LEGE nr. 188 din 24 octombrie 2011privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 763 din 28 octombrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Prezenta lege reglementează instituirea obligaţiei de plată, stabilirea, determinarea, controlul şi colectarea sumelor reprezentând taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene. + Articolul 2În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) taxe instituite prin politica agricolă comună reprezintă sume de plată către bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau la bugetul de stat şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene; b) autorităţi cu competenţe în gestionarea taxelor instituite prin politica agricolă comună sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare M.A.D.R., şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare A.P.I.A., în privinţa gestionării sumelor prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. b) şi c) din Regulamentul (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare, iar în privinţa gestionării taxelor aferente organizării pieţei comune a zahărului la sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene, M.A.D.R., prin A.P.I.A., şi Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege; c) neregulă aferentă gestionării taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune reprezintă orice încălcare a unei dispoziţii de drept al Uniunii Europene sau naţional care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene ori a bugetului de stat, prin diminuarea sau pierderea veniturilor la sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene ori a veniturilor transferate fondurilor europene pentru agricultură; d) creanţe bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună reprezintă sume de plată la Bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau la bugetul de stat, ca urmare a calculului taxelor instituite prin politica agricolă comună ori ca urmare a constatării de nereguli aferente gestionării taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune; e) constatarea existenţei creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună este activitatea prin care se verifică, se stabileşte, se individualizează obligaţia de plată şi se emite titlul de creanţă; f) colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună constă în exercitarea funcţiei de administrare de către autorităţile cu atribuţii specifice, în vederea stingerii creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, şi este reglementată de prezenta lege şi de actele normative care vor fi emise în aplicarea acesteia; g) anul comercial pentru organizarea comună a pieţei zahărului este perioada care începe la data de 1 octombrie şi se încheie la 30 septembrie a anului următor; h) anul comercial pentru organizarea comună a pieţei laptelui este perioada de 12 luni cuprinsă între 1 aprilie a anului calendaristic curent şi 31 martie a anului calendaristic următor; i) Codul de procedură fiscală semnifică Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. + Capitolul II Taxe instituite prin politica agricolă comună + Secţiunea 1 Taxa pe producţia de zahăr şi izoglucoză şi taxa pe excedent pentru producţia de zahăr şi izoglucoză instituită în contextul organizării comune a pieţei zahărului + Articolul 3 (1) Obligaţia plăţii taxei pe producţia de zahăr şi izoglucoză pentru producţia realizată în cadrul cotelor repartizate României de către Uniunea Europeană revine contribuabililor producători de zahăr din sfeclă de zahăr şi contribuabililor producători de izoglucoză, operatori economici, persoane fizice sau juridice. (2) Taxa prevăzută la alin. (1) se plăteşte până la sfârşitul lunii februarie a anului comercial respectiv de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) şi se face venit la bugetul de stat, urmând a fi transferată sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. + Articolul 4Repartizarea cotelor de producţie de zahăr şi izoglucoză pentru fiecare producător şi calcularea cuantumului taxei în raport cu aceste cote se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în funcţie de decizia Comisiei Europene privind cotele de producţie de zahăr şi izoglucoză alocate României. + Articolul 5 (1) În conformitate cu prevederile art. 64 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP"), cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia de plată a taxei pe excedentul de zahăr şi izoglucoză, taxă care se face venit la bugetul de stat şi se virează sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. (2) Taxele prevăzute la alin. (1) sunt datorate de producătorii de zahăr obţinut din sfeclă de zahăr şi de producătorii de izoglucoză pentru producţia realizată în afara cotei repartizate acestora pe an comercial care nu a fost utilizată conform uneia dintre destinaţiile prevăzute la art. 61 lit. a) şi b)-d) din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Taxa prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) până la data de 1 iunie a anului comercial care urmează anului comercial în care s-a produs excedentul. + Articolul 6 (1) Calculul şi urmărirea colectării prin încasare a taxelor prevăzute la art. 3 se realizează de M.A.D.R., prin A.P.I.A. (2) Încasarea taxelor prevăzute la art. 3 se realizează în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, deschis pe numele A.P.I.A, urmând a fi transferate sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. (3) Pentru administrarea de către M.A.D.R., prin A.P.I.A., a taxelor prevăzute la art. 3 se aplică în mod corespunzător procedurile în materie de administrare a creanţelor fiscale. + Secţiunea a 2-a Sumele temporare de restructurare datorate în contextul instituirii unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană + Articolul 7În vederea finanţării măsurilor de restructurare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, se instituie obligaţia plăţii de sume temporare de restructurare. + Articolul 8 (1) Sumele temporare de restructurare, stabilite conform art. 11 alin. (2) şi (6) din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006, se colectează de la producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr şi de la producătorii de izoglucoză care deţin o cotă. (2) Sumele temporare de restructurare se plătesc de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) la termenele şi în tranşele stabilite de art. 11 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006. + Articolul 9Veniturile provenite din colectarea acestor sume se fac venit la bugetul de stat, urmând a fi transferate Fondului temporar pentru restructurarea industriei zahărului în Comunitatea Europeană, care face parte din Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006, precum şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, publicat în Jurnalul Oficial, seria L nr. 248 din 16 septembrie 2002, p.1, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 10Sumele datorate şi netransferate potrivit prevederilor art. 8 şi 9 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 3-a Taxe şi contribuţii instituite prin politica agricolă comună în contextul organizării comune a pieţei laptelui de vacă + Articolul 11 (1) Taxa pe excedent în sectorul laptelui reprezintă suma pe care România o datorează Comunităţii Europene ca urmare a comercializării laptelui de vacă şi a altor produse lactate peste cota naţională atribuită. (2) Obligaţia de plată a taxei în sectorul laptelui rezultată din depăşirea cotei individuale de vânzări directe şi livrări în sectorul laptelui de vacă revine persoanelor care contribuie la depăşirea componentelor cotei de lapte, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Taxa pe excedent se calculează de către A.P.I.A. şi este stabilită la nivel naţional separat pentru livrări şi vânzări directe. (4) Taxa pe excedent este repartizată în întregime între producătorii care au contribuit la depăşirea cotei naţionale prin depăşirea cotelor lor individuale. + Articolul 12 (1) Taxa datorată rezultată din depăşirea cotei individuale de livrări este plătită de cumpărător, care colectează de la producători sumele datorate de aceştia în scopul achitării taxei în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R., deschis pe numele A.P.I.A. (2) Taxa datorată rezultată din depăşirea cotei individuale de vânzări directe este plătită direct de producători în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R., deschis pe numele A.P.I.A. (3) În fiecare an, înainte de 1 octombrie a anului calendaristic, cumpărătorul şi, în cazul vânzărilor directe, producătorul care trebuie să achite taxa plătesc sumele datorate în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R. şi deschis pe numele A.P.I.A. (4) Dacă termenul de plată a taxei nu se respectă, sumele datorate sunt supuse procentelor de referinţă la 3 luni aplicabile la data de 1 octombrie a fiecărui an calendaristic, stabilite de EURIBOR şi majorate cu un procent, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui şi al produselor lactate, publicat în Jurnalul Oficial, seria L nr. 94 din 31 martie 2004, p. 22, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Sumele provenite din colectarea taxei pe excedent se fac venit la bugetul de stat şi reprezintă venituri alocate Fondului European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările ulterioare. (6) Taxa pe excedent se plăteşte de către statul membru între 16 octombrie şi 30 noiembrie următor anului de cotă încheiat, în contul Fondului European de Garantare Agricolă. + Articolul 13Termenii lapte, cumpărător, livrare, vânzare directă, producător sunt utilizaţi în prezenta secţiune cu înţelesul definit în Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 14Sumele datorate şi neplătite potrivit prevederilor art. 12 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 4-a Taxe instituite prin politica agricolă comună în contextul stabilirii necesarului tradiţional de aprovizionare din import cu zahăr brut + Articolul 15În conformitate cu art. 15 alin. (1), paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009 privind deschiderea şi gestionarea anumitor contingente tarifare comunitare în sectorul zahărului, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu art. 11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009 de stabilire, pentru anii de piaţă 2009/2010-2014/2015, a normelor de aplicare pentru importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului încadrate la poziţia tarifară 1701 în cadrul acordurilor preferenţiale, cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia de plată, până la data de 1 iunie următoare anului de piaţă vizat, pentru fiecare titular iniţial de licenţă de import pentru zahăr destinat rafinării care nu prezintă în termen de 6 luni de la expirarea valabilităţii respectivei licenţe de import o dovadă considerată admisibilă de către autorităţile competente a faptului că rafinarea a avut loc înainte de sfârşitul celei de-a treia luni următoare celei în care expiră respectiva licenţă de import, a unei sume egale cu echivalentul în lei a 500 euro pe tonă pentru cantităţile de zahăr în cauză, fiind exceptate cazurile în care există motive excepţionale de forţă majoră. + Articolul 16Se instituie obligaţia de plată, până la data de 1 iunie care urmează anului de comercializare în cauză, pentru fiecare producător de zahăr autorizat în conformitate cu art. 57 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, a sumei de 500 euro per tonă pentru cantităţile de zahăr menţionate la alin. (2) lit. c) al art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu pot prezenta o dovadă care să fie considerată admisibilă şi care să arate că rafinarea a fost efectuată din motive tehnice excepţionale şi întemeiate. + Articolul 17 (1) Angajamentele de rafinare şi plată asumate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Regulamentului (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, constituie titluri de creanţă. (2) Veniturile provenite din colectarea taxei prevăzute la art. 15 şi 16 se fac venit la bugetul de stat şi se transferă la Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 18Sumele datorate şi netransferate potrivit art. 17 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 5-a Taxe instituite prin politica agricolă comună pentru zahărul industrial de import + Articolul 19 (1) Se instituie obligaţia de plată a unei sume egale cu echivalentul în lei a 5 euro per tonă pentru fiecare zi de întârziere, pentru întreprinderile de prelucrare a zahărului industrial de import, în cazul în care acestea nu furnizează până la sfârşitul celei de-a şaptea luni următoare celei în care s-a efectuat importul o dovadă satisfăcătoare din care reiese că a utilizat cantităţile importate ca zahăr industrial de import pentru fabricarea produselor prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind producţia peste cotă în sectorul zahărului, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu autorizaţia prevăzută la art. 5 din acelaşi regulament, dovadă care constă în înscrierea computerizată în registre a cantităţilor din produsele respective, efectuată în cursul procesului de producţie sau la încheierea acestuia. (2) În cazul în care până la sfârşitul celei de a noua luni următoare celei în care s-a efectuat importul întreprinderea de prelucrare nu a furnizat dovada prevăzută la alin. (1), cantitatea respectivă se consideră declarată în surplus în sensul art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006, cu modificările ulterioare, şi întreprinderea de prelucrare are obligaţia să plătească o sumă egală cu echivalentul în lei a 500 euro per tonă pentru cantitatea respectivă. (3) Veniturile provenite din colectarea taxei prevăzute la alin. (1) şi (2) se fac venit la bugetul de stat şi se transferă la Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările ulterioare. + Articolul 20Sumele datorate şi netransferate potrivit art. 19 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Capitolul III Calculul, controlul, constatarea şi colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Secţiunea 1 Obiectul calculului, controlului şi constatării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 21 (1) Obiectul calculului creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie stabilirea bazei de calcul, individualizarea sumelor de plată şi a persoanelor juridice ori persoanelor fizice debitoare, ca urmare a aplicării sistemului de taxe instituite prin politica agricolă comună. (2) Obiectul controlului creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie verificarea modalităţii de stabilire a bazei de calcul, modalităţii de calcul şi de individualizare a obligaţiei de plată a taxei instituite prin politica agricolă comună. (3) Obiectul constatării existenţei creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie stabilirea neregulilor, prejudiciilor şi/sau a persoanelor juridice ori persoanelor fizice debitoare, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor de drept al Uniunii Europene sau naţional, care au avut ca efect sau ar fi putut avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetului de stat, prin diminuarea sau pierderea veniturilor la sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene, sau a veniturilor transferate fondurilor europene pentru agricultură. + Articolul 22 (1) Constituie titlu de creanţă documentul de calcul şi individualizare a obligaţiilor de plată privind taxele instituite prin politica agricolă comună, precum şi accesoriile aferente acestora, calculate până la data emiterii titlului de creanţă. (2) Titlul de creanţă prevăzut la alin. (1) cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi elemente specifice, acolo unde este necesar. (3) Titlul de creanţă se emite de către A.P.I.A. şi se comunică debitorului de către aceasta în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 23 (1) Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor de plată reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, debitorul datorează, după acest termen, dobânzi şi penalităţi de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie fiscală. (2) Dobânzile şi penalităţile de întârziere se stabilesc prin titluri de creanţă întocmite de către A.P.I.A. sau, după caz, se actualizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin decizie referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, în condiţiile legii, şi se fac venit la bugetul de stat. + Articolul 24Împotriva titlului de creanţă emis potrivit prevederilor art. 22 se poate formula contestaţie, care se depune la organul emitent şi se soluţionează de către acesta potrivit dispoziţiilor titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Secţiunea a 2-a Obiectul colectării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 25Constituie obiect al colectării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună sumele de plată către bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau către bugetul de stat şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură sau din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, costuri bancare, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului. + Capitolul IV Modalităţi de stingere a creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 26 (1) Stingerea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună se realizează prin plata voluntară, prin executare silită, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. (2) Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind stingerea creanţelor fiscale se aplică în mod corespunzător. + Articolul 27 (1) Colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună prin plata voluntară de către persoanele obligate la plată conform prezentei legi se realizează de către A.P.I.A. (2) Plata, conform alin. (1), se efectuează în lei, la termenele şi în conturile indicate în titlul de creanţă. (3) Colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, prin executare silită şi alte modalităţi de stingere a creanţelor fiscale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii. + Articolul 28 (1) Pentru creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, actul prevăzut la art. 22 alin. (1), comunicat debitorului, devine titlu executoriu în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, asupra cărora s-a pronunţat instanţa judecătorească, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti care constituie titlu executoriu în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. (3) În cazul în care creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună nu pot fi colectate prin plata voluntară, autorităţile cu competenţe în gestionarea taxelor instituite prin politica agricolă comună vor transmite titlurile executorii prevăzute la alin. (1) şi (2) Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în condiţiile legii, care va efectua procedura de executare silită. A.P.I.A. va informa organul fiscal cu privire la suma rămasă de plată, în cazul în care debitorul a efectuat plăţi parţiale în perioada voluntară, precum şi cu privire la orice plată survenită după data transmiterii titlului executoriu. Prevederile titlului VIII din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (4) A.P.I.A. este abilitată să dispună măsurile asigurătorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. (5) Măsurile asiguratorii se dispun prin decizie emisă de directorul general A.P.I.A., cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se duc la îndeplinire de către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (6) În titlurile executorii prevăzute la alin. (1) şi (2) creanţele bugetare se înscriu în moneda naţională. În cazul în care în titlurile executorii emise de instanţa judecătorească creanţele bugetare sunt înscrise în altă monedă decât cea naţională, A.P.I.A. este obligată să transmită organului fiscal echivalentul în lei al acestor sume. Echivalarea în lei a sumelor înscrise în titlurile executorii în altă monedă decât cea naţională se va realiza utilizându-se cursul de schimb prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol şi de modificare a anumitor regulamente, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Necuprinderea în titlurile executorii a elementelor obligatorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub condiţia nulităţii absolute, precum şi netransmiterea dovezii comunicării acestora către debitor, conduce la restituirea urgentă şi motivată a acestora către A.P.I.A.. (8) Sumele colectate de organele competente prevăzute la alin. (3) se fac venit la bugetul de stat şi se virează în conturile indicate în titlul executoriu sau comunicate de către A.P.I.A., după caz. (9) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii, este abilitată să emită decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii pentru recuperarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere prevăzute la art. 23. + Articolul 29Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de a cere compensarea sau restituirea creanţelor fiscale, se aplică în mod corespunzător. + Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 30La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 2 şi 2^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 28 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă. + Articolul 31Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 180 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:"b) contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor şi altor drepturi prevăzute în cadrul aplicării Politicii Agricole Comune;".2. La articolul 181 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:"a) pentru creanţele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. a), b), e), f) şi h), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;".3. La articolul 181 alineatul (1), litera b) se abrogă. + Articolul 32La art. 3 din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 25 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, după litera u) se introduce o nouă literă, litera v), cu următorul cuprins:"v) dispune măsuri asigurătorii asupra patrimoniului debitorilor proprii, în conformitate cu actele normative care reglementează regimul juridic al creanţelor administrate de Agenţie, precum şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." + Articolul 33Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei legi intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 34Reglementările emise în temeiul actelor normative prevăzute la art. 30, 31 şi 32 rămân aplicabile până la data aprobării actelor normative de aplicare a prezentei legi, în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. + Articolul 35În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor elabora instrucţiuni şi formulare aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice. + Articolul 36Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 24 octombrie 2011.Nr. 188.-------
EMITENT |
Parlamentul României adoptă prezenta lege. + Capitolul I Dispoziţii generale + Articolul 1Prezenta lege reglementează instituirea obligaţiei de plată, stabilirea, determinarea, controlul şi colectarea sumelor reprezentând taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene. + Articolul 2În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) taxe instituite prin politica agricolă comună reprezintă sume de plată către bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau la bugetul de stat şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene; b) autorităţi cu competenţe în gestionarea taxelor instituite prin politica agricolă comună sunt Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare M.A.D.R., şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare A.P.I.A., în privinţa gestionării sumelor prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. b) şi c) din Regulamentul (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare, iar în privinţa gestionării taxelor aferente organizării pieţei comune a zahărului la sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene, M.A.D.R., prin A.P.I.A., şi Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate, potrivit competenţelor stabilite prin prezenta lege; c) neregulă aferentă gestionării taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune reprezintă orice încălcare a unei dispoziţii de drept al Uniunii Europene sau naţional care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene ori a bugetului de stat, prin diminuarea sau pierderea veniturilor la sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene ori a veniturilor transferate fondurilor europene pentru agricultură; d) creanţe bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună reprezintă sume de plată la Bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau la bugetul de stat, ca urmare a calculului taxelor instituite prin politica agricolă comună ori ca urmare a constatării de nereguli aferente gestionării taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune; e) constatarea existenţei creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună este activitatea prin care se verifică, se stabileşte, se individualizează obligaţia de plată şi se emite titlul de creanţă; f) colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună constă în exercitarea funcţiei de administrare de către autorităţile cu atribuţii specifice, în vederea stingerii creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, şi este reglementată de prezenta lege şi de actele normative care vor fi emise în aplicarea acesteia; g) anul comercial pentru organizarea comună a pieţei zahărului este perioada care începe la data de 1 octombrie şi se încheie la 30 septembrie a anului următor; h) anul comercial pentru organizarea comună a pieţei laptelui este perioada de 12 luni cuprinsă între 1 aprilie a anului calendaristic curent şi 31 martie a anului calendaristic următor; i) Codul de procedură fiscală semnifică Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. + Capitolul II Taxe instituite prin politica agricolă comună + Secţiunea 1 Taxa pe producţia de zahăr şi izoglucoză şi taxa pe excedent pentru producţia de zahăr şi izoglucoză instituită în contextul organizării comune a pieţei zahărului + Articolul 3 (1) Obligaţia plăţii taxei pe producţia de zahăr şi izoglucoză pentru producţia realizată în cadrul cotelor repartizate României de către Uniunea Europeană revine contribuabililor producători de zahăr din sfeclă de zahăr şi contribuabililor producători de izoglucoză, operatori economici, persoane fizice sau juridice. (2) Taxa prevăzută la alin. (1) se plăteşte până la sfârşitul lunii februarie a anului comercial respectiv de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) şi se face venit la bugetul de stat, urmând a fi transferată sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. + Articolul 4Repartizarea cotelor de producţie de zahăr şi izoglucoză pentru fiecare producător şi calcularea cuantumului taxei în raport cu aceste cote se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în funcţie de decizia Comisiei Europene privind cotele de producţie de zahăr şi izoglucoză alocate României. + Articolul 5 (1) În conformitate cu prevederile art. 64 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole ("Regulamentul unic OCP"), cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia de plată a taxei pe excedentul de zahăr şi izoglucoză, taxă care se face venit la bugetul de stat şi se virează sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. (2) Taxele prevăzute la alin. (1) sunt datorate de producătorii de zahăr obţinut din sfeclă de zahăr şi de producătorii de izoglucoză pentru producţia realizată în afara cotei repartizate acestora pe an comercial care nu a fost utilizată conform uneia dintre destinaţiile prevăzute la art. 61 lit. a) şi b)-d) din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Taxa prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (2) până la data de 1 iunie a anului comercial care urmează anului comercial în care s-a produs excedentul. + Articolul 6 (1) Calculul şi urmărirea colectării prin încasare a taxelor prevăzute la art. 3 se realizează de M.A.D.R., prin A.P.I.A. (2) Încasarea taxelor prevăzute la art. 3 se realizează în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, deschis pe numele A.P.I.A, urmând a fi transferate sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene. (3) Pentru administrarea de către M.A.D.R., prin A.P.I.A., a taxelor prevăzute la art. 3 se aplică în mod corespunzător procedurile în materie de administrare a creanţelor fiscale. + Secţiunea a 2-a Sumele temporare de restructurare datorate în contextul instituirii unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană + Articolul 7În vederea finanţării măsurilor de restructurare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, se instituie obligaţia plăţii de sume temporare de restructurare. + Articolul 8 (1) Sumele temporare de restructurare, stabilite conform art. 11 alin. (2) şi (6) din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006, se colectează de la producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr şi de la producătorii de izoglucoză care deţin o cotă. (2) Sumele temporare de restructurare se plătesc de către contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) la termenele şi în tranşele stabilite de art. 11 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006. + Articolul 9Veniturile provenite din colectarea acestor sume se fac venit la bugetul de stat, urmând a fi transferate Fondului temporar pentru restructurarea industriei zahărului în Comunitatea Europeană, care face parte din Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006, precum şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, publicat în Jurnalul Oficial, seria L nr. 248 din 16 septembrie 2002, p.1, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 10Sumele datorate şi netransferate potrivit prevederilor art. 8 şi 9 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 3-a Taxe şi contribuţii instituite prin politica agricolă comună în contextul organizării comune a pieţei laptelui de vacă + Articolul 11 (1) Taxa pe excedent în sectorul laptelui reprezintă suma pe care România o datorează Comunităţii Europene ca urmare a comercializării laptelui de vacă şi a altor produse lactate peste cota naţională atribuită. (2) Obligaţia de plată a taxei în sectorul laptelui rezultată din depăşirea cotei individuale de vânzări directe şi livrări în sectorul laptelui de vacă revine persoanelor care contribuie la depăşirea componentelor cotei de lapte, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Taxa pe excedent se calculează de către A.P.I.A. şi este stabilită la nivel naţional separat pentru livrări şi vânzări directe. (4) Taxa pe excedent este repartizată în întregime între producătorii care au contribuit la depăşirea cotei naţionale prin depăşirea cotelor lor individuale. + Articolul 12 (1) Taxa datorată rezultată din depăşirea cotei individuale de livrări este plătită de cumpărător, care colectează de la producători sumele datorate de aceştia în scopul achitării taxei în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R., deschis pe numele A.P.I.A. (2) Taxa datorată rezultată din depăşirea cotei individuale de vânzări directe este plătită direct de producători în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R., deschis pe numele A.P.I.A. (3) În fiecare an, înainte de 1 octombrie a anului calendaristic, cumpărătorul şi, în cazul vânzărilor directe, producătorul care trebuie să achite taxa plătesc sumele datorate în contul corespunzător de venituri al bugetului de stat, gestionat de M.A.D.R. şi deschis pe numele A.P.I.A. (4) Dacă termenul de plată a taxei nu se respectă, sumele datorate sunt supuse procentelor de referinţă la 3 luni aplicabile la data de 1 octombrie a fiecărui an calendaristic, stabilite de EURIBOR şi majorate cu un procent, în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 595/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui şi al produselor lactate, publicat în Jurnalul Oficial, seria L nr. 94 din 31 martie 2004, p. 22, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Sumele provenite din colectarea taxei pe excedent se fac venit la bugetul de stat şi reprezintă venituri alocate Fondului European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările ulterioare. (6) Taxa pe excedent se plăteşte de către statul membru între 16 octombrie şi 30 noiembrie următor anului de cotă încheiat, în contul Fondului European de Garantare Agricolă. + Articolul 13Termenii lapte, cumpărător, livrare, vânzare directă, producător sunt utilizaţi în prezenta secţiune cu înţelesul definit în Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 14Sumele datorate şi neplătite potrivit prevederilor art. 12 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 4-a Taxe instituite prin politica agricolă comună în contextul stabilirii necesarului tradiţional de aprovizionare din import cu zahăr brut + Articolul 15În conformitate cu art. 15 alin. (1), paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009 privind deschiderea şi gestionarea anumitor contingente tarifare comunitare în sectorul zahărului, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu art. 11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009 de stabilire, pentru anii de piaţă 2009/2010-2014/2015, a normelor de aplicare pentru importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului încadrate la poziţia tarifară 1701 în cadrul acordurilor preferenţiale, cu modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia de plată, până la data de 1 iunie următoare anului de piaţă vizat, pentru fiecare titular iniţial de licenţă de import pentru zahăr destinat rafinării care nu prezintă în termen de 6 luni de la expirarea valabilităţii respectivei licenţe de import o dovadă considerată admisibilă de către autorităţile competente a faptului că rafinarea a avut loc înainte de sfârşitul celei de-a treia luni următoare celei în care expiră respectiva licenţă de import, a unei sume egale cu echivalentul în lei a 500 euro pe tonă pentru cantităţile de zahăr în cauză, fiind exceptate cazurile în care există motive excepţionale de forţă majoră. + Articolul 16Se instituie obligaţia de plată, până la data de 1 iunie care urmează anului de comercializare în cauză, pentru fiecare producător de zahăr autorizat în conformitate cu art. 57 din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, a sumei de 500 euro per tonă pentru cantităţile de zahăr menţionate la alin. (2) lit. c) al art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu pot prezenta o dovadă care să fie considerată admisibilă şi care să arate că rafinarea a fost efectuată din motive tehnice excepţionale şi întemeiate. + Articolul 17 (1) Angajamentele de rafinare şi plată asumate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 891/2009 al Comisiei din 25 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Regulamentului (CE) nr. 828/2009 al Comisiei din 10 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, constituie titluri de creanţă. (2) Veniturile provenite din colectarea taxei prevăzute la art. 15 şi 16 se fac venit la bugetul de stat şi se transferă la Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 18Sumele datorate şi netransferate potrivit art. 17 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Secţiunea a 5-a Taxe instituite prin politica agricolă comună pentru zahărul industrial de import + Articolul 19 (1) Se instituie obligaţia de plată a unei sume egale cu echivalentul în lei a 5 euro per tonă pentru fiecare zi de întârziere, pentru întreprinderile de prelucrare a zahărului industrial de import, în cazul în care acestea nu furnizează până la sfârşitul celei de-a şaptea luni următoare celei în care s-a efectuat importul o dovadă satisfăcătoare din care reiese că a utilizat cantităţile importate ca zahăr industrial de import pentru fabricarea produselor prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind producţia peste cotă în sectorul zahărului, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu autorizaţia prevăzută la art. 5 din acelaşi regulament, dovadă care constă în înscrierea computerizată în registre a cantităţilor din produsele respective, efectuată în cursul procesului de producţie sau la încheierea acestuia. (2) În cazul în care până la sfârşitul celei de a noua luni următoare celei în care s-a efectuat importul întreprinderea de prelucrare nu a furnizat dovada prevăzută la alin. (1), cantitatea respectivă se consideră declarată în surplus în sensul art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 967/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006, cu modificările ulterioare, şi întreprinderea de prelucrare are obligaţia să plătească o sumă egală cu echivalentul în lei a 500 euro per tonă pentru cantitatea respectivă. (3) Veniturile provenite din colectarea taxei prevăzute la alin. (1) şi (2) se fac venit la bugetul de stat şi se transferă la Fondul European de Garantare Agricolă, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002, cu modificările ulterioare. + Articolul 20Sumele datorate şi netransferate potrivit art. 19 se pot compensa cu sumele ce urmează a fi rambursate de către Comisia Europeană, fiind înregistrate în declaraţia lunară de cheltuieli întocmită de către A.P.I.A. + Capitolul III Calculul, controlul, constatarea şi colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Secţiunea 1 Obiectul calculului, controlului şi constatării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 21 (1) Obiectul calculului creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie stabilirea bazei de calcul, individualizarea sumelor de plată şi a persoanelor juridice ori persoanelor fizice debitoare, ca urmare a aplicării sistemului de taxe instituite prin politica agricolă comună. (2) Obiectul controlului creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie verificarea modalităţii de stabilire a bazei de calcul, modalităţii de calcul şi de individualizare a obligaţiei de plată a taxei instituite prin politica agricolă comună. (3) Obiectul constatării existenţei creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună îl constituie stabilirea neregulilor, prejudiciilor şi/sau a persoanelor juridice ori persoanelor fizice debitoare, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor de drept al Uniunii Europene sau naţional, care au avut ca efect sau ar fi putut avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetului de stat, prin diminuarea sau pierderea veniturilor la sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene, sau a veniturilor transferate fondurilor europene pentru agricultură. + Articolul 22 (1) Constituie titlu de creanţă documentul de calcul şi individualizare a obligaţiilor de plată privind taxele instituite prin politica agricolă comună, precum şi accesoriile aferente acestora, calculate până la data emiterii titlului de creanţă. (2) Titlul de creanţă prevăzut la alin. (1) cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi elemente specifice, acolo unde este necesar. (3) Titlul de creanţă se emite de către A.P.I.A. şi se comunică debitorului de către aceasta în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Articolul 23 (1) Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor de plată reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, debitorul datorează, după acest termen, dobânzi şi penalităţi de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie fiscală. (2) Dobânzile şi penalităţile de întârziere se stabilesc prin titluri de creanţă întocmite de către A.P.I.A. sau, după caz, se actualizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin decizie referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, în condiţiile legii, şi se fac venit la bugetul de stat. + Articolul 24Împotriva titlului de creanţă emis potrivit prevederilor art. 22 se poate formula contestaţie, care se depune la organul emitent şi se soluţionează de către acesta potrivit dispoziţiilor titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + Secţiunea a 2-a Obiectul colectării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 25Constituie obiect al colectării creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună sumele de plată către bugetul general al Uniunii Europene, precum şi/sau către bugetul de stat şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură sau din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, costuri bancare, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului. + Capitolul IV Modalităţi de stingere a creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună + Articolul 26 (1) Stingerea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună se realizează prin plata voluntară, prin executare silită, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. (2) Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind stingerea creanţelor fiscale se aplică în mod corespunzător. + Articolul 27 (1) Colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună prin plata voluntară de către persoanele obligate la plată conform prezentei legi se realizează de către A.P.I.A. (2) Plata, conform alin. (1), se efectuează în lei, la termenele şi în conturile indicate în titlul de creanţă. (3) Colectarea creanţelor bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, prin executare silită şi alte modalităţi de stingere a creanţelor fiscale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii. + Articolul 28 (1) Pentru creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, actul prevăzut la art. 22 alin. (1), comunicat debitorului, devine titlu executoriu în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună, asupra cărora s-a pronunţat instanţa judecătorească, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti care constituie titlu executoriu în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. (3) În cazul în care creanţele bugetare reprezentând taxe instituite prin politica agricolă comună nu pot fi colectate prin plata voluntară, autorităţile cu competenţe în gestionarea taxelor instituite prin politica agricolă comună vor transmite titlurile executorii prevăzute la alin. (1) şi (2) Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în condiţiile legii, care va efectua procedura de executare silită. A.P.I.A. va informa organul fiscal cu privire la suma rămasă de plată, în cazul în care debitorul a efectuat plăţi parţiale în perioada voluntară, precum şi cu privire la orice plată survenită după data transmiterii titlului executoriu. Prevederile titlului VIII din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (4) A.P.I.A. este abilitată să dispună măsurile asigurătorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. (5) Măsurile asiguratorii se dispun prin decizie emisă de directorul general A.P.I.A., cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se duc la îndeplinire de către organele fiscale teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. (6) În titlurile executorii prevăzute la alin. (1) şi (2) creanţele bugetare se înscriu în moneda naţională. În cazul în care în titlurile executorii emise de instanţa judecătorească creanţele bugetare sunt înscrise în altă monedă decât cea naţională, A.P.I.A. este obligată să transmită organului fiscal echivalentul în lei al acestor sume. Echivalarea în lei a sumelor înscrise în titlurile executorii în altă monedă decât cea naţională se va realiza utilizându-se cursul de schimb prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1.913/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol şi de modificare a anumitor regulamente, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Necuprinderea în titlurile executorii a elementelor obligatorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub condiţia nulităţii absolute, precum şi netransmiterea dovezii comunicării acestora către debitor, conduce la restituirea urgentă şi motivată a acestora către A.P.I.A.. (8) Sumele colectate de organele competente prevăzute la alin. (3) se fac venit la bugetul de stat şi se virează în conturile indicate în titlul executoriu sau comunicate de către A.P.I.A., după caz. (9) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii, este abilitată să emită decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii pentru recuperarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere prevăzute la art. 23. + Articolul 29Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la prescripţia dreptului de a stabili obligaţii fiscale şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a dreptului de a cere compensarea sau restituirea creanţelor fiscale, se aplică în mod corespunzător. + Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale + Articolul 30La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 2 şi 2^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 28 iulie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă. + Articolul 31Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:1. La articolul 180 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:"b) contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor şi altor drepturi prevăzute în cadrul aplicării Politicii Agricole Comune;".2. La articolul 181 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:"a) pentru creanţele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. a), b), e), f) şi h), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;".3. La articolul 181 alineatul (1), litera b) se abrogă. + Articolul 32La art. 3 din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 25 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, după litera u) se introduce o nouă literă, litera v), cu următorul cuprins:"v) dispune măsuri asigurătorii asupra patrimoniului debitorilor proprii, în conformitate cu actele normative care reglementează regimul juridic al creanţelor administrate de Agenţie, precum şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." + Articolul 33Prin derogare de la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei legi intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. + Articolul 34Reglementările emise în temeiul actelor normative prevăzute la art. 30, 31 şi 32 rămân aplicabile până la data aprobării actelor normative de aplicare a prezentei legi, în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. + Articolul 35În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor elabora instrucţiuni şi formulare aprobate prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice. + Articolul 36Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 24 octombrie 2011.Nr. 188.-------