HOTĂRÂRE nr. 215 din 20 martie 2012privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 27 martie 2012



    În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.  +  Articolul 1Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.  +  Articolul 2Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 2.  +  Articolul 3Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.  +  Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
    PRIM-MINISTRU
    MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
    Contrasemnează:
    Ministrul justiției,
    Cătălin Marian Predoiu
    Ministrul administrației și internelor,
    Gabriel Berca
    Ministrul comunicațiilor
    și societății informaționale,
    Răzvan Mustea-Șerban
    Ministrul economiei,
    comerțului și mediului de afaceri,
    Lucian Nicolae Bode
    Secretarul general al Guvernului,
    Dezsi Attila
    Ministrul apărării naționale,
    Gabriel Oprea
    Ministrul afacerilor externe,
    Cristian Diaconescu
    Ministrul afacerilor europene,
    Leonard Orban
    Ministrul educației,
    cercetării, tineretului și sportului,
    Cătălin Ovidiu Baba
    Președintele Agenției Naționale de Integritate,
    Alexandru Cătălin Macovei
    Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
    Claudiu Dumitrescu
    Președintele Autorității Naționale
    pentru Reglementarea și Monitorizarea
    Achizițiilor Publice,
    Cristina Trăilă
    Președintele Consiliului Concurenței,
    Bogdan-Marius Chirițoiu
    Președintele Autorității Electorale Permanente,
    Octavian Opriș
    Ministrul finanțelor publice,
    Bogdan Alexandru Drăgoi
    București, 20 martie 2012.Nr. 215.  +  Anexa nr. 1STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE4. OBIECTIVELE GENERALE5. IMPLICAȚII JURIDICE6. IMPLICAȚII BUGETARE7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREAABREVIERIAEP - Autoritatea Electorală PermanentăANAF - Agenția Națională de Administrare FiscalăANFP - Agenția Națională a Funcționarilor PubliciANI - Agenția Națională de IntegritateANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor PubliceCARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a CreanțelorCC - Curtea de ConturiCE - Comisia EuropeanăCSM - Consiliul Superior al MagistraturiiCNSC - Consiliul Național de Soluționare a ContestațiilorDGA - Direcția Generală AnticorupțieIGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelorDEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de DateDLAF - Departamentul pentru Lupta AntifraudăDNA - Direcția Națională AnticorupțieGRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul EuropeiH.G. - Hotărârea GuvernuluiINM - Institutul Național al MagistraturiiJASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europeneÎCCJ - Înalta Curte de Casație și JustițieMAI - Ministerul Administrației și InternelorMAE - Ministerul Afacerilor ExterneMAEur - Ministerul Afacerilor EuropeneMECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și SportuluiMCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății InformaționaleMCV - Mecanismul de Cooperare și VerificareMECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de AfaceriMFP - Ministerul Finanțelor PubliceMJ - Ministerul JustițieiMP - Ministerul PublicOCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării BanilorONRC - Oficiul Național al Registrului ComerțuluiONU - Organizația Națiunilor UniteOUG - Ordonanța de urgență a GuvernuluiPGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisăPÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieSGG - Secretariatul General al GuvernuluiSNA - Strategia națională anticorupțieUCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației PubliceUCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor PubliceUE - Uniunea EuropeanăSTRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE2012 - 20151. Introducere1.1. Despre strategieRomânia, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).---------*1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.---------*2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE.------------*3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.1.2. Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficialeLa nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.
    Indicator extern Constatări Ținta de atins până în 2015
    Indicele de percepțiea corupției 2011 Aproximativ trei sferturi din țările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupție la 10 - nivel ridicat de integritate). 6,37 - media UE
    România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
    Barometrul global al corupției 2010 87% dintre respondenții români consideră că nivelul corupțieidin România a crescut în ultimii 3 ani. 73% - media UE
    Partidele politice și Parlamentul sunt considerate instituțiile cele mai afectate de corupție (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiție (4), poliție (3,9) și funcționari publici (3,8). Media UE 4,4 (partide politice), 3,5 (Parlament), 3,4 (justiție), 3,1 (poliție), 3,5 (funcționari publici)
    Numai 7% dintre respondenți apreciază ca eficiente eforturilecurente ale Guvernului de a lupta împotriva corupției. 26% - media UE
    Sondaj al Băncii Mondiale*4) asupra mediului de afaceri și performanțelor investiționale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupția ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanță din 14). Corupția nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5.
    Raportul global privind integritatea 2010 Steag roșu la capitolul cereri de informații guvernamentale Steguleț verde
    Trei steaguri portocalii la transparența finanțării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat și aplicarea legii: garanții și profesionalism privind conflictele de interese Steguleț verde
    Raportul națiuni în tranziție 2011 Evaluarea stagnează la 4,00. 3,27 - media UE pentru anul 2010.
    --------------*4) Studiul "Trends în Corruption and Regulatory Burden în Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.În ceea ce privește statistica judiciară, anii 2010 și 2011 au continuat să marcheze o tendință pozitivă a indicatorilor de performanță specifici activității DNA în lupta împotriva corupției. Aceasta denotă consecvență în investigarea și trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupție privind fapte grave comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală. Astfel, în 2010 au fost trimiși în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniștri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecți, și a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătății, un subprefect, un președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat) și au fost condamnați 4 (2 deputați, un fost deputat și un subprefect).În domeniul justiției, pentru fapte de corupție, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 147 de inculpați, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocați și 34 de polițiști. Au fost condamnați definitiv 37 de inculpați, dintre care 2 procurori, 10 avocați, 24 de ofițeri și agenți de poliție și un șef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 263 de inculpați (2 judecători și 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocați, 231 de polițiști) și au fost condamnați 43 (2 judecători și 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocați, 26 de polițiști - 7 subofițeri și 19 ofițeri, dintre care 4 cu funcții de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofițer și 3 ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, un jandarm cu funcție de conducere).În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 53 de inculpați, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanți fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcții și 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnați definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali și un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 91 de inculpați (63 de lucrători vamali și un director al Direcției de accize și operațiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori și un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice și 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnați definitiv 34 de inculpați pentru infracțiuni de corupție, iar în anul 2011, 90 de inculpați.De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigații. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activității operaționale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigații finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancțiuni contravenționale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declarații, suspiciuni privind infracțiuni asimilate faptelor de corupție sau infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilități identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanțelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferențe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive și irevocabile; 2.660.250 de declarații de avere și de interese postate pe portalul declarațiilor de avere și de interese în perioada 2008-2012.
    1.3. Politicile publice și cadrul juridic existenteSNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice.Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea și adoptarea/adaptarea de către instituțiile și autoritățile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acțiune, obiectivele generale și specifice relevante la nivel național. Totodată, documentul include aspecte practice și instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acțiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanță asociați, structura standard a planului de acțiune, mecanismul de coordonare și monitorizare.Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiția și politici anticorupție".Totodată, pentru asigurarea coerenței și coordonării tuturor inițiativelor relevante la nivel național, SNA încorporează condiționalitățile 2, 3 și 4 din cadrul MCV și conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituțională înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.În baza consultării interinstituționale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea inițiativelor deja adoptate la nivel național. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum și demersurile instituționale ale CSM privind sporirea credibilității justiției și responsabilizarea sistemului judiciar.Cadrul legislativ anticorupție din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO și MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeași concluzie a fost formulată și de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupție implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecință, prezenta strategie pune accent pe implementarea și asigurarea stabilității, predictibilității și coerenței legislației și a cadrului instituțional anticorupție.
    2. Valorile fundamentale și principiile promovate de SNA2.1. Valorile fundamentalePrezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice a următoarelor valori fundamentale:– voința politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;– integritatea - reprezentanții instituțiilor și ai autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;– prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;– transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.2.2. PrincipiiFiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie și în planul de acțiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:– principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;– principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor de acțiune convenite;– principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administrație trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparență și responsabilitate și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;– principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;– principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;– principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.3. Scopul SNA, instrumentele și tipurile de intervenții propuse3.1. Scopul SNA și caracterul multidisciplinarScopul SNA este reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție.Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.3.2. Instrumentele și tipurile de intervenții propuseRapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmărește testarea aplicării acestui instrument și în cadrul altor instituții publice. În funcție de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituțiile publice.De asemenea, pornind de la experiența SNA implementate între 2008 și 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituție are obligația elaborării și implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităților specifice.Prezenta strategie răspunde și recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare și monitorizare a implementării măsurilor anticorupție.Prin cooperarea cu agențiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, la nivelul secretariatului tehnic se urmărește operaționalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA și IGPR-DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate, precum și diseminarea la nivelul tuturor autorităților publice a bunelor practici anticorupție. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc și a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție și indicatorilor de evaluare asociați (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmărește realizarea la nivelul fiecărei instituții/autorități publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare și eficiență a măsurilor anticorupție. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilitățile, codurile etice și deontologice, transparența decizională, accesul la informații de interes public, gestionarea fondurilor publice, achizițiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecție și promovare a personalului etc.Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experți ai diferitelor instituții publice și organizații neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecția personalului din instituțiile și autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii și a consilierului de etică/integritate și, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU și OCDE.Pentru fiecare tip de intervenție, SNA identifică obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție, respectiv prevenire, educație și combatere.4. Obiectivele generale4.1. Prevenirea corupției în instituțiile publiceLegislația națională anticorupție dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conține un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administrația publică din România.Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, instituie o obligație a persoanelor care exercită o funcție publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și de a asigura ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligație cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum și coduri etice și regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public și privat, în concordanță cu standardele internaționale în materie.Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea și evaluarea periodică a eficienței măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilități ce aparțin conducerii instituțiilor publice și implică asumarea agendei anticorupție la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secțiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituțiilor publice.Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile publice, SNA cuprinde și măsuri specifice pentru creșterea gradului de integritate și transparență în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, achizițiile publice și administrația publică locală.Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obținerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naționale anticorupție. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislației specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupției în sectorul privat, precum și a standardelor Convenției ONU împotriva corupției.
    Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
    Măsuri:1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);2. intensificarea activităților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând instituțiile publice din subordine*5);-----------*5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.3. introducerea treptată la nivelul instituțiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupție ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;5. consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică;6. operaționalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităților și a posibilelor fapte de corupție;7. implementarea standardelor internaționale și promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
    Obiectiv specific 2. Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data*6) puse la dispoziție de către autoritățile publice
    -------------*6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziție de către autoritățile publice și care sunt liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deține control exclusiv) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deținute de către instituțiile publice este liberă pentru toți participanții potențiali de pe piață și că instituțiile publice trebuie să asigure condiții pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste și directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).Măsuri:1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional;3. dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare, e-administrare și e-justiție ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni;4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrității și bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;5. îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament.
    Obiectiv specific 3. Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesionale
    Măsuri:1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului și statutului Inspecției Judiciare;3. cooperarea în domeniul integrității cu organizațiile și instituțiile reprezentative ale profesiilor juridice și conexe;4. elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan de acțiune unitar pentru promovarea integrității la nivelul instituțiilor publice implicate în buna funcționare a justiției ca serviciu public.Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ și structurile subordonate, instanțe și parchete
    Obiectiv specific 4. Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale
    Măsuri:1. completarea cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în concordanță cu recomandările GRECO*7);-----------*7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupție și transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.2. creșterea capacității administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice;4. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a cheltuielilor efectuate;5. stabilirea și aplicarea unor norme maximale privind afișajul electoral stradal;6. aplicarea de sancțiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP
    Obiectiv specific 5. Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului
    Măsuri:1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;2. reglementarea interdicției pentru avocații parlamentari de a da consultanță sau de a reprezenta în orice fel autorități publice sau entități economico-financiare cu capital majoritar de stat;3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor";4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;5. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor.Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ
    Obiectiv specific 6. Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice
    Măsuri:1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;2. extinderea atribuțiilor de verificare și control ale ANRMAP;3. scăderea substanțială a numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare și eficienta utilizare a fondurilor publice;4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP și remedierea acestora;5. sistematizarea legislației, procedurilor și a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achizițiilor publice și diseminarea largă la nivelul instituțiilor publice și al companiilor;6. constituirea unei baze de date cu companiile care și-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice;8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenței, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PÎCCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM
    Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru
    Măsuri:1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupției în sectorul privat;2. promovarea concurenței loiale și a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale;3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice;5. diseminarea politicilor și programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente.Responsabili: reprezentanții mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenței
    Obiectiv specific 8. Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale
    Măsuri:1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor;2. instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese de lucru specifice administrației publice locale;3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost și populația deservită;4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor;5. elaborarea și diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupției din administrația publică locală*8);------------*8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupției în administrația publică locală", cofinanțat de Fondul Social European prin Programul operațional Dezvoltarea capacității administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenție 1.2 - Creșterea responsabilității administrației publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP și DGA.6. dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție*9).------------*9) În cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2008-2010, în cooperarea dintre MAI și Centrul Național pentru Integritate, au fost înființate grupurile de acțiune anticorupție, care reunesc reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai serviciilor descentralizate.Responsabili: primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative ale administrației publice locale din România, MP, MAI, MJ
    4.2. Creșterea gradului de educație anticorupțieCunoașterea de către angajați a normelor etice care guvernează exercitarea funcției sau a demnității publice, a atribuțiilor de serviciu, a misiunii și mandatului diferitelor instituții publice, a procedurilor de lucru și a sancțiunilor aplicabile constituie precondiții esențiale pentru integritatea instituțională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituției trebuie să adopte un rol proactiv și să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupție. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat și pregătirea profesională a angajatului și să ofere un bagaj solid de cunoștințe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaștere sau înțelegere greșită - pot conduce la corupție.Pe de altă parte, promovarea integrității și a eticii în viața publică nu se poate realiza fără contribuția și rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupției de către cetățeni, raportarea iregularităților sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic și ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate și explicate temeinic, începând chiar din școală, și trebuie dublate de accesul facil la informațiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.
    Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice
    Măsuri:1. asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privind normele etice și de conduită;2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrității;3. elaborarea și diseminarea de ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau ale incidentelor de integritate.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
    Obiectiv specific 2. Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție
    Măsuri:1. organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție;2. introducerea tematicii anticorupție în cadrul activităților extracurriculare și programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în cadrul CDȘ - curriculum la decizia școlii - din ariile curriculare Om și societate și Consiliere și orientare);3. desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaștere și respingere a corupției, inclusiv prin parteneriate școală - comunitate - familie;4. inițierea și derularea de proiecte comune cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție;5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupției în educație;6. realizarea unui portal și a unei baze de date pentru sesizări on-line și mecanisme instituționale de verificare;7. formarea de cadre didactice și personal din administrația publică în domeniul anticorupție în educație.Responsabili: MECTS în cooperare cu instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar și Parlament
    4.3. Combaterea corupției prin măsuri administrative și penaleRezultatele DNA privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanțelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deși majoritatea cazurilor de corupție la nivel înalt se soluționează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicați demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripție, total sau parțial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunțat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupție observat în 2010, cu mai puține decizii de suspendare, nu a fost menținut în 2011.Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor județene în combaterea corupției la nivel mic și mediu aduc în continuare îmbunătățiri. Strategiile județene de combatere a corupției sunt puse în aplicare și rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creștere cu 14% în 2010), existând și o proporție mai mare de investigații ce au condus la trimiteri în judecată. O tendință pozitivă în ceea ce privește complexitatea cazurilor, precum și gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menținute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA și DIF a avut ca rezultat creșterea indicatorilor de performanță. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete inițiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).-----------*10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanțe, comisiile disciplinare au aplicat sancțiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupției prin mijloacele specifice organelor judiciare și ANI, SNA pune accent și pe creșterea eficienței activităților de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum și mecanismele de sancționare a abaterilor disciplinare pot contribui substanțial la consolidarea integrității instituționale.-----------*11) UE și-a reafirmat una dintre prioritățile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl și DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.Nu în ultimul rând, SNA urmărește producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, prin acordarea unei atenții deosebite procesului de confiscare și recuperare a produsului infracțiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naționale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale și spălării banilor.
    Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate și soluționare de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4)
    Măsuri:1. asigurarea stabilității și predictibilității cadrului legislativ material și procesual penal anticorupție;2. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA;3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente;4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;5. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal;6. realizarea unor analize privind evoluția fenomenului corupției prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA și DIF;7. consolidarea transparenței, a cooperării interinstituționale și internaționale.Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanțele, MJ, DGA și DIF
    Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității de monitorizare și evaluare a averilor și a intereselor, astfel încât să se obțină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilități (BM 2)
    Măsuri:1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituțiilor/autorităților competente (parchete, instanțe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, comisii de disciplină);2. consolidarea și eficientizarea cadrului legislativ privind sancțiunile în materia asigurării integrității în exercitarea funcțiilor publice;3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii și procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel;4. dezvoltarea, consolidarea și implementarea activităților cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operațională optimă) cu instituții și autorități publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;5. realizarea de către autoritățile administrative și judiciare a unei evidențe a sancțiunilor în ceea ce privește incompatibilitățile, conflictele de interese și confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;6. reducerea timpilor de soluționare a dosarelor prin utilizarea soluțiilor informatice.Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, instanțele, instituțiile publice
    Obiectiv specific 3. Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4)
    Măsuri:1. creșterea transparenței privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum și a acțiunilor întreprinse de instituțiile cu atribuții operaționale în protecția intereselor financiare ale UE în România;2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative și judecătorești și familiarizarea reprezentanților acestora cu inițiativele europene în domeniu.Responsabili: DLAF
    Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ
    Măsuri:1. evaluarea sistemului sancțiunilor administrative și a implementării lor;2. analiza la nivel național a performanței sistemului de evaluare profesională în administrația publică centrală și locală;3. consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și audit și conștientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituțiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control intern;5. introducerea cu titlu experimental în instituții publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;6. aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;7. publicarea periodică a unui raport privind sancțiunile disciplinare;8. introducerea în competența organelor de control a obligației de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetățean și de a oferi îndrumări adecvate care să depășească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-șablon.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), CC, autoritățile (unitățile) de audit și control intern
    Obiectiv specific 5. Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare
    Măsuri:1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituției în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiției privind confiscarea extinsă și valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;3. inițierea unui număr mai mare de investigații în cazurile de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare;4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracțiuni cu instituțiile similare din UE și rețelele specializate CARIN și ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Național de Recuperare a Creanțelor;5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni;6. modificarea actelor normative și procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituțiilor afectează bugetul public;7. adoptarea de măsuri legislative și instituționale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate și confiscate, precum și reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalității;8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave.Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanțele, ONPCSB, INM, CSM
    4.4. Aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului național de monitorizare a SNASNA se completează cu Planul național de acțiune (anexa nr. 3 la hotărâre) și planurile sectoriale.Planul național de acțiune pune accent pe măsurile instituționale cu impact general, orientate spre obiective și domenii prioritare, precum și pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaționale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 și 8, corespunzătoare obiectivului general 1, și obiectivele specifice 1, 2, 3 și 5, corespunzătoare obiectivului general 3).Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice la nivel central și local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanțe și parchete) și Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:– formatul standard pentru planul național de acțiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);– abordarea trihotomică: prevenire, educație, combatere;– inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);– obiectivele specifice și măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 și 2, corespunzătoare obiectivului general 2, și obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).Suplimentar, instituțiile publice își vor identifica propriile vulnerabilități instituționale și riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum și măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituțiilor publice, asistență în elaborarea planurilor sectoriale.Instituțiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet și să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informații privind:– adoptarea de către conducerea instituției publice a declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA;– desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituției și a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fișa de post ca atribuție distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum și obligația transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupției. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;– aprobarea și diseminarea planului sectorial.
    Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislației naționale anticorupție, în special a măsurilor preventive
    Măsuri:1. informarea angajaților despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;2. identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției;4. aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului sectorial și declarației de aderare la SNA.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituțiilor.
    Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare a SNA
    Măsuri:1. adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;2. operaționalizarea Secretariatului tehnic al SNA;3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării și comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;4. elaborarea, testarea și aprobarea metodologiei derulării activităților de monitorizare și a conceptului de portal SNA;5. contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție;6. participarea la activitățile de monitorizare ale SNA.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale
    5. Implicații juridiceSNA pornește de la premisa că actualul cadru normativ anticorupție este suficient dezvoltat, în special în ceea ce privește organizarea și funcționarea DNA.Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ și ajustări ale cadrului instituțional sunt necesare, în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care Consiliul Concurenței, ANRMAP și AEP nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 22 alin (2).Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare;Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Codul penal și Codul de procedură penală.Pentru asigurarea coerenței procesului de coordonare și monitorizare al SNA, Guvernul României va promova și proiecte de modificare/completare a:Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției;Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.Ca urmare a evaluărilor privind eficiența măsurilor anticorupție aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislației privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informații de interes public, transparența procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puțin 4 experți din cadrul instituțiilor publice, precum și voluntari din cadrul organizațiilor neguvernamentale.6. Implicații bugetareImplementarea SNA se va realiza în limitele și coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA și Planul național de acțiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format și conținut, atât Planul național de acțiune, cât și cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepția AEP, ANRMAP și Consiliului Concurenței.Pentru asigurarea sustenabilității instituționale și financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Național Strategic de Referință pentru perioada 2014-2020 și a programului operațional finanțat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii și integrității la nivelul sectorul public și privat.7. Coordonarea implementării SNA și monitorizarea7.1. Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării SNAImplementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern.În acest scop, ministrul justiției va organiza, cel puțin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupție. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activității Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească și executivă, precum și a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a societății civile.Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituțional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptați și experți din alte instituții publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar și din cadrul organizațiilor neguvernamentale.În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține și dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;b) platforma administrației publice centrale;c) platforma administrației publice locale;d) platforma mediului de afaceri;e) platforma societății civile.Platformele vor fi convocate cel puțin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitați specialiști și reprezentanți ai societății civile.7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare și publicarea raportului anualObiectivele procesului de monitorizare sunt:– identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;– identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;– creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial și anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme și supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției.Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare care vor include:– centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupție (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;– centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situației inițiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toți indicatorii prevăzuți în anexa nr. 2 la hotărâre;– raport semestrial și anual de monitorizare;– documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;– sondaje de opinie.Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:– un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum și derularea unor vizite de evaluare la sediul instituțiilor publice de către echipe de experți formate din reprezentanții celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalitățile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficiența măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experți pot întocmi rapoarte de evaluare și recomandări care vor fi ulterior prezentate instituției vizate;– evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituțiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituției vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârșirea faptei.Metodologia derulării acestor activități de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme și va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanță anticorupție, dar și la cei vizând costul corupției.Anual se va publică un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategieiEvaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, precum și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.
     +  Anexa nr. 2INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPȚIEȘI INDICATORII DE EVALUARE
    Nr. Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori relevanți
    1. Cod etic/deontologic/ de conduită Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/ managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat Ordine interne/memorandumuri Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluționare Număr de sesizări soluționate Durata procedurilor Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei Număr de măsuri dispuse diferențiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanță Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor (chestionare de evaluare) Număr de activități de formare privind normele de conduită Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor Număr de persoane per instituție care au săvârșit abateri disciplinare Număr de persoane care au săvârșit în mod repetat abateri de la normele respective
    2. Declararea averilor Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Număr de persoane care au obligația depunerii declarației de avere Număr de persoane care nu au depus în termen declarații de avere Număr de persoane care nu au depus declarații de avere Număr de sesizări ale ANI Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituție Număr de decizii ale ANI puse în aplicare Număr de hotărâri ale instanțelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor Număr de consultații oferite de persoa- nele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare privind declarațiile de avere Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    3. Declararea cadourilor Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exerci- tarea mandatului sau a funcției Număr de cadouri primite și înregistrate în registru Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituției Număr de situații în care s-a achizi- ționat cadoul Valoarea cadourilor achiziționate Valoarea cadourilor primite (per cadou și în total) Valoarea bunurilor valorificate
    4. Conflicte de interese Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Codul penal Număr de declarații de abținere Număr de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unui conflict de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârșire a infracți- unii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârșirea infracțiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    5. Consilier de etică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată Număr de ședințe de consultare Număr de angajați care au beneficiat de consiliere Număr de spețe, diferențiate pe tipologii de dileme etice Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare) Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informațiile și datele prevăzute în Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 4.500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare și trans- mitere a datelor și informațiilor refe- ritoare la respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și la implementarea procedurilor disciplinare
    6. Incompatibilități Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituție Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unei incompatibilități Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilități Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilitățile Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    7. Transparență în procesul decizional Legea nr. 52/2003 privind transpa rența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare Număr de anunțuri publice privind proiectele de acte normative Număr de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, diferențiate pe tipologii Gradul de acceptare și preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recoman- dări transmise și numărul de propuneri efectiv preluate) Număr de ședințe publice Număr de participanți la ședințele publice Număr de plângeri în justiție privind nerespectarea prevederilor legale de către instituție Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    8. Acces la informații de interes public Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și comple- tările ulterioare Număr de solicitări de informații de interes public Număr de răspunsuri comunicate Număr de răspunsuri formulate cu întâr- ziere, față de termenul legal Număr de solicitări de informații de interes public la care nu s-a răspuns Număr de reclamații administrative Număr de reclamații administrative soluționate pozitiv Număr de reclamații administrative soluționate negativ Număr de plângeri în instanță Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    9. Protecția avertizo- rului de integritate Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii Număr de sesizări Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative Număr de instituții în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la protecția avertizorilor de integritate Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe tipologii Număr de situații de represalii la locul de muncă Număr de plângeri depuse în instanță Număr de situații în care au fost acordate compensații avertizorilor de integritate Număr de activități de pregătire profesională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională
    10. Distribuirea alea- torie a dosarelor/ sarcinilor de serviciu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecăto- rești, cu modificările și comple- tările ulterioare Regulamente, ordine interne Număr de persoane desemnate cu repar- tizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferențiat pe tipologii Număr de măsuri luate de președintele instanței/conducătorul instituției pentru remedierea neregulilor constatate
    11. Interdicții după încheierea angajării în cadrul institu- țiilor publice (Pantouflage) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare [art. 94 alin. (3)] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregu- lilor apărute în obținerea și utili- zarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale afe- rente acestora [art. 13 alin. (1)] Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situațiilor de pantouflage Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situațiilor de pantouflage inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuții speciale în acest sens Număr de persoane care au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale și care au ieșit din corpul funcționarilor publici Numărul persoanelor care își desfășoară activitatea/dau consultanță în cadrul regiilor autonome, societăților comer- ciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public, în terme- nul de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici (dintre acele persoane care au interdicție conform legii) Număr de măsuri adoptate pentru reme- dierea situațiilor de pantouflage, diferențiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate Numărul solicitărilor către instanța de judecată pentru anularea contractului de finanțare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1) Numărul sancțiunilor aplicate de către instanțe Număr de societăți comerciale în care își desfășoară activitatea persoane care au derulat anterior activități de moni- torizare și control și care intră sub incidența art. 13 alin. (1), diferențiat pe domenii majore de activitate
    12. Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcți- onarilor publici și personalului contrac- tual cu atribuții în domeniul protecției intereselor financi- are ale UE Act normativ Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiate pe tipuri Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul I 2014
    13. Codul de conduită al personalului cu atribuții de control în domeniul protec- ției intereselor financiare ale UE Act normativ Ordine interne Număr de sesiuni de informare/prezentare Număr de persoane participante la acțiunile de informare/prezentare Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative legisla- tive adoptate în vederea remedierii eventualelor lipsuri Vor fi avuți în vedere și indicatorii prevăzuți la pct. 1. Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul II 2013
     +  Anexa nr. 3PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNEpentru implementarea Strategiei naționale anticorupțiepe perioada 2012-2015
      Nivel           Descriere              Indicatori            Surse          de verificare        Riscuri        Responsabil       Resurse      Termen    
                                   OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPȚIEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE                                        
    Obiectivspecific   1.1         Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive        
    Măsura  1.1.1       Autoevaluarea periodică agradului de implementare a măsurilor preventive   obligatorii (enumerate   în anexa nr. 2 la        hotărâre)                Date și informații   colectate pentru toțiindicatorii cuprinși în inventar            Raport autoeva-   luare inițial     elaborat și       transmis          Secretariatului   tehnic al SNA     Inexistența unui  mecanism de colec-tare sistematică adatelor solicitateAbsența procedu-  rilor de lucru    Coordonatorul planului      sectorial        În limita     bugetului     aprobat          Semestrul I 2012 și     semestrial     
    Măsura  1.1.2                  Intensificarea activită- ților de implementare a  sistemelor de control    intern/managerial la     ordonatorii principali decredite ai bugetului de  stat, bugetului asigură- rilor sociale de stat și bugetului oricărui fond  special, incluzând       instituțiile publice din subordine*1)                  Nr. procedurilor     elaborate            Nr. de funcții sensi-bile inventariate    Nr. de riscuri       identificate,evaluateși înregistrate în   Registrul riscurilor Gradul de conformi-  tate a sistemului de control intern/      managerial la data   de 31.12.20...           Programul de      dezvoltare a      sistemului de     control intern/   managerial aprobatProceduri aprobateProces de inventa-riere a funcțiilorsensibile         finalizat         Registrul riscu-  rilor completat   Raport asupra     sistemului de     control intern/   managerial la     data de 31.12.20..Neevaluarea       aprofundată a     tuturor standar-  delor de control  intern/managerial             Conducerea    instituției   publice                     În limita     bugetului     aprobat                     Măsură cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială             
    Măsura  1.1.3                  Introducerea treptată la nivelul instituțiilor    publice a unei metodo-   logii unitare de evaluarea riscurilor de corupție ca premisă pentru        dezvoltarea planurilor   interne de integritate            Minimum 3 instituții selectate pentru     testarea metodologieide evaluare a        riscurilor           Implementarea inte-  grală a etapelor     ciclului de evaluare în cel puțin         3 instituții publice Nr. și tipul de      riscuri identificate Nr. și tipul de      măsuri preventive    adoptate               Sinteză raport    final privind     rezultatele testă-rii metodologiei  de evaluare a     riscurilor de     corupție          Planuri de inte-  gritate elaborate și adoptate de    către cele        3 instituții      Proiect de act    normativ de       aprobare a metodo-logiei ca instru- ment obligatoriu  Resurse umane     insuficiente      pentru derularea  evaluării                      Instituțiile  publice în    colaborare cu MAI-DGA și MJ Cooperare cu  MAI-ANFP                 În limita     bugetului     aprobat                     Semestrul I 2013                       
    Măsura  1.1.4           Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompati-bilitate și conflict de  interese de către perso- nalul implicat în        gestionarea programelor  finanțate din fonduri    comunitare nerambur-     sabile postaderare       Componenta de formarea formatorilor și    diseminare a preve-  derilor codului cătredestinatari          Raportările semes-   triale potrivit      anexei nr. 1 la      hotărâre              Autoevaluarea     prevăzută la      măsura 1.1.1      Site-ul MAEur           Resurse           financiare        insuficiente      pentru            componenta de     formare a         formatorilor/     diseminare          MAEur                  În limita     bugetului     aprobat              Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial       
    Măsura  1.1.5                   Consolidarea statutului  și a rolului             consilierului de etică                  Recomandări formulatepentru consolidarea  statutului și roluluiconsilierului de     etică                Nr. de amendamente   privind cadrul       normativ în vigoare  propuse și adoptate  Nr. de consilieri de etică desemnați      Stabilirea consi-    lierii de etică dreptactivitate principalăSubordonarea ierar-  hică a consilierului de etică la un nivel superior             Raport de evaluarea instituției     consilierului etic(parte a siste-   mului misiuni     tematice din      cadrul sistemului de monitorizare   SNA)              Statistica furni- zată în procesul  de autoevaluare   prevăzută la      măsura 1.1.1      Act normativ      adoptat             Întârzieri în     adoptarea actului normativ          Resurse financiareinsuficiente      pentru îndepli-   nirea activității și asigurarea     accesului la      pregătire         profesională             Secretariatul tehnic al SNA în colaborare cu MAI-ANFP                 În limita     bugetului     aprobat                      2013                         
    Măsura  1.1.6           Operaționalizarea de     sisteme telefonice de    tip call center care să  faciliteze sesizarea     iregularităților și a    posibilelor fapte de     corupție                    Nr. de soluții       tehnice adoptate la  nivelul instituțiilorNr. de sesizări      primite              Nr. de abateri disci-plinare/infracțiuni  constatate de insti- tuțiile competente    Hotărâri ale      comisiilor de     disciplină/       instanțelor       judecătorești          Nealocarea resur- selor umane și    financiare        necesare funcțio- nării unui call   center            Sesizări care     excedează compe-  tențelor institu- țiilor sesizate   Conducerea    instituției   publice              În limita     bugetului     aprobat              Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial       
    Măsura  1.1.7                   Implementarea standar-   delor internaționale și  promovarea unui rol actival României în cadrul    inițiativelor regionale  și internaționale        anticorupție                        Rata implementării   recomandărilor       organismelor interna-ționale la care      România este parte   (GRECO, MCV, RaportulCE, ONU etc.)        Programe și strategiiregionale și interna-ționale în care sunt implicate activ      instituții din       România              Nr. de acțiuni       realizate în coope-  rare cu Academia     Internațională       Anticorupție         Rapoarte de eva-  luare independenteRapoarte interme- diare sau finale  Raport autoeva-   luare privind     implementarea     Convenției ONU    contra corupției           Adoptarea cu      întârziere a      actelor normative sau măsurilor de  ordin adminis-    trativ recomandateNealocarea        resurselor umane  și financiare     necesare impli-   cării efective în programe          internaționale         MJ, MAI, MP,  ANI și CSM                    În limita     bugetului     aprobat                      Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial               
    Obiectivspecific1.2.        Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data)                                      puse la dispoziție de către autoritățile publice                                                
    Măsura  1.2.1        Îndeplinirea procedurilorde aderare la PGD             Plan de acțiune      pentru atingerea     obiectivelor PGD     Consultări publice   Semnarea de către    România a            Declarației PGD      Aprobarea de cătreguvern a Planului de acțiune            Nealocarea resur- selor umane și    financiare        necesare implemen-tării planului de acțiune            MAE, MJ, MCSI,MFP                În limita     bugetului     aprobat           Martie 2012       
    Măsura  1.2.2                          Asigurarea respectării   prevederilor privind     accesul la informații de interes public și a celorprivind transparența     procesului decizional                       Nr. și tipul de      informații de interespublic publicate din proprie inițiativă   Rata de răspuns la   solicitări de        informații           Sancțiuni dispuse    pentru încălcarea    obligațiilor de      transparență deci-   zională și de asigu- rare a accesului la  informații de interespublic prin          publicarea acestora  din oficiu           Rata de contestare îninstanță a deciziilorsau măsurilor        adoptate             Rata de implementare a recomandărilor     cuprinse în          rapoartele anuale    Site-uri oficiale Statistica furni- zată în procesul  de autoevaluare   prevăzută la      măsura 1.1.1      Raport de evaluarea cadrului legis- lativ și institu- țional privind    transparența      (parte a siste-   mului misiuni     tematice din      cadrul sistemului de monitorizare   SNA)              Rapoarte de       activitate        publicate anual   Hotărâri          judecătorești        Acces limitat la  paginile de       internet          Durata proceselor Neaplicarea       sancțiunilor      disciplinare      pentru nerespec-  tarea obligațiilorlegale                           SGG           Compartimen-  tele pentru   relații       publice sau   personale     desemnate din instituțiile  publice                       În limita     bugetului     aprobat                             Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial                      
    Măsura  1.2.3       Dezvoltarea soluțiilor dee-guvernare, e-adminis-  trare și e-justiție ca   platforme de accesare a  serviciilor publice de   către cetățeni           Platforme dezvoltate Nr. de utilizatori   Frecventa utilizării Tipul de servicii    prestate              Site oficial      Rapoarte de       activitate           Nealocarea resur- selor necesare    Acces limitat la  internet            Conducerea    instituției   Coordonatorul planului      sectorial      În limita     bugetului     aprobat          Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial   
    Măsura  1.2.4                     Implementarea de proiectepentru promovarea        integrității și bunei    guvernări în parteneriat cu societatea civilă                    Protocoale de        cooperare            Nr. de proiecte      comune cu organiza-  țiile neguverna-     mentale care conduc  la atingerea obiec-  tivelor SNA          Nr. de proiecte      finanțate conform    Legii nr. 350/2005   privind regimul      finanțărilor neram-  bursabile din fonduripublice alocate      pentru activități    nonprofit de interes general, cu modifică-rile și completările ulterioare           Rapoarte și       informări publice Publicații                         Nealocarea resur- selor necesare                      Conducerea    instituției   Coordonatorul planului      sectorial                    În limita     bugetului     aprobat                        Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial                 
    Măsura  1.2.5       Îmbunătățirea strate-    giilor de comunicare pe  teme anticorupție cu     accent pe gestionarea    relațiilor cu publicul   și mass-media            Nr. de comunicate    de presă             Nr. de răspunsuri    la solicitările      mass-mediei          Nr. de emisiuni      Strategii de      comunicare        actualizate          Caracter formal aldocumentului      Nealocarea  resur-selor necesare      Conducerea    instituției   Coordonatorul planului      sectorial      În limita     bugetului     aprobat          Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial   
    Obiectivspecific1.3         Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor                                                     etice profesionale                                                               
    Măsura  1.3.1                  Implementarea strategiei de integritate în        sistemul judiciar                      Nr. de obiective     îndeplinite          Bune practici        dezvoltate           Transmiterea spre    Secretariatul tehnic al SNA a rapoartelor periodice de progres Participarea la      mecanismul de monito-rizare al SNA        (ședințe-platformă,  reuniuni de coor-    donare semestrială,  misiuni de evaluare)   Decizii CSM       privind evaluarea și actualizarea   Strategiei        Rapoarte periodicede progres        Raport de evaluareși de conformitateGRECO în cadrul   rundei IV-        "Prevenirea corup-ției în ceea ce   privește membrii  Parlamentului și  în rândul judecă- torilor și al     procurorilor"     Caracter formal aldocumentului      Nealocarea resur- selor necesare    Nivel scăzut de   participare și    implicarea a      reprezentanților  instanțelor și    parchetelor              CSM, ÎCCJ, MP,instanțe și   parchete                    În limita     bugetului     aprobat                     Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial              
    Măsura  1.3.2               Reformarea sistemului    disciplinar judiciar princonsolidarea rolului și  statutului Inspecției    Judiciare                         Operaționalizarea    inspecției judiciare în baza noului cadru normativ             Resursele financiare și umane alocate     Nr. de sesizări      Nr. și tip de        sancțiuni dispuse    Rata confirmării/    infirmării de către  instanța judecăto-   rească, pe tipuri de abateri              Adoptarea proiec- tului de lege     pentru modificareași completarea    Legii nr. 303/2004privind statutul  judecătorilor și  procurorilor și   a Legii nr.       317/2004 privind  Consiliul Superioral Magistraturii    Nealocarea resur- selor necesare    operaționalizării inspecției        judiciare                  MJ și CSM                  În limita     bugetului     aprobat                  Semestrul I 2012                    
    Măsura  1.3.3                  Cooperarea în domeniul   integrității cu organi-  zațiile și instituțiile  reprezentative ale       profesiilor juridice     și conexe                           Nr. de întruniri și  consultări           Nr. de riscuri       identificate         Nr. de măsuri        preventive adoptate  Concluzii și         recomandări formulateNr. și tip abateri   disciplinare         Nr. și tip de        sancțiuni dispuse    Rata confirmării/    infirmării de către  instanța judecăto-   rească pe tipuri     de abateri           Rapoarte și       informări publice Minute întâlniri  Statistici privindrăspunderea       disciplinară                 Nivel scăzut de   participare și    implicarea a      reprezentanților  profesiilor       juridice și conexe           MJ și CSM în  cooperare cu  instituțiile  reprezentativeale profesi-  ilor juridice și conexe               În limita     bugetului     aprobat                     Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial              
    Măsura  1.3.4         Elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan  de acțiune unitar pentru promovarea integrității  la nivelul instituțiilor publice implicate în bunafuncționare a justiției  ca serviciu public       Nr. de întruniri și  consultări           Nr. de riscuri       identificate         Nr. de măsuri        preventive adoptate  Concluzii și reco-   mandări formulate    Plan sectorial    adoptat           Rapoarte de       progres               Întârzieri în     adoptarea planuluisectorial              MJ și         unitățile     subordonate        În limita     bugetului     aprobat            Semestrul I 2012        După adop-  tare, măsurăcu caracter permanent   evaluată    semestrial 
    Obiectivspecific1.4                           Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale                          
    Măsura  1.4.1                                                                  Completarea cadrului     legislativ privind finan-țarea partidelor politiceși a campaniilor         electorale,în concordanțăcu Recomandările         GRECO*2),având în vedere,printre altele:          - introducerea obligațieipartidelor politice de a transmite situațiile     financiare centralizate  către AEP și de a face   publice variante rezumateadecvate;                - stabilirea obligației  legale ca toate donațiilesă fie înregistrate și   incluse în documentele   contabile ale partidelor politice și ale partici- panților la campaniile   electorale; introducerea obligației legale ca     toate donațiile ce       depășesc un anumit plafonsă fie făcute prin       sistemul bancar;         - introducerea cerinței  legale ca situațiile     anuale ale partidelor    să fie supuse auditării  independente înainte de  depunerea lor;           - primirea de către AEP  a întregii responsabi-   lități privind monitori- zarea conformității      finanțării activității   partidelor politice și   a campaniilor electorale cu Legea nr. 334/2006    privind finanțarea       activității partidelor   politice și a campa-     niilor electorale,       republicată, cu comple-  tările ulterioare, și    Legea contabilității     nr. 82/1991, republicată,cu modificările și       completările ulterioare; - sancționarea tuturor   încălcărilor Legii nr.   334/2006, republicată,   cu completările          ulterioare, cu pedepse   efective, proporționale  și disuasive;            - extinderea termenului  de prescripție aplicabil încălcărilor Legii nr.   334/2006, republicată,   cu completările          ulterioare               Rata implementării   recomandărilor GRECO                                                                Acte normative    adoptate          Raport conformi-  tate al GRECO                                                                  Adoptarea cu      întârziere de     către Parlament,  respectiv de cătreGuvern a modifi-  cărilor aduse     legislației       principale și     secundare         Alocare bugetară  întârziată                                                              AEP           Guvern/       Parlament     ANI           CC            ANAF                                                                     Suplimentarea bugetului AEP cu suma de    44,5 mii lei  la titlul VII "Alte transfe-ruri" pentru  implementarea proiectului   "Asistență    pentru AEP și administrația publică localădin România   pentru imple- mentarea celormai bune      practici în   managementul  proceselor    electorale"                                               30 iunie    2012 pentru completarea cadrului    legislativ  Semestrul I 2012 pentru suplimen-   tarea       bugetului                                                          
    Măsura  1.4.2                  Creșterea capacității    administrative de controla AEP prin asigurarea    resurselor necesare                   Resursele financiare și umane alocate     Nr. de sesizări      Nr. și tip de        sancțiuni dispuse    Rata confirmării/    infirmării de către  instanța             judecătorească               Rapoarte și       informări publice                Lipsa alocării    bugetare          corespunzătoare                 Guvernul,     prin MFP                     Suplimentarea schemei de    personal a    Departamen-   tului de      Control al    Finanțării    Partidelor    Politice cu   11 posturi    Suplimentarea bugetului AEP cu suma de    345.358 de leila titlul 10  "Cheltuieli   de personal"  Semestrul I 2012                       
    Măsura  1.4.3                  Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru repre- zentanții partidelor     politice                             Nr. de evenimente    Nr. de participanți  Concluzii și         recomandări formulate             Rapoarte și       informări publice Minute ale        întâlnirilor                   Lipsa alocării    bugetare          corespunzătoare                 AEP                           Suplimentarea schemei de    personal a    Departamen-   tului de      Control al    Finanțării    Partidelor    Politice cu   11 posturi    Suplimentarea bugetului AEP cu suma de    345.358 de    lei la titlul "Cheltuieli   de personal"  Cu ocazia   fiecărui    scrutin și  semestrial               
    Măsura  1.4.4                  Asigurarea publicității  surselor de finanțare a  activității partidelor   politice și a cheltu-    ielilor efectuate                    Nr. de sesizări      Nr. de sancțiuni                    Rapoarte dispo-   nibile public                    Lipsa alocării    bugetare          corespunzătoare                 AEP                           Suplimentarea schemei de    personal a    Departamen-   tului de      Control al    Finanțării    Partidelor    Politice cu   11 posturi    Suplimentarea bugetului AEP cu suma de    345.358 de leila titlul     "Cheltuieli   de personal"  Anual                       
    Măsura  1.4.5                  Stabilirea și aplicarea  unor norme maximale      privind afișajul         electoral stradal                     Criterii clare       privind afișajul     Nr. de sesizări      Nr. de sancțiuni                  Acte normative    adoptate          Rapoarte dispo-   nibile public     Rapoarte furnizateAEP de partide    Acte de control   AEP               Contracte furni-  zate AEP de către partide           Nr. de autorizări pentru afișaj         Adoptarea cu      întârziere de     către Parlament,  respectiv de cătreGuvern a modifi-  cărilor aduse     legislației       principale și     secundare         Lipsa alocării    bugetare          corespunzătoare        AEP Guvern/   Parlament                    Suplimentarea schemei de    personal a    Departamen-   tului de      Control al    Finanțării    Partidelor    Politice cu   11 posturi    Suplimentarea bugetului AEP cu suma de    345.358 de leila titlul     "Cheltuieli   de personal"  Septembrie  2012                       
    Măsura  1.4.6          Aplicarea de sancțiuni   disuasive pentru oferireade cadouri/foloase       materiale în schimbul    voturilor                    Nr. de sesizări      Nr. de sancțiuni     Tipul de sancțiuni   Sesiuni de formare   profesională pentru  depistarea, investi- garea și soluționareacauzelor de mită     electorală           Rapoarte dispo-   nibile public     Plângeri penale   Rechizitorii      Hotărâri de       condamnare           Dificultatea      depistării,       investigării și   sancționării miteielectorale            AEP/MP/ÎCCJ           În limita     bugetului     aprobat             Pe durata   campaniilor electorale        
    Obiectivspecific1.5                                Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului                                  
    Măsura  1.5.1             Modificarea regulamen-   telor Camerei Deputațilorși Senatului  și a altor acte normative în        materie, în sensul de a  pune pe ordinea de zi a  primei ședințe în plen   cererile de ridicare a   imunității parlamenta-   rilor și soluționarea    acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore    Durata procedurilor  de soluționare a     cererilor de ridicarea imunității                 Acte normative    adoptate de cele  două Camere       Decizii ale       Camerelor         Raport CE MCV           Întârzieri în     adoptarea         modificărilor     legislative               Parlamentul   României                În limita     bugetului     aprobat                Semestrul I 2012                  
    Măsura  1.5.2          Reglementarea interdic-  ției pentru avocații     parlamentari de a da     consultanță sau a        reprezenta în orice fel  autorități publice ori   entități economico-      financiare cu capital    majoritar de stat        Amendamente propuse  și adoptate de       Parlament                  Act normativ      adoptat de        Parlament         Raport CE MCV          Întârzieri în     adoptarea         modificărilor     legislative            Parlamentul   României             În limita     bugetului     aprobat             Semestrul I 2012               
    Măsura  1.5.3           Pregătirea evaluării     României în cadrul rundeia IV-a GRECO -           "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în      rândul judecătorilor și  al procurorilor"           Chestionar de        evaluare completat   Raport de evaluare   GRECO adoptat              Raport de evaluareși de conformitateGRECO                    Neadoptarea       măsurilor supuse  evaluării                Parlamentul   României      Guvernul      României prin Ministerul    Justiției     (coordonator  național      problematica  GRECO)        În limita     bugetului     aprobat              2012-2014            
    Măsura  1.5.4        Adoptarea codului etic almembrilor Parlamentului       Nr. de încălcări     norme etice          Nr. și tip de        sancțiuni dispuse       Analiză a bunelor practici europene și internaționale Cod adoptat       Raport de evaluareși de conformitateGRECO             Adoptarea cu      întârziere a      codului               Parlamentul   României           În limita     bugetului     aprobat           2012              
    Măsura  1.5.5             Organizarea de seminare, consultări și dezbateri  publice periodice pentru diseminarea bunelor      practici privind         integritatea în rândul   parlamentarilor și       creșterea încrederii     cetățenilor                 Nr. de evenimente    publice              Nr. de participanți  din partea societățiicivile               Nr. de bune practici identificate              Informări publice,conferințe de     presă             Minute ale        întâlnirilor             Nivel scăzut de   participare și    implicarea a      membrilor         Parlamentului            Parlamentul   României                În limita     bugetului     aprobat       Programe      internaționaledezvoltate de rețelele      anticorupție  ale           parlamentelor (de exemplu,  GOPAC)        Măsură cu   caracter    permanent   evaluată    semestrial         
    Obiectivspecific  1.6                   Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice                        
    Măsura  1.6.1                                                                                                Prevenirea conflictelor  de interese în           gestionarea fondurilor   publice prin:            1. Continuarea           dezvoltării măsurilor de prevenire a conflictului de interese, elaborate șiadoptate de ANRMAP, care vizează:                 -combaterea interferențeiși manifestării, în      cadrul procedurilor de   achiziții publice, a     intereselor comune dintrepersoane ce dețin funcțiide decizie în cadrul     autorității contractante și ofertanți/candidați/  ofertanți asociați/      subcontractați,          participanți la procedu- rile în discuție;        - constatarea nulității  absolute a contractelor  de achiziție publică,    contractelor de concesi- une de lucrări publice șia contractelor de conce- siune de servicii,       încheiate cu încălcarea  regulilor de evitare a   conflictului de interese.2. Continuarea derulării Protocolului încheiat de ANRMAP cu ANI, în scopul de a monitoriza și       sancționa conflictele de interese sesizate.       3. Includerea ca         prevedere obligatorie în modelele de contracte de achiziție publică, de    concesiune de lucrări    publice și de concesiune de servicii a unei clauzeîn sensul art. 70 din    Ordonanța de urgență a   Guvernului nr. 34/2006   privind atribuirea       contractelor de achizițiepublică, a contractelor  de concesiune de lucrări publice și a contractelorde concesiune de servi-  cii, aprobată cu modifi- cări și completări prin  Legea nr. 337/2006, cu   modificările și comple-  tările ulterioare.       4. Gestionarea           conflictelor de interese în cadrul personalului   ANRMAP (reglementat de   Ordonanța de urgență a   Guvernului  nr. 34/2006, aprobată cu modificări șicompletări prin Legea    nr. 337/2006, cu         modificările și comple-  tările ulterioare,       Ordinul ANRMAP           nr. 107/2009 pentru      aprobarea Regulamentului privind supravegherea    modului de atribuire a   contractelor de          achiziție publică, a     contractelor de concesi- une de lucrări publice   și a contractelor de     concesiune de servicii,  cu modificările ulteri-  oare, și prevederile     Hotărârii Guvernului     nr. 801/2011 pentru      modificarea și comple-   tarea Hotărârii          Guvernului nr. 525/2007  privind organizarea și   funcționarea Autorității Naționale pentru         Reglementarea și         Monitorizarea            Achizițiilor Publice)    Nr. de sesizări de laANI și/sau de la alteinstituții           Nr. și tipul de      sancțiuni dispuse    (amenzi și           avertismente)        Nr. de acțiuni în    instanță pentru      constatarea nulitățiiabsolute a contrac-  tului/contractelor deachiziție publică,   concesiune de lucrăripublice, concesiune  de servicii pentru   conflict de interese Nr. documentațiilor  de atribuire respinsede la publicare de   către ANRMAP pentru  nesolicitarea/       necompletarea decla- rației privind       neîncadrarea în      prevederile art. 69^1din Ordonanța de     urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobatăcu modificări și     completări prin Legeanr. 337/2006, cu     modificările și      completările         ulterioare, referitorla conflictul de     interese, precum și  pentru necompletarea listei cu persoanele cu funcție de deciziedin cadrul autorită- ții contractante                                                          Dosarul achizițieiDocumentațiile de atribuire trimise spre publicare în SEAP                                                                                                        Dificultăți       practice de       implementare a    unei soluții      comune de schimb  al informațiilor  între instituțiileimplicate                                                                                                ANRMAP, ANI,  ONRC, DEPABD, Consiliul     Concurenței                                                                                              Este necesară suplimentarea personalului  cu atribuții  de control    ex-ante din   cadrul ANRMAP,din cadrul    serviciului   juridic și    alocarea de   fonduri       suplimentare                                                                                    Decembrie   2012                                                                                                     
    Măsura  1.6.2                 Extinderea atribuțiilor  de verificare și control ale ANRMAP               Suplimentarea personalu- lui ANRMAP cu atribuții  de verificare și control (60 de posturi)                   Resursele financiare și umane alocate     Rata validării       documentațiilor de   atribuire supuse     verificării ex-ante  a ANRMAP                      Rata validării    documentațiilor deatribuire supuse  verificării       ex-ante a ANRMAP             Gradul insuficientde asimilare a    normelor legale înmateria achiziți- ilor publice de   către autoritățilecontractante      Riscuri practice  legate de dificul-tatea schimbului  de informații în  mod eficient      dintre instituți- ile implicate       ANRMAP                       Este necesară suplimentarea personalului  cu atribuții  de control    ex-ante și    ex-post din   cadrul ANRMAP (60 de        posturi) și   alocarea de   fonduri       suplimentare     2012                       
    Măsura  1.6.3                                           Scăderea substanțială a  numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a     fondurilor comunitare și eficienta utilizare a    fondurilor publice prin: - coordonarea procesului de elaborare a unor      documentații standard    pentru achiziții publice în sectoarele transport, energie și mediu;        - activitatea de evaluareex-ante a ANRMAP, care   constă în evaluarea,     înainte de transmiterea  spre publicare a         invitației/anunțului de  participare, a conformi- tății cu legislația      aplicabilă din domeniul  achizițiilor publice a   documentațiilor de       atribuire aferente       contractelor de achizițiepublică care intră sub   incidența prevederilor   Ordonanța de urgență a   Guvernului nr. 34/2006,  aprobată cu modificări   și completări prin Legea nr. 337/2006, cu         modificările și completă-rile ulterioare, această evaluare nevizând        aspectele tehnice ale    caietului de sarcini;    - standardizarea cerin-  țelor de calificare      printr-un ordin al preșe-dintelui ANRMAP.         Nr. și tipul         sancțiunilor dispuse (avertismente și     amenzi)              Nr. de documentații  acceptate pentru     publicare de către   ANRMAP în activitateade verificare ex-anteAcțiuni de           supraveghere și      control ex-post      Nr. de sesizări      Nr. de contestații                               Nr. și tipul      sancțiunilor      dispuse           (avertismente și  amenzi)           Nr. de documen-   tații acceptate   pentru publicare  de către ANRMAP   în activitatea de verificare ex-anteAcțiuni de        supraveghere și   control ex-post   Nr. sesizări      Nr. contestații                             Gradul insuficientde asimilare a    normelor legale înmateria achiziți- ilor publice de   către autoritățilecontractante      Întârzieri în     procesul de       elaborare a       documentațiilor   standardizate de  către partenerii  JASPERS                                       ANRMAP,       JASPERS                                               În limita     bugetului     aprobat                                              Semestrul I 2012                                                
    Măsura  1.6.4                            Identificarea punctelor  deficitare ale SEAP și   remedierea acestora în   colaborare cu MCSI, în   scopul:                  - optimizării activitățiide monitorizare a        datelor despre achiziți- ile publice efectuate,   în vederea verificării   respectării regulilor de publicitate în domeniu șia reducerii substanțiale a numărului de proceduri care sunt afectate din   cauza nerespectării      acestor reguli;          - optimizarea activitățiide evaluare ex-ante și decontrol ex-post a ANRMAP asupra procedurilor de   achiziții publice,       datorită unei monitori-  zări mai eficiente a     SEAP realizate prin      dezvoltarea acestui      sistem.                  Funcționalități      tehnice dezvoltate încadrul SEAP          Celeritatea procedu- rii de verificare    (fluxul operațional  în activitatea de    verificare ex-ante)  Monitorizări ale     informațiilor        disponibile în SEAP  Statistici generate  pe baza raportărilor din SEAP             Nr. de sesizări                  Funcționalități   tehnice dezvoltateîn cadrul SEAP    Celeritatea       procedurii de     verificare (fluxuloperațional în    activitatea de    verificare        ex-ante)          Monitorizări ale  informațiilor     disponibile în    SEAP              Statistici        generate pe baza  raportărilor din  SEAP              Nr. de sesizări           Întârzieri în     procesul de       optimizare a SEAP                         MCSI ANRMAP                             Resurse       financiare    pentru        optimizarea șidezvoltarea   unor noi      facilități în SEAP                             Iunie 2012                            
    Măsura  1.6.5            Sistematizarea legisla-  ției, procedurilor și a  materialelor cu caracter de îndrumare în materia  achizițiilor publice și  diseminarea largă la     nivelul instituțiilor    publice și al companiilor   Nr. de contestații   depuse la CNSC       Nr. de decizii ale   instanțelor de       judecată care        modifică/anulează    decizii ale CNSC         Decizii CNSC      Hotărâri ale      instanțelor de    judecată                 Dificultăți legatede schimbul de    informații dintre instituțiile      implicate               ANRMAP, CNSC, MJ                     Este necesară suplimentarea personalului  ANRMAP cu     atribuții în  monitorizarea deciziilor    CNSC și din   Serviciul     juridic        Decembrie   2012                 
    Măsura  1.6.6                    Constituirea unei baze dedate cu companiile care  și-au executat           necorespunzător con-     tractele din fonduri     publice                               Nr. de documente     constatatoare        negative                             Documente         constatatoare     transmise ANRMAP                  Dificultăți în    delimitarea       cazurilor de      executare         necorespunzătoare a contractului și cazurile în care  aceasta se        datorează exis-   tenței unui       conflict de       interese (de      exemplu, favori-  zarea unui opera- tor economic care nu are capacitateade a executa      contractul în     condițiile cerute)ANRMAP                          În limita     bugetului     aprobat                       Decembrie   2012                         
    Măsura  1.6.7                              Organizarea periodică de cursuri de formare       profesională mulți-      disciplinară pentru      promovarea bunelor prac- tici naționale și        internaționale în materiaachizițiilor publice                          Nr. de activități    comune de formare    profesională         Nr. anual de cursanțila cursurile de      specialitate         organizate           Nr. și tipul de bune practici identificateși diseminate        Gradul de preluare a bunelor practici     Introducerea în      programele de formareprofesională a unui  accent deosebit pe   aspecte precum       identificarea preju- diciilor generate de achiziționarea unor  produse la preț mai  mare decât prețul    pieței sau a unor    produse de calitate  inferioară celor     solicitate ori a unorproduse a căror      achiziționare nu era necesară             Agenda cursurilor Minuta            Rapoarte          prezentate        Ghiduri elaborate pentru facilitareadelimitării încăl-cărilor de natură administrativă de cele de natură    penală în domeniulachizițiilor      publice                           Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  instituțiilor     implicate                                PÎCCJ         ÎCCJ          DNA           ANRMAP        ANI           UCVAP         CNSC          MJ            CSM - INM                         În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate                             Semestrial                              
    Măsura  1.6.8         Analizarea practicii     judiciare în materie de  achiziții publice și     evaziune fiscală, analizăutilă pentru unificarea  practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor  în interesul legii       Nr. de hotărâri      definitive contradic-torii analizate      Nr. de recursuri în  interesul legii      promovate              Recursuri în      interesul legii   promovate              -                        PÎCCJ, MJ            În limita     bugetelor     aprobate      pentru        instituțiile  implicate       Măsură cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială    
    Obiectivspecific  1.7                      Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru                                               
    Măsura  1.7.1                                  Implementarea            standardelor OCDE, UE,   ONU în prevenirea        corupției în sectorul    privat, prin:            - continuarea demersu-   rilor de dobândire a     statutului de membru cu  drepturi depline al      Grupului de lucru privindlupta împotriva corupțieiîn tranzacțiile inter-   naționale al OCDE și     subsecvent de aderare la Convenția OCDE privind   lupta împotriva corupțieiîn tranzacțiile          internaționale;          - două reuniuni anuale cumediul de afaceri pe temacorupției în sectorul    privat;                  - diseminarea în rândul  comunității de afaceri a standardelor inter-      naționale în materia     prevenirii corupției în  sectorul privat;         - evaluarea anuală a     gradului de aplicare a   legislației naționale    privind corupția în      sectorul privat.         Gradul de implemen-  tare a standardelor  și principiilor OCDE,UE, ONU de etică în  afaceri              Recomandări ale      Grupului de lucru    privind lupta        împotriva corupției  în tranzacțiile      internaționale al    OCDE                 Proiecte/Activități  de promovare a       integrității în      afaceri              Măsuri legislative șiinstituționale de    promovare a integri- tății în afaceri     Rata criminalității  în sectorul privat              Rapoarte          independente OECD,UE și ONU         Statistică        judiciară privind mediul de afaceri Decizii ale       Grupului de Lucru privind Lupta     împotriva         Corupției în      Tranzacțiile      Internaționale al OCDE              Rapoarte și studiiprivind corupția  în sectorul privat                Rezerve ale       statelor membre   OCDE privind      extinderea        componenței       Grupului de lucru                            MJ și MECMA încooperare cu  reprezentanțiimediului de   afaceri                                   În limita     bugetelor     aprobate      pentru        instituțiile  implicate     Contribuție   anuală la OCDE(după         dobândirea    statutului de membru al     Grupului de   lucru)                           Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială                             
    Măsura  1.7.2                                                                                Promovarea concurenței   loiale și a politicilor  antitrust prin identifi- carea, descurajarea și   sancționarea înțelege-   rilor anticoncurențiale: - instrumentarea         cazurilor de înțelegeri  anticoncurențiale în     cadrul investigațiilor   deschise prin ordin al   președintelui ConsiliuluiConcurenței;             - organizarea de         conferințe/mese rotunde/ întâlniri cu mediul de   afaceri și alte          autorități ale statului, în vederea diseminării   regulilor de concurență; - modificări legislative menite să consolideze    capacitatea investigativăa Consiliului            Concurenței, precum:     ● introducerea posibili- tății ca judecătorul de  drepturi și libertăți    (art. 53, 138 și urmă-   toarele din Legea        nr. 135/2010 privind     Codul de procedură       penală) să dispună, la   cerere sau din oficiu,   transmiterea de informa- ții obținute prin        mijloace de interceptare electronică sau alte     tehnici speciale către   Consiliul Concurenței,   prin însuși actul de     autorizare a intercep-   tării atunci când în     cauză există indiciile   săvârșirii infracțiunii  prevăzute de art. 60 din Legea concurenței        nr. 21/1996, republicată,cu modificările și       completările ulterioare, în vederea folosirii ca  probe în cadrul investi- gațiilor Consiliului     Concurenței;             ● instituirea măsurii    înlăturării răspunderii  penale pentru persoanele fizice care au săvârșit  infracțiunea prevăzută deart. 60 din Legea        nr. 21/1996, republicată,cu modificările și       completările ulterioare, dar care participă activ la descoperirea și       instrumentarea faptelor  anticoncurențiale la careau participat și care facobiectul politicii de    clemență, implementată deConsiliul Concurenței, întemeiul art. 51 alin. 3  din aceeași lege;        ● modernizarea Legii     nr. 11/1991 privind      combaterea concurenței   neloiale, cu modificărileși completările          ulterioare               Nr. de investigații  deschise prin ordin  al președintelui     Consiliului          Concurenței având ca obiect înțelegeri    anticoncurențiale    Nr. de conferințe/   mese rotunde/        întâlniri organizate Nr. de investigații  finalizate prin      decizii ale Plenului Consiliului          Concurenței având ca obiect înțelegeri    anticoncurențiale    Nr. de plângeri/     sesizări/petiții     soluționate privind  înțelegeri           anticoncurențiale    Nr. de cazuri        soluționate în       temeiul Legii privindcombaterea           concurenței neloiale nr. 11/1991, cu      modificările și      completările         ulterioare Propuneri de lege ferenda      înaintate de         Consiliul Concurențeicătre instituțiile   având drept de       inițiativă           legislativă                                                   Ordine ale        președintelui     Consiliului       Concurenței (de   declanșare de     investigații)     Broșuri/Reviste deprofil elaborate  de Consiliul      Concurenței       Decizii ale       Plenului/Comisiei Consiliului       Concurenței       Raportul anual al Consiliului       Concurenței       Raportări         semestriale (la   cerere) către     Platforma de      cooperare a       autorităților     independente și a instituțiilor     anticorupție                                                           Neadoptarea       propunerilor      legislative       formulate de      Consiliul         Concurenței       Personal de       specialitate      insuficient                                                                             Consiliul     Concurenței                                                                                Resurse umane:angajarea a   10 inspectori de concurență                                                                            Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială                                                                           
    Măsura  1.7.3          Realizarea schimbului de bune practici în         implementarea programelorde integritate între     mediul privat și sectorulpublic                      Bune practici        identificate         Nr. de activități    comune de formare    profesională         Gradul de preluare a bunelor practici       Rapoarte și       informări publice Minute întâlniri        Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  din sectorul      public și mediul  de afaceri          MJ, prin      platforma de  cooperare cu  mediul de     afaceri       În parteneriatcu Consiliul  InvestitorilorStrăini       În limita     bugetelor     aprobate      pentru        instituțiile  implicate        Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială     
    Măsura  1.7.4            Organizarea de consultăripublice periodice între  reprezentanții sectoruluipublic și mediul de      afaceri cu privire la    agenda națională         anticorupție și          politicile publice cu    impact asupra activitățiieconomice                 Nr. de întruniri/    acțiuni de cooperare Nr. de proiecte de   politici publice sau de acte normative    supuse dezbaterii și consultării          Nr. și tipul de      sesizări formulate   Nr. și tipul de      soluții identificate Rapoarte și       informări publice Politici publice  sau acte normativeadoptate          Minute întâlniri       Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  mediului de       afaceri           Consultarea cu    întârziere a      mediului de       afaceri            MJ și MECMA   prin platformade cooperare  cu mediul de  afaceri       În parteneriatcu Consiliul  InvestitorilorStrăini         În limita     bugetelor     aprobate      pentru        instituțiile  implicate          Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială       
    Măsura  1.7.5           Diseminarea politicilor  și programelor antimită  dezvoltate la nivelul    companiilor inclusiv prinaducerea acestora la     cunoștința posibililor   contractori și furnizori și solicitarea respectă- rii unor standarde       echivalente              Nr. și tip de măsuri antimită Grad de     preluare a măsurilor antimită la nivelul  mediului de afaceri  Nr. și tip de campa- nii de promovare a   integrității în      afaceri               Politici și pro-  grame anticorupțiedezvoltate        Standarde dezvol- tate și preluate  de mediul de      afaceri              Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  mediului de       afaceri               MJ prin       platforma de  cooperare cu  mediul de     afaceri       În parteneriatcu Consiliul  InvestitorilorStrăini        În limita     bugetelor     aprobate      pentru        instituțiile  implicate         Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială      
    Obiectivspecific  1.8                      Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale                
    Măsura  1.8.1        Simplificarea proceduri- lor administrative pentrueliberarea certificatelorși autorizațiilor           Nr. de proceduri     simplificate         Durata procedurii    Costurile reduse     Nr. de certificate șiautorizații emise    trimestrial          Acte normative    adoptate          Norme metodologiceși proceduri      adoptate            Întârzieri în     adoptarea de acte normative, norme  metodologice și   proceduri           Autoritățile  administrațieipublice localePrefectul        În limita     bugetului     aprobat           Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială   
    Măsura  1.8.2             Instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele     procese de lucru speci-  fice administrației      publice locale                 Standarde de cost    identificate         Bune practici        identificate                 Acte normative    care stabilesc    standardele de    cost                      Întârzieri în     adoptarea de acte normative care să stabilească       standarde de cost        MJ și MAI prinPlatforma de  cooperare cu  administrația publică localăîn cooperare  cu structurileasociative aleadministrațieipublice localedin România    În limita     bugetului     aprobat                2013                   
    Măsura  1.8.3            Adecvarea structurilor   organizatorice prin      raportare la standardele de cost și populația     deservită                      Nr. și tipul de      măsuri organizatoriceadoptate                     Acte normative    adoptate                   Întârzieri în     adoptarea de acte normative                 MJ și MAI prinPlatforma de  cooperare cu  administrația publică localăîn cooperare  cu structurileasociative aleadministrațieipublice localedin România   În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate           2013                  
    Măsura  1.8.4              Organizarea de consultări/dezbateri publice perio-dice în plan local pentrupromovarea bunelor prac- tici anticorupție la     nivelul administrației   publice locale și        creșterea încrederii     cetățenilor                  Nr. de evenimente    publice              Nr. de instituții    publice și organiza- ții ale societății   civile reprezentate  Nr. și tipul de      concluzii            Nr. și tipul de sesi-zări și nereguli     transmise cu ocazia  evenimentelor și     măsurile adoptate    Minute ale        întâlnirilor      Chestionare de    evaluare          Rapoarte de       participare       Evaluări          postparticipare        Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  administrației    publice locale           Primarii,     președinții   consiliilor   județene,     prefecții,    structurile   asociative aleadministrațieipublice localedin România,  MP, MAI, MJ     În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate             Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială         
    Măsura  1.8.5                Elaborarea și diseminareaunui studiu diagnostic   privind fenomenul        corupției din            administrația publică    locală*3)                         Nr. și tipuri de     instituții cuprinse  în studiu            Nr. și tipuri de     riscuri și           vulnerabilități      instituționale       identificate         Nr. și tipuri de     recomandări          Evaluarea gradului   de implicare a       societății civile în monitorizarea        exercițiului bugetar Cazuistica        judiciară         Carta publicată   și diseminată                Blocarea          activității firmeicontractate pentrucercetarea        sociologică       Eșantionarea      greșită a         grupului-țintă           MAI prin UCRAPîn colaborare cu DGA și     autoritățile  administrațieipublice localedin România,  MP și MJ             2.076.906,60  lei fără TVA  (1.765.370,61 lei, valoare  eligibilă     nerambursabilăFSE, și       311.535,99 leicofinanțare   eligibilă de  la MAI)           Semestrul I 2012                     
    Măsura  1.8.6              Dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a  politicilor publice      anticorupție de la nivel teritorial/local după    modelul grupurilor de    acțiune anticorupție*4)        Nr. de întâlniri     Nr. de participanți  Nr. și gradul de     implicare a          reprezentanților     societății civile în activitatea          grupurilor           Nr. de politici      anticorupție         elaborate/evaluate   Nr. de recomandări/  stadiul implementăriiRapoarte publice  Conferințe de     presă                       Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  administrației    publice locale           Primarii,     președinții   consiliilor   județene,     prefecții,    structurile   asociative aleadministrațieipublice localedin România,  MP, MAI, MJ,  societatea    civilă        În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate     Programe cu   finanțare     internațională     Măsuri cu   caracter    permanent șievaluare    semestrială         
                                    OBIECTIV GENERAL 2 - CREȘTEREA GRADULUI DE EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE                                        
    Obiectivspecific  2.1       Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice    
    Măsura  2.1.1           Asigurarea participării  propriilor angajați la   cursuri periodice privindnormele etice și de      conduită                      Nr. de angajați care au participat la     cursuri de pregătire Nr. și tipul de teme incluse în programul de formare               Chestionare de    evaluare ale      cursurilor        Rapoarte de       participare       Evaluări          postparticipare      Programa cursuri- lor neadaptată    profilului        participanților   Tratarea cu       superficialitate  a participării la sesiunile de      formare           profesională      Conducerea    instituției           În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate     Programe cu   finanțare     internațională  Anual                
    Măsura  2.1.2           Introducerea în tematica de formare profesională  a modulelor pe tema      integrității                   Nr. și tipul de teme introduse în programăNr. de exerciții     practice incluse în  programă                  Inventar programe de formare        existente         Selecție teme     relevante         Programe standard dezvoltate           Număr insuficient de formatori              MAI - ANFP în cooperare cu  Secretariatul tehnic al SNA și instituți- ile cu        atribuții în  prevenirea și combaterea    corupției     În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate     Programe cu   finanțare     internațională  Trimestrul I2012                
    Măsura  2.1.3           Elaborarea și diseminareade ghiduri și materiale  cu caracter informativ   privind riscurile și     consecințele faptelor de corupție sau             incidentelor de          integritate                Nr. și tipul de      materiale informativeelaborate/diseminate        Ghiduri, manuale  publicate                 Resurse financiareinsuficiente              MAI - ANFP în cooperare cu  Secretariatul tehnic al SNA și institu-   țiile cu      atribuții în  prevenirea și combaterea    corupției     În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate     Programe cu   finanțare     internațională  Activitate  cu caracter permanent șievaluare    semestrială      
    Obiectivspecific  2.2                   Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție                       
    Măsura  2.2.1              Organizarea la nivel     național și local a      dezbaterilor publice     anticorupție                      Nr. de dezbateri     publice              Nr. de participanți  Nr. de recomandări   și concluzii                 Agenda eveniment  Rapoarte          prezentate        Minute            Rapoarte de       participare       Evaluări          postparticipare        Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  instituțiilor     publice           Nereprezentativi- tatea participan- ților la          dezbaterile       organizate          MECTS,        inspectorate  școlare,      universități, în cooperare  cu Secretaria-tul tehnic al SNA și        instituțiile  cu atribuții  în prevenirea și combaterea corupției     Finanțare pen-tru dezbateri naționale prinproiectul     FSE*5) "Preve-nirea corup-  ției în educa-ție prin      informare,    formare și    responsabi-   lizare"        Semestrul I 2012 și     semestrial            
    Măsura  2.2.2             Introducerea tematicii   anticorupție în cadrul   activităților extracuri -culare și al programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în  cadrul CDȘ - curriculum  la decizia școlii - din  ariile curriculare Om și societate și Consiliere  și orientare)             Nr. de proiecte/     programe             Evoluția percepției  privind corupția             Tematica activită-ților extracuri - culare modificată Disciplină opțio- nală promovată    Act normativ      adoptat pentru    aprobarea         programei         disciplinei       opționale         Sondaje de opinie Număr insuficient de formatori      Reducerea număru- lui de ore de     școală/săptămână         MECTS         (inspectorate școlare,      universități)         În limita     bugetului     aprobat       instituțiilor implicate     Programe cu   finanțare     internațională    Anual                  
    Măsura  2.2.3              Desfășurarea de campanii naționale și locale      pentru promovarea unui   comportament de recunoaș-tere și respingere a     corupției, inclusiv prin parteneriate școală -    comunitate - familie          Nr. și tip de activi-tăți/campanii        desfășurate          Gradul de implicare  a celor 3 segmente   Nr. de parteneriate  Evoluția percepției  privind corupția          Materiale de      informare         Sondaje de opinie Evaluări          postparticipare   Rapoarte                 Nivel scăzut de   participare și    implicare a       reprezentanților  celor 3 segmente  vizate                   MECTS         (inspectorate școlare, uni- versități) în cooperare cu  Secretariatul tehnic al SNA și instituți- ile cu abili- tăți în       prevenirea și combaterea    corupției     Cofinanțare   prin proiectulFSE "Preveni- rea corupției în educație   prin informareformare și    responsabili- zare" și prin alte proiecte cu finanțare  externă        Activitate  cu caracter permanent șievaluare    semestrială         
    Măsura  2.2.4              Inițierea și derularea deproiecte comune cu       organizații              neguvernamentale         specializate în domeniul anticorupție                    Nr. și tipul de      activități/proiecte/ programe organizate  în parteneriat       Nr. de protocoale            Protocoale de     parteneriat       semnate           Rapoarte periodicede monitorizare șievaluare a        proiectelor             Resurse financiareinsuficiente