DECIZIE nr. 1.481 din 8 septembrie 2011referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 17 ianuarie 2012



    Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorPatricia Marilena Ionea - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 6.533/40/2010 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 418D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată din oficiu de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă în dosarele nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 418D/2011, nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 422D/2011 şi nr. 466D/2011 la Dosarul nr. 418D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, faţă de critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată, consideră că sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 975/2010. În decizia amintită s-a statuat că, ulterior reexaminării dispoziţiilor unei legi de către Parlament în sensul punerii acesteia de acord cu cele reţinute printr-o decizie a Curţii Constituţionale, pot constitui obiect al unei noi obiecţii de neconstituţionalitate numai dispoziţiile legii reexaminate. Or, în cazul Legii nr. 119/2010, reexaminarea a avut ca rezultat îndepărtarea unui text de lege constatat ca fiind neconstituţional, astfel că nu puteau fi atacate şi alte prevederi ale legii, chiar dacă aceasta se afla înainte de promulgare. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă, arată că sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 871/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 23 februarie 2011, 2 şi 29 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.533/40/2010, nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Excepţia a fost ridicată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, cu prilejul soluţionării unor acţiuni având ca obiect contestaţiile formulate împotriva unor decizii de recalculare a pensiilor de serviciu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Botoşani - Secţia civilă arată că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată de Parlament în procedură de urgenţă la data de 29 iunie 2010 şi a fost trimisă Preşedintelui României, care a adoptat-o în aceeaşi zi prin Decretul nr. 604/2010. Astfel, nu a fost respectat termenul prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, lipsindu-se de substanţă atât dreptul de a sesiza Curtea Constituţională potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, cât şi conţinutul prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală. În sprijinul celor arătate sunt invocate şi considerentele Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Zvolsky şi Zvolska contra Republicii Cehe §65, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 975/2010, referitor la obligativitatea termenelor prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În legătură cu această susţinere, invocă Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din data de 26 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României §103, 104 referitor la supremaţia Convenţiei şi a jurisprudenţei aferente acesteia asupra drepturilor naţionale, precum şi la obligaţia judecătorului naţional de a asigura efectul deplin al normelor Convenţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că legea criticată este contrară următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (1) şi (3) referitor la statul român, art. 16 alin. (2) referitor la supremaţia legii în faţa tuturor cetăţenilor, art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale, precum şi art. 20 prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la protecţia proprietăţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că proiectul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în temeiul dispoziţiilor art. 114 din Constituţie, a fost adoptat de Camerele reunite ale Parlamentului la data de 7 iunie 2010. Ulterior, la data de 14 iunie 2010, în deplin acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992, legea a fost depusă la Secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii, iar apoi, la data de 16 iunie 2010, a fost trimisă Preşedintelui României pentru promulgare.Exercitând dreptul de a sesiza Curtea Constituţională în vederea verificării conformităţii Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor cu dispoziţiile Legii fundamentale, pe data de 15 iunie 2010, 37 de senatori şi, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat la instanţa de contencios constituţional obiecţiile de neconstituţionalitate.În urma exercitării controlului de constituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor erau neconstituţionale în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie. În consecinţă, legea a fost retrimisă Parlamentului pentru a fi reexaminată în vederea punerii de acord cu cele constatate de Curtea Constituţională.Adoptată de Parlament, în forma modificată, la data de 29 iunie 2010, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a fost trimisă, în aceeaşi zi, Preşedintelui României. Promulgarea a avut loc tot pe data de 29 iunie 2010, prin Decretul nr. 604/2010.Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că autorităţile ar fi trebuit să dea curs şi în acest caz cerinţelor impuse de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, iar nerespectarea termenelor prevăzute pentru exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constituţională constituie o încălcare a dispoziţiilor Legii fundamentale referitoare la obligativitatea legilor şi a Constituţiei, precum şi a celor care consacră atribuţiile Curţii Constituţionale.Cu privire la aceste critici, Curtea constată că nicio normă constituţională nu prevede termenul în care o lege adoptată de Parlament se trimite spre promulgare Preşedintelui României şi nici perioada sau condiţiile în care legea adoptată se păstrează la dispoziţia subiectelor de drept public abilitate să exercite dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. Procedura premergătoare trimiterii legii spre promulgare este reglementată prin Legea nr. 47/1992, care stabileşte, prin dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3), următoarele:"(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile. (3) Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen".În cazul legilor declarate parţial neconstituţionale, după punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de către Parlament, Preşedintele României este obligat să promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu legea.Aşa cum reiese şi din conţinutul Deciziei nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate al legii anterior promulgării sale poate fi efectuată în termenul de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, termen stabilit pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, aferentă actului de angajare a răspunderii Guvernului.Dacă, în măsura în care dispoziţiile legale stabilesc termene care garantează dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale anterior promulgării, autorităţile ignoră aceste termene, aceasta nu poate constitui o negare a exercitării dreptului amintit, aşa cum reiese din spiritul deciziei mai sus menţionate. Admisibilitatea unei astfel de sesizări este însă condiţionată de exercitarea acestui drept în termenul stabilit de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum şi de obiectul criticii care nu poate privi decât dispoziţiile supuse modificării în vederea punerii de acord cu cele dispuse de Curtea Constituţională.În cazul de faţă, o eventuală obiecţie de neconstituţionalitate nu ar fi putut privi decât abrogarea unui text constatat ca neconstituţional de Curtea Constituţională, fără a se putea extinde la alte ipoteze ale legii, situaţie greu de imaginat.Chiar aşa fiind, nerespectarea termenelor legale arătate nu poate fi privită decât ca o eroare procedurală, ce trebuie evitată pentru a preveni situaţia nefirească a pronunţării Curţii Constituţionale pe calea controlului de constituţionalitate a priori cu privire la o lege care a fost deja promulgată.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate, Curtea constată că, prin deciziile nr. 871/2010 şi nr. 873/2010, Curtea a reţinut că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, "ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie". În concluzie, "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii".Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în dosarele nr. 6.533/40/2010, nr. 6.959/40/2010 şi nr. 6.542/40/2010.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea--------