ORDIN nr. 620 din 8 aprilie 1997privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorările de întârziere
EMITENT
  • MINISTERUL FINANŢELOR
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 6 mai 1997



    Ministru de stat, ministrul finanţelor,în temeiul prevederilor art. 109 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, şi în baza dispoziţiilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 449/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, republicată,emite următorul ordin:  +  Articolul 1Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorările de întârziere, anexa la prezentul ordin.  +  Articolul 2Direcţia generală de evaluare şi executare silită a veniturilor statului, Direcţia generală a trezoreriei, Direcţia generală a vamilor şi unităţile sale teritoriale, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile lor subordonate vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.  +  Articolul 3Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României.Ministru de stat,ministrul finanţelor,Mircea Ciumara  +  Anexa 1 NORME METODOLOGICEpentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorările de întârziere1. Referitor la art. 51.1. Poate fi plătitor al obligaţiilor bugetare debitorul, personal, sau o altă persoană.Plata obligaţiilor bugetare de către o altă persoană poate fi efectuată în numele debitorului de către persoanele prevăzute de art. 12 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o altă persoană în mod voluntar.De asemenea, plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către o persoană obligată potrivit legii, respectiv cea care exercită ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului, precum şi cea care are obligaţia de a retine şi de a vărsa impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare.2. Referitor la art. 82.1. Plata obligaţiilor bugetare se face distinct, pe fiecare fel de impozit, taxa, contribuţie şi alte venituri bugetare, iar în cadrul acestora, în ordinea vechimii.Restantele din anii precedenti şi restantele anului curent sunt obligaţiile bugetare ce constau în sumele reprezentind impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate de plătitor, pentru care scadenta a expirat.Vechimea restantelor datorate se determina în funcţie de scadenta acestora, care reprezintă ultima zi a termenului de plată, în cazul în care acesta este stabilit sub forma de interval, sau termenul de plată stabilit printr-o dată fixa, termene prevăzute în actul normativ care reglementează venitul bugetar respectiv sau în alte prevederi legale.În cazul obligaţiilor de plată restante succesive, vechimea restantelor este stabilită de fiecare scadenta în parte, iar contabilizarea plăţilor se face de către organul fiscal competent, în funcţie de expirarea fiecărei scadente în parte.Vechimea sumelor reprezentind majorări de întârziere este generata de vechimea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare.2.2. Dacă un debitor are obligaţii bugetare restante provenind din mai multe feluri de impozite, taxe sau alte venituri bugetare, la orice plata efectuată de acesta, organul fiscal competent va efectua stingerea obligaţiilor bugetare restante în ordinea vechimii pentru impozitul, taxa sau venitul bugetar indicat de plătitor.2.3. În cazul în care debitorul, pentru fiecare fel de impozit, taxa sau alt venit bugetar, efectuează plati parţiale în contul obligaţiilor de plată restante succesive şi al majorărilor de întârziere, organul fiscal va efectua stingerea creanţelor bugetare şi înregistrarea în contabilitatea fiscală, astfel: a) se stinge debitul aferent celui mai vechi termen scadent în cadrul fiecărui fel de impozit datorat; b) se sting majorările de întârziere aferente debitului prevăzut la lit. a).Dacă prin plata efectuată potrivit alin. 1 nu se acoperă integral majorările de întârziere aferente debitului achitat, următoarea plata efectuată de debitor va indestula mai întâi diferenţa de la majorările de întârziere neachitate, după care se aplică regula prevăzută la alin. 1.2.4. În situaţia în care plătitorul nu respecta prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, precum şi pe cele prevăzute la pct. 2.2. şi 2.3. din prezentele norme metodologice, neindicând în documentul de plată natura obligaţiei bugetare pe care o plăteşte, organul fiscal competent va determina ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, comunicând în scris debitorului despre operaţiunile efectuate.3. Referitor la art. 10Plata obligaţiilor bugetare stabilite de organele de verificare şi control se face de plătitor în termenul prevăzut de art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, indicindu-se obligatoriu în documentul de plată denumirea actului de verificare, numărul şi data acestuia, obligaţia de plată, precum şi organul care l-a întocmit.4. Referitor la art. 114.1. În cazul achitării prin virament a obligaţiei bugetare, data plăţii este data la care se debiteaza contul curent al plătitorului, persoana juridică sau fizica, pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnatura autorizata.4.2. Plata obligaţiilor bugetare prin anulare de timbre fiscale se face atât de către persoanele fizice, cît şi de persoanele juridice, conform reglementărilor specifice.În cazul taxelor datorate pentru prestări de servicii, altele decît cele prevăzute la alin. 1, plata se face anticipat prestării serviciului sau în momentul primirii ori al eliberării actului pentru care se datorează taxa.5. Referitor la art. 125.1. Atunci când debitorul nu face plata obligaţiilor bugetare, sunt obligaţi la plata acestora: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepţia moştenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plata decît în limita valorii bunurilor dobîndite prin succesiune, iar în cazul în care preda toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat şi de aceasta obligaţie; b) persoanele care se obliga să facă plata obligaţiilor bugetare datorate de debitor, printr-un angajament de plată, precum şi cele care, pe baza unui contract de garanţie, se obliga sa plătească obligaţiile bugetare ale debitorului garant, cu condiţia încheierii acestor acte în forma autentică; c) asociaţii şi asociaţii comanditati din cadrul societăţii în nume colectiv, respectiv societăţi în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni, debitoare; d) persoana care preia în tot sau în parte obligaţiile debitorului, persoana juridică, supus reorganizării.În cazul în care debitorul, persoana juridică, este supus reorganizării, la plata obligaţiilor bugetare sunt obligate, conform răspunderii proporţionale: persoana juridică care îşi sporeşte patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înfiinţează ca urmare a fuziunii debitorului cu altă persoană juridică; persoanele juridice care se înfiinţează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiinţate ori care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parţiale a debitorului.5.2. În cazul în care persoanele prevăzute la pct. 5.1. nu fac plata obligaţiilor bugetare datorate de debitor, organele de executare pot aplica măsurile de executare silită debitorului sau acestor persoane, în limitele şi în cazurile prevăzute de lege.6. Referitor la art. 136.1. Pentru orice obligaţie bugetară neplatita la scadenta se datorează majorări de întârziere.Calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare până la data achitării în numerar sau prin virament, ori până la stingerea obligaţiei bugetare prin alte modalităţi prevăzute de lege (compensare, insolvabilitate, executare silită, prescripţie şi altele).Prin data achitării sau stingerii obligaţiei bugetare se înţelege:- data înregistrării, la organul fiscal competent, a cererii de compensare sau de restituire;- data întocmirii procesului-verbal de verificare a sumelor de rambursat sau de restituit, prin care se consemnează compensarea sumelor respective (când nu s-a depus cererea de compensare sau de restituire);- data documentului prin care organul de specialitate efectuează, din oficiu, compensarea sumelor cu alte obligaţii bugetare ale plătitorului neachitate la scadenta, acesta având obligaţia de a comunică plătitorului, de îndată, operaţiunea efectuată;- data documentului prin care obligaţia bugetară este scăzută din evidenta organelor competente, în cazul în care debitorul este în stare de insolvabilitate.6.2. Începând cu data de 1 mai 1996, data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, majorările de întârziere se calculează până la data achitării sumei datorate inclusiv, cuantumul acestora fiind nelimitat.În cazul debitelor restante la data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996, majorările de întârziere se calculează pentru perioada de până la 30 aprilie 1996 inclusiv, conform Ordonanţei Guvernului nr. 34/1995, aprobată prin Legea nr. 99/1995, iar pentru perioada care începe cu data de 1 mai 1996 se continua calculul majorărilor de întârziere până la data achitării debitului restant.6.3. Majorările de întârziere se calculează în lei, atât pentru debitele stabilite în lei, cît şi pentru cele stabilite în valută, dacă legea nu prevede altfel.Pentru debitele datorate în valută, calculul majorărilor de întârziere se efectuează prin aplicarea cotei majorărilor de întârziere asupra debitului datorat în valută, transformat în lei la cursul de schimb valutar din ziua scadentei debitului.7. Referitor la art. 157.1. Nu se datorează şi nu se calculează majorări de întârziere pentru: a) sumele reprezentind majorări de întârziere calculate conform reglementărilor legale şi nevărsate la termenul stabilit de către organele abilitate potrivit legii; b) sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, prevăzute în reglementările legale; c) sumele încasate efectiv, prin poprire pe salarii şi pe pensii, de la persoanele fizice, în cazul executării silite a unor debite.7.2. Organele fiscale scad sau anulează din oficiu majorările de întârziere calculate în sarcina plătitorului, numai în următoarele cazuri:- când majorările de întârziere stabilite de către organul fiscal sunt urmarea unor erori de calcul sau dintr-o gresita interpretare a legii;- când majorările aferente unor impozite, taxe sau alte venituri se restituie ulterior ca necuvenite bugetului.Fac excepţie de la aceste prevederi majorările calculate pentru sume datorate în cazul impunerii provizorii, dar neachitate, şi care ulterior se restituie ca urmare a regularizarilor efectuate pe baza situaţiei financiare definitive.Reducerea sau scutirea de plată a impozitelor şi taxelor atrage reducerea sau scutirea în aceeaşi proporţie a majorărilor de întârziere datorate la sumele respective.7.3. Termenele de prescripţie la stabilirea şi la executarea silită a majorărilor de întârziere sunt aceleaşi cu cele prevăzute pentru obligaţia bugetară pentru care se calculează.----------