DECIZIE nr. 1.476 din 8 septembrie 2011referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 17 ianuarie 2012
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorIoana Marilena Chiorean - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.876/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 139D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 165D/2011, nr. 383D/2011 nr. 389D/2011 şi nr. 688D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ridicată de Marin Frunză în dosarele nr. 9.479/233/2008, nr. 13.291/121/2010, nr. 9.479/233/2008/a1 şi nr. 6.825/121/2010/a1 ale Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 165D/2011, nr. 383D/2011, nr. 389D/2011 şi nr. 688D/2011 la Dosarul nr. 139D/2011, care a fost primul înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.876/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză în cadrul soluţionării unei cereri de reexaminare împotriva unei Încheieri a Tribunalului Galaţi prin care instanţa de judecată, ce era învestită cu soluţionarea unei contestaţii la executare, a stabilit taxa de timbru.Prin Încheierea din 7 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.479/233/2008, prin încheierile din 2 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 13.291/121/2010 şi nr. 9.479/233/2008/a1, şi prin Încheierea din 18 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.825/121/2010/a1, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Frunză în cadrul soluţionării unor cereri de ajutor public judiciar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine următoarele:- dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare fără a avea în vedere disponibilitatea părţii de a beneficia de un proces echitabil, de a beneficia de serviciile unui avocat şi faptul că partea nu realizează venituri suficiente pentru a-şi angaja un apărător; totodată, aceleaşi dispoziţii sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare în mod arbitrar, subiectiv; de asemenea, textele de lege criticate impun - pentru soluţionarea cererii de ajutor public judiciar - condiţii şi criterii limitative şi exagerate, limitând suma ajutorului public judiciar de care a beneficiat justiţiabilul în cursul unui an; totodată, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care împotriva încheierii prin care se soluţionează cererea de ajutor public judiciar nu se poate exercita calea de atac a recursului la o instanţă superioară în grad, ci numai la aceeaşi instanţă care a soluţionat cererea de ajutor public judiciar;- dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei judecătoreşti să aprecieze eronat, subiectiv şi superficial cu privire la obligativitatea de a plăti taxă judiciară de timbru, fiind astfel discriminatorii şi contrare dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, principiului statului de drept şi principiului universalităţii;- dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cauza înainte de a soluţiona Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate, fiind astfel încălcate dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv la o instanţă naţională, dreptul la apărare, principiul statului de drept, principiul universalităţii şi principiul egalităţii.Tribunalul Galaţi - Secţia comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 nu conţin norme de natură a îngrădi accesul liber la justiţie şi echitatea procesului. De asemenea, textul art. 11 din Legea nr. 146/1997 este constituţional şi nu permite interpretarea subiectivă şi eronată a instanţei de apel sau de recurs. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 284/2007. Dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 respectă principul soluţionării cauzelor cu celeritate, părţile având dreptul la un proces echitabil, inclusiv prin prisma soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, or, suspendarea soluţionării cauzelor conduce la tergiversarea acestora. În plus, având posibilitatea formulării unei cereri de revizuire, în cazul admiterii excepţiei de către Curtea Constituţională părţilor li se asigură dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 au următorul cuprins: (1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:- taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă;- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. (2) Se timbrează cu 4 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;- încheierea de suspendare a judecării cauzei;- hotărârile de declinare a competenţei şi de dezinvestire;- hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrată sau nesemnată;- hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat.Dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au următorul cuprins: "La articolul 29, alineatul (5) se abrogă."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, art. 4, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 53, art. 124, art. 126 şi art. 148, dispoziţiilor art. 1, art. 6, art. 13, art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi dispoziţiilor art. 1 - 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, după cum urmează:1. Cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, raportate la prevederile constituţionale invocate, Curtea s-a pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.577 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011. Cu acel prilej Curtea a reţinut că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.Totodată, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face "cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii", iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu "de un alt complet". Prin urmare, Curtea constată că sunt îndeplinite toate cerinţele dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei - a cererii de ajutor public judiciar - într-un termen rezonabil şi de către o instanţă independentă şi imparţială.2. Referitor la art. 11 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestora prin Decizia nr. 881 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 3 septembrie 2008, reţinând că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. S-a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. Făcând trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a amintit Cauza Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.3. Cu privire la dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate de către părţi este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condiţiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecăţii cauzelor la instanţele de fond a fost acela de a asigura părţilor o garanţie procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, prin eliminarea posibilităţii judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale considerate a fi neconstituţionale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual şi arbitrariul într-o formă care nu poate fi sancţionată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecinţă imediată şi necesară a exercitării liberului acces la justiţie. Astfel, scopul primordial al controlului de constituţionalitate - interesul general al societăţii de a asana legislaţia în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituţionalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal, al unor părţi litigante, care au folosit excepţia de neconstituţionalitate drept pretext pentru amânarea soluţiei pronunţate de instanţa în faţa căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea constată că, prin adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, voinţa legiuitorului este aceea de a elimina invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituţie şi lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părţi a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Cât priveşte celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate în cauză, Curtea reţine că acestea nu au legătură cu cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.876/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi în dosarele nr. 9.479/233/2008, nr. 13.291/121/2010, nr. 9.479/233/2008/a1 şi nr. 6.825/121/2010/a1 ale Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean---------
| EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorIoana Marilena Chiorean - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.876/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 139D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 165D/2011, nr. 383D/2011 nr. 389D/2011 şi nr. 688D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ridicată de Marin Frunză în dosarele nr. 9.479/233/2008, nr. 13.291/121/2010, nr. 9.479/233/2008/a1 şi nr. 6.825/121/2010/a1 ale Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 165D/2011, nr. 383D/2011, nr. 389D/2011 şi nr. 688D/2011 la Dosarul nr. 139D/2011, care a fost primul înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.876/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. Excepţia a fost ridicată de Marin Frunză în cadrul soluţionării unei cereri de reexaminare împotriva unei Încheieri a Tribunalului Galaţi prin care instanţa de judecată, ce era învestită cu soluţionarea unei contestaţii la executare, a stabilit taxa de timbru.Prin Încheierea din 7 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.479/233/2008, prin încheierile din 2 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 13.291/121/2010 şi nr. 9.479/233/2008/a1, şi prin Încheierea din 18 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.825/121/2010/a1, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Frunză în cadrul soluţionării unor cereri de ajutor public judiciar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine următoarele:- dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare fără a avea în vedere disponibilitatea părţii de a beneficia de un proces echitabil, de a beneficia de serviciile unui avocat şi faptul că partea nu realizează venituri suficiente pentru a-şi angaja un apărător; totodată, aceleaşi dispoziţii sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cererea de reexaminare în mod arbitrar, subiectiv; de asemenea, textele de lege criticate impun - pentru soluţionarea cererii de ajutor public judiciar - condiţii şi criterii limitative şi exagerate, limitând suma ajutorului public judiciar de care a beneficiat justiţiabilul în cursul unui an; totodată, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în măsura în care împotriva încheierii prin care se soluţionează cererea de ajutor public judiciar nu se poate exercita calea de atac a recursului la o instanţă superioară în grad, ci numai la aceeaşi instanţă care a soluţionat cererea de ajutor public judiciar;- dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei judecătoreşti să aprecieze eronat, subiectiv şi superficial cu privire la obligativitatea de a plăti taxă judiciară de timbru, fiind astfel discriminatorii şi contrare dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, principiului statului de drept şi principiului universalităţii;- dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care permit instanţei de judecată să soluţioneze cauza înainte de a soluţiona Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate, fiind astfel încălcate dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv la o instanţă naţională, dreptul la apărare, principiul statului de drept, principiul universalităţii şi principiul egalităţii.Tribunalul Galaţi - Secţia comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 nu conţin norme de natură a îngrădi accesul liber la justiţie şi echitatea procesului. De asemenea, textul art. 11 din Legea nr. 146/1997 este constituţional şi nu permite interpretarea subiectivă şi eronată a instanţei de apel sau de recurs. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 284/2007. Dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 respectă principul soluţionării cauzelor cu celeritate, părţile având dreptul la un proces echitabil, inclusiv prin prisma soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, or, suspendarea soluţionării cauzelor conduce la tergiversarea acestora. În plus, având posibilitatea formulării unei cereri de revizuire, în cazul admiterii excepţiei de către Curtea Constituţională părţilor li se asigură dreptul la un proces echitabil.Tribunalul Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 au următorul cuprins: (1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:- taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă;- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani. (2) Se timbrează cu 4 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;- încheierea de suspendare a judecării cauzei;- hotărârile de declinare a competenţei şi de dezinvestire;- hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrată sau nesemnată;- hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat.Dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au următorul cuprins: "La articolul 29, alineatul (5) se abrogă."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1, art. 4, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 53, art. 124, art. 126 şi art. 148, dispoziţiilor art. 1, art. 6, art. 13, art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi dispoziţiilor art. 1 - 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, după cum urmează:1. Cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, raportate la prevederile constituţionale invocate, Curtea s-a pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 1.577 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2011. Cu acel prilej Curtea a reţinut că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie.Totodată, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face "cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii", iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu "de un alt complet". Prin urmare, Curtea constată că sunt îndeplinite toate cerinţele dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei - a cererii de ajutor public judiciar - într-un termen rezonabil şi de către o instanţă independentă şi imparţială.2. Referitor la art. 11 din Legea nr. 146/1997, Curtea s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestora prin Decizia nr. 881 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 3 septembrie 2008, reţinând că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. S-a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. Făcând trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a amintit Cauza Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii (1985), în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.3. Cu privire la dispoziţiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.Cu acel prilej, Curtea a reţinut, în esenţă, că opţiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepţiilor de neconstituţionalitate de către părţi este folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condiţiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecăţii cauzelor la instanţele de fond a fost acela de a asigura părţilor o garanţie procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, prin eliminarea posibilităţii judecării cauzei în temeiul unei dispoziţii legale considerate a fi neconstituţionale, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual şi arbitrariul într-o formă care nu poate fi sancţionată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecinţă imediată şi necesară a exercitării liberului acces la justiţie. Astfel, scopul primordial al controlului de constituţionalitate - interesul general al societăţii de a asana legislaţia în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituţionalitate - a fost pervertit într-un scop eminamente personal, al unor părţi litigante, care au folosit excepţia de neconstituţionalitate drept pretext pentru amânarea soluţiei pronunţate de instanţa în faţa căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea constată că, prin adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, voinţa legiuitorului este aceea de a elimina invocarea excepţiei de neconstituţionalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituţie şi lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părţi a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Cât priveşte celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate în cauză, Curtea reţine că acestea nu au legătură cu cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ale art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 7.876/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială şi în dosarele nr. 9.479/233/2008, nr. 13.291/121/2010, nr. 9.479/233/2008/a1 şi nr. 6.825/121/2010/a1 ale Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari