DECIZIA nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 895 din 16 decembrie 2011
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Iulian Gabriel Popescu în Dosarul nr. 122/54/2009 al Înaltei Curți de Casați și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.330D/2010.Dezbaterile au avut loc la data de 3 noiembrie 2011 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea formulată de apărătorul ales al autorului excepției, a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 2011.
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 122/54/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Iulian Gabriel Popescu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva actului de constatare a unei stări de incompatibilitate.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, deoarece Agenția Națională de Integritate a interpretat eronat textul criticat. Mai arată că ar putea exista stare de incompatibilitate numai în situația în care autorul excepției ar îndeplini cumulativ atât funcția de consilier local al unei comune, cât și pe cea de funcționar public în cadrul aceleiași comune. Or, în opinia sa, nu există stare de incompatibilitate între funcția de consilier local al unei comune dintr-un județ și cea de funcționar public în cadrul consiliului județean al aceluiași județ.Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conținut:(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: [...]c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate instituie o stare de incompatibilitate între calitatea de consilier județean sau consilier local și cea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii județului respectiv.Această reglementare reprezintă o obligație legală care se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional tratamentul juridic diferit. Instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public.În plus, textul criticat este în acord și cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (3), potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Iulian Gabriel Popescu în Dosarul nr. 122/54/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru--------
| EMITENT |
| Augustin Zegrean | - președinte |
| Aspazia Cojocaru | - judecător |
| Acsinte Gaspar | - judecător |
| Petre Lăzăroiu | - judecător |
| Mircea Ștefan Minea | - judecător |
| Iulia Antoanella Motoc | - judecător |
| Ion Predescu | - judecător |
| Puskas Valentin Zoltan | - judecător |
| Afrodita Laura Tutunaru | - magistrat-asistent |
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 122/54/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Iulian Gabriel Popescu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe civile prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva actului de constatare a unei stări de incompatibilitate.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, deoarece Agenția Națională de Integritate a interpretat eronat textul criticat. Mai arată că ar putea exista stare de incompatibilitate numai în situația în care autorul excepției ar îndeplini cumulativ atât funcția de consilier local al unei comune, cât și pe cea de funcționar public în cadrul aceleiași comune. Or, în opinia sa, nu există stare de incompatibilitate între funcția de consilier local al unei comune dintr-un județ și cea de funcționar public în cadrul consiliului județean al aceluiași județ.Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conținut:(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: [...]c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate instituie o stare de incompatibilitate între calitatea de consilier județean sau consilier local și cea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii județului respectiv.Această reglementare reprezintă o obligație legală care se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalității în fața legii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional tratamentul juridic diferit. Instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public.În plus, textul criticat este în acord și cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (3), potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Iulian Gabriel Popescu în Dosarul nr. 122/54/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru--------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari