletinului histopatologic medicului operator/recoltator; medicul operator/recoltator va asigura introducerea piesei într-un container etanş, care să îndeplinească toate cerinţele trimiterii unei piese operatorii la mai mult de două ore de la recoltare, într-un volum de formol tamponat 10% de 2-10 ori mai mare decât volumul piesei; containerul va fi inscripţionat cu numele şi prenumele pacientului, numele piesei trimise, data operaţiei, numele operatorului; c) pacientul solicită un consult histopatologic; d) pacientul este internat în spital, în regim cu plată.  +  Articolul 29 (1) Spitalul va organiza contabilitatea costurilor pentru secţia de terapie intensivă, în vederea stabilirii cheltuielilor specifice serviciilor medicale aferente menţinerii în condiţii fiziologice a cadavrului, din momentul declarării morţii cerebrale. Aceste deconturi vor include şi cheltuielile efectuate pentru diagnosticarea morţii cerebrale. Ora decesului este considerată ora la care s-a efectuat a doua diagnosticare a morţii cerebrale. (2) Plata coordonatorului de transplant se va face, cu timp parţial de muncă, în cadrul Programului naţional de transplant de organe şi ţesuturi, din fondurile alocate pentru cheltuieli de personal. (3) Plăţile către spitale se vor face în termen de 30 de zile din momentul facturării de către spital a serviciilor medicale respective.  +  Articolul 30 (1) Solicitarea acceptării prealabile, exprimată în scris în timpul vieţii pentru prelevarea de ţesuturi şi organe în vederea transplantului, se va efectua în momentul introducerii cărţii de donator. (2) Acordul scris privind prelevarea de organe şi ţesuturi se obţine după declararea morţii cerebrale şi este explicit în privinţa organelor şi ţesuturilor ce urmează a fi prelevate. (3) Prin persoane nerevendicate se înţelege acei pacienţi nerevendicaţi legal de nici un aparţinător de gradul I, de soţ/soţie sau reprezentant legal, după caz, pe toată durata spitalizării, până la declararea legală a decesului şi ale căror servicii funerare intră în grija statului. De asemenea, în această categorie intră şi persoanele fără aparţinători aflate în unităţile de îngrijire socială, cum sunt: cămine de bătrâni, cămine-spital etc. (4) Prelevarea de organe şi/sau ţesuturi de la cadavrele aflate în situaţia menţionată la alin. (3) se face cu acordul scris al şefului de secţie sau al directorului instituţiei, al unui reprezentant al Comisiei de transplant de ţesuturi şi organe a Ministerului Sănătăţii şi, după caz, al unui medic legist.  +  Articolul 31Comisia de transplant de ţesuturi şi organe a Ministerului Sănătăţii va fi înştiinţată asupra prelevării de organe şi/sau ţesuturi de la cadavru, efectuată în scopul transplantului.  +  Articolul 32Prelevarea de organe şi ţesuturi se face numai după testarea clinică şi biologică, în conformitate cu criteriile evidenţiate în Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane, cu modificările ulterioare. Responsabilitatea privind calitatea acestor organe şi ţesuturi revine Comisiei de transplant de ţesuturi şi organe a Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 33Ministerul Sănătăţii va înfiinţa şi va gestiona Registrul naţional de transplant.  +  Articolul 34Orice prelevare de la cadavru, în cazul decesului care face obiectul unei anchete medico-legale, se va efectua numai cu aprobarea scrisă a medicului legist.  +  Articolul 35Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme.  +  Anexa 1-------la norme--------PROTOCOLde declarare a morţii cerebraleNumele donatorului .........................., vârsta ...............,FO nr. .............., cauza morţii cerebrale .......................,Debutul comei: data ............. ora .......Criterii de diagnosticare a morţii cerebrale:──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                         Evaluare                                                  ────────────────────────────               Examen neurologic I II                                                  ────────────────────────────                                       Ziua ->                                                  ────────────────────────────                                       Ora ->──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1. Reflex pupilar fotomotor (a se folosi lumină puternică)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  2. Reflex cornean──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  3. Reflex de vomă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  4. Reflex de tuse──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  5. Răspuns motor în aria nervilor cranieni (a se apăsa  patul unghial, şanţul nazo-genian şi zona supraciliară)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  6. Reflex oculo-cefalic (deviaţie conjugată a privirii  la mişcarea bruscă a capului în plan orizontal şi vertical)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  7. Reflex oculo-vestibular (deviaţia conjugată a privirii când  se irigă conductul auditiv extern cu 50 ml apă la 4°C.  Trebuie să se asigure în prealabil de integritatea timpanului).──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  8. Evaluarea respiraţiei spontane:──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  - prezenţa mişcărilor respiratorii spontane──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  - testul de apnee: PaCO(2) pH PaO(2)       1. se preoxigenează pacientul timp de 10 min. ─────────────────────────          cu oxigen 100% 0' I                                                          ────────────────────                                                          II                                                     ─────────────────────────       2. se realizează gazometria: PaCO(2) bazal 5' I          trebuie să fie 36-40 mmHg ────────────────────                                                          II                                                     ─────────────────────────       3. se deconectează pacientul de la ventilator          timp de 10 min. Se menţine sonda de oxigen 10' I          cu un debit de 6-12 l/min. pe sonda ────────────────────          endotraheală II                                                     ─────────────────────────       4. se realizează din nou gazometria: PaCO(2) 15' I          trebuie să fie minimum 60 mmHg la sfârşitul ────────────────────          perioadei de deconectare II──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  - prezenţa mişcărilor respiratorii spontane──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Electroencefalograma:A = Medic primar ATI B = Medic primar neurolog, neurochirurg sau ATI  +  Anexa 2-------la norme---------Unitatea ..................Clinica/Secţia ............CătreDepartamentul/Secţia de anatomie patologicăVă trimitem decedatul/decedata ......., în vârstă de ..... ani, cu ultimul domiciliu în oraşul ........., str. ....... nr. ...., judeţul ......., data naşterii ....., CNP ..........., internat în clinica/secţia ......., FO nr. ....., care a decedat la data de ......, ora ...., cu diagnosticul ........................................    Data          Medic,............... .................(semnătura şi parafa)  +  Anexa 3-------la norme--------Localitatea ................. Adus de ............Unitatea sanitară ........... Primit de ..........Data primirii ......FIŞA DE ÎNSOŢIRE A MATERIALULUI BIOPTICCătreDepartamentul/Secţia de anatomie patologicăClinica/Secţia ................ trimite material bioptic/citologic de la bolnavul .................., sex M/F, vârsta ......., CNP ............, FO nr. ........Diagnosticul clinic ................................................................................................................................Piesa trimisă ...........................................................Examenul cerut extemporaneu/histopatologic la parafină/citologicDate anatomoclinice în legătură cu examenul histopatologic cerut (date clinice, terapie anterioară examenului macroscopic intraoperator al piesei prelevate):..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Rezultate histopatologice sau citopatologice anterioare........................................................................................................................................................................................................................................................................................................Fixare prealabilă în ................. (dacă este cazul)Data recoltării (operaţiei) ................     Medic,    ...................(semnătura şi parafa)  +  Anexa 4-------la norme---------Domnule director,Subsemnatul/Subsemnata ................, domiciliat/domiciliată în oraşul ........., str. ..... nr. ....., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ...., judeţul ........, telefon ........, posesor al actului de identitate seria ...... nr. ......, eliberat la data de ........., de către ........, declar că sunt/nu sunt de acord cu următoarele:1. distrugerea ţesuturilor care rămân după orientarea macroscopică a pieselor chirurgicale/biopsiilor (după definitivarea diagnosticului histopatologic)DA (semnătura) ............NU şi în acest caz mă oblig să distrug ţesuturile rămase prin incinerare la crematoriul uman pentru a nu aduce prejudicii sănătăţii publice; în plus, mă oblig să aduc o adeverinţă scrisă de la crematoriul uman în acest sens(semnătura) ................2. folosirea unor fragmente tisulare/organe în scop didactic (piese de muzeu), cu condiţia ca această situaţie să nu prejudicieze diagnosticul histopatologic şi să se păstreze secretul identităţii meleDA (semnătura) ................ NU (semnătura) ..............3. folosirea în studii medicale a produselor biologice care îmi sunt recoltateDA (semnătura) ............... NU (semnătura) ...............4. folosirea în scop didactic/ştiinţific a imaginilor fotografice ale ţesuturilor sau organelor recoltate/examinate, cu condiţia păstrării secretului identităţii meleDA (semnătura) ............... NU (semnătura) ...............Data .........................  +  Anexa 5-------la norme--------Domnule director,Subsemnatul/Subsemnata ........., domiciliat/domiciliată în ......., str. ...... nr. ..., bl. ..., sc. ..., et. .., ap. ...., judeţul ..., telefon ..., posesor al actului de identitate seria .. nr. .., eliberat la data de ...., de către ........, în calitate de ........ al copilului meu decedat, născut la data de ...., declar următoarele:- sunt de acord cu incinerarea - nu sunt de acord cu incinerareacopilului meu decedat copilului meu decedat şi în acestcaz mă oblig să aduc o copiede pe adeverinţa de înhumare.Semnătura Semnătura................ ..............Data .......  +  Anexa 6-------la norme--------Se aprobă. Aviz şef secţie Aviz serviciu prosecturăDirector,...........Domnule director,Subsemnatul/Subsemnata ..........., domiciliat/domiciliată în oraşul ....., str. ...... nr. ...., bl. ...., sc. ..., et. ..., ap. ..., judeţul ......, în calitate de ......... faţă de decedatul/decedata ....., vă rog să binevoiţi a aproba scutirea de autopsie. Menţionez că nu am nici un fel de obiecţii asupra tratamentului şi diagnosticului stabilit în clinica/secţia ...... a spitalului ........ . Îmi asum întreaga responsabilitate în faţa familiei privind orice revendicări ulterioare.Data ............. Semnătura ...........Act de identitate seria .... nr. .....,eliberat de ..... la data de ..........---------------