HOTĂRÂRE nr. 215 din 20 martie 2012privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 27 martie 2012
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1. + Articolul 2Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 2. + Articolul 3Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3. + Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Cătălin Marian Predoiu
Ministrul administrației și internelor,
Gabriel Berca
Ministrul comunicațiilor
și societății informaționale,
Răzvan Mustea-Șerban
Ministrul economiei,
comerțului și mediului de afaceri,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Dezsi Attila
Ministrul apărării naționale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban
Ministrul educației,
cercetării, tineretului și sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Președintele Agenției Naționale de Integritate,
Alexandru Cătălin Macovei
Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
Claudiu Dumitrescu
Președintele Autorității Naționale
pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice,
Cristina Trăilă
Președintele Consiliului Concurenței,
Bogdan-Marius Chirițoiu
Președintele Autorității Electorale Permanente,
Octavian Opriș
Ministrul finanțelor publice,
Bogdan Alexandru DrăgoiBucurești, 20 martie 2012.Nr. 215. + Anexa nr. 1STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE4. OBIECTIVELE GENERALE5. IMPLICAȚII JURIDICE6. IMPLICAȚII BUGETARE7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREAABREVIERIAEP - Autoritatea Electorală PermanentăANAF - Agenția Națională de Administrare FiscalăANFP - Agenția Națională a Funcționarilor PubliciANI - Agenția Națională de IntegritateANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor PubliceCARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a CreanțelorCC - Curtea de ConturiCE - Comisia EuropeanăCSM - Consiliul Superior al MagistraturiiCNSC - Consiliul Național de Soluționare a ContestațiilorDGA - Direcția Generală AnticorupțieIGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelorDEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de DateDLAF - Departamentul pentru Lupta AntifraudăDNA - Direcția Națională AnticorupțieGRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul EuropeiH.G. - Hotărârea GuvernuluiINM - Institutul Național al MagistraturiiJASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europeneÎCCJ - Înalta Curte de Casație și JustițieMAI - Ministerul Administrației și InternelorMAE - Ministerul Afacerilor ExterneMAEur - Ministerul Afacerilor EuropeneMECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și SportuluiMCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății InformaționaleMCV - Mecanismul de Cooperare și VerificareMECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de AfaceriMFP - Ministerul Finanțelor PubliceMJ - Ministerul JustițieiMP - Ministerul PublicOCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării BanilorONRC - Oficiul Național al Registrului ComerțuluiONU - Organizația Națiunilor UniteOUG - Ordonanța de urgență a GuvernuluiPGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisăPÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieSGG - Secretariatul General al GuvernuluiSNA - Strategia națională anticorupțieUCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației PubliceUCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor PubliceUE - Uniunea EuropeanăSTRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE2012 - 20151. Introducere1.1. Despre strategieRomânia, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).---------*1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.---------*2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE.------------*3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.1.2. Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficialeLa nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.
--------------*4) Studiul "Trends în Corruption and Regulatory Burden în Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.În ceea ce privește statistica judiciară, anii 2010 și 2011 au continuat să marcheze o tendință pozitivă a indicatorilor de performanță specifici activității DNA în lupta împotriva corupției. Aceasta denotă consecvență în investigarea și trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupție privind fapte grave comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală. Astfel, în 2010 au fost trimiși în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniștri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecți, și a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătății, un subprefect, un președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat) și au fost condamnați 4 (2 deputați, un fost deputat și un subprefect).În domeniul justiției, pentru fapte de corupție, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 147 de inculpați, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocați și 34 de polițiști. Au fost condamnați definitiv 37 de inculpați, dintre care 2 procurori, 10 avocați, 24 de ofițeri și agenți de poliție și un șef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 263 de inculpați (2 judecători și 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocați, 231 de polițiști) și au fost condamnați 43 (2 judecători și 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocați, 26 de polițiști - 7 subofițeri și 19 ofițeri, dintre care 4 cu funcții de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofițer și 3 ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, un jandarm cu funcție de conducere).În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 53 de inculpați, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanți fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcții și 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnați definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali și un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 91 de inculpați (63 de lucrători vamali și un director al Direcției de accize și operațiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori și un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice și 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnați definitiv 34 de inculpați pentru infracțiuni de corupție, iar în anul 2011, 90 de inculpați.De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigații. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activității operaționale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigații finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancțiuni contravenționale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declarații, suspiciuni privind infracțiuni asimilate faptelor de corupție sau infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilități identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanțelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferențe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive și irevocabile; 2.660.250 de declarații de avere și de interese postate pe portalul declarațiilor de avere și de interese în perioada 2008-2012.1.3. Politicile publice și cadrul juridic existenteSNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice.Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea și adoptarea/adaptarea de către instituțiile și autoritățile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acțiune, obiectivele generale și specifice relevante la nivel național. Totodată, documentul include aspecte practice și instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acțiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanță asociați, structura standard a planului de acțiune, mecanismul de coordonare și monitorizare.Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiția și politici anticorupție".Totodată, pentru asigurarea coerenței și coordonării tuturor inițiativelor relevante la nivel național, SNA încorporează condiționalitățile 2, 3 și 4 din cadrul MCV și conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituțională înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.În baza consultării interinstituționale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea inițiativelor deja adoptate la nivel național. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum și demersurile instituționale ale CSM privind sporirea credibilității justiției și responsabilizarea sistemului judiciar.Cadrul legislativ anticorupție din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO și MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeași concluzie a fost formulată și de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupție implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecință, prezenta strategie pune accent pe implementarea și asigurarea stabilității, predictibilității și coerenței legislației și a cadrului instituțional anticorupție.2. Valorile fundamentale și principiile promovate de SNA2.1. Valorile fundamentalePrezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice a următoarelor valori fundamentale:– voința politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;– integritatea - reprezentanții instituțiilor și ai autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;– prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;– transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.2.2. PrincipiiFiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie și în planul de acțiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:– principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;– principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor de acțiune convenite;– principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;– principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;– principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administrație trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparență și responsabilitate și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;– principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;– principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;– principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;– principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.3. Scopul SNA, instrumentele și tipurile de intervenții propuse3.1. Scopul SNA și caracterul multidisciplinarScopul SNA este reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție.Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.3.2. Instrumentele și tipurile de intervenții propuseRapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmărește testarea aplicării acestui instrument și în cadrul altor instituții publice. În funcție de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituțiile publice.De asemenea, pornind de la experiența SNA implementate între 2008 și 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituție are obligația elaborării și implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităților specifice.Prezenta strategie răspunde și recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare și monitorizare a implementării măsurilor anticorupție.Prin cooperarea cu agențiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, la nivelul secretariatului tehnic se urmărește operaționalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA și IGPR-DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate, precum și diseminarea la nivelul tuturor autorităților publice a bunelor practici anticorupție. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc și a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție și indicatorilor de evaluare asociați (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmărește realizarea la nivelul fiecărei instituții/autorități publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare și eficiență a măsurilor anticorupție. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilitățile, codurile etice și deontologice, transparența decizională, accesul la informații de interes public, gestionarea fondurilor publice, achizițiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecție și promovare a personalului etc.Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experți ai diferitelor instituții publice și organizații neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecția personalului din instituțiile și autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii și a consilierului de etică/integritate și, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU și OCDE.Pentru fiecare tip de intervenție, SNA identifică obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție, respectiv prevenire, educație și combatere.4. Obiectivele generale4.1. Prevenirea corupției în instituțiile publiceLegislația națională anticorupție dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conține un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administrația publică din România.Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, instituie o obligație a persoanelor care exercită o funcție publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și de a asigura ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligație cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum și coduri etice și regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public și privat, în concordanță cu standardele internaționale în materie.Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea și evaluarea periodică a eficienței măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilități ce aparțin conducerii instituțiilor publice și implică asumarea agendei anticorupție la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secțiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituțiilor publice.Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile publice, SNA cuprinde și măsuri specifice pentru creșterea gradului de integritate și transparență în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, achizițiile publice și administrația publică locală.Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obținerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naționale anticorupție. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislației specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupției în sectorul privat, precum și a standardelor Convenției ONU împotriva corupției.
Măsuri:1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);2. intensificarea activităților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând instituțiile publice din subordine*5);-----------*5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.3. introducerea treptată la nivelul instituțiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupție ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;5. consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică;6. operaționalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităților și a posibilelor fapte de corupție;7. implementarea standardelor internaționale și promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
-------------*6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziție de către autoritățile publice și care sunt liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deține control exclusiv) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deținute de către instituțiile publice este liberă pentru toți participanții potențiali de pe piață și că instituțiile publice trebuie să asigure condiții pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste și directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).Măsuri:1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional;3. dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare, e-administrare și e-justiție ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni;4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrității și bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;5. îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament.
Măsuri:1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului și statutului Inspecției Judiciare;3. cooperarea în domeniul integrității cu organizațiile și instituțiile reprezentative ale profesiilor juridice și conexe;4. elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan de acțiune unitar pentru promovarea integrității la nivelul instituțiilor publice implicate în buna funcționare a justiției ca serviciu public.Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ și structurile subordonate, instanțe și parchete
Măsuri:1. completarea cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în concordanță cu recomandările GRECO*7);-----------*7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupție și transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.2. creșterea capacității administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice;4. asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a cheltuielilor efectuate;5. stabilirea și aplicarea unor norme maximale privind afișajul electoral stradal;6. aplicarea de sancțiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP
Măsuri:1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;2. reglementarea interdicției pentru avocații parlamentari de a da consultanță sau de a reprezenta în orice fel autorități publice sau entități economico-financiare cu capital majoritar de stat;3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor";4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;5. organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor.Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ
Măsuri:1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;2. extinderea atribuțiilor de verificare și control ale ANRMAP;3. scăderea substanțială a numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare și eficienta utilizare a fondurilor publice;4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP și remedierea acestora;5. sistematizarea legislației, procedurilor și a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achizițiilor publice și diseminarea largă la nivelul instituțiilor publice și al companiilor;6. constituirea unei baze de date cu companiile care și-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice;8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenței, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PÎCCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM
Măsuri:1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupției în sectorul privat;2. promovarea concurenței loiale și a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale;3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice;5. diseminarea politicilor și programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente.Responsabili: reprezentanții mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenței
Măsuri:1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor;2. instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese de lucru specifice administrației publice locale;3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost și populația deservită;4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor;5. elaborarea și diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupției din administrația publică locală*8);------------*8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupției în administrația publică locală", cofinanțat de Fondul Social European prin Programul operațional Dezvoltarea capacității administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenție 1.2 - Creșterea responsabilității administrației publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP și DGA.6. dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție*9).------------*9) În cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2008-2010, în cooperarea dintre MAI și Centrul Național pentru Integritate, au fost înființate grupurile de acțiune anticorupție, care reunesc reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai serviciilor descentralizate.Responsabili: primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative ale administrației publice locale din România, MP, MAI, MJ4.2. Creșterea gradului de educație anticorupțieCunoașterea de către angajați a normelor etice care guvernează exercitarea funcției sau a demnității publice, a atribuțiilor de serviciu, a misiunii și mandatului diferitelor instituții publice, a procedurilor de lucru și a sancțiunilor aplicabile constituie precondiții esențiale pentru integritatea instituțională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituției trebuie să adopte un rol proactiv și să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupție. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat și pregătirea profesională a angajatului și să ofere un bagaj solid de cunoștințe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaștere sau înțelegere greșită - pot conduce la corupție.Pe de altă parte, promovarea integrității și a eticii în viața publică nu se poate realiza fără contribuția și rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupției de către cetățeni, raportarea iregularităților sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic și ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate și explicate temeinic, începând chiar din școală, și trebuie dublate de accesul facil la informațiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.
Măsuri:1. asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privind normele etice și de conduită;2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrității;3. elaborarea și diseminarea de ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau ale incidentelor de integritate.Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
Măsuri:1. organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție;2. introducerea tematicii anticorupție în cadrul activităților extracurriculare și programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în cadrul CDȘ - curriculum la decizia școlii - din ariile curriculare Om și societate și Consiliere și orientare);3. desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaștere și respingere a corupției, inclusiv prin parteneriate școală - comunitate - familie;4. inițierea și derularea de proiecte comune cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție;5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupției în educație;6. realizarea unui portal și a unei baze de date pentru sesizări on-line și mecanisme instituționale de verificare;7. formarea de cadre didactice și personal din administrația publică în domeniul anticorupție în educație.Responsabili: MECTS în cooperare cu instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar și Parlament4.3. Combaterea corupției prin măsuri administrative și penaleRezultatele DNA privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanțelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deși majoritatea cazurilor de corupție la nivel înalt se soluționează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicați demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripție, total sau parțial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunțat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupție observat în 2010, cu mai puține decizii de suspendare, nu a fost menținut în 2011.Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor județene în combaterea corupției la nivel mic și mediu aduc în continuare îmbunătățiri. Strategiile județene de combatere a corupției sunt puse în aplicare și rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creștere cu 14% în 2010), existând și o proporție mai mare de investigații ce au condus la trimiteri în judecată. O tendință pozitivă în ceea ce privește complexitatea cazurilor, precum și gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menținute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA și DIF a avut ca rezultat creșterea indicatorilor de performanță. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete inițiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).-----------*10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanțe, comisiile disciplinare au aplicat sancțiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupției prin mijloacele specifice organelor judiciare și ANI, SNA pune accent și pe creșterea eficienței activităților de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum și mecanismele de sancționare a abaterilor disciplinare pot contribui substanțial la consolidarea integrității instituționale.-----------*11) UE și-a reafirmat una dintre prioritățile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl și DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.Nu în ultimul rând, SNA urmărește producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, prin acordarea unei atenții deosebite procesului de confiscare și recuperare a produsului infracțiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naționale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale și spălării banilor.
Măsuri:1. asigurarea stabilității și predictibilității cadrului legislativ material și procesual penal anticorupție;2. continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA;3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente;4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;5. transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal;6. realizarea unor analize privind evoluția fenomenului corupției prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA și DIF;7. consolidarea transparenței, a cooperării interinstituționale și internaționale.Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanțele, MJ, DGA și DIF
Măsuri:1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituțiilor/autorităților competente (parchete, instanțe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, comisii de disciplină);2. consolidarea și eficientizarea cadrului legislativ privind sancțiunile în materia asigurării integrității în exercitarea funcțiilor publice;3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii și procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel;4. dezvoltarea, consolidarea și implementarea activităților cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operațională optimă) cu instituții și autorități publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;5. realizarea de către autoritățile administrative și judiciare a unei evidențe a sancțiunilor în ceea ce privește incompatibilitățile, conflictele de interese și confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;6. reducerea timpilor de soluționare a dosarelor prin utilizarea soluțiilor informatice.Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, instanțele, instituțiile publice
Măsuri:1. creșterea transparenței privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum și a acțiunilor întreprinse de instituțiile cu atribuții operaționale în protecția intereselor financiare ale UE în România;2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative și judecătorești și familiarizarea reprezentanților acestora cu inițiativele europene în domeniu.Responsabili: DLAF
Măsuri:1. evaluarea sistemului sancțiunilor administrative și a implementării lor;2. analiza la nivel național a performanței sistemului de evaluare profesională în administrația publică centrală și locală;3. consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și audit și conștientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituțiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control intern;5. introducerea cu titlu experimental în instituții publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;6. aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;7. publicarea periodică a unui raport privind sancțiunile disciplinare;8. introducerea în competența organelor de control a obligației de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetățean și de a oferi îndrumări adecvate care să depășească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-șablon.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), CC, autoritățile (unitățile) de audit și control intern
Măsuri:1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituției în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiției privind confiscarea extinsă și valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;3. inițierea unui număr mai mare de investigații în cazurile de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare;4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracțiuni cu instituțiile similare din UE și rețelele specializate CARIN și ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Național de Recuperare a Creanțelor;5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni;6. modificarea actelor normative și procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituțiilor afectează bugetul public;7. adoptarea de măsuri legislative și instituționale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate și confiscate, precum și reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalității;8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave.Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanțele, ONPCSB, INM, CSM4.4. Aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului național de monitorizare a SNASNA se completează cu Planul național de acțiune (anexa nr. 3 la hotărâre) și planurile sectoriale.Planul național de acțiune pune accent pe măsurile instituționale cu impact general, orientate spre obiective și domenii prioritare, precum și pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaționale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 și 8, corespunzătoare obiectivului general 1, și obiectivele specifice 1, 2, 3 și 5, corespunzătoare obiectivului general 3).Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice la nivel central și local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanțe și parchete) și Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:– formatul standard pentru planul național de acțiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);– abordarea trihotomică: prevenire, educație, combatere;– inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);– obiectivele specifice și măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 și 2, corespunzătoare obiectivului general 2, și obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).Suplimentar, instituțiile publice își vor identifica propriile vulnerabilități instituționale și riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum și măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituțiilor publice, asistență în elaborarea planurilor sectoriale.Instituțiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet și să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informații privind:– adoptarea de către conducerea instituției publice a declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA;– desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituției și a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fișa de post ca atribuție distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum și obligația transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupției. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;– aprobarea și diseminarea planului sectorial.
Măsuri:1. informarea angajaților despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;2. identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției;4. aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului sectorial și declarației de aderare la SNA.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituțiilor.
Măsuri:1. adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;2. operaționalizarea Secretariatului tehnic al SNA;3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării și comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;4. elaborarea, testarea și aprobarea metodologiei derulării activităților de monitorizare și a conceptului de portal SNA;5. contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție;6. participarea la activitățile de monitorizare ale SNA.Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale5. Implicații juridiceSNA pornește de la premisa că actualul cadru normativ anticorupție este suficient dezvoltat, în special în ceea ce privește organizarea și funcționarea DNA.Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ și ajustări ale cadrului instituțional sunt necesare, în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:● Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;● Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care Consiliul Concurenței, ANRMAP și AEP nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 22 alin (2).Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:● Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;● Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;● Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare;● Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;● Codul penal și Codul de procedură penală.Pentru asigurarea coerenței procesului de coordonare și monitorizare al SNA, Guvernul României va promova și proiecte de modificare/completare a:● Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției;● Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.Ca urmare a evaluărilor privind eficiența măsurilor anticorupție aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislației privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informații de interes public, transparența procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puțin 4 experți din cadrul instituțiilor publice, precum și voluntari din cadrul organizațiilor neguvernamentale.6. Implicații bugetareImplementarea SNA se va realiza în limitele și coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA și Planul național de acțiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format și conținut, atât Planul național de acțiune, cât și cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepția AEP, ANRMAP și Consiliului Concurenței.Pentru asigurarea sustenabilității instituționale și financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Național Strategic de Referință pentru perioada 2014-2020 și a programului operațional finanțat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii și integrității la nivelul sectorul public și privat.7. Coordonarea implementării SNA și monitorizarea7.1. Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării SNAImplementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern.În acest scop, ministrul justiției va organiza, cel puțin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupție. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activității Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească și executivă, precum și a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a societății civile.Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituțional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptați și experți din alte instituții publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar și din cadrul organizațiilor neguvernamentale.În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține și dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;b) platforma administrației publice centrale;c) platforma administrației publice locale;d) platforma mediului de afaceri;e) platforma societății civile.Platformele vor fi convocate cel puțin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitați specialiști și reprezentanți ai societății civile.7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare și publicarea raportului anualObiectivele procesului de monitorizare sunt:– identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;– identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;– creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial și anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme și supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției.Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare care vor include:– centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupție (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;– centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situației inițiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toți indicatorii prevăzuți în anexa nr. 2 la hotărâre;– raport semestrial și anual de monitorizare;– documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;– sondaje de opinie.Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:– un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum și derularea unor vizite de evaluare la sediul instituțiilor publice de către echipe de experți formate din reprezentanții celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalitățile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficiența măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experți pot întocmi rapoarte de evaluare și recomandări care vor fi ulterior prezentate instituției vizate;– evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituțiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituției vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârșirea faptei.Metodologia derulării acestor activități de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme și va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanță anticorupție, dar și la cei vizând costul corupției.Anual se va publică un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategieiEvaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, precum și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.
+
Anexa nr. 2INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPȚIEȘI INDICATORII DE EVALUARE
+
Anexa nr. 3PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNEpentru implementarea Strategiei naționale anticorupțiepe perioada 2012-2015
| EMITENT |
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. + Articolul 1Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1. + Articolul 2Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în anexa nr. 2. + Articolul 3Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3. + Articolul 4Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU
Contrasemnează:
Ministrul justiției,
Cătălin Marian Predoiu
Ministrul administrației și internelor,
Gabriel Berca
Ministrul comunicațiilor
și societății informaționale,
Răzvan Mustea-Șerban
Ministrul economiei,
comerțului și mediului de afaceri,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Dezsi Attila
Ministrul apărării naționale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban
Ministrul educației,
cercetării, tineretului și sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Președintele Agenției Naționale de Integritate,
Alexandru Cătălin Macovei
Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
Claudiu Dumitrescu
Președintele Autorității Naționale
pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice,
Cristina Trăilă
Președintele Consiliului Concurenței,
Bogdan-Marius Chirițoiu
Președintele Autorității Electorale Permanente,
Octavian Opriș
Ministrul finanțelor publice,
Bogdan Alexandru DrăgoiBucurești, 20 martie 2012.Nr. 215. + Anexa nr. 1STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015Cuprins1. INTRODUCERE2. VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE4. OBIECTIVELE GENERALE5. IMPLICAȚII JURIDICE6. IMPLICAȚII BUGETARE7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREAABREVIERIAEP - Autoritatea Electorală PermanentăANAF - Agenția Națională de Administrare FiscalăANFP - Agenția Națională a Funcționarilor PubliciANI - Agenția Națională de IntegritateANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor PubliceCARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a CreanțelorCC - Curtea de ConturiCE - Comisia EuropeanăCSM - Consiliul Superior al MagistraturiiCNSC - Consiliul Național de Soluționare a ContestațiilorDGA - Direcția Generală AnticorupțieIGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelorDEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de DateDLAF - Departamentul pentru Lupta AntifraudăDNA - Direcția Națională AnticorupțieGRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul EuropeiH.G. - Hotărârea GuvernuluiINM - Institutul Național al MagistraturiiJASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europeneÎCCJ - Înalta Curte de Casație și JustițieMAI - Ministerul Administrației și InternelorMAE - Ministerul Afacerilor ExterneMAEur - Ministerul Afacerilor EuropeneMECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și SportuluiMCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății InformaționaleMCV - Mecanismul de Cooperare și VerificareMECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de AfaceriMFP - Ministerul Finanțelor PubliceMJ - Ministerul JustițieiMP - Ministerul PublicOCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării BanilorONRC - Oficiul Național al Registrului ComerțuluiONU - Organizația Națiunilor UniteOUG - Ordonanța de urgență a GuvernuluiPGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisăPÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieSGG - Secretariatul General al GuvernuluiSNA - Strategia națională anticorupțieUCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației PubliceUCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor PubliceUE - Uniunea EuropeanăSTRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE2012 - 20151. Introducere1.1. Despre strategieRomânia, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).---------*1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă.---------*2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE.------------*3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.1.2. Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficialeLa nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.
| Indicator extern | Constatări | Ținta de atins până în 2015 |
| Indicele de percepțiea corupției 2011 | Aproximativ trei sferturi din țările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupție la 10 - nivel ridicat de integritate). | 6,37 - media UE |
| România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6. | ||
| Barometrul global al corupției 2010 | 87% dintre respondenții români consideră că nivelul corupțieidin România a crescut în ultimii 3 ani. | 73% - media UE |
| Partidele politice și Parlamentul sunt considerate instituțiile cele mai afectate de corupție (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiție (4), poliție (3,9) și funcționari publici (3,8). | Media UE 4,4 (partide politice), 3,5 (Parlament), 3,4 (justiție), 3,1 (poliție), 3,5 (funcționari publici) | |
| Numai 7% dintre respondenți apreciază ca eficiente eforturilecurente ale Guvernului de a lupta împotriva corupției. | 26% - media UE | |
| Sondaj al Băncii Mondiale*4) asupra mediului de afaceri și performanțelor investiționale 2005-2008 | Mediul de afaceri din România consideră corupția ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanță din 14). | Corupția nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5. |
| Raportul global privind integritatea 2010 | Steag roșu la capitolul cereri de informații guvernamentale | Steguleț verde |
| Trei steaguri portocalii la transparența finanțării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat și aplicarea legii: garanții și profesionalism privind conflictele de interese | Steguleț verde | |
| Raportul națiuni în tranziție 2011 | Evaluarea stagnează la 4,00. | 3,27 - media UE pentru anul 2010. |
| Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive |
| Obiectiv specific 2. Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data*6) puse la dispoziție de către autoritățile publice |
| Obiectiv specific 3. Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesionale |
| Obiectiv specific 4. Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale |
| Obiectiv specific 5. Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului |
| Obiectiv specific 6. Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice |
| Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru |
| Obiectiv specific 8. Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale |
| Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice |
| Obiectiv specific 2. Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție |
| Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate și soluționare de către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4) |
| Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității de monitorizare și evaluare a averilor și a intereselor, astfel încât să se obțină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilități (BM 2) |
| Obiectiv specific 3. Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice (BM 4) |
| Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ |
| Obiectiv specific 5. Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare |
| Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislației naționale anticorupție, în special a măsurilor preventive |
| Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare a SNA |
| Nr. | Măsură preventivă | Sediul materiei | Indicatori relevanți |
| 1. | Cod etic/deontologic/ de conduită | Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/ managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat Ordine interne/memorandumuri | Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluționare Număr de sesizări soluționate Durata procedurilor Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei Număr de măsuri dispuse diferențiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanță Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor (chestionare de evaluare) Număr de activități de formare privind normele de conduită Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor Număr de persoane per instituție care au săvârșit abateri disciplinare Număr de persoane care au săvârșit în mod repetat abateri de la normele respective |
| 2. | Declararea averilor | Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare | Număr de persoane care au obligația depunerii declarației de avere Număr de persoane care nu au depus în termen declarații de avere Număr de persoane care nu au depus declarații de avere Număr de sesizări ale ANI Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituție Număr de decizii ale ANI puse în aplicare Număr de hotărâri ale instanțelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor Număr de consultații oferite de persoa- nele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare privind declarațiile de avere Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 3. | Declararea cadourilor | Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exerci- tarea mandatului sau a funcției | Număr de cadouri primite și înregistrate în registru Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituției Număr de situații în care s-a achizi- ționat cadoul Valoarea cadourilor achiziționate Valoarea cadourilor primite (per cadou și în total) Valoarea bunurilor valorificate |
| 4. | Conflicte de interese | Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare Codul penal | Număr de declarații de abținere Număr de situații în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situația de potențial conflict de interese Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unui conflict de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârșire a infracți- unii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârșirea infracțiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 5. | Consilier de etică | Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, republicată | Număr de ședințe de consultare Număr de angajați care au beneficiat de consiliere Număr de spețe, diferențiate pe tipologii de dileme etice Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare) Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informațiile și datele prevăzute în Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 4.500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare și trans- mitere a datelor și informațiilor refe- ritoare la respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici și la implementarea procedurilor disciplinare |
| 6. | Incompatibilități | Legea nr. 176/2010 privind integri- tatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modi- ficarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, orga- nizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare | Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituție Număr de sesizări primite de instituție de la terțe persoane cu privire la existența unei incompatibilități Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilități Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilitățile Gradul de cunoaștere de către angajați a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare) Număr de activități de formare Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 7. | Transparență în procesul decizional | Legea nr. 52/2003 privind transpa rența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare | Număr de anunțuri publice privind proiectele de acte normative Număr de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, diferențiate pe tipologii Gradul de acceptare și preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recoman- dări transmise și numărul de propuneri efectiv preluate) Număr de ședințe publice Număr de participanți la ședințele publice Număr de plângeri în justiție privind nerespectarea prevederilor legale de către instituție Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 8. | Acces la informații de interes public | Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și comple- tările ulterioare | Număr de solicitări de informații de interes public Număr de răspunsuri comunicate Număr de răspunsuri formulate cu întâr- ziere, față de termenul legal Număr de solicitări de informații de interes public la care nu s-a răspuns Număr de reclamații administrative Număr de reclamații administrative soluționate pozitiv Număr de reclamații administrative soluționate negativ Număr de plângeri în instanță Numărul și tipul de sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor legale Număr de activități de pregătire profe- sională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 9. | Protecția avertizo- rului de integritate | Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii | Număr de sesizări Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative Număr de instituții în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la protecția avertizorilor de integritate Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circum- stanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe tipologii Număr de situații de represalii la locul de muncă Număr de plângeri depuse în instanță Număr de situații în care au fost acordate compensații avertizorilor de integritate Număr de activități de pregătire profesională a personalului din administrația publică Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acțiunilor de formare profesională |
| 10. | Distribuirea alea- torie a dosarelor/ sarcinilor de serviciu | Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecăto- rești, cu modificările și comple- tările ulterioare Regulamente, ordine interne | Număr de persoane desemnate cu repar- tizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferențiat pe tipologii Număr de măsuri luate de președintele instanței/conducătorul instituției pentru remedierea neregulilor constatate |
| 11. | Interdicții după încheierea angajării în cadrul institu- țiilor publice (Pantouflage) | Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transpa- renței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modifi- cările și completările ulterioare [art. 94 alin. (3)] Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregu- lilor apărute în obținerea și utili- zarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale afe- rente acestora [art. 13 alin. (1)] | Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situațiilor de pantouflage Număr de instituții în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situațiilor de pantouflage inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuții speciale în acest sens Număr de persoane care au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale și care au ieșit din corpul funcționarilor publici Numărul persoanelor care își desfășoară activitatea/dau consultanță în cadrul regiilor autonome, societăților comer- ciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public, în terme- nul de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici (dintre acele persoane care au interdicție conform legii) Număr de măsuri adoptate pentru reme- dierea situațiilor de pantouflage, diferențiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate Numărul solicitărilor către instanța de judecată pentru anularea contractului de finanțare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1) Numărul sancțiunilor aplicate de către instanțe Număr de societăți comerciale în care își desfășoară activitatea persoane care au derulat anterior activități de moni- torizare și control și care intră sub incidența art. 13 alin. (1), diferențiat pe domenii majore de activitate |
| 12. | Registrul abaterilor de la conduită ale demnitarilor, funcți- onarilor publici și personalului contrac- tual cu atribuții în domeniul protecției intereselor financi- are ale UE | Act normativ | Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea normelor, diferențiate pe tipuri Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul I 2014 |
| 13. | Codul de conduită al personalului cu atribuții de control în domeniul protec- ției intereselor financiare ale UE | Act normativ Ordine interne | Număr de sesiuni de informare/prezentare Număr de persoane participante la acțiunile de informare/prezentare Numărul și tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu) Număr de măsuri administrative legisla- tive adoptate în vederea remedierii eventualelor lipsuri Vor fi avuți în vedere și indicatorii prevăzuți la pct. 1. Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ. Termen: semestrul II 2013 |
| Nivel | Descriere | Indicatori | Surse de verificare | Riscuri | Responsabil | Resurse | Termen |
| OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPȚIEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE | |||||||
| Obiectivspecific 1.1 | Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive | ||||||
| Măsura 1.1.1 | Autoevaluarea periodică agradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre) | Date și informații colectate pentru toțiindicatorii cuprinși în inventar | Raport autoeva- luare inițial elaborat și transmis Secretariatului tehnic al SNA | Inexistența unui mecanism de colec-tare sistematică adatelor solicitateAbsența procedu- rilor de lucru | Coordonatorul planului sectorial | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 și semestrial |
| Măsura 1.1.2 | Intensificarea activită- ților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali decredite ai bugetului de stat, bugetului asigură- rilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând instituțiile publice din subordine*1) | Nr. procedurilor elaborate Nr. de funcții sensi-bile inventariate Nr. de riscuri identificate,evaluateși înregistrate în Registrul riscurilor Gradul de conformi- tate a sistemului de control intern/ managerial la data de 31.12.20... | Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/ managerial aprobatProceduri aprobateProces de inventa-riere a funcțiilorsensibile finalizat Registrul riscu- rilor completat Raport asupra sistemului de control intern/ managerial la data de 31.12.20.. | Neevaluarea aprofundată a tuturor standar- delor de control intern/managerial | Conducerea instituției publice | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.1.3 | Introducerea treptată la nivelul instituțiilor publice a unei metodo- logii unitare de evaluarea riscurilor de corupție ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate | Minimum 3 instituții selectate pentru testarea metodologieide evaluare a riscurilor Implementarea inte- grală a etapelor ciclului de evaluare în cel puțin 3 instituții publice Nr. și tipul de riscuri identificate Nr. și tipul de măsuri preventive adoptate | Sinteză raport final privind rezultatele testă-rii metodologiei de evaluare a riscurilor de corupție Planuri de inte- gritate elaborate și adoptate de către cele 3 instituții Proiect de act normativ de aprobare a metodo-logiei ca instru- ment obligatoriu | Resurse umane insuficiente pentru derularea evaluării | Instituțiile publice în colaborare cu MAI-DGA și MJ Cooperare cu MAI-ANFP | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2013 |
| Măsura 1.1.4 | Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompati-bilitate și conflict de interese de către perso- nalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambur- sabile postaderare | Componenta de formarea formatorilor și diseminare a preve- derilor codului cătredestinatari Raportările semes- triale potrivit anexei nr. 1 la hotărâre | Autoevaluarea prevăzută la măsura 1.1.1 Site-ul MAEur | Resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a formatorilor/ diseminare | MAEur | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.1.5 | Consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică | Recomandări formulatepentru consolidarea statutului și roluluiconsilierului de etică Nr. de amendamente privind cadrul normativ în vigoare propuse și adoptate Nr. de consilieri de etică desemnați Stabilirea consi- lierii de etică dreptactivitate principalăSubordonarea ierar- hică a consilierului de etică la un nivel superior | Raport de evaluarea instituției consilierului etic(parte a siste- mului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA) Statistica furni- zată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1 Act normativ adoptat | Întârzieri în adoptarea actului normativ Resurse financiareinsuficiente pentru îndepli- nirea activității și asigurarea accesului la pregătire profesională | Secretariatul tehnic al SNA în colaborare cu MAI-ANFP | În limita bugetului aprobat | 2013 |
| Măsura 1.1.6 | Operaționalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităților și a posibilelor fapte de corupție | Nr. de soluții tehnice adoptate la nivelul instituțiilorNr. de sesizări primite Nr. de abateri disci-plinare/infracțiuni constatate de insti- tuțiile competente | Hotărâri ale comisiilor de disciplină/ instanțelor judecătorești | Nealocarea resur- selor umane și financiare necesare funcțio- nării unui call center Sesizări care excedează compe- tențelor institu- țiilor sesizate | Conducerea instituției publice | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.1.7 | Implementarea standar- delor internaționale și promovarea unui rol actival României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție | Rata implementării recomandărilor organismelor interna-ționale la care România este parte (GRECO, MCV, RaportulCE, ONU etc.) Programe și strategiiregionale și interna-ționale în care sunt implicate activ instituții din România Nr. de acțiuni realizate în coope- rare cu Academia Internațională Anticorupție | Rapoarte de eva- luare independenteRapoarte interme- diare sau finale Raport autoeva- luare privind implementarea Convenției ONU contra corupției | Adoptarea cu întârziere a actelor normative sau măsurilor de ordin adminis- trativ recomandateNealocarea resurselor umane și financiare necesare impli- cării efective în programe internaționale | MJ, MAI, MP, ANI și CSM | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Obiectivspecific1.2. | Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data) puse la dispoziție de către autoritățile publice | ||||||
| Măsura 1.2.1 | Îndeplinirea procedurilorde aderare la PGD | Plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor PGD Consultări publice Semnarea de către România a Declarației PGD | Aprobarea de cătreguvern a Planului de acțiune | Nealocarea resur- selor umane și financiare necesare implemen-tării planului de acțiune | MAE, MJ, MCSI,MFP | În limita bugetului aprobat | Martie 2012 |
| Măsura 1.2.2 | Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celorprivind transparența procesului decizional | Nr. și tipul de informații de interespublic publicate din proprie inițiativă Rata de răspuns la solicitări de informații Sancțiuni dispuse pentru încălcarea obligațiilor de transparență deci- zională și de asigu- rare a accesului la informații de interespublic prin publicarea acestora din oficiu Rata de contestare îninstanță a deciziilorsau măsurilor adoptate Rata de implementare a recomandărilor cuprinse în rapoartele anuale | Site-uri oficiale Statistica furni- zată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1 Raport de evaluarea cadrului legis- lativ și institu- țional privind transparența (parte a siste- mului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA) Rapoarte de activitate publicate anual Hotărâri judecătorești | Acces limitat la paginile de internet Durata proceselor Neaplicarea sancțiunilor disciplinare pentru nerespec- tarea obligațiilorlegale | SGG Compartimen- tele pentru relații publice sau personale desemnate din instituțiile publice | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.2.3 | Dezvoltarea soluțiilor dee-guvernare, e-adminis- trare și e-justiție ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni | Platforme dezvoltate Nr. de utilizatori Frecventa utilizării Tipul de servicii prestate | Site oficial Rapoarte de activitate | Nealocarea resur- selor necesare Acces limitat la internet | Conducerea instituției Coordonatorul planului sectorial | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.2.4 | Implementarea de proiectepentru promovarea integrității și bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă | Protocoale de cooperare Nr. de proiecte comune cu organiza- țiile neguverna- mentale care conduc la atingerea obiec- tivelor SNA Nr. de proiecte finanțate conform Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor neram- bursabile din fonduripublice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modifică-rile și completările ulterioare | Rapoarte și informări publice Publicații | Nealocarea resur- selor necesare | Conducerea instituției Coordonatorul planului sectorial | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.2.5 | Îmbunătățirea strate- giilor de comunicare pe teme anticorupție cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media | Nr. de comunicate de presă Nr. de răspunsuri la solicitările mass-mediei Nr. de emisiuni | Strategii de comunicare actualizate | Caracter formal aldocumentului Nealocarea resur-selor necesare | Conducerea instituției Coordonatorul planului sectorial | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Obiectivspecific1.3 | Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesionale | ||||||
| Măsura 1.3.1 | Implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar | Nr. de obiective îndeplinite Bune practici dezvoltate Transmiterea spre Secretariatul tehnic al SNA a rapoartelor periodice de progres Participarea la mecanismul de monito-rizare al SNA (ședințe-platformă, reuniuni de coor- donare semestrială, misiuni de evaluare) | Decizii CSM privind evaluarea și actualizarea Strategiei Rapoarte periodicede progres Raport de evaluareși de conformitateGRECO în cadrul rundei IV- "Prevenirea corup-ției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecă- torilor și al procurorilor" | Caracter formal aldocumentului Nealocarea resur- selor necesare Nivel scăzut de participare și implicarea a reprezentanților instanțelor și parchetelor | CSM, ÎCCJ, MP,instanțe și parchete | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.3.2 | Reformarea sistemului disciplinar judiciar princonsolidarea rolului și statutului Inspecției Judiciare | Operaționalizarea inspecției judiciare în baza noului cadru normativ Resursele financiare și umane alocate Nr. de sesizări Nr. și tip de sancțiuni dispuse Rata confirmării/ infirmării de către instanța judecăto- rească, pe tipuri de abateri | Adoptarea proiec- tului de lege pentru modificareași completarea Legii nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superioral Magistraturii | Nealocarea resur- selor necesare operaționalizării inspecției judiciare | MJ și CSM | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.3.3 | Cooperarea în domeniul integrității cu organi- zațiile și instituțiile reprezentative ale profesiilor juridice și conexe | Nr. de întruniri și consultări Nr. de riscuri identificate Nr. de măsuri preventive adoptate Concluzii și recomandări formulateNr. și tip abateri disciplinare Nr. și tip de sancțiuni dispuse Rata confirmării/ infirmării de către instanța judecăto- rească pe tipuri de abateri | Rapoarte și informări publice Minute întâlniri Statistici privindrăspunderea disciplinară | Nivel scăzut de participare și implicarea a reprezentanților profesiilor juridice și conexe | MJ și CSM în cooperare cu instituțiile reprezentativeale profesi- ilor juridice și conexe | În limita bugetului aprobat | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Măsura 1.3.4 | Elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan de acțiune unitar pentru promovarea integrității la nivelul instituțiilor publice implicate în bunafuncționare a justiției ca serviciu public | Nr. de întruniri și consultări Nr. de riscuri identificate Nr. de măsuri preventive adoptate Concluzii și reco- mandări formulate | Plan sectorial adoptat Rapoarte de progres | Întârzieri în adoptarea planuluisectorial | MJ și unitățile subordonate | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 După adop- tare, măsurăcu caracter permanent evaluată semestrial |
| Obiectivspecific1.4 | Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale | ||||||
| Măsura 1.4.1 | Completarea cadrului legislativ privind finan-țarea partidelor politiceși a campaniilor electorale,în concordanțăcu Recomandările GRECO*2),având în vedere,printre altele: - introducerea obligațieipartidelor politice de a transmite situațiile financiare centralizate către AEP și de a face publice variante rezumateadecvate; - stabilirea obligației legale ca toate donațiilesă fie înregistrate și incluse în documentele contabile ale partidelor politice și ale partici- panților la campaniile electorale; introducerea obligației legale ca toate donațiile ce depășesc un anumit plafonsă fie făcute prin sistemul bancar; - introducerea cerinței legale ca situațiile anuale ale partidelor să fie supuse auditării independente înainte de depunerea lor; - primirea de către AEP a întregii responsabi- lități privind monitori- zarea conformității finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale cu Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campa- niilor electorale, republicată, cu comple- tările ulterioare, și Legea contabilității nr. 82/1991, republicată,cu modificările și completările ulterioare; - sancționarea tuturor încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare, cu pedepse efective, proporționale și disuasive; - extinderea termenului de prescripție aplicabil încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare | Rata implementării recomandărilor GRECO | Acte normative adoptate Raport conformi- tate al GRECO | Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de cătreGuvern a modifi- cărilor aduse legislației principale și secundare Alocare bugetară întârziată | AEP Guvern/ Parlament ANI CC ANAF | Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 44,5 mii lei la titlul VII "Alte transfe-ruri" pentru implementarea proiectului "Asistență pentru AEP și administrația publică localădin România pentru imple- mentarea celormai bune practici în managementul proceselor electorale" | 30 iunie 2012 pentru completarea cadrului legislativ Semestrul I 2012 pentru suplimen- tarea bugetului |
| Măsura 1.4.2 | Creșterea capacității administrative de controla AEP prin asigurarea resurselor necesare | Resursele financiare și umane alocate Nr. de sesizări Nr. și tip de sancțiuni dispuse Rata confirmării/ infirmării de către instanța judecătorească | Rapoarte și informări publice | Lipsa alocării bugetare corespunzătoare | Guvernul, prin MFP | Suplimentarea schemei de personal a Departamen- tului de Control al Finanțării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de leila titlul 10 "Cheltuieli de personal" | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.4.3 | Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru repre- zentanții partidelor politice | Nr. de evenimente Nr. de participanți Concluzii și recomandări formulate | Rapoarte și informări publice Minute ale întâlnirilor | Lipsa alocării bugetare corespunzătoare | AEP | Suplimentarea schemei de personal a Departamen- tului de Control al Finanțării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal" | Cu ocazia fiecărui scrutin și semestrial |
| Măsura 1.4.4 | Asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a cheltu- ielilor efectuate | Nr. de sesizări Nr. de sancțiuni | Rapoarte dispo- nibile public | Lipsa alocării bugetare corespunzătoare | AEP | Suplimentarea schemei de personal a Departamen- tului de Control al Finanțării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de leila titlul "Cheltuieli de personal" | Anual |
| Măsura 1.4.5 | Stabilirea și aplicarea unor norme maximale privind afișajul electoral stradal | Criterii clare privind afișajul Nr. de sesizări Nr. de sancțiuni | Acte normative adoptate Rapoarte dispo- nibile public Rapoarte furnizateAEP de partide Acte de control AEP Contracte furni- zate AEP de către partide Nr. de autorizări pentru afișaj | Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de cătreGuvern a modifi- cărilor aduse legislației principale și secundare Lipsa alocării bugetare corespunzătoare | AEP Guvern/ Parlament | Suplimentarea schemei de personal a Departamen- tului de Control al Finanțării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de leila titlul "Cheltuieli de personal" | Septembrie 2012 |
| Măsura 1.4.6 | Aplicarea de sancțiuni disuasive pentru oferireade cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor | Nr. de sesizări Nr. de sancțiuni Tipul de sancțiuni Sesiuni de formare profesională pentru depistarea, investi- garea și soluționareacauzelor de mită electorală | Rapoarte dispo- nibile public Plângeri penale Rechizitorii Hotărâri de condamnare | Dificultatea depistării, investigării și sancționării miteielectorale | AEP/MP/ÎCCJ | În limita bugetului aprobat | Pe durata campaniilor electorale |
| Obiectivspecific1.5 | Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului | ||||||
| Măsura 1.5.1 | Modificarea regulamen- telor Camerei Deputațilorși Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamenta- rilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore | Durata procedurilor de soluționare a cererilor de ridicarea imunității | Acte normative adoptate de cele două Camere Decizii ale Camerelor Raport CE MCV | Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative | Parlamentul României | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.5.2 | Reglementarea interdic- ției pentru avocații parlamentari de a da consultanță sau a reprezenta în orice fel autorități publice ori entități economico- financiare cu capital majoritar de stat | Amendamente propuse și adoptate de Parlament | Act normativ adoptat de Parlament Raport CE MCV | Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative | Parlamentul României | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.5.3 | Pregătirea evaluării României în cadrul rundeia IV-a GRECO - "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor" | Chestionar de evaluare completat Raport de evaluare GRECO adoptat | Raport de evaluareși de conformitateGRECO | Neadoptarea măsurilor supuse evaluării | Parlamentul României Guvernul României prin Ministerul Justiției (coordonator național problematica GRECO) | În limita bugetului aprobat | 2012-2014 |
| Măsura 1.5.4 | Adoptarea codului etic almembrilor Parlamentului | Nr. de încălcări norme etice Nr. și tip de sancțiuni dispuse | Analiză a bunelor practici europene și internaționale Cod adoptat Raport de evaluareși de conformitateGRECO | Adoptarea cu întârziere a codului | Parlamentul României | În limita bugetului aprobat | 2012 |
| Măsura 1.5.5 | Organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor | Nr. de evenimente publice Nr. de participanți din partea societățiicivile Nr. de bune practici identificate | Informări publice,conferințe de presă Minute ale întâlnirilor | Nivel scăzut de participare și implicarea a membrilor Parlamentului | Parlamentul României | În limita bugetului aprobat Programe internaționaledezvoltate de rețelele anticorupție ale parlamentelor (de exemplu, GOPAC) | Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial |
| Obiectivspecific 1.6 | Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice | ||||||
| Măsura 1.6.1 | Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice prin: 1. Continuarea dezvoltării măsurilor de prevenire a conflictului de interese, elaborate șiadoptate de ANRMAP, care vizează: -combaterea interferențeiși manifestării, în cadrul procedurilor de achiziții publice, a intereselor comune dintrepersoane ce dețin funcțiide decizie în cadrul autorității contractante și ofertanți/candidați/ ofertanți asociați/ subcontractați, participanți la procedu- rile în discuție; - constatarea nulității absolute a contractelor de achiziție publică, contractelor de concesi- une de lucrări publice șia contractelor de conce- siune de servicii, încheiate cu încălcarea regulilor de evitare a conflictului de interese.2. Continuarea derulării Protocolului încheiat de ANRMAP cu ANI, în scopul de a monitoriza și sancționa conflictele de interese sesizate. 3. Includerea ca prevedere obligatorie în modelele de contracte de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice și de concesiune de servicii a unei clauzeîn sensul art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizițiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelorde concesiune de servi- cii, aprobată cu modifi- cări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și comple- tările ulterioare. 4. Gestionarea conflictelor de interese în cadrul personalului ANRMAP (reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări șicompletări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și comple- tările ulterioare, Ordinul ANRMAP nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesi- une de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulteri- oare, și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 801/2011 pentru modificarea și comple- tarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) | Nr. de sesizări de laANI și/sau de la alteinstituții Nr. și tipul de sancțiuni dispuse (amenzi și avertismente) Nr. de acțiuni în instanță pentru constatarea nulitățiiabsolute a contrac- tului/contractelor deachiziție publică, concesiune de lucrăripublice, concesiune de servicii pentru conflict de interese Nr. documentațiilor de atribuire respinsede la publicare de către ANRMAP pentru nesolicitarea/ necompletarea decla- rației privind neîncadrarea în prevederile art. 69^1din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobatăcu modificări și completări prin Legeanr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, referitorla conflictul de interese, precum și pentru necompletarea listei cu persoanele cu funcție de deciziedin cadrul autorită- ții contractante | Dosarul achizițieiDocumentațiile de atribuire trimise spre publicare în SEAP | Dificultăți practice de implementare a unei soluții comune de schimb al informațiilor între instituțiileimplicate | ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenței | Este necesară suplimentarea personalului cu atribuții de control ex-ante din cadrul ANRMAP,din cadrul serviciului juridic și alocarea de fonduri suplimentare | Decembrie 2012 |
| Măsura 1.6.2 | Extinderea atribuțiilor de verificare și control ale ANRMAP Suplimentarea personalu- lui ANRMAP cu atribuții de verificare și control (60 de posturi) | Resursele financiare și umane alocate Rata validării documentațiilor de atribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAP | Rata validării documentațiilor deatribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAP | Gradul insuficientde asimilare a normelor legale înmateria achiziți- ilor publice de către autoritățilecontractante Riscuri practice legate de dificul-tatea schimbului de informații în mod eficient dintre instituți- ile implicate | ANRMAP | Este necesară suplimentarea personalului cu atribuții de control ex-ante și ex-post din cadrul ANRMAP (60 de posturi) și alocarea de fonduri suplimentare | 2012 |
| Măsura 1.6.3 | Scăderea substanțială a numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare și eficienta utilizare a fondurilor publice prin: - coordonarea procesului de elaborare a unor documentații standard pentru achiziții publice în sectoarele transport, energie și mediu; - activitatea de evaluareex-ante a ANRMAP, care constă în evaluarea, înainte de transmiterea spre publicare a invitației/anunțului de participare, a conformi- tății cu legislația aplicabilă din domeniul achizițiilor publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achizițiepublică care intră sub incidența prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completă-rile ulterioare, această evaluare nevizând aspectele tehnice ale caietului de sarcini; - standardizarea cerin- țelor de calificare printr-un ordin al preșe-dintelui ANRMAP. | Nr. și tipul sancțiunilor dispuse (avertismente și amenzi) Nr. de documentații acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitateade verificare ex-anteAcțiuni de supraveghere și control ex-post Nr. de sesizări Nr. de contestații | Nr. și tipul sancțiunilor dispuse (avertismente și amenzi) Nr. de documen- tații acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitatea de verificare ex-anteAcțiuni de supraveghere și control ex-post Nr. sesizări Nr. contestații | Gradul insuficientde asimilare a normelor legale înmateria achiziți- ilor publice de către autoritățilecontractante Întârzieri în procesul de elaborare a documentațiilor standardizate de către partenerii JASPERS | ANRMAP, JASPERS | În limita bugetului aprobat | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.6.4 | Identificarea punctelor deficitare ale SEAP și remedierea acestora în colaborare cu MCSI, în scopul: - optimizării activitățiide monitorizare a datelor despre achiziți- ile publice efectuate, în vederea verificării respectării regulilor de publicitate în domeniu șia reducerii substanțiale a numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării acestor reguli; - optimizarea activitățiide evaluare ex-ante și decontrol ex-post a ANRMAP asupra procedurilor de achiziții publice, datorită unei monitori- zări mai eficiente a SEAP realizate prin dezvoltarea acestui sistem. | Funcționalități tehnice dezvoltate încadrul SEAP Celeritatea procedu- rii de verificare (fluxul operațional în activitatea de verificare ex-ante) Monitorizări ale informațiilor disponibile în SEAP Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP Nr. de sesizări | Funcționalități tehnice dezvoltateîn cadrul SEAP Celeritatea procedurii de verificare (fluxuloperațional în activitatea de verificare ex-ante) Monitorizări ale informațiilor disponibile în SEAP Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP Nr. de sesizări | Întârzieri în procesul de optimizare a SEAP | MCSI ANRMAP | Resurse financiare pentru optimizarea șidezvoltarea unor noi facilități în SEAP | Iunie 2012 |
| Măsura 1.6.5 | Sistematizarea legisla- ției, procedurilor și a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achizițiilor publice și diseminarea largă la nivelul instituțiilor publice și al companiilor | Nr. de contestații depuse la CNSC Nr. de decizii ale instanțelor de judecată care modifică/anulează decizii ale CNSC | Decizii CNSC Hotărâri ale instanțelor de judecată | Dificultăți legatede schimbul de informații dintre instituțiile implicate | ANRMAP, CNSC, MJ | Este necesară suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuții în monitorizarea deciziilor CNSC și din Serviciul juridic | Decembrie 2012 |
| Măsura 1.6.6 | Constituirea unei baze dedate cu companiile care și-au executat necorespunzător con- tractele din fonduri publice | Nr. de documente constatatoare negative | Documente constatatoare transmise ANRMAP | Dificultăți în delimitarea cazurilor de executare necorespunzătoare a contractului și cazurile în care aceasta se datorează exis- tenței unui conflict de interese (de exemplu, favori- zarea unui opera- tor economic care nu are capacitateade a executa contractul în condițiile cerute) | ANRMAP | În limita bugetului aprobat | Decembrie 2012 |
| Măsura 1.6.7 | Organizarea periodică de cursuri de formare profesională mulți- disciplinară pentru promovarea bunelor prac- tici naționale și internaționale în materiaachizițiilor publice | Nr. de activități comune de formare profesională Nr. anual de cursanțila cursurile de specialitate organizate Nr. și tipul de bune practici identificateși diseminate Gradul de preluare a bunelor practici Introducerea în programele de formareprofesională a unui accent deosebit pe aspecte precum identificarea preju- diciilor generate de achiziționarea unor produse la preț mai mare decât prețul pieței sau a unor produse de calitate inferioară celor solicitate ori a unorproduse a căror achiziționare nu era necesară | Agenda cursurilor Minuta Rapoarte prezentate Ghiduri elaborate pentru facilitareadelimitării încăl-cărilor de natură administrativă de cele de natură penală în domeniulachizițiilor publice | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instituțiilor implicate | PÎCCJ ÎCCJ DNA ANRMAP ANI UCVAP CNSC MJ CSM - INM | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate | Semestrial |
| Măsura 1.6.8 | Analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analizăutilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii | Nr. de hotărâri definitive contradic-torii analizate Nr. de recursuri în interesul legii promovate | Recursuri în interesul legii promovate | - | PÎCCJ, MJ | În limita bugetelor aprobate pentru instituțiile implicate | Măsură cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Obiectivspecific 1.7 | Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru | ||||||
| Măsura 1.7.1 | Implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupției în sectorul privat, prin: - continuarea demersu- rilor de dobândire a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului de lucru privindlupta împotriva corupțieiîn tranzacțiile inter- naționale al OCDE și subsecvent de aderare la Convenția OCDE privind lupta împotriva corupțieiîn tranzacțiile internaționale; - două reuniuni anuale cumediul de afaceri pe temacorupției în sectorul privat; - diseminarea în rândul comunității de afaceri a standardelor inter- naționale în materia prevenirii corupției în sectorul privat; - evaluarea anuală a gradului de aplicare a legislației naționale privind corupția în sectorul privat. | Gradul de implemen- tare a standardelor și principiilor OCDE,UE, ONU de etică în afaceri Recomandări ale Grupului de lucru privind lupta împotriva corupției în tranzacțiile internaționale al OCDE Proiecte/Activități de promovare a integrității în afaceri Măsuri legislative șiinstituționale de promovare a integri- tății în afaceri Rata criminalității în sectorul privat | Rapoarte independente OECD,UE și ONU Statistică judiciară privind mediul de afaceri Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale al OCDE Rapoarte și studiiprivind corupția în sectorul privat | Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenței Grupului de lucru | MJ și MECMA încooperare cu reprezentanțiimediului de afaceri | În limita bugetelor aprobate pentru instituțiile implicate Contribuție anuală la OCDE(după dobândirea statutului de membru al Grupului de lucru) | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.7.2 | Promovarea concurenței loiale și a politicilor antitrust prin identifi- carea, descurajarea și sancționarea înțelege- rilor anticoncurențiale: - instrumentarea cazurilor de înțelegeri anticoncurențiale în cadrul investigațiilor deschise prin ordin al președintelui ConsiliuluiConcurenței; - organizarea de conferințe/mese rotunde/ întâlniri cu mediul de afaceri și alte autorități ale statului, în vederea diseminării regulilor de concurență; - modificări legislative menite să consolideze capacitatea investigativăa Consiliului Concurenței, precum: ● introducerea posibili- tății ca judecătorul de drepturi și libertăți (art. 53, 138 și urmă- toarele din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală) să dispună, la cerere sau din oficiu, transmiterea de informa- ții obținute prin mijloace de interceptare electronică sau alte tehnici speciale către Consiliul Concurenței, prin însuși actul de autorizare a intercep- tării atunci când în cauză există indiciile săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 60 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată,cu modificările și completările ulterioare, în vederea folosirii ca probe în cadrul investi- gațiilor Consiliului Concurenței; ● instituirea măsurii înlăturării răspunderii penale pentru persoanele fizice care au săvârșit infracțiunea prevăzută deart. 60 din Legea nr. 21/1996, republicată,cu modificările și completările ulterioare, dar care participă activ la descoperirea și instrumentarea faptelor anticoncurențiale la careau participat și care facobiectul politicii de clemență, implementată deConsiliul Concurenței, întemeiul art. 51 alin. 3 din aceeași lege; ● modernizarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificărileși completările ulterioare | Nr. de investigații deschise prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței având ca obiect înțelegeri anticoncurențiale Nr. de conferințe/ mese rotunde/ întâlniri organizate Nr. de investigații finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenței având ca obiect înțelegeri anticoncurențiale Nr. de plângeri/ sesizări/petiții soluționate privind înțelegeri anticoncurențiale Nr. de cazuri soluționate în temeiul Legii privindcombaterea concurenței neloiale nr. 11/1991, cu modificările și completările ulterioare Propuneri de lege ferenda înaintate de Consiliul Concurențeicătre instituțiile având drept de inițiativă legislativă | Ordine ale președintelui Consiliului Concurenței (de declanșare de investigații) Broșuri/Reviste deprofil elaborate de Consiliul Concurenței Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenței Raportul anual al Consiliului Concurenței Raportări semestriale (la cerere) către Platforma de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție | Neadoptarea propunerilor legislative formulate de Consiliul Concurenței Personal de specialitate insuficient | Consiliul Concurenței | Resurse umane:angajarea a 10 inspectori de concurență | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.7.3 | Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelorde integritate între mediul privat și sectorulpublic | Bune practici identificate Nr. de activități comune de formare profesională Gradul de preluare a bunelor practici | Rapoarte și informări publice Minute întâlniri | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților din sectorul public și mediul de afaceri | MJ, prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri În parteneriatcu Consiliul InvestitorilorStrăini | În limita bugetelor aprobate pentru instituțiile implicate | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.7.4 | Organizarea de consultăripublice periodice între reprezentanții sectoruluipublic și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activitățiieconomice | Nr. de întruniri/ acțiuni de cooperare Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii și consultării Nr. și tipul de sesizări formulate Nr. și tipul de soluții identificate | Rapoarte și informări publice Politici publice sau acte normativeadoptate Minute întâlniri | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților mediului de afaceri Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri | MJ și MECMA prin platformade cooperare cu mediul de afaceri În parteneriatcu Consiliul InvestitorilorStrăini | În limita bugetelor aprobate pentru instituțiile implicate | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.7.5 | Diseminarea politicilor și programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prinaducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectă- rii unor standarde echivalente | Nr. și tip de măsuri antimită Grad de preluare a măsurilor antimită la nivelul mediului de afaceri Nr. și tip de campa- nii de promovare a integrității în afaceri | Politici și pro- grame anticorupțiedezvoltate Standarde dezvol- tate și preluate de mediul de afaceri | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților mediului de afaceri | MJ prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri În parteneriatcu Consiliul InvestitorilorStrăini | În limita bugetelor aprobate pentru instituțiile implicate | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Obiectivspecific 1.8 | Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale | ||||||
| Măsura 1.8.1 | Simplificarea proceduri- lor administrative pentrueliberarea certificatelorși autorizațiilor | Nr. de proceduri simplificate Durata procedurii Costurile reduse Nr. de certificate șiautorizații emise trimestrial | Acte normative adoptate Norme metodologiceși proceduri adoptate | Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice și proceduri | Autoritățile administrațieipublice localePrefectul | În limita bugetului aprobat | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.8.2 | Instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese de lucru speci- fice administrației publice locale | Standarde de cost identificate Bune practici identificate | Acte normative care stabilesc standardele de cost | Întârzieri în adoptarea de acte normative care să stabilească standarde de cost | MJ și MAI prinPlatforma de cooperare cu administrația publică localăîn cooperare cu structurileasociative aleadministrațieipublice localedin România | În limita bugetului aprobat | 2013 |
| Măsura 1.8.3 | Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost și populația deservită | Nr. și tipul de măsuri organizatoriceadoptate | Acte normative adoptate | Întârzieri în adoptarea de acte normative | MJ și MAI prinPlatforma de cooperare cu administrația publică localăîn cooperare cu structurileasociative aleadministrațieipublice localedin România | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate | 2013 |
| Măsura 1.8.4 | Organizarea de consultări/dezbateri publice perio-dice în plan local pentrupromovarea bunelor prac- tici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor | Nr. de evenimente publice Nr. de instituții publice și organiza- ții ale societății civile reprezentate Nr. și tipul de concluzii Nr. și tipul de sesi-zări și nereguli transmise cu ocazia evenimentelor și măsurile adoptate | Minute ale întâlnirilor Chestionare de evaluare Rapoarte de participare Evaluări postparticipare | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale | Primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative aleadministrațieipublice localedin România, MP, MAI, MJ | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 1.8.5 | Elaborarea și diseminareaunui studiu diagnostic privind fenomenul corupției din administrația publică locală*3) | Nr. și tipuri de instituții cuprinse în studiu Nr. și tipuri de riscuri și vulnerabilități instituționale identificate Nr. și tipuri de recomandări Evaluarea gradului de implicare a societății civile în monitorizarea exercițiului bugetar | Cazuistica judiciară Carta publicată și diseminată | Blocarea activității firmeicontractate pentrucercetarea sociologică Eșantionarea greșită a grupului-țintă | MAI prin UCRAPîn colaborare cu DGA și autoritățile administrațieipublice localedin România, MP și MJ | 2.076.906,60 lei fără TVA (1.765.370,61 lei, valoare eligibilă nerambursabilăFSE, și 311.535,99 leicofinanțare eligibilă de la MAI) | Semestrul I 2012 |
| Măsura 1.8.6 | Dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul grupurilor de acțiune anticorupție*4) | Nr. de întâlniri Nr. de participanți Nr. și gradul de implicare a reprezentanților societății civile în activitatea grupurilor Nr. de politici anticorupție elaborate/evaluate Nr. de recomandări/ stadiul implementării | Rapoarte publice Conferințe de presă | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților administrației publice locale | Primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative aleadministrațieipublice localedin România, MP, MAI, MJ, societatea civilă | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate Programe cu finanțare internațională | Măsuri cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| OBIECTIV GENERAL 2 - CREȘTEREA GRADULUI DE EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE | |||||||
| Obiectivspecific 2.1 | Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice | ||||||
| Măsura 2.1.1 | Asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privindnormele etice și de conduită | Nr. de angajați care au participat la cursuri de pregătire Nr. și tipul de teme incluse în programul de formare | Chestionare de evaluare ale cursurilor Rapoarte de participare Evaluări postparticipare | Programa cursuri- lor neadaptată profilului participanților Tratarea cu superficialitate a participării la sesiunile de formare profesională | Conducerea instituției | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate Programe cu finanțare internațională | Anual |
| Măsura 2.1.2 | Introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrității | Nr. și tipul de teme introduse în programăNr. de exerciții practice incluse în programă | Inventar programe de formare existente Selecție teme relevante Programe standard dezvoltate | Număr insuficient de formatori | MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA și instituți- ile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate Programe cu finanțare internațională | Trimestrul I2012 |
| Măsura 2.1.3 | Elaborarea și diseminareade ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau incidentelor de integritate | Nr. și tipul de materiale informativeelaborate/diseminate | Ghiduri, manuale publicate | Resurse financiareinsuficiente | MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA și institu- țiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate Programe cu finanțare internațională | Activitate cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Obiectivspecific 2.2 | Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție | ||||||
| Măsura 2.2.1 | Organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție | Nr. de dezbateri publice Nr. de participanți Nr. de recomandări și concluzii | Agenda eveniment Rapoarte prezentate Minute Rapoarte de participare Evaluări postparticipare | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților instituțiilor publice Nereprezentativi- tatea participan- ților la dezbaterile organizate | MECTS, inspectorate școlare, universități, în cooperare cu Secretaria-tul tehnic al SNA și instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției | Finanțare pen-tru dezbateri naționale prinproiectul FSE*5) "Preve-nirea corup- ției în educa-ție prin informare, formare și responsabi- lizare" | Semestrul I 2012 și semestrial |
| Măsura 2.2.2 | Introducerea tematicii anticorupție în cadrul activităților extracuri -culare și al programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în cadrul CDȘ - curriculum la decizia școlii - din ariile curriculare Om și societate și Consiliere și orientare) | Nr. de proiecte/ programe Evoluția percepției privind corupția | Tematica activită-ților extracuri - culare modificată Disciplină opțio- nală promovată Act normativ adoptat pentru aprobarea programei disciplinei opționale Sondaje de opinie | Număr insuficient de formatori Reducerea număru- lui de ore de școală/săptămână | MECTS (inspectorate școlare, universități) | În limita bugetului aprobat instituțiilor implicate Programe cu finanțare internațională | Anual |
| Măsura 2.2.3 | Desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaș-tere și respingere a corupției, inclusiv prin parteneriate școală - comunitate - familie | Nr. și tip de activi-tăți/campanii desfășurate Gradul de implicare a celor 3 segmente Nr. de parteneriate Evoluția percepției privind corupția | Materiale de informare Sondaje de opinie Evaluări postparticipare Rapoarte | Nivel scăzut de participare și implicare a reprezentanților celor 3 segmente vizate | MECTS (inspectorate școlare, uni- versități) în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA și instituți- ile cu abili- tăți în prevenirea și combaterea corupției | Cofinanțare prin proiectulFSE "Preveni- rea corupției în educație prin informareformare și responsabili- zare" și prin alte proiecte cu finanțare externă | Activitate cu caracter permanent șievaluare semestrială |
| Măsura 2.2.4 | Inițierea și derularea deproiecte comune cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție | Nr. și tipul de activități/proiecte/ programe organizate în parteneriat Nr. de protocoale | Protocoale de parteneriat semnate Rapoarte periodicede monitorizare șievaluare a proiectelor | Resurse financiareinsuficiente | |||