METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probei de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulaţie internaţională

EMITENT

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 657 bis din 23 septembrie 2010

Notă
Aprobată prin Ordinul nr. 4.802/2010, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 657 din 23 septembrie 2010.

Anexa nr. 1

CALENDARUL

de desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011

10 iunie 2011 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 13-15 iunie 2011 Înscrierea la Evaluarea Naţională

20 iunie 2011 Limba şi literatura română - probă scrisă

21 iunie 2011 Limba şi literatura maternă - probă scrisă

22 iunie 2011 Matematica - probă scrisă

24 iunie 2011 Afişarea rezultatelor (până la ora 14)

24 iunie 2011 Depunerea contestaţiilor (orele 14-18)

25-26 iunie 2011 Rezolvarea contestaţiilor

27 iunie 2011 Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

Anexa nr. 2

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE

A EVALUĂRII NAŢIONALE PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A, ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011

I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale care va fi susţinută de elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.
(2) Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a este un examen naţional şi reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.
Art. 2. - (1) Evaluarea Naţională se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune.
1. (2) Atât candidaţii proveniţi din învăţământul de stat, cât şi cei din învăţământul particular au dreptul să susţină Evaluarea Naţională fără taxă.
  Art. 3. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
  - - asistent – cadru didactic de altă specialitate decât cea la care se susţine proba, cu atribuţii de supraveghere în sălile în care se desfăşoară proba scrisă;
  - - borderou de evaluare – document-tip în care se înregistrează, conform baremului de evaluare şi de notare, punctajul alocat fiecărui răspuns, defalcat unitar la nivel de disciplină, în cadrul centrului zonal de evaluare;
  - - catalogul Evaluării Naţionale - document informatizat, instituit la nivelul unităţii de învăţământ, care cuprinde datele de identificare a elevilor şi notele obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională şi care este utilizat la crearea bazei de date pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a. Pentru oficializarea documentului, se realizează două copii în formă tipărită, semnate de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare, de secretar şi de profesorii evaluatori;
  - - centru de comunicare – unitate de învăţământ desemnată de inspectoratul şcolar judeţean/ al municipiului Bucureşti în vederea preluării şi a transmiterii variantelor de subiecte extrase pentru Evaluarea Naţională;
  - - Evaluare Naţională - examen naţional organizat în anul şcolar 2010-2011, pentru elevii din clasa a VIII-a, constând în susţinerea unor probe scrise, fiecare cu durata de 120 de minute, care se desfăşoară la datele prevăzute în Calendarul de desfăşurare a Evaluării Naţionale;
  - - notă finală - nota calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de profesorii evaluatori. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru media generală la Evaluarea Naţională.
  - - persoană de contact - cadru didactic/ cadru didactic auxiliar/ altă categorie de salariaţi încadraţi cu norma de bază pe un post/ catedră într-o unitate de învăţământ, cu studii de specialitate în domeniul informatică/ statistică/ calculatoare etc. sau posesoare ale unor certificate recunoscute CISCO sau
    ECDL, desemnată de inspectoratul şcolar general în vederea preluării/ transferului variantei de subiecte în centrul de comunicare;
  - - profesor evaluator - cadru didactic desemnat pentru evaluarea probelor scrise, abilitat în domeniul evaluării, prin programul acreditat propus de CNCEÎP - "Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice", prin cursuri organizate de Casa Corpului Didactic sau de alte organisme abilitate în formare profesională sau având experienţă în evaluare;
  - - responsabil cu activitatea de comunicaţii virtuale - informatician desemnat prin decizia inspectorului şcolar general care are în atribuţii gestionarea transferului de date şi de subiecte pentru Evaluarea Naţională la nivelul inspectoratului şcolar şi care acordă consultanţă şi sprijină activitatea persoanelor de contact din centrele de comunicare.
II. COORDONAREA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII EVALUĂRII NAŢIONALE
Art. 4. - (1) Coordonarea pe plan naţional a organizării şi a desfăşurării Evaluării Naţionale este asigurată de MECTS, prin Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale care se constituie, la începutul anului şcolar, prin ordin al ministrului şi care funcţionează în cadrul MECTS.
1. (2) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale, numită în continuare comisia judeţeană/ a municipiului Bucureşti.
2. (3) În fiecare unitate de învăţământ în care sunt şcolarizaţi elevi în clasa a VIII-a, se constituie şi funcţionează o comisie responsabilă pentru organizarea şi desfăşurarea, la nivelul unităţii de învăţământ, a Evaluării Naţionale, numită în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonată de către un preşedinte. Elevii din mediul rural care provin din unităţi de învăţământ cu mai puţin de 10 elevi la clasa a VIII-a, se arondează la şcolile coordonatoare.
3. (4) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti poate decide organizarea probelor evaluării naţionale în centre de examen, la care se arondează mai multe unităţi de învăţământ. În acest caz, prevederile referitoare la comisiile din unităţile de învăţământ se aplică pentru comisiile din centrele de examen, iar comisia judeţeană va lua măsurile care se impun pentru asigurarea transportului absolvenţilor clasei a VIII-a la centrele de examen situate în altă localitate.
4. (5) Pentru evaluarea lucrărilor scrise de la Evaluarea Naţională, se constituie centre zonale de evaluare, în care funcţionează comisii numite de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile din prezenta metodologie.
5. (6) Coordonarea activităţii în centrele de contestaţii este asigurată de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de contestaţii, numită de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a Evaluării Naţionale.
  Art. 5. (1) Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale, numită în continuare Comisia Naţională, se compune din:
  - - preşedinte - secretar de stat din MECTS, responsabil cu învăţământul preuniversitar;
  - - vicepreşedinţi - directorul general al Direcţiei Generale Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali, directorul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare;
  - - secretar - un consilier din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare;
  - - 4-6 membri - directori, şefi de serviciu, inspectori generali din MECTS, consilieri din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare.
(2) Componenţa Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluării Naţionale se aprobă prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la începutul anului şcolar.
Art. 6. Comisia Naţională are următoarele atribuţii:
1. (1) publică, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale, precum şi programele pentru Evaluarea Naţională;
2. (2) organizează stagii de instruire pentru preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti;
3. (3) stabileşte numărul variantelor de subiecte pentru Evaluarea Naţională, din care se extrag, prin tragere la sorţi, subiectul de examen şi subiectul de rezervă;
4. (4) decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezervă;
5. (5) asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul efectiv al extragerii variantei pentru Evaluarea Naţională până în momentul în care aceasta devine publică, prin completarea unui angajament în acest sens, depus la CNEE;
6. (6) publică pe site-ul oficial, după finalizarea fiecărei probe scrise a Evaluării Naţionale, varianta de subiecte extrasă şi baremul de evaluare şi de notare pentru disciplina corespunzătoare;
7. (7) coordonează organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale la nivel naţional;
8. (8) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene/ a municipiului Bucureşti,comisiile din unităţile de învăţământ, comisiile din centrele zonale de evaluare şi comisiile de contestaţii;
9. (9) poate decide evaluarea lucrărilor dintr-un judeţ în altul;
10. (10) decide reevaluarea unor lucrări, în vederea monitorizării calităţii evaluării lucrărilor şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial de către elev;
11. (11) decide delegarea unor reprezentanţi ai Comisiei Naţionale, pentru monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării Naţionale;
12. (12) stabileşte modalităţile de raportare de către comisiile judeţene/ a municipiului Bucureşti şi de centralizare a datelor;
13. (13) analizează desfăşurarea şi rezultatele Evaluării Naţionale, în baza rapoartelor transmise de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi de către delegaţii comisiei naţionale şi prezintă concluziile conducerii MECTS;
14. (14) poate dispune începerea imediată a procedurilor prevăzute de lege pentru cercetarea faptelor şi, după caz, pentru sancţionarea persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii;
15. (15) poate decide suspendarea, pe o perioadă de 1-5 ani, a dreptului de participare în comisiile de Evaluare Naţională din sesiunile următoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile în organizarea şi desfăşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii şi/sau prin prezenta metodologie;
16. (16) propune ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului modificări şi completări la calendarul şi la metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale.
Art. 7. – (1) Comisia Naţională poate delega reprezentanţi pe lângă comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării Naţionale.
(2) Delegatul Comisiei Naţionale are următoarele atribuţii:
1. a) controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, de către comisiile din unităţile de învăţământ, de către comisiile din centrele zonale de evaluare şi de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de contestaţii, inspectează unităţile de învăţământ în care se organizează probe în cadrul Evaluării Naţionale şi centrele zonale de evaluare;
2. b) îndrumă comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti în privinţa organizării şi desfăşurării Evaluării Naţionale;
3. c) propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale schimbări în componenţa comisiilor, atunci când constată nerespectarea metodologiei sau disfuncţii în organizarea şi desfăşurarea examenului;
4. d) în cazul în care constată abateri ale persoanelor implicate în organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale, reprezentantul Comisiei Naţionale poate propune comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale măsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauză sau suspendarea posibilităţii de a se organiza, în anul şcolar următor, centru de examen în unitatea şcolară respectivă;
5. e) întocmeşte un raport pe care îl înaintează Comisiei Naţionale.
Art. 8. - (1) Comisiile judeţene/ a municipiului Bucureşti se compun din:
- - preşedinte - inspectorul şcolar general sau un inspector şcolar general adjunct;
- - 1-2 secretari - inspectori şcolari de specialitate, directori, informaticieni sau cadre didactice cu abilităţi în operarea pe calculator;
- - membri - 1-3 inspectori şcolari pentru ariile curriculare din care fac parte disciplinele la care se susţine Evaluarea Naţională; în municipiul Bucureşti pot fi numiţi suplimentar 1-2 membri pentru fiecare sector;
- - responsabilul cu activitatea de comunicaţii virtuale - un informatician din cadrul inspectoratul şcolar judeţean/ al municipiului Bucureşti.
1. (2) În judeţele în care se susţin probe în limbile minorităţilor naţionale, din comisia judeţeană/ a municipiului Bucureşti face parte şi inspectorul care coordonează învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
2. (3) Componenţa nominală a acestor comisii se aprobă prin decizia inspectorului şcolar general, cel mai târziu până la data de 15 octombrie.
3. (4) În cazul în care nici inspectorul şcolar general şi nici un inspector şcolar general adjunct nu pot fi nominalizaţi în funcţia de preşedinte al comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, din motive obiective, inspectorul şcolar general nominalizează pentru funcţia menţionată un inspector cu experienţă în organizarea examenelor naţionale, cu acordul Comisiei Naţionale.
Art. 9. Comisiile judeţene/ a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:
1. (1) nominalizează unităţile de învăţământ din mediul rural care sunt arondate altor unităţi de învăţământ;
2. (2) stabilesc centrele de comunicare;
3. (3) transmit toate informaţiile necesare organizării Evaluării Naţionale în condiţii optime, către unităţile de învăţământ în care se organizează Evaluarea Naţională, către centrele zonale de evaluare, precum şi către unităţile de învăţământ desemnate drept centre de comunicare;
4. (4) răspund de organizarea şi de desfăşurarea Evaluării Naţionale în condiţiile stabilite prin metodologie, pe tot teritoriul judeţului/ municipiului Bucureşti;
5. (5) răspund de soluţionarea problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale;
6. (6) coordonează dotarea şcolilor cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a Evaluării Naţionale – copiatoare în stare de funcţionare, care să permită multiplicarea subiectelor pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;
7. (7) asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru centrele zonale de evaluare pentru Evaluarea Naţională, cu următorul conţinut: “Evaluare Naţională 2011– C.Z.E”. Ştampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 25 mm şi nu vor fi numerotate;
8. (8) primesc de la unităţile de învăţământ propunerile de cadre didactice care doresc să participe în comisiile pentru Evaluarea Naţională, până la data de 15 aprilie;
9. (9) propun Consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar componenţa comisiilor din unităţile de învăţământ şi din centrele zonale de evaluare, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilităţii;
10. (10) numesc persoanele care fac parte din comisiile pentru Evaluarea Naţională, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru Evaluarea Naţională;
11. (11) deleagă inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/ a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării Naţionale;
12. (12) se adresează, în scris, direcţiilor judeţene de sănătate, pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolară în perioada desfăşurării Evaluării Naţionale, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc., în scopul asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea evaluării;
13. (13) solicită organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi de jandarmerie, de la nivel judeţean, primăriilor, asigurarea prezenţei poliţiştilor din poliţia comunitară sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene şi la centrele zonale de evaluare, pentru paza lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la unităţile de învăţământ şi la centrele zonale de evaluare. Prezenţa acestora va fi solicitată şi pentru transportul lucrărilor scrise de la unităţile de învăţământ la centrele zonale de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestaţii şi invers;
14. (14) transmit o notă scrisă de atenţionare către furnizorii locali, care distribuie servicii Internet, astfel încât în zilele şi în intervalul orar destinat transmiterii variantei de subiecte pentru Evaluarea Naţională, să fie evitate disfuncţionalităţile tehnice;
15. (15) asigură o soluţie de rezervă, la nivelul centrului de comunicare, în cazul în care vor exista probleme tehnice sau speciale, conform planului pentru situaţii speciale, elaborat la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/ al municipiului Bucureşti;
16. (16) verifică, în centrele de comunicare, prin inspectori sau prin reprezentanţi delegaţi, asigurarea soluţiei de rezervă pentru transfer/ preluarea variantei de subiecte pentru Evaluarea Naţională – dial-up, în cazul în care vor exista probleme tehnice cu operatorul de Internet;
17. (17) realizează instruirea preşedinţilor comisiilor din unităţile de învăţământ şi din centrele zonale de evaluare cu privire la desfăşurarea Evaluării Naţionale, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşării activităţilor specifice fiecărei comisii;
18. (18) coordonează activităţile de preluare şi de transmitere a subiectelor şi a baremelor pentru Evaluarea Naţională către unităţile de învăţământ;
19. (19) asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;
20. (20) operează, în situaţii justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unităţile de învăţământ şi din centrele zonale de evaluare;
21. (21) transmit Comisiei Naţionale, în cel mai scurt timp posibil, situaţiile speciale din ziua respectivă şi solicită, în cazuri justificate, subiecte de rezervă;
22. (22) sesizează imediat Comisiei Naţionale orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în metodologie sau care depăşeşte atribuţiile specificate de metodologie pentru comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti;
23. (23) transmit Comisiei Naţionale situaţii statistice, în conformitate cu modul de raportare şi termenele solicitate de către aceasta;
24. (24) preiau cataloagele electronice ale Evaluării Naţionale de la comisiile din unităţile de învăţământ, pentru a constitui baza de date în vederea admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;
25. (25) decid reevaluarea unor lucrări, în vederea monitorizării calităţii evaluării lucrărilor şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial de către candidatul în cauză;
26. (26) pot decide suspendarea, pe o perioadă de 1-5 ani, a dreptului de participare în comisiile de Evaluare Naţională din sesiunile următoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile în organizarea şi desfăşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii, proceduri şi/sau prin prezenta metodologie;
27. (27) elaborează şi transmit Comisiei Naţionale, în termen de 10 zile de la încheierea Evaluării Naţionale, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.
  Art.10. (1) Comisiile din unităţile de învăţământ se compun din:
  - - preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
  - - membri - 1-3 cadre didactice din unitatea de învăţământ. În situaţia în care, în unitatea de învăţământ, se susţin probe redactate într-o limbă a minorităţilor, cel puţin unul din membrii comisiei trebuie să fie bun cunoscător al limbii respective;
  - - persoana de contact – responsabilă cu transferul variantelor de subiecte şi bareme, numai pentru acele unităţi de învăţământ desemnate ca centre de comunicare;
  - - asistenţi;
1. (2) Persoana de contact este informaticianul unităţii de învăţământ sau un alt cadru didactic cu competenţe avansate de utilizare a calculatorului.
2. (3) Asistenţii sunt cadre didactice care nu au rude sau afini până la gradul al IV- lea printre candidaţii care participă la respectiva sesiune a Evaluării Naţionale, provenind, de regulă, din unitatea de învăţământ.
3. (4) În situaţii excepţionale, bine justificate, în care nu poate fi asigurată supravegherea cu cadre didactice, pot fi nominalizate ca asistenţi persoane care îndeplinesc funcţii didactice auxiliare.
Art. 11. Comisiile din unităţile de învăţământ au următoarele atribuţii:
1. (1) răspund de organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale în unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi a celorlalte prevederi legale;
2. (2) elaborează documentele necesare pentru înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională şi pentru desfăşurarea probelor Evaluării Naţionale;
3. (3) asigură înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională;
4. (4) elaborează catalogul Evaluării Naţionale şi îl completează cu datele de identificare a unităţii de învăţământ, cu numele, iniţiala tatălui, prenumele elevilor, cu numele disciplinelor la care aceştia susţin probe;
5. (5) asigură condiţiile tehnice necesare procesului de transfer/ preluare/ multiplicare a variantei de subiecte extrase, în cazul în care unitatea a fost desemnată drept centru de comunicare;
6. (6) asigură numărul optim de săli în care se susţin probele, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă şi le pregătesc pentru examen, în sensul prevăzut de prezenta metodologie;
7. (7) repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi afişează, pe uşa fiecărei săli, lista nominală cu elevii, precum şi prevederile metodologiei care îi informează pe aceştia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea din sală şi acordarea notei 1(unu) la lucrarea respectivă;
8. (8) asigură existenţa, în număr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;
9. (9) asigură, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene, numărul corespunzător al colilor tipizate şi consumabilelor necesare bunei desfăşurări a Evaluării Naţionale;
10. (10) realizează, sub semnătură, instruirea asistenţilor cu privire la desfăşurarea Evaluării Naţionale;
11. (11) stabilesc în fiecare dimineaţă, prin tragere la sorţi, repartizarea asistenţilor în săli, ţinând cont că aceeaşi asistenţi nu pot supraveghea, la probe diferite, aceeaşi clasă;
12. (12) predau asistenţilor, în fiecare dimineaţă, fişa de atribuţii;
13. (13) întocmesc borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale lucrării elaborate;
14. (14) asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi până în momentul terminării probei;
15. (15) multiplică varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor şi asigură distribuirea variantei de subiecte extrase, în plicuri sigilate, la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;
16. (16) aplică ştampila şcolii peste colţul închis şi lipit al lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine proba;
17. (17) iau măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară Evaluarea Naţională, să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti sau neprevăzute de prezenta metodologie;
18. (18) primesc de la asistenţi, cu proces-verbal, lucrările de evaluat;
19. (19) răspund de asigurarea securităţii şi a integrităţii lucrărilor scrise, pe perioada în care ele se află în unitatea de învăţământ;
20. (20) asigură, prin preşedinte, însoţit de un membru al comisiei, transportul în deplină siguranţă şi predarea, cu proces-verbal, la centrele zonale de evaluare, a lucrărilor scrise şi a catalogului electronic, completat cu numele candidaţilor şi cu denumirea disciplinelor la care au susţinut probele;
21. (21) primesc de la centrele zonale de evaluare, cu proces-verbal, prin preşedinte şi un membru al comisiei, catalogul electronic cu notele obţinute de candidaţi şi două exemplare, în formă tipărită, ştampilate şi semnate, ale catalogului electronic;
22. (22) afişează notele obţinute la Evaluarea Naţională, în loc vizibil; (23)primesc eventualele contestaţii;
1. (24) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluarea iniţială;
2. (25) preiau, prin delegat, de la centrul zonal de evaluare, o copie a procesului- verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii;
3. (26) completează catalogul Evaluării Naţionale cu notele rezultate în urma reevaluării lucrărilor ale căror note au fost contestate;
4. (27) afişează notele obţinute la lucrări, în urma rezolvării contestaţiilor, în loc vizibil;
5. (28) comunică imediat comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti orice situaţie specială sau încălcare a prevederilor legale;
6. (29) asigură păstrarea documentelor Evaluării Naţionale în arhiva unităţii de învăţământ, timp de doi ani;
7. (30) elaborează şi transmit comisiei judeţene/ a municipiului Bucureşti, în termen de trei zile de la încheierea activităţii în unitatea de învăţământ, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale.
  Art. 12. (1) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din:
  - - preşedinte – un inspector, director sau cadru didactic cu spirit organizatoric şi experienţă în organizarea examenelor naţionale;
    -1-2 secretari – cadre didactice cu abilităţi în operarea pe calculator/informaticieni;
  - - membri – 1-5 profesori, de regulă având gradul didactic I sau II, cu abilităţi în operarea pe calculator;
  - - profesori evaluatori pentru fiecare disciplină de examen la care se desfăşoară probe scrise.
1. (2) În funcţie de numărul de lucrări, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi secretari în comisie, de regulă câte un secretar la 1000 de lucrări.
2. (3) Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă, 100 de lucrări pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.
3. (4) La centrele zonale de evaluare unde se evaluează lucrări elaborate în limbile minorităţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să fie cunoscător al limbii respective.
4. (5) Profesorii evaluatori sunt cadre didactice având ca specialitate una din disciplinele care se evaluează în examen, care nu au rude sau afini până la gradul al IV-lea printre candidaţii care participă la respectiva sesiune a Evaluării Naţionale, selecţionaţi din alte unităţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor.
  Art. 13. Comisia din centrul zonal de evaluare are următoarele atribuţii:
  1. a) primeşte, în zilele în care se susţin probe scrise, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi de secretar/un membru, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate;
  2. b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul zonal de evaluare;
  3. c) asigură o sesiune de instruire pentru evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se susţin probe, cu scopul de a asigura unitatea de aplicare a baremului de evaluare şi de notare;
  4. d) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare şi notare, precum şi prevederile prezentei metodologii;
  5. e) înregistrează, în catalogul electronic, notele la fiecare probă scrisă, pentru fiecare candidat arondat centrului;
  6. f) calculează mediile generale şi le înregistrează în catalogul electronic;
  7. g) predă, prin preşedinte şi un secretar, cu proces-verbal, catalogul electronic şi două exemplare din forma tipărită a catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori şi ştampilat, către delegaţii unităţii de învăţământ;
  8. h) primeşte, de la delegaţii unităţilor de învăţământ arondate centrului zonal de evaluare, cererile candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluarea iniţială;
  9. i) transmite către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de contestaţii, în deplină siguranţă, lucrările scrise sigilate, ale căror note iniţiale au fost contestate, în vederea reevaluării acestora;
  10. j) primeşte, de la comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de contestaţii, lucrările scrise care au fost reevaluate şi o copie a procesului-verbal cuprinzând deciziile acesteia;
  11. k) transmite către delegatul unităţii de învăţământ o copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii;
  12. l) predă cu proces-verbal, prin preşedinte şi secretar, lucrările scrise, borderourile de evaluare originale şi celelalte documente de examen, către directorul unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.
III. DISCIPLINELE LA CARE SE SUSŢINE EVALUAREA NAŢIONALĂ
Art. 14. Disciplinele la care se susţin probe pentru Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a sunt următoarele:
1. a) Limba şi literatura română;
2. b) Limba şi literatura maternă - pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă;
3. c) Matematică.
IV. ELABORAREA SUBIECTELOR
Art. 15. - (1) Subiectele pentru Evaluarea Naţională se elaborează în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seama de următoarele cerinţe:
1. a) să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele pentru Evaluarea Naţională;
2. b) să aibă un nivel mediu de dificultate;
3. c) să permită rezolvarea în 120 de minute.
  1. (2) Modalitatea de transmitere a subiectelor la unităţile de învăţământ în care se desfăşoară Evaluarea Naţională va fi reglementată printr-o procedură separată.
  2. (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare şi se postează pe website-ul MECTS, după desfăşurarea probei.
  3. (4) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat, conform legii, în limba maternă cursurile disciplinelor la care se susţin probe, li se asigură subiectele de matematică atât în limba în care au studiat cât şi în limba română.
  4. (5) CNEE va posta pe website-ul dedicat, până la data de 1 noiembrie 2010, modele de subiecte şi bareme pentru Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a.
  5. (6) Subiectele pentru Evaluarea Naţională se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul demarării acţiunii de elaborare a acestora şi până în momentul în care devin publice. Toate persoanele care au acces la subiectele pentru Evaluarea Naţională vor da o declaraţie în acest sens, în condiţiile legii.
V. ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR
Art. 16. - (1) La Evaluarea Naţională se pot înscrie absolvenţii clasei a VIII-a din seria curentă.
1. (2) La Evaluarea Naţională se pot înscrie şi absolvenţi din seriile anterioare, care nu au participat în nici o sesiune la unul din examenele naţionale: examenul de capacitate, testele naţionale, tezele cu subiect unic sau evaluare naţională. Candidaţii din promoţiile de până în 1998 inclusiv nu participă la Evaluarea Naţională, întrucât pot solicita echivalarea examenului de capacitate, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4701/2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 37/2001, Partea I.
2. (3) Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la Evaluarea Naţională numai după echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţă stabilite de MECTS, prin Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor.
3. (4) Înscrierea candidaţilor pentru Evaluarea Naţională se face la secretariatele unităţilor de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează:
  1. a) pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele din şcoli;
  2. b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretariatul unităţii de învăţământ pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie, un act de identitate, foaia matricolă, adeverinţă din care să reiasă anul absolvirii şi faptul că nu a participat la examenele naţionale menţionate la alin. (2)).
  3. c) pentru candidaţii din seriile anterioare, în situaţia schimbării domiciliului în altă localitate, menţionată ca atare în buletinul/cartea de identitate a candidatului sau a părintelui/tutorelui acestuia, candidaţii se pot înscrie pentru a susţine Evaluarea Naţională la o unitate de învăţământ, stabilită de comisia judeţeană din judeţul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naţionale, în urma unei cereri motivate şi însoţite de documente doveditoare, transmise la Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii.
VI. DESFĂŞURAREA EVALUĂRII NAŢIONALE
Art. 17. – (1) Sălile în care se susţine Evaluarea Naţională sunt, în prealabil, adaptate prin:
1. a) amenajarea acestora, astfel încât elevii să fie aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe clase;
2. b) eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în elaborarea lucrărilor scrise;
3. c) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale cu elevii repartizaţi în sala respectivă şi a prevederilor metodologiei care îi informează pe aceştia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea din sală şi acordarea notei 1(unu) la lucrarea respectivă;
  1. (2) Probele scrise pentru Evaluarea Naţională încep la ora 0900, moment în care se deschid plicurile sigilate care conţin varianta de subiecte multiplicată, în fiecare sală în care se susţine examenul.
  2. (3) Accesul elevilor în săli este permis, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei, respectiv până la ora 8.30, în fiecare zi în care se desfăşoară probele scrise.
  3. (4) Supravegherea este asigurată, pentru fiecare sală, de doi asistenţi, cadre didactice de altă specializare decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susţine proba.
  4. (5) Înaintea intrării în săli, preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ instruieşte asistenţii în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale, cu informaţiile pe care trebuie să le furnizeze elevilor aflaţi în săli.
  5. (6) Asistenţii, care intră în săli după ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu numele elevilor, procesul- verbal de predare-primire a lucrărilor scrise, hârtie tipizată pentru lucrări şi hârtie ştampilată pentru ciorne. Numărul de coli tipizate şi numărul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sală de clasă, vor fi consemnate în procesul- verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent în parte şi de preşedintele comisiei.
  6. (7) Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfăşurare a Evaluării Naţionale şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată. De asemenea, elevii sunt informaţi că se interzice pătrunderea în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare şi li se aduc la cunoştinţă consecinţele nerespectării acestor prevederi.
  7. (8) Elevii se aşează câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coală de hârtie tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit. Colţul colii tipizate este lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată. Colţurile lucrărilor sunt lipite numai după ce elevii au început să scrie pe foaie rezolvarea subiectelor. Elevii primesc atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila şcolii câte le sunt necesare. Aceştia completează, pe fiecare dintre colile tipizate utilizate, datele personale, în colţul care urmează să fie lipit. Pentru lipirea colţului lucrării se foloseşte lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante, pentru toţi elevii din unitatea de învăţământ.
  8. (9) După primirea variantei de subiect extrase de Comisia Naţională, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul elevilor, urmând ca acestea să fie distribuite în săli. Comisia din unitatea de învăţământ ia toate măsurile pentru a pregăti în mod corespunzător operaţia de multiplicare, astfel încât să fie asigurat în cel mai scurt timp câte un subiect pentru fiecare elev.
  9. (10) Asistenţii primesc subiectele multiplicate şi secretizate, în plicuri, de la preşedinte sau un membru al comisiei şi le distribuie fiecărui elev. La încheierea acestor operaţiuni, începe rezolvarea subiectelor de către elevi. Durata fiecărei probe scrise este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev.
  10. (11) Se interzice preşedintelui, membrilor comisiei, asistenţilor sau delegaţilor Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti să facă modificări ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare şi de notare, să dea
    elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor sau să le furnizeze acestora rezolvarea subiectelor.
  11. (12) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în sală şi niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă. În cazuri excepţionale, dacă un elev se simte rău şi solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, până la înapoierea în sala de clasă. În această situaţie, timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.
  12. (13) Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina „Matematică", elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de către asistenţi.
  13. (14) Elevii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii elevi, din diferite motive - corectări numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere - doresc să-şi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc, menţionându-se pe ele „Anulat" şi se semnează de către cei doi asistenţi.
  14. (15) În timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, asistenţii nu dau elevilor nicio indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor, nu discută între ei şi nu rezolvă subiectele. De asemenea, nu permit nici unei alte persoane să dea candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, să furnizeze acestora materiale care conţin rezolvarea parţială sau integrală a subiectelor sau să încalce în vreun fel prevederile metodologiei. Unul dintre asistenţi stă în faţa clasei, celălalt în spatele clasei şi nu au alte preocupări în afară de supraveghere.
  15. (16) Se interzice elevilor să pătrundă în clasă cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice instrument electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de clasă duce la eliminarea elevului din clasă de către preşedintele comisiei, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, şi la notarea cu nota 1 (unu) a lucrării elevului eliminat. Nerespectarea dispoziţiilor menţionate poate conduce, după caz, la sancţionarea asistenţilor.
  16. (17) În timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, asistenţii răspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasă, de respectarea de către elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia să verifice dacă elevii au pătruns în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor şi să ia măsurile ce se impun. De asemenea, asistenţii nu permit elevilor să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul, să schimbe între ei lucrările sau ciornele şi sesizează preşedintele comisiei asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii.
  17. (18) Eventualele fraude sau tentative de fraudă, alte nereguli în desfăşurarea Evaluării Naţionale, semnalate asistenţilor de către elevi sau sesizate de membrii comisiei, de asistenţi sau de către delegaţii Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/ a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice şi să ia măsurile ce se impun conform prezentei metodologii. Aceste situaţii sunt consemnate în procese-verbale, care se
    arhivează împreună cu documentele comisiei. Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti va fi informată, imediat, despre orice situaţie specială;
  18. (19) În situaţia în care, potrivit prevederilor prezentei metodologii, un elev este eliminat din sală pentru fraudă sau tentativă de fraudă, preşedintele marchează pe lucrare, cu cerneală sau pix roşu, „fraudă", pune nota 1 (unu) şi semnează.
  19. (20) În timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, în sălile în care se desfăşoară proba scrisă au voie să intre numai:
    1. a) preşedintele şi membrii comisiei din unitatea de învăţământ;
    2. b) persoane delegate de către Comisia Naţională sau de către comisia judeţeană
      /a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea corectă a Evaluării Naţionale.
  20. (21) După ce îşi încheie lucrările, elevii numerotează foile sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentă şi numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenţi. După încheierea numerotării, elevii predau asistenţilor lucrările şi semnează pentru confirmarea predării lucrării şi a numărului de pagini.
  21. (22) La primirea lucrărilor, asistenţii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează elevii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.
  22. (23) La expirarea celor 120 de minute acordate, elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
  23. (24) În cazul în care un candidat refuză să predea lucrarea scrisă, acest lucru se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenţi şi atrage după sine eliminarea candidatului din examen. Candidaţii aflaţi în această situaţie nu vor fi notaţi la lucrarea respectivă, nu vor mai putea participa la probele următoare, vor fi menţionaţi în lista finală ca ”eliminaţi” şi nu li se va încheia media la Evaluarea Naţională.
  24. (25) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează în unitatea de învăţământ.
  25. (26) La finalizarea desfăşurării probei, asistenţii predau, sub semnătură, lucrările scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacă spaţiile nescrise au fost barate.
  Art.18. - (1) Pe măsură ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrările scrise se transportă şi se predau, de către preşedinte, însoţit de un membru al comisiei din unitatea de învăţământ, pe bază de proces-verbal, preşedintelui şi secretarului din centrul zonal de evaluare.
  (2) Odată cu lucrările de la prima probă scrisă, se predă la centrul zonal de evaluare şi catalogul electronic, completat cu datele personale ale candidaţilor.
VII. EVALUAREA LUCRĂRILOR
Art.19. – (1) Preşedintele şi un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegaţii de la fiecare unitate de învăţământ arondată, spre a fi evaluate.
1. (2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină, sunt amestecate de către preşedintele şi secretarul comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1 la n. De regulă, pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri, după ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
2. (3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de secretar, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
3. (4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi secretarul din centrul zonal de evaluare au obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare. Se interzic interpretările personale şi efectuarea de modificări în baremul de evaluare şi de notare.
4. (5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de evaluare şi de notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care lucrează, în mod obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sală se află cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a secretarului comisiei, menţionându-se datele de identificare ale evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor corectate.
5. (6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi secretarul comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti preşedintele şi secretarul centrului zonal de evaluare, reprezentanţii Comisiei Naţionale, persoane delegate de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfăşurarea examenului.
6. (7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe evaluatori se arhivează de către preşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei Naţionale pentru sondaje şi analize post- examen.
7. (8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de evaluare şi de notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. La evaluarea lucrărilor scrise, profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau menţiuni pe acestea. Evaluarea pe baza baremului se înregistrează în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.
8. (9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la alin. (3), preşedintelui sau secretarului comisiei, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi sigilate.
9. (10) Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi regim cu lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările scrise şi celelalte documente de examen vor fi păstrate separat de către preşedinte şi de unul dintre membrii comisiei.
Art. 20. - (1) Evaluarea lucrărilor se face cu respectarea strictă a baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza unui punctaj pe scara 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru răspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. După evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fără rotunjire, şi o trece pe lucrare.
1. (2) În cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, se calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori. Această notă este cea care se va lua în calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a.
2. (3) În cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei, iar nota acordată de aceştia, va fi nota finală.
3. (4) Nota finală se trece pe lucrare şi se semnează de preşedintele comisiei din centrul zonal de evaluare.
Art. 21. - (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în prezenţa preşedintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare şi a profesorilor evaluatori, iar notele finale se înregistrează imediat în catalogul electronic.
1. (2) Comisia din centrul zonal de evaluare calculează pentru fiecare candidat media generală la evaluarea naţională, ca medie aritmetică, cu două zecimale,fără rotunjire, din notele obţinute la probe.
2. (3) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centrul zonal de evaluare la unitatea de învăţământ. Predarea-primirea se face între preşedinţi şi membrii comisiilor. Forma tipărită a catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise şi cu media generală, ştampilat şi semnat de profesorii evaluatori, la rubrica prevăzută în acest scop, şi de preşedintele şi secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare, se predă, cu proces-verbal, preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din unitatea de învăţământ.
3. (4) Comisia din unitatea de învăţământ comunică, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ, rezultatele examenului.
VIII. REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR
Art.22. – 1) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la unitatea de învăţământ, în perioada prevăzută de calendarul Evaluării Naţionale.
1. (2) Preşedintele comisiei din unitatea de învăţământ, împreună cu un membru al comisiei, primesc contestaţiile şi le înregistrează.
2. (3) Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care se precizează numele candidaţilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din unitatea de învăţământ.
3. (4) După centralizarea, în centrele zonale de evaluare, a cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate se secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.
4. (5) Lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene /a municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se menţionează proba de examen, numărul de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.
  Art. 23. - (1) Comisia din centrul de contestaţii judeţean/al municipiului Bucureşti se compune din:
  - - preşedinte – inspector, director sau cadru didactic cu experienţă în organizarea examenelor;
  - - membri - 1-3 inspectori, directori sau cadre didactice;
  - - profesori evaluatori – cadre didactice de specialitate, câte două pentru aproximativ 100 de lucrări.
1. (2) Componenţa comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se stabileşte prin decizie a inspectorului şcolar general.
2. (3) Comisia din centrul de contestaţii judeţean/al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
  1. a) primeşte, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi de un secretar al comisiei din centrul zonal de evaluare, lucrările scrise aduse de delegaţii acesteia, spre a fi reevaluate;
  2. b) răspunde de securitatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;
  3. c) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi de notare şi prevederile prezentei metodologii;
  4. d) înregistrează, pe lucrări şi în procesul-verbal, notele acordate pentru fiecare lucrare contestată;
  5. e) predă, prin preşedinte şi un membru, lucrările scrise reevaluate, în conformitate cu procesele-verbale de predare-primire menţionate la punctul a) şi o copie a procesului-verbal, delegaţilor comisiei din centrul zonal de evaluare.
Art.24. - (1) Comisiile de contestaţii judeţene/ a municipiul Bucureşti reevaluează lucrările primite şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
1. (2) Procedura de evaluare a lucrărilor în centrul judeţean de contestaţii va respecta prevederile Art.19.
2. (3) După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de către o altă comisie, formată din profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi de notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.
3. (4) Hotărârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei şi de preşedinte.
4. (5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predată de comisia din centrul zonal de evaluare delegatului fiecărei unităţi de învăţământ care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se păstrează la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de doi ani.
5. (6) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală mai mică decât 9,50, nota definitivă a lucrării este cea acordată de comisia de contestaţii, dacă între nota iniţială şi nota obţinută la reevaluare este o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte.
  Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă a lucrării este nota iniţială, acordată în centrul zonal de evaluare.
6. (7) Pentru lucrările care au primit iniţial o notă finală cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestaţii, în urma reevaluării.
7. (8) Nota definitivă, acordată în conformitate cu alin. (6) şi (7), nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.
8. (9) Comisiile din unităţile de învăţământ operează în catalogul electronic şi în cele două exemplare tipărite ale acestuia schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.
9. (10) Rezultatele la contestaţii se comunică celor în drept prin afişare la avizierul unităţii de învăţământ, conform calendarului.
IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Art.25. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.
1. (2) Încălcarea, de către cadrele didactice, a normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare-învăţare, didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea Evaluării Naţionale răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei.
2. (3) Dacă, într-o unitate de învăţământ, se constată nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale, Comisia Naţională sau comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pot decide suspendarea pentru 1-5 ani a organizării de examene naţionale în acea unitate de învăţământ.
Art.26. - (1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional, legate de organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale, cum ar fi furnizarea soluţiilor subiectelor către candidaţi, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări, care permit sau favorizează fraudarea probei sau care au manifestări care atestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. După caz, Comisia Naţională sau comisia judeţeană /a municipiului Bucureşti sesizează în scris organele de cercetare penală.
1. (2) Prevederile alineatului (1) se aplică şi persoanelor care au contribuit la elaborarea sau transmiterea subiectelor/ baremelor de evaluare şi de notare pentru Evaluarea Naţională şi au întreprins acţiuni care au constat în divulgarea parţială sau integrală a subiectelor/ baremelor de evaluare şi de notare.
2. (3) În cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele acordate iniţial şi notele obţinute la contestaţii sau la reevaluările stabilite prin prezenta metodologie, inspectoratele şcolare analizează situaţia, pentru a stabili cauzele şi eventualii vinovaţi pentru aceste situaţii. În cazuri justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinară, pentru sancţionarea vinovaţilor.
3. (4) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile prevăzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
4. (5) Comisia naţională, respectiv comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide ca persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii să li se
interzică dreptul de a participa, în sesiunile ulterioare, la comisiile organizate pentru evaluările naţionale sau la alte examene naţionale.
Art.27. - În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării Evaluării Naţionale, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale art. 292, din Codul penal.
X. DISPOZIŢII FINALE

Art.28. – (1)Lucrările scrise, borderourile originale de la Evaluarea Naţională şi documentele întocmite în centrul zonal de evaluare pentru buna desfăşurare a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare, pe o perioadă de doi ani.

(2) Documentele întocmite în unitatea de învăţământ pentru organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ, timp de doi ani.
(3) Cele două exemplare ale tipărite ale catalogului se păstrează permanent în arhiva unităţii de învăţământ.

Art.29. - (1) Elevii surprinşi având asupra lor manuale, dicţionare, notiţe, însemnări, alte materiale sau instrumente care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfăşurării Evaluării Naţionale, comunicând cu ceilalţi elevi sau comiţând alte fapte menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor, primesc nota 1 (unu) la lucrarea respectivă; tentativa de fraudă se pedepseşte în acelaşi mod.

(2) În situaţia în care frauda este dovedită după evaluarea lucrării, nota obţinută prin fraudă se anulează şi se înlocuieşte cu nota 1 (unu).
(3) Orice abatere comisă de elevi şi dovedită cu probe, se sancţionează conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Art.30. - (1). Se interzice cu desăvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la elevi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unităţile de învăţământ sau din centrele zonale de evaluare.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ vor lua toate măsurile pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor referitor la prevederile menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încălcarea acestora.

Art.31. - (1) Comisia din unitatea de învăţământ asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularităţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.

(2) Exemple de asemenea adaptări sunt:
1. a) asigurarea posibilităţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);
2. b) mărirea cu cel mult o oră a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către elevii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficienţe vizuale grave;
3. c) asigurarea scrisului cu caractere mărite la elevii ambliopi;
4. d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzătoare subiectelor afişate/prezentate vizual;
5. e) realizarea lucrării pentru Evaluarea Naţională prin dictarea conţinutului acesteia, de către elevul cu deficienţe, către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă. Se interzice profesorului asistent să corecteze sau să intervină în dictarea realizată de elev.
(3) Elevii cu deficienţe din unităţile de învăţământ pot beneficia, după caz, de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale.
(4) Comisiile judeţene/ a municipiului Bucureşti pot aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor Evaluării Naţionale pentru elevii cu deficienţe, la propunerea comisiilor din unităţile de învăţământ, cu informarea Comisiei Naţionale.
(5) În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, precum şi pentru cei care suferă de boli contagioase, comisiile judeţene pot aproba susţinerea probelor Evaluării Naţionale la locul imobilizării, simultan cu toţi elevii din ţară. Aprobarea se obţine pe baza documentului medical care atestă imposibilitatea deplasării sau a susţinerii probei în colectivitate şi se comunică, în scris, Comisiei Naţionale.

Art.32. (1) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul şcolii de masă, susţin Evaluarea Naţională.

(2) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masă, precum şi cei din învăţământul special, care parcurg curriculumul specific învăţământului special sau care beneficiază de adaptări curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizată, susţin Evaluarea Naţională numai la solicitarea scrisă a părinţilor sau a întreţinătorilor legali.

Art.33. – (1) La organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pot participa, la cerere, numai în calitate de observatori, fără a avea dreptul de a interveni, reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi sau ai unor organizaţii nonguvernamentale care au activitate relevantă în domeniul educaţiei.

(2) Înscrierea reprezentanţilor societăţii civile ca observatori, conform punctului precedent, se face până la data de 1 iunie 2011, la comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti.
(3) Participarea acestora la activităţile din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară probele Evaluării Naţionale se face în urma aprobării comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe baza unei adeverinţe eliberate de preşedintele acesteia. Într-o unitate de învăţământ nu pot fi mai mult de doi observatori.
(4) Preşedintele comisiei le solicită observatorilor completarea unei declaraţii, pe propria răspundere, prin care aceştia respectă legislaţia în vigoare, prevederile prezentei metodologii şi procedurile stabilite de comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru accesul observatorilor în spaţiile în care se desfăşoară Evaluarea Naţională.
(5) Încălcarea de către observatori a prevederilor prezentei metodologii sau a altor prevederi care reglementează buna organizare şi desfăşurare şi corectitudinea examenului, conduce la eliminarea din unitatea de învăţământ a observatorului respectiv şi la retragerea aprobării de a fi admis ca observator la Evaluarea Naţională.

Art.34. - (1) Comisia judeţeană/ a municipiului Bucureşti decide reevaluarea, prin sondaj, a unui număr de lucrări relevant statistic, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de evaluare şi de notare.

(2) Comisia Naţională poate decide reevaluarea, prin sondaj, a unui număr de lucrări urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de evaluare şi de notare.
(3) Notele obţinute de elevi la Evaluarea Naţională nu se modifică în urma acestor reevaluări.
(4) Pe baza raportului privind rezultatul acestor reevaluări, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ia măsuri conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii.

Art.35. – (1) Inspectoratele şcolare analizează rezultatele Evaluării Naţionale, compară aceste rezultate cu rezultatele şcolare ale elevilor, pe parcursul anilor de studiu, şi prezintă public un raport referitor la rezultatele analizei efectuate.

(2) Raportul va fi însoţit de un plan de acţiune, care include măsurile de monitorizare, control şi remediere luate pentru ameliorarea situaţiei, acolo unde acest lucru se impune.
(3) Unităţile de învăţământ care obţin rezultate necorespunzătoare la Evaluarea Naţională vor fi monitorizate constant de inspectoratul şcolar, care le va sprijini pentru creşterea calităţii educaţiei.
Art.36. - Conducerile unităţilor de învăţământ aduc la cunoştinţa persoanelor interesate prevederile prezentei metodologii prin următoarele categorii de activităţi:
1. a) afişarea la avizierul şcolii;
2. b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;
3. c) prezentarea în colectivele de elevi ai clasei a VIII-a;
4. d) organizarea unor întâlniri cu părinţii elevilor de clasa a VIII-a, în vederea informării acestora;
5. e) alte activităţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la Evaluarea Naţională.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

Anexa nr. 3

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura română are, în cadrul evaluării naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.
Prezenta programă pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/ de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării cu nr. 5097/ din 09.09.2009), cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.
Prin evaluarea naţională la limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.)
Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.
II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a ( Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a.

1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi asociate
1. 1.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date
  - - idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;
  - - moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);
  - - structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric);
  - - subiectul operei literare, momentele subiectului;
  - - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);
  - - sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;
  - - elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);
  - - trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
  - - trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul (popular/ cult), pastelul, fabula, nuvela în opere literare studiate;
  - - texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);
    Competenţe specifice Conţinuturi asociate
2. 1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei
3. 1.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor
  - - arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte date; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune;
  - - categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
  - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
  - - ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
  - - despărţirea cuvintelor în silabe;
  - - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;
  - - categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V- a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul/ articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice; elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii – regente şi subordonatele indicate de programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);
  - - elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii – regente şi subordonatele indicate de programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);
  - - elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competenţe specifice Conţinuturi asociate
1. 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă
  - - elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o anumită temă/ urmărind un plan dat sau conceput de elev; părţile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
  - - redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, persoană - într-o descriere/ într-un portret;
  - - redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
  - - motivarea apartenenţei unui text studiat la o specie literară sau la un gen literar: epic/ liric;
  - - prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificaţie etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificaţia titlului, procedeele de expresivitate artistică învăţate şi semnificaţiile mesajului din fragmentul dat;
  - - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere ; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil, personaje etc.);
  Competenţe specifice Conţinuturi asociate
2. 2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
  - - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
  - - aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;
  - - folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare, incidenţă);
  - - enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studiate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată atributivă; complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă; complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop); dezvoltarea şi contragerea.
  NOTĂ: Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conţinuturi obligatorii pentru evaluarea naţională: speciile literare: romanul, balada; genul dramatic; propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată circumstanţială concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.
  C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE
  PROGRAMA
  PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
  EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011
  PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
  1. I. Semester
    1. 1. Literatur
      1. 1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
      2. 2. Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:
        a. die Nacherzählung
        b. die Inhaltsangabe;
      3. 3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
      4. 4. Texte fortsetzen oder umformen;
      5. 5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
      6. 6. Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen
      7. 7. Änderung der Erzählperspektive;
      8. 8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade
      9. 9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.
    2. 2. Sprachbetrachtung
      1. 1. Bereicherung des Wortschatzes:
        a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,
        b. das Wortfeld,
        c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;
      2. 2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:
        Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;
      3. 3. Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen:
        Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;
      4. 4. Form der Nebensätze:
        a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;
        b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz
      5. 5. Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.
  2. II. Semester
    1. 1. Literatur
      1. 1. Persönliche Meinung äußern und begründen;
      2. 2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:
        a. Nacherzählung,
        b. Inhaltsangabe;
      3. 3. Texte aufgrund von Fragen erschließen;
      4. 4. Texte fortsetzen oder umformen;
      5. 5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;
      6. 6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;
      7. 7. Änderung der Erzählperspektive;
      8. 8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;
      9. 9. Verfassen eines Tagebucheintrags; 10.Verfassen eines persönlichen Briefes.
    2. 2. Sprachbetrachtung

Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

a. das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Präposition);
b. das Adjektiv (Steigerung);
c. das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

I. KOMPETENCIÁK
1. 1. A szövegolvasás
  - - a részek és a szövegegész jelentésének megragadása
  - - az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzet jellemz6inek megragadása, tudatosítása és megkülönböztetése
  - - az irodalmi formák és kódok szerepének megragadása a szövegszervez6désben
  - - az irodalmi muvek értékviszonyainak, hangnemének megragadása
  - - a szöveg adott szempontok szerinti értelmezése és értékelése
2. 2. Az írásbeli kifejezoképesség (fogalmazás)
  - - különböz6 szövegtípusok / szövegmufajok alkotása
  - - a szöveg megszerkesztése, tagolása
  - - a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazása
  - - a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazása
  - - tudatos helyesírás
  - - személyesség a szövegalkotásban
II. TARTALMAK
1. 1. Irodalomolvasás
  Irodalmi formák és kódok
  - - Szóképek: metafora, allegória, szinesztézia, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismétlés változatai (gondolatritmus, felsorolás, halmozás, fokozás), párhuzam, ellentét.
  - - Verstani alapfogalmak: hangsúlyos ritmus, rímfajták, id6mértékes verselés, verslábak, hexameter, pentameter, disztichon.
  - - Epika: történetmondás, elbeszél6, elbeszél6i néz6pont, szerepl6, szerepl6k rendszere; epikai mufajok: elbeszélés/novella, humoreszk, népballada, muballada, anekdota, regény.
  - - Líra, líraiság, lírai én; lírai mufajok: dal, leíró költemény; költ6i levél, epigramma, óda, himnusz.
  - - Beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszél6nek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszél6, elbeszél6i néz6pont. Térszerkezet, id6szerkezet a lírai és az epikai muvekben.
  - - Érték: megjelenített értékek, értékrend.
  - - Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.
2. 2. A logikus és célszerii nyelvhasználat: közlésformák
  Az értekez6 fogalmazás szerkesztése. Irodalmi muvek egyéni értelmezése írásban.
  Magánlevél. Meghívó. Hivatalos levél: kérvény. Monológ. Leírás. Jellemzés. Hirdetés.
3. 3. A közlés építoelemei: a mondat, a szó, a hang. A szó.
  - - A szavak jelentése (ismétlés).
  - - A szó szerkezete (ismétlés).
  - - A szófajok (ismétlés).

A mondat.

Az egyszerii mondat és elemzése (ismétlés).

Az összetett mondat. Az alárendel6 mondatok (alanyi, állítmányi, jelz6s, tárgyas, határozói mellékmondat). A mellérendel6 mondatok. Az összetett mondat központozása. Az összetett mondat elemzése.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

I. NOTĂ DE PREZENTARE
Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a se realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal şi, pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării.
Studiul Limbii şi literaturii rromani la clasele gimnaziale se continuă cu achiziţii progresive din partea elevilor privind lexicul modern al limbii rromani, dar şi cu activităţi ce ţin de conştientizarea, cunoaşterea şi însuşirea diferenţelor lexicale şi fonetice dintre un dialect sau altul (ursăresc, căldărăresc, carpatic şi spoitoresc), cu raportare continuă la limba rromani comună şi la grafia oficială a acesteia. Aprofundarea cunoştinţelor ce ţin de spiritualitatea rromă, cunoaşterea zestrei folclorice literare reprezentative, de scrierile literare culte adecvate vârstei elevilor constituie, totodată, deziderate esenţiale ale studierii Limbii şi literaturii rromani la nivelul ciclului gimnazial.
Studiul Limbii şi literaturii rromani în învăţământul gimnazial îşi propune formarea unei personalităţi cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabilă să comunice cu semenii, să înţeleagă lumea, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile, să fie sensibil la frumosul creat de natură şi la cel creat de om.
Pornind de la importanţa competenţelor pentru viaţa activă într-o societate, a cunoaşterii specifice secolului XXI, prezentul document prezintă programele şcolare de Limba şi literatura rromani pentru clasele a V-a - a VIII-a, pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe, care vizează înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competenţe de tip funcţional.
Programele şcolare de Limba şi literatura rromani din învăţământul gimnazial propun un model comunicativ-funcţional, la nivelul studierii Limbii şi literaturii rromani. Acest model presupune dezvoltarea progresivă a competenţelor de receptare şi exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris şi exprimare scrisă.
Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
Opţiunea pentru un curriculum centrat pe competenţe, atitudini şi valori are în vedere accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului şi focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării.
Contribuţia disciplinei Limbii şi literaturii rromani la formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât contribuţia directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia indirectă/ sensibilizarea cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Limba şi literatura rromani contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi.
II. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea mesajului oral

	Competenţe specifice	Conţinuturi
1.1	identificarea componenţelor logice ale unui mesaj audiat, rostit cu viteză normală
1.2	deducerea atitudinii vorbitorului în cadrul mesajului audiat	- organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale, regulile dialogului.
1.3	recunoaşterea punctelor de vedere/ poziţiile exprimate de vorbitori într-un text audiat

- înţelegerea textului integral sau fragmentar, studiat sau la prima vedere; Comentarea unor secvenţe din operele studiate;
- mijloace de comunicare în societatea modernă.

- practicarea raţională a limbii: tipuri de comunicare;
- comunicarea orală.

2. Exprimarea orală

	Competenţe specifice	Conţinuturi
2.1	explicarea activităţii, a întâmplărilor şi a evenimentelor din universul imediat	- adolescentul despre sine
2.2	adaptarea formei mesajului la intenţia de comunicare	- acte de vorbire
2.3	exprimarea în mod clar şi argumentat a unui punct de vedere pe teme familiare	- şcoala: clasa, activităţi în cadrul şcolii, relaţia elev-profesor

3. Receptarea mesajului scris

	Competenţe specifice	Conţinuturi
3.1	recunoaşterea legăturii logice între secvenţele unui text citit	- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri;
3.2	identificarea relaţiilor dintre diferitele elemente constitutive ale propoziţiei şi ale frazei
3.3	extragerea informaţiilor relevante din diferite surse pentru o anumită cerinţă	- desprinderea informaţiilor relevante dintr-un text
3.4	identificarea concluziei într-un text argumentativ	- exerciţii de reperare şi de analiză argumentativă a structurii unei relatări.

- noţiuni de sintaxă; discursul;
- substantivul, verbul, pronumele, adjectivul, numeralul, adverbul, conjuncţia, interjecţia, prepoziţia;
- sintaxa în propoziţie şi în frază.

4. Exprimarea scrisă

	Competenţe specifice	Conţinuturi
4.1	exprimarea în scris a opiniilor asupra unor teme din universul apropiat	- oameni şi locuri:
4.2	realizarea de redactări variate pe diverse teme de interes

- Lexicul
- Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate
- Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă.

	Competenţe specifice	Conţinuturi
4.3	redactarea unui text funcţional mai amplu (cerere, raport) după un model oferit în formulă
4.4	construirea planului unei compuneri	- activitate de redactare pornind de la un model, imagine;
4.5	verificarea validităţii planului compunerii redactat prin alcătuirea compunerii respective	- exerciţii de analiză a compunerilor.

- completare de text lacunar;
- dezvoltarea unui plan de activitate;

5. Reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii rromani şi al tradiţiei rrome

Competenţe specifice

Conţinuturi

5.1

manifestarea de interes pentru descoperirea unor realizări în

domeniul artei

- vizionări de casete video;

5.2

raportarea la elementele de cultură şi civilizaţie descoperite prin studiul limbii rromani, sesizând asemănări şi deosebiri

între civilizaţia tradiţională şi cea actuală

- stabilirea de corelaţii, rezolvarea punctelor comune şi/ sau a diferenţelor, discuţii în grup.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

I. Sadržaj programa : Srpski jezik
1. 1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o ;
2. 2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
3. 3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeža; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
4. 4. Sintaksa: Složene recenice nezavisnog odnosa; Složene recenice zavisnog odnosa.
  Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:
  -  raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
  -  njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
  -  morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
  -  motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u složenim recenicama;
  -  odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i složene recenice zavisnog odnosa;
  -  poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja.
II. Sadržaj programa : književna lektira

5. razred: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje uši; Osnovna škola od B. Nušica;
6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nušica;
7. razred: Analfabeta od B. Nušica; Hajduk Veljko od V.St.Karadžica;
8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Šantica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.
Ciljevi i zadaci nastave sprske književnosti:
-  raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;
-  pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;
-  raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane književnosti;
-  elaboracija književnog komentara; karakterizacija književnih likova;
-  poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.

Literatura :

Književna lektira i gramatika za 5.razred. Književna lektira i gramatika za 6.razred. Književna lektira i gramatika za 7.razred. Književna lektira i gramatika za 8.razred.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

SLOVENSKÝ JAZYK

A. HLÁSKOSLOVIE
Hlásky (samohlásky, spoluhlásky, dvojhlásky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmický zákon. Vybrané slová.
B. NÁUKA O SLOVE
Slovo. Vecný a gramatický význam slova. Obohacovanie slovnej zásoby (tvorenie slov, pôžicky, rozširovanie významov). Diferenciácia slovnej zásoby podl'a rôznych kritérií (základný slovný fond, masa slovníka, neologizmy, archaizmy, synonymá, antonymá, homonymá, viacvýznamové slová at').
C. MORFOLÓGIA
Slovné druhy: ohybné (podstatné mená, prídavné mená, zámená, císlovky, slovesá), neohybné (príslovky, predložky, spojky, castice, citoslovcia). Gramatické kategórie slovných druhov (podl'a ucebných osnov).
D. SYNTAX
Jednoduchá a zložená veta. Vetné cleny. Súvetie : prira'ovacie a podra'ovacie. Druhy viet v podra'ovacom a prira'ovacom súvetí. Spojovacie výrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
Požiadavky:
- - spoznat' jednotlivé uvedené kategórie javov,
- - aplikovat' vedomosti v slovách, krátkych vetách,
- - uviest' príklady : slová, krátke vety, zostavit' krátke texty, v ktorých sa vyskytne požadovaný jav,
- - morfologický rozbor slovných druhov a príslušných kategórií na základe východiskového textu,
- - tvorenie viet s danými slovnými druhmi,
- - urcit' prísudky, spojovacie výrazy, segmentácia súvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znázornit' vetu, súvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnými clenmi / vetami,
- - urcit' syntaktickú funkciu oznacených slov,
- - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetách, tvorit' jednoduché vety a súvetia.

LITERÁRNE CLÁNKY

1. rocník : Pe'ko (Rudo Móric), Medicína (Janko Jesenský), Syn môj milený (:Cudo Ondrejov) Pod starou slivkou (Pavol Bujtár), Cakanka (:Cudmila Podjavorinská), Bájky: Tulipán a fialka, Pes a vlci.
2. rocník: Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Branko (Samo Chalupka), Katarína – l'udová balada, Vel'kou lyžicou (Martin Kukucín).
3. rocník: Martin (Andrej Sládkovic), Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Išli hudci horou (l'udová balada), Doktor (Janko Jesenský), Smr' Jánošíkova (Ján Botto), Zuzanka Hraškovie (P.O.Hviezdoslav).
4. rocník : Mor ho! (Samo Chalupka), fapákovci (Božena Slancíkova Timrava), Statky – zmätky (J.G.Tajovský), Aneta (Pavol Bujtár), Rysavá jalovica (Martin Kukucín), Marína (Andrej Sládkovic), Matka (Martin Rázus).

POJMY Z LITERÁRNEJ TEÓRIE

Literárne dielo. Epika. Lyrika. Bájka, óda, elégia, poéma. Poviedka,crta,novela,román.

:Cudová slovesnost', rozprávka, pieseii. Literárny sujet. Fázy sujetu. Literárna postava.

Umelecké prostriedky a postupy: epiteton, personifikácia, metafora, hyperbola, opis, rozprávanie, dialóg, monológ.

Prvky verša : verš, sloha, rým, rytmus (trochej, jamb).

SLOHOVÉ CVICENIA

Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavných myšlienok. Reprodukcia sujetu s urcením jednotlivých fáz. Charakteristika postavy. Premena priamej reci na nepriamu. Praktické písomnosti.

Požiadavky:

- urobit' rozbor a interpretovat' texty rôzneho typu, vystihnút' obsah a význam celého textu,
- interpretovat' známe básnické prostriedky,
- identifikovat' niektoré umelecké prostriedky použité v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola at'.),
- identifikovat' charakteristické crty osoby (osôb) z daného úryvku,
- súvislo vyjadrit' svoje myšlienky,
- identifikovat' štruktúru literárneho diela.

ŠTUDIJNÁ LITERATÚRA

Ucebnice podl'a ktorých sa vyucovalo v 5. – 8. rocníku.

C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. 3MiCT HaBqaJibHo'i nporpaMH : YKpa'iHCbKa MoBa
1. 1. ([)oHeTHKa : IloH51TT51 rrpo q>oHeTHKy; 3nyKH eoÎocHh Ta rrpHeoÎocHh; prrocTpoq>; trroÎy(eHH51 iio, bo; 3nyKone )Ha(eHH51 DyKn H, ro, r, 'i; 8eHaeoÎo6eHh eoÎocHh e, H.
2. 2. .JleKCHKoJioriH: O,nHo)Ha(Hh h DaeaTo)Ha(Hh cÎona; Ilp51Me Ta rrepeHocHe )Ha(eHH51; OMoHhMH; tHHoHhMH; pHToHhMH; 3Ha(ym;h (acTHHH cÎona: KophHh, cyq>hKc, rrpeq>hKc,
  )aKhH(eHH51; pa)eoÎoeh)MH; OcHonHh crrocoDH cÎonoTnopeHH51.
3. 3. Mop4>oJioriH: taMocThiîHh Ta cÎy)KDonh (acTHHH MonH; IMeHHHK; ,ll; hecÎono; IlpHKMeTHHK; "llHcÎhnHHK; 3aiîMeHHHK; IlpHcÎhnHHK; f'paMaTH(HHiî po)Dhp cÎhn; tÎy)KDonh (acTHHH MonH.
4. 4. CHHTaKCHC: IlpocTHiî rrÎaH eoTonoeo TeKcTy; BH,nH pe(eHh )a MeToIO nHcÎonÎIOnaHH51 (po)rronh,nHh. rrHTaÎhHh, crroHyKaÎhHh); Po),nhÎonh )HaKH n KhHll,h pe(eHh; f'oÎonHh Ta ,npyeop51,nHh (ÎeHH pe(eHH51; 3aeaÎhHe y51nÎeHH51 rrpo cTHÎh MonÎeHH51 (po)MonHHiî, HayKonHiî, xy,no)KHhiî); IloH51TT51 rrpo THrrH MonÎeHH51: po)rronh,nh, orrHc, po),nyM.
  U:hÎh h )an,naHH51 Han(aHH51 yKpaÎHchKoÎ MonH:
  -  nH)Ha(HTH ocHonHh rroH51TT51 q>oHeTHKH, ÎeKcHKH, Mopq>oÎoehÎ Ta cHHTaKcHcy;
  -  nrrpona,n)KeHH51 HaDyTHx )HaHh n ,naHoMy KoHTeKcTh;
  -  Mopq>ocHHTaKcH(HHiî aHaÎh) ,ne51KHx epaMaTH(HHx KaTeeophiî n ,naHoMy TeKcTh;
  -  rrpanHÎhHe nHKopHcTaHH51 rryHKTyall,hÎ, nHMoeH ,no MonÎeHH51 : )MhcTonHhcTh, rrocÎh,nonHhcTh, rrpanHÎhHhcTh; To(HhcTh, DaeaTcTno, nHpa)HhcTh, ,nope(HhcTh
  -  nH)Ha(HTH crrhnnh,nHo6eHH51 Mh)K (acTHHaMH MonH Ta (ÎeHaMH pe(eHH51;
  -  nHpa)KeHH51 ,nyMoK MonoIO Ta Ha rrHchMh.
II. 3MiCT HaBqaJibHo'i nporpaMH : YKpa'iHCbKa JiiTepaTypa
1 KÎac: BoBK i KiT, JieoHh,n f'ÎhDon; MaJiHii MHpoH, InaH paHKo; ,lloJiH; Ilpo Ce6e,
Tapac lllen(eHKo;
1. 2. KÎac: Myxa i li,,)KoJia, JieoHh,n f'ÎhDon; THma MopCbKa, Jiec51 YKpaÎHKa; MaJieHbKHii rpimHHK, MHxaiîÎo Koll,IODHHchKHiî; rpHu,eBa mKiJibHa HayKa, InaH paHKo;
2. 3. KÎac: KpaCHe nHCaHHH, InaH paHKo; ,llBa CHHH; ropnHHa, MapKo Bon(oK;
3. 4. KÎac: ,llo6pHii 3apo6oK I. paHKo; I BHpiC H Ha qy)KHHi; PeBe Ta CTorHe ,llHinp mHpoKHii; Tapac lllen(eHKo; .Jlro6iTb YKpa'iHy BoÎo,nHMHp tocIOpa; roJioBa i TyJiy6; li,,)KoJia i IIIepmeHb; f'pHeophiî tKonopo,na.
  U:hÎh h )an,naHH51 Han(aHH51 yKpaÎHchKoÎ MonH:
  -  nH)Ha(eHH51 eTarrhn y po)nHTKy xy,no)KHhoÎ ÎhTepaTypH;
  -  y)aeaÎhHeHH51 )HaHh rrpo ocHonHh po,nH xy,no)KHhoÎ ÎhTepaTypH: erroc, ÎhpHKa, ,npaMa;
  -  rroeÎHDÎeHH51 rroH51TT51 rrpo xy,no)KHIO Ta HayKony ÎhTepaTypy ;
  -  po)poDKa ÎhTepaTypHoeo aHaÎh)y Tnopy; nH)Ha(eHH51 xapaKTepHHx pHc ÎhTepaTypHHx rrepcoHa)Khn;
  -  ,noTpHMaHH51 HopM ÎhTepaTypHoÎ MonH n rrHchMonhiî Ta ycHhiî Monh;
Literatura :
YKpaÎHchKa Mona, Ilh,npy(HHK 5 - eo KÎacy; YKpaÎHchKa Mona, Ilh,npy(HHK 6 - eo KÎacy; YKpaÎHchKa Mona, Ilh,npy(HHK 7 - eo KÎacy; YKpaÎHchKa Mona, Ilh,npy(HHK 8 - eo KÎacy;
C E N T R U L NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMI NARE
PROGRAMA
PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII -A 2011
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
1. I. STATUTUL DISCIPLINEI
  Pentru anul şcolar 2010/2011, în cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a,
  matematica are statut de disciplină obligatorie.
  Testul la matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.
2. II. COMPETENŢE DE EVALUAT
  1. 1. Utilizarea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate
  2. 2. Identificarea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale
  3. 3. Aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate
  4. 4. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, procentelor, proporţiilor
  5. 5. Identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii, rezolvarea acestora şi interpretarea rezultatului obţinut
  6. 6. Aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor
  7. 7. Utilizarea elementelor de calcul algebric
  8. 8. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale sau calculul probabilităţilor
  9. 9. Aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma f : JR ➔ JR , f  x  ax  b, a,b JR
  10. 10. Utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi a corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul
  11. 11. Reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice utilizând instrumente geometrice
  12. 12. Transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei situaţii-problemă
  13. 13. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unei probleme practice cu referire la figurile geometrice şi la unităţele de măsură
  14. 14. Investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări
  15. 15. Redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme

III. CONŢINUTURI

ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

Mulţimi

Mulţimi: relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.

Mulţimile: N , Z , Q , JR , JR \ Q , N  Z  Q  JR . Scrierea numerelor naturale în baza zece.

Propoziţii adevărate şi propoziţii false.

Împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N : definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.

Divizibilitatea în Z : definiţie, divizor, multiplu.

Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.

Scrierea unui număr raţional sub formă de fracţie ordinară sau fracţie zecimală. Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.

Valoarea absolută (modulul), partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real. Opusul şi inversul unui număr real. Rotunjirea şi aproximarea unui număr real.

Intervale în IR : definiţie, reprezentare pe axă.

Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său.

Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub

radical. Raţionalizarea numitorului de forma

a b, a 

cu a Z, b N . Operaţii cu numere

reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.

Media aritmetică a unor numere raţionale pozitive. Media geometrică a două numere reale pozitive.

Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; mărimi direct proporţionale şi mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă.

Procente: p¾ dintr-un număr real; aflarea unui număr raţional când cunoaştem p¾ din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.

Calculul probabilităţii de realizare a unui eveniment.

Calcul algebric

Calcul cu numere reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.

Formulele de calcul prescurtat:

(a  b)2  a2  2ab  b2

(a  b)(a  b)  a2  b2

(a  b  c)2  a2  b2  c2  2ab  2bc  2ac

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).

Funcţii

Noţiunea de funcţie.

Funcţii definite pe mulţimi finite exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcţii, reprezentarea geometrică a graficului.

Funcţii de tipul f : A ➔ IR, f  x  ax  b, a,b IR, unde A  IR sau o mulţime finită;

reprezentarea geometrică a graficului funcţiei f ; interpretare geometrică.

Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii

Rezolvarea în IR a ecuaţiilor de forma ax  b  0, a IR*, b IR . Ecuaţii echivalente. Rezolvarea în IR  IR a sistemelor de ecuaţii de forma:



 a1 x  b1 y  c1 , a , a ,b ,b , c ,c IR .

 2 x  b2

y  c2

1 2 1 2 1 2

Rezolvarea în IR a inecuaţiilor de forma ax  b � 0 , ,  , a IR*, b IR .

Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unor probleme.

GEOMETRIE

Măsurare şi măsuri

Figuri şi corpuri geometrice:

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul
- - poziţii relative, clasificare; convenţii de desen şi de notaţii
- - paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre două plane paralele;
- - teorema celor trei perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptă;
- - proiecţia ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
- - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;
- - unghiul diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare;
- - simetria faţă de un punct în plan; simetria faţă de o dreaptă în plan.
- - calculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor studiate.
2. Triunghiul
- - perimetrul şi aria;
- - suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
- - unghi exterior unui triunghi;
- - linii importante în triunghi şi concurenţa lor;
- - linia mijlocie în triunghi;
- - triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral - proprietăţi;
- - criteriile de congruenţă a triunghiurilor;
- - triunghiul dreptunghic - teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei;
  sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
- - teorema lui Thales şi reciproca ei;
- - teorema fundamentală a asemănării;
- - triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.
3. Patrulaterul convex
- - perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);
- - suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
- - paralelogramul - proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
- - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăţi;
- - trapezul; linia mijlocie în trapez;
- - trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) - proprietăţi.
4. Cercul
- - centru, rază, diametru, disc;
- - unghi la centru;
- - coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);
- - unghi înscris în cerc; măsura unghiului înscris în cerc;
- - lungimea cercului; aria discului;
- - calculul elementelor(latură, apotemă, perimetru, arie) în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat.
5. Corpuri geometrice
Paralelipipedul dreptunghic, cubul; prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, pătrat sau dreptunghi;
piramida triunghiulară regulată, tetraedrul regulat, piramida patrulateră regulată:
- - reprezentarea lor prin desen; convenţii de desen şi de notaţii;
- - descrierea elementelor lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înălţimi);
- - desfăşurări;
- - aria laterală, aria totală, volumul.

NOTĂ: Programa pentru evaluarea naţională 2011 la disciplina matematică este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru evaluarea naţională din anul 2011 pentru elevii clasei a VIII-a se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

ORDIN

privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011—2012*)

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011—2012, prevăzută în anexa nr. I.

Art. 2. — Se aprobă Calendarul admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011—2012, prevăzut în anexa nr. II.

Art. 3. — Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare și structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul școlar 2011—2012 în liceele vocaționale, prevăzute în anexa nr. III.

Art. 4. — Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare și structura probei de verificare a cunoștințelor de limbă modernă pentru admiterea în anul școlar 2011—2012 în

clasele a IX-a cu program bilingv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională, prevăzute în anexa nr. IV. Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Art. 6. — Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară, Direcția modernizarea patrimoniului, investiții și informatizare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ duc la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 7. — Anexele nr. I—IV fac parte integrantă din prezentul ordin.

Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului,

Daniel Petru Funeriu

București, 31 august 2010.

Nr. 4.802.

*) Ordinul nr. 4.802/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 23 septembrie 2010 și este reprodus și în acest număr bis.

Metodologie de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat

pentru anul şcolar 2011-2012 Cap.1 Dispoziţii generale

Anexa nr. I

Art. 1. Admiterea elevilor în învăţământul liceal de stat se face pe baza criteriilor stabilite de prezenta metodologie.

Art. 2. (1) Absolvenţii clasei a VIII-a participă la Evaluarea Naţională, examen naţional care reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial. Procedurile de organizare, calendarul de desfăşurare, disciplinele la care se susţine Evaluarea Naţională şi programele care stau la baza elaborării itemilor sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin separat.

(2) Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învăţământul liceal de stat.

Art. 3. (1) Conform legii, învăţământul obligatoriu este învăţământ de zi. În mod excepţional, pentru persoanele care depăşesc cu mai mult de doi ani vârsta corespunzătoare clasei, învăţământul se poate organiza şi în alte forme de învăţământ, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului .

(2) Numărul de locuri care se alocă pentru clasa a IX-a de liceu, la învăţământul de zi, este cel puţin egal cu numărul absolvenţilor învăţământului gimnazial din promoţia anului 2011.
(3) Absolvenţii clasei a VIII-a din promoţia 2011, indiferent de vârstă, precum şi cei din promoţiile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv, se înscriu în învăţământul liceal, la cursuri de zi.
(4) Absolvenţii învăţământului gimnazial din promoţiile anterioare, care împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv, se pot înscrie în învăţământul liceal doar la cursuri serale sau cu frecvenţă redusă, în perioada prevăzută de calendarul admiterii.

Art. 4. (1) Înscrierea în clasa a IX-a, în liceele de stat se face fără examen, pe baza

mediei de admitere.

(2) Media de admitere este media aritmetică între media generală la Evaluarea Naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a.
(3) Calculul mediei de admitere se face astfel:
MA  ABS  EN
2
unde:
VIII-a
MA = media de admitere.
ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;
EN = media generală obţinută la Evaluarea Naţională susţinută de absolvenţii clasei a
(4) Pentru absolvenţii din promoţiile de până în anul 2009 inclusiv, în media de admitere, media generală obţinută la Evaluarea Naţională se va înlocui cu media de la examenul de capacitate,
pentru absolvenţii de până în anul 2003 inclusiv, cu media la testele naţionale, pentru absolvenţii din promoţiile 2004-2007, ori cu media la tezele cu subiect unic susţinute în clasa a VIII-a, pentru absolvenţii din promoţiile 2008 şi 2009.
(5) Pentru absolvenţii din promoţiile 2008 şi 2009, media generală la tezele cu subiect unic se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la tezele cu subiect unic susţinute în clasa a VIII-a. Nota la fiecare din tezele cu subiect unic susţinute în clasa a VIII-a, care se ia în calculul mediei generale la tezele cu subiect unic, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei doi profesori evaluatori.
(6) Media generală la Evaluarea Naţională se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la probele incluse în Evaluarea Naţională.
(7) Media generală la Evaluarea Naţională va fi calculată, indiferent dacă una sau mai multe din notele obţinute la evaluarea naţională sunt inferioare notei cinci.
(8) Media de admitere se calculează, indiferent dacă media generală la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a este inferioară notei cinci.
(9) Media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a şi media de admitere se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.
(10) Excepţie de la prevederile alin.(1) fac liceele/clasele pentru care se susţin probe de aptitudini, clasele cu regim de predare bilingv pentru care se susţin probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă şi clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, pentru care se susţin probe de verificare a cunoştinţelor la limba maternă. Pentru aceste clase, admiterea se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(11) Prevederile prezentei metodologii, se aplică în mod corespunzător pentru absolvenţii învăţământului gimnazial de până în anul 2009 inclusiv, înlocuind, după caz, sintagma
„Evaluarea Naţională” cu sintagma „examenul de capacitate”, pentru absolvenţii gimnaziului de până în anul 2003 inclusiv, cu sintagma „testele naţionale”, pentru absolvenţii din perioada 2004-2007, respectiv cu sintagma „tezele cu subiect unic susţinute în clasa a VIII-a”, pentru absolvenţii din promoţiile 2008 şi 2009.
(12) Pentru absolvenţii gimnaziului de până în 2007 inclusiv, care au susţinut de mai multe ori examenul de capacitate/testele naţionale, în calculul mediei de admitere se ia în considerare cea mai mare din mediile generale obţinute la prezentările succesive la examenul de capacitate/testele naţionale. Media generală menţionată anterior se calculează, chiar dacă este inferioară notei 5.

Art. 5. (1) Înscrierea în clasa a IX-a, la învăţământul de zi, a absolvenţilor de gimnaziu (cu excepţia celor care candidează pentru licee/clase pentru care se susţin probe de aptitudini, a celor care solicită înscrierea în învăţământul special şi a celor care candidează pe locurile speciale pentru romi, pentru care se aplică prevederile specifice menţionate în prezenta metodologie) se face prin repartizare computerizată, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, în baza opţiunii candidatului pentru filiera, profilul, specializarea sau domeniul respectiv şi în limita locurilor aprobate, prin planul de şcolarizare, pentru unităţile şcolare finanţate de la bugetul de stat.

(2) În cazul în care doi candidaţi au medii de admitere egale, aceştia vor fi departajaţi folosind, în ordine, următoarele criterii:

a) media generală obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a
b) media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;
c) nota obţinută la proba de limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale;
d) nota obţinută la proba de matematică din cadrul Evaluării Naţionale;
e) nota obţinută la proba de limbă maternă din cadrul Evaluării Naţionale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, susţinută conform prevederilor Art.10,

în cazul candidaţilor care solicită înscrierea la unităţi de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale.

(4) În cazul în care, la o unitate de învăţământ, pe ultimul loc, există candidaţi cu opţiunea exprimată pentru acea unitate şcolară şi care au mediile de admitere, precum şi toate mediile menţionate la alin. (2), lit. a), b), c), d) şi e) egale, atunci toţi aceşti candidaţi sunt declaraţi admişi la opţiunea solicitată.

Art. 6. (1) Pentru liceul teoretic şi vocaţional, repartizarea candidaţilor se efectuează pe filiere, profiluri şi specializări, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere/mediilor finale de admitere şi în funcţie de opţiuni.

(2) În cazul filierei tehnologice, repartizarea candidaţilor se face pe domenii, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în funcţie de opţiuni. Repartizarea pe calificări profesionale se va face în următorii ani de studiu, potrivit structurii curriculare aprobate şi conform reglementărilor în vigoare. Unitatea de învăţământ şi inspectoratul şcolar au obligaţia de a afişa, până la data de 1 mai a anului în care se organizează admiterea, oferta de şcolarizare/oferta de formare profesională concretizată în profiluri, domenii şi calificări profesionale.

Art. 7. Pentru liceele din filiera vocaţională - profilurile sportiv, militar, teologic, artistic, pedagogic - precum şi pentru liceul Waldorf, specializarea filologie, se vor organiza, înainte de începerea repartizării computerizate, probe de aptitudini, conform metodologiei prezentate în Anexa III a prezentului ordin.

Art. 8. (1) La profilurile artistic, sportiv, militar, teologic şi la specializarea filologie de la liceul Waldorf, aprecierea probelor de aptitudini se face prin note.

(2) Pentru profilul artistic – arte vizuale, profilul sportiv, precum şi pentru liceul Waldorf, specializarea filologie, media finală de admitere se calculează astfel:
3 APT + MA = MFA,
4
unde: APT = nota finală la probele de aptitudini;
MA = media de admitere (calculată conform Art.4); MFA = media finală de admitere.
(3) Pentru profilul artistic – muzică, coregrafie şi teatru, media finală de admitere se calculează astfel:
APT + MA = MFA
2
unde: APT = nota finală la probele de aptitudini;
MA = media de admitere (calculată conform Art.4); MFA = media finală de admitere.
(4) Pentru profilul teologic, media finală de admitere se calculează astfel:
APT + 3 MA = MFA
4
unde: APT = nota finală la probele de aptitudini;
MA = media de admitere (calculată conform Art.4); MFA = media finală de admitere.
(5) La profilul militar, media finală de admitere se calculează astfel:
NT + MA = MFA
2
unde: NT = nota obţinută la testul grilă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică;
MA = media de admitere (calculată conform Art.4); MFA = media finală de admitere.
(6) Media finală de admitere, menţionată la alin. (2), (3), (4) şi (5), se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.
(7) La profilul pedagogic, aprecierea probelor de aptitudini se face pe bază de calificativ: admis sau respins.

Art. 9. Candidaţii respinşi la probele de aptitudini vor participa la repartizarea computerizată, putându-se înscrie la alte filiere şi profiluri din cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ sau la alte unităţi de învăţământ.

Art. 10. (1) Liceele care organizează clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale vor organiza o probă de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, pentru candidaţii care nu au studiat în gimnaziu în limba maternă respectivă. Proba se va organiza după o metodologie care va fi anunţată de către fiecare inspectorat şcolar, până la data de 1 martie a anului în care se organizează admiterea.

(2) Aprecierea probei menţionate la alin. (1) se face cu note. În situaţia în care candidatul a obţinut la probă cel puţin nota 5, secretariatul şcolii la care a fost susţinută proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă va trece nota obţinută de candidat în anexa la fişa de înscriere a acestuia, la rubrica „nota obţinută la limba şi literatura maternă la evaluarea naţională”; se va specifica şi limba maternă la care a fost susţinută proba. Directorul unităţii de învăţământ la care a fost susţinută proba va confirma, prin semnătură şi ştampilă, corectitudinea notei. Nu se vor face alte modificări ale anexei fişei de înscriere.
(3) Nota obţinută la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă nu va fi inclusă în
calculul mediei de admitere, dar constituie criteriu de departajare conform Art. 5, alin.(2).
(4) În situaţia în care candidatul a obţinut, la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, o notă mai mică decât 5, se consideră că el nu a promovat proba respectivă, iar secretariatul unităţii de învăţământ la care s-a desfăşurat proba va elibera anexa fişei de înscriere, fără a completa rubrica „nota obţinută la limba şi literatura maternă la evaluarea naţională” şi fără a modifica în alt mod anexa fişei. În acest caz, candidatul nu va putea fi înscris la clase cu predare în limba maternă respectivă.
(5) Candidaţii care au participat la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă, indiferent dacă au promovat-o sau nu, îşi vor completa fişa de opţiuni la şcolile generale de provenienţă, în perioada prevăzută de calendarul admiterii.
(6) Pe fişa de admitere a fiecărui candidat se pot afla note la cel mult două limbi materne diferite la rubrica „nota obţinută la limba şi literatura maternă la evaluarea naţională” (una dintre ele fiind, eventual, limba maternă în care a studiat disciplinele la gimnaziu).
(7) Candidaţii la liceele/clasele cu predare în limba minorităţilor, care au studiat în limba maternă şi, deci, au susţinut Evaluarea Naţională la limba şi literatura maternă respectivă, nu mai trebuie să susţină proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă. Ei vor completa fişele cu opţiuni în perioada specificată de calendar, la şcolile generale de provenienţă. Şcolile generale de provenienţă a acestor candidaţi vor completa, în fişa de înscriere, notele obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională pentru proba de limba şi literatura maternă.
(8) Nu vor putea fi înscrişi la clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale decât acei candidaţi care au studiat în limba maternă şi, deci, au susţinut Evaluarea Naţională la limba respectivă, sau care au susţinut şi promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă

menţionată anterior. Pentru candidaţii care nu îndeplinesc condiţia de mai sus, nu se iau în considerare opţiunile pentru clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale, înscrise în fişă.

Art. 11. (1) Pentru liceele care organizează clase cu predare în regim bilingv a unei limbi moderne, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti va organiza o probă de verificare a cunoştinţelor la limba modernă respectivă. Proba se va organiza în perioada menţionată în calendarul admiterii, conform metodologiei aflate în Anexa IV a prezentului ordin.

(2) Evaluarea rezultatelor elevilor la proba menţionată la alin. (1) se face cu note. În situaţia în care candidatul a obţinut la probă cel puţin nota 6, secretariatul şcolii la care a fost susţinută proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă va trece nota obţinută de candidat în anexa fişei de înscriere a acestuia, la rubrica „nota obţinută la proba de limbă modernă …”. Se va indica şi limba modernă la care s-a susţinut proba. Directorul unităţii de învăţământ la care a fost susţinută proba va confirma, prin semnătură şi ştampilă, corectitudinea notei. Nu se vor face alte modificări ale anexei fişei de înscriere.
(3) În situaţia în care candidatul a obţinut la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă o notă mai mică decât 6, se consideră că el nu a promovat proba respectivă, iar secretariatul unităţii de învăţământ la care s-a desfăşurat proba va elibera anexa fişei de înscriere fără a completa rubrica „nota obţinută la proba de limbă modernă” şi fără a modifica în alt mod fişa. În acest caz, candidatul nu va putea fi înscris la clase cu predare în regim bilingv a limbii moderne respective.
(4) Candidaţii care au participat la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă, indiferent dacă au promovat sau nu această probă, îşi vor completa fişa de opţiuni la şcolile generale de provenienţă, în perioada prevăzută de calendarul admiterii.
(5) Nu vor putea fi înscrişi la clase cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv decât acei candidaţi care au susţinut şi promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă menţionată anterior. Pentru candidaţii care nu îndeplinesc condiţia de mai sus, nu se iau în considerare opţiunile pentru clase cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, înscrise în fişă.
(6) Nota obţinută la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă nu va fi inclusă în calculul mediei de admitere.
(7) În cazul în care, pe ultimul loc de la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, există candidaţi cu opţiunea exprimată pentru clasa respectivă şi care au mediile de admitere, precum şi toate mediile menţionate la Art. 5, alin.(2), lit. a), b), c), d) şi e) egale, va fi declarat admis la clasa bilingvă candidatul care a obţinut notă mai mare la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă.
(8) Candidaţii pot susţine proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă pentru mai multe limbi moderne, în funcţie de programarea acestor teste de către inspectoratul şcolar.
(9) Candidaţii, care au susţinut şi promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă şi nu au fost repartizaţi la clase bilingve, vor putea opta, în cadrul liceului la care au fost repartizaţi, pentru clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne, fără a mai susţine altă probă de verificare a cunoştinţelor de limbă.
(10) Dacă, după repartizarea la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi moderne a candidaţilor care au susţinut proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă, menţionată la alin. (1), mai rămân locuri libere, unităţile de învăţământ organizează o nouă probă de verificare a cunoştinţelor de limbă.

Cap.2 Coordonarea admiterii în învăţământul liceal de stat

Art. 12. (1) Coordonarea, la nivel naţional, a acţiunilor privind organizarea admiterii în învăţământul liceal de stat este asigurată de Comisia Naţională de Admitere.

(2) Comisia Naţională de Admitere se compune din:
1. a) preşedinte – secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
2. b) vicepreşedinţi – directori generali/directori din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
3. c) 1-3 secretari – inspectori de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
4. d) 4-5 membri - directori şi inspectori de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Componenţa nominală a Comisiei Naţionale de Admitere se stabileşte, anual, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art.13. Atribuţiile Comisiei Naţionale de Admitere sunt următoarele:
1. a) elaborează metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat;
2. b) stabileşte modelul fişei de înscriere şi al anexei acesteia şi îl transmite comisiilor de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti până la data de 1 martie;
3. c) transmite inspectoratelor şcolare judeţene numărul de locuri aprobate pentru clasa a IX-a;
4. d) instruieşte preşedinţii comisiilor de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti;
5. e) organizează şi dotează un Centru Naţional de Admitere, în care se vor desfăşura activităţile de creare a bazei de date la nivel naţional şi de repartizare computerizată;
6. f) controlează şi îndrumă acţiunile legate de organizarea şi desfăşurarea admiterii în judeţele ţării, urmărind respectarea prevederilor din prezenta metodologie;
7. g) controlează modul în care comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, comisiile din centrele zonale de înscriere, comisiile de înscriere din unităţile de învăţământ gimnazial şi cele de admitere din unităţile de învăţământ liceal îşi desfăşoară activitatea;
8. h) poate delega observatori ai Comisiei Naţionale de Admitere, care să controleze şi să îndrume activitatea comisiilor de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti şi a comisiilor din centrele de înscriere/de admitere. Observatorii pot solicita comisiilor de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti sau Comisiei Naţionale de Admitere, în cazul constatării unor nereguli în desfăşurarea înscrierii la licee, schimbări în componenţa comisiilor menţionate la alineatul anterior şi, după caz, sancţionarea celor vinovaţi;
9. i) analizează desfăşurarea admiterii la nivel naţional, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti şi prezintă concluziile acestei analize conducerii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
10. j) propune ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului modificări în metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat din anii următori.

Art. 14. Coordonarea, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, a acţiunilor privind organizarea admiterii în învăţământul liceal de stat este asigurată de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti. La rândul său, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti organizează comisii în centrele zonale şi în centrul special de înscriere, comisii de înscriere în unităţile de învăţământ gimnazial şi comisii de admitere în unităţile de învăţământ liceal.

Art. 15. (1) Comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti este numită prin decizie a inspectorului şcolar general şi este compusă din:

a) preşedinte - inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct;
b) secretari - 1 – 3 inspectori şcolari;
c) membri - 1 - 5 inspectori şcolari, cadre didactice, informaticieni, operatori PC, secretare.

(2) Comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a) organizează, monitorizează şi răspund de modul de desfăşurare a admiterii în licee în judeţul respectiv/municipiul Bucureşti;
b) răspund de transmiterea în unităţile de învăţământ a prezentei metodologii şi a tuturor reglementărilor privitoare la admiterea în clasa a IX-a, precum şi de asigurarea cadrului pentru informarea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor în legătură cu acest subiect;
c) elaborează, până la data de 31 ianuarie a anului şcolar în care se organizează admiterea, împreună cu directorii şcolilor generale şi ai liceelor, un plan de măsuri pentru pregătirea şi organizarea admiterii absolvenţilor învăţământului gimnazial în clasa a IX-a; acest plan cuprinde, în mod obligatoriu, planificarea perioadei acţiunilor de consiliere şi de orientare a elevilor din clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora, planificarea perioadei acţiunilor de informare a părinţilor referitor la modalitatea de organizare a înscrierii, planificarea perioadei acţiunilor de prezentare a ofertei educaţionale a liceelor şi a unităţilor de învăţământ profesional, planificarea perioadei acţiunilor de dotare a centrelor zonale de înscriere cu logistica necesară înscrierii;
d) stabilesc şi anunţă unităţilor de învăţământ, specializările şi numărul de locuri alocate pentru candidaţii romi şi pentru învăţământul special. Primesc cererile de ocupare a locurilor alocate pentru candidaţii romi, respectiv pentru învăţământul special şi asigură repartizarea pe locurile anunţate, în perioada prevăzută de calendarul admiterii;
e) asigură crearea unei baze de date la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ gimnazial şi la nivel judeţean, care cuprinde datele personale ale elevilor din clasa a VIII-a, aşa cum sunt acestea trecute în fişa de înscriere; coordonează completarea bazei de date, pe măsură ce se încheie evaluarea naţională, respectiv semestrul al doilea al clasei a VIII-a, cu mediile generale de la evaluarea naţională, cu mediile de absolvire şi mediile de admitere, precum şi cu notele obţinute la evaluarea naţională;
f) repartizează, pe unităţi de învăţământ, cifra de şcolarizare primită pentru clasa a IX-a; stabilesc coduri, formate din 3 cifre, şi le alocă pentru fiecare unitate de învăţământ liceal de stat, pe filiere, profiluri, specializări/domenii de pregătire, limbă de predare (pentru clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale);
g) asigură tipărirea unei broşuri care să cuprindă toate informaţiile necesare candidaţilor pentru admiterea în învăţământul liceal de stat, broşură pe care o distribuie gratuit elevilor de clasa a VIII-a;
h) organizează un Centru de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti, dotat cu tehnică de calcul performantă, în care să se alcătuiască baza de date pentru înscrierea în licee la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti. Sediul acestui centru poate fi la inspectoratul şcolar, la o unitate de învăţământ, la Casa Corpului Didactic, la o universitate din capitala de judeţ - dacă aceasta există şi este dotată corespunzător - etc., cu condiţia ca sediul acestui centru să fie conectat la INTERNET;
i) stabilesc şi transmit unităţilor de învăţământ gimnazial, după analiza situaţiei la nivel local, numărul de centre zonale de înscriere pe judeţ, precum şi arondarea unităţilor de învăţământ gimnazial la aceste centre zonale de înscriere. La stabilirea centrelor zonale de înscriere se va avea în vedere dotarea tehnică şi cu personal de specialitate a fiecărui centru, astfel ca
numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a arondaţi la un centru să permită înscrierea acestora în timpul prevăzut de prezenta metodologie. În măsura în care dotarea cu calculatoare şi existenţa personalului de specialitate este asigurată, inspectoratul poate decide ca fiecare unitate de învăţământ, care are clase gimnaziale, să fie centru zonal de înscriere;
j) organizează un centru special de înscriere pentru candidaţii proveniţi din alte judeţe, în care afişează şi listele cu liceele la care aceştia au fost repartizaţi;
k) asigură, în măsura în care este posibil, dotarea corespunzătoare a centrelor zonale de înscriere cu calculatoare legate în reţea şi conectate la internet, cu imprimante, copiatoare, precum şi consumabile în cantitate suficientă, cu alte mijloace necesare, inclusiv soft adecvat, pentru a realiza centralizarea rapidă a situaţiilor de la înscrierea din toate unităţile de învăţământ;
l) numesc, prin decizie a inspectorului şcolar general, în centrul special de înscriere, o comisie formată din inspectori, directori, profesori, operatori PC, secretari, care să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor legate de înscrierea candidaţilor proveniţi din alte judeţe pentru admiterea în învăţământul liceal de stat;
m) numesc, prin decizie a inspectorului şcolar general, un preşedinte pentru comisia din centrul special de înscriere, care coordonează activitatea în respectivul centru şi ţine permanent legătura cu comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti;
n) numesc, prin decizie a inspectorului şcolar general, în fiecare centru zonal de înscriere, o comisie formată din directori, profesori, operatori PC, secretari, care să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor legate de crearea bazei de date pentru admiterea în învăţământul liceal de stat;
o) numesc, prin decizie a inspectorului şcolar general, un preşedinte pentru comisia din fiecare centru zonal de înscriere, care coordonează activitatea în respectivul centru şi ţine permanent legătura cu comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti;
p) pot decide numirea unor vicepreşedinţi sau secretari în comisiile din centrele zonale de înscriere sau din centrul special de înscriere, în funcţie de necesităţi;
q) instruiesc persoanele care fac parte din comisiile din centrele zonale de înscriere, din centrul special de înscriere şi din comisiile de înscriere/admitere din unităţile de învăţământ şi efectuează, dacă este cazul, schimbarea acestora din comisie;
r) iau toate măsurile pentru asigurarea securităţii documentelor scrise sau informatice legate de înscrierea în învăţământul liceal de stat, având în vedere inclusiv devirusarea dischetelor sau a CD-urilor pe care se transmit informaţiile de la centrele de înscriere la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti;
s) transmit, către fiecare unitate de învăţământ gimnazial, modelul electronic al fişei de înscriere sau, după caz, asigură un număr suficient de fişe, pentru a permite înscrierea tuturor candidaţilor, respectând întocmai modelul comunicat de Comisia Naţională de Admitere; coordonează şi îndrumă operaţiile de completare a fişelor de înscriere, de verificare a fişelor listate de calculator şi de corectare a eventualelor erori;
t) numesc un reprezentant al comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, care să ţină permanent legătura cu presa, pentru a oferi informaţia corectă şi actualizată despre înscrierea la învăţământul liceal de stat;
u) afişează, în fiecare unitate de învăţământ gimnazial şi în fiecare centru de înscriere, situaţia centralizată pe judeţ/municipiul Bucureşti a numărului de absolvenţi, corespunzător fiecărei
tranşe de medii de admitere (10-9,50; 9,49-9,00 etc.), precum şi ierarhia judeţeană/a municipiului Bucureşti.
v) coordonează susţinerea probelor de aptitudini, precum şi a probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă;
w) la sfârşitul fiecărei etape de înscriere, centralizează şi difuzează, în fiecare unitate gimnazială şi în fiecare centru zonal de înscriere, informaţia în legătură cu locurile rămase disponibile la unităţile de învăţământ liceal de stat din municipiul Bucureşti/judeţul respectiv;
x) validează listele cu candidaţii declaraţi admişi la licee;
y) coordonează şi verifică afişarea, în şcolile generale, respectiv în unităţile de învăţământ liceal de stat, a listelor cu candidaţii declaraţi admişi;
``) elaborează şi transmit Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului raportul cu privire la modul de desfăşurare a admiterii, în termen de 10 zile de la încheierea acesteia şi propun eventuale modificări ale metodologiei de admitere în învăţământul liceal de stat.

Art.16. (1) Comisia de înscriere din unitatea de învăţământ gimnazial este alcătuită

din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b) secretar – secretarul şef sau secretarul unităţii de învăţământ;
c) membri – diriginţii claselor a VIII-a, alte cadre didactice, informaticieni, secretare etc.

(2) Comisiile de înscriere din unităţile de învăţământ gimnazial au următoarele atribuţii:

a) organizează, în tot cursul anului şcolar şi, în special, în a doua jumătate a semestrului al doilea, acţiuni de informare a elevilor de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora, referitor la modalitatea de înscriere în învăţământul liceal de stat, la prevederile cuprinse în metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii, la graficul înscrierii în învăţământul liceal de stat etc.
b) asigură crearea bazei de date privitoare la absolvenţii clasei a VIII-a din şcoală şi transmiterea ei la comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti;
c) verifică documentele candidaţilor, calculează, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, media generală la evaluarea naţională, media de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a şi media de admitere;
d) completează fişele de înscriere ale elevilor de clasa a VIII-a cu codul unităţii de învăţământ gimnazial, cu datele personale ale acestora, cu media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, cu notele şi media generală de la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a şi cu media de admitere.
e) răspund de transcrierea corectă a datelor în fişele de înscriere şi verifică, împreună cu elevii, cu părinţii şi diriginţii, corectitudinea datelor personale, a mediilor şi a notelor, a opţiunilor din fişa scrisă şi concordanţa acesteia cu fişa din calculator; efectuează corectarea greşelilor sesizate, înainte de transmiterea fişelor la centrul zonal de înscriere. Completarea incorectă a datelor din fişa de înscriere de către membrii comisiei de înscriere atrage după sine sancţionarea celor vinovaţi şi a preşedintelui comisiei, care răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz;
f) stabilesc şi anunţă din timp, elevilor şi părinţilor acestora, graficul desfăşurării pe clase a acţiunilor de completare a opţiunilor absolvenţilor clasei a VIII-a. Graficul şedinţelor de instruire va fi semnat de directorul unităţii de învăţământ, aprobat de preşedintele comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti şi afişat la avizierul şcolii;
g) participă, prin reprezentanţi stabiliţi de directorul unităţii de învăţământ, la şedinţele de completare a opţiunilor elevilor;
h) asigură prezenţa permanentă, pe perioada înscrierii, a unor membri ai comisiei, care să ofere informaţii şi consiliere persoanelor care se prezintă pentru completarea fişelor de opţiuni sau pentru a solicita informaţii referitoare la admitere;
i) informează elevii şi părinţii asupra rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi asupra numărului de elevi corespunzător fiecărei tranşe de medii de admitere;
j) consiliază părinţii şi elevii, fără a le influenţa opţiunile, pentru a permite candidaţilor o alegere în cunoştinţă de cauză, prezentând toate informaţiile necesare cu privire la unităţile de învăţământ (filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire, contraindicaţii medicale pentru anumite calificări profesionale etc.), la prevederile prezentei metodologii, inclusiv cu privire la riscurile completării unui număr insuficient de opţiuni sau ale completării unor opţiuni nerealiste;
k) transmit centrului zonal de înscriere, la care este arondată unitatea şcolară, fişele de opţiuni completate, prin preşedintele comisiei de înscriere sau printr-un delegat desemnat de acesta. În situaţia în care resursele materiale şi umane o permit, asigură introducerea în calculator a datelor cuprinse în fişele de înscriere şi transmit baza de date, pe suport electronic, la centrul zonal de înscriere la care este arondată unitatea şcolară;
l) afişează listele de control cuprinzând candidaţii arondaţi centrului de înscriere respectiv, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi având precizat locul ocupat în ierarhia generală a judeţului;
m) organizează întâlnirile cu părinţii şi elevii, în timpul cărora aceştia verifică lista de control, verifică şi semnează fişele listate de calculator, dacă acestea sunt corecte sau semnalează erorile de introducere a datelor din fişa iniţială, precum şi erorile din listele de control;
n) transmit centrului de înscriere fişele pe care au fost operate corecturi şi observaţiile privind eventuale erori în lista de control afişată;
o) transmit părinţilor fişele corectate, pentru a fi semnate;
p) afişează, în termenul stabilit de prezenta metodologie, listele primite de la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti, cuprinzând repartizarea absolvenţilor şcolii respective şi ai şcolilor arondate în unităţile de învăţământ liceal.

Art.17. (1) Comisia din centrul zonal de înscriere este alcătuită din:

a) preşedinte – inspector şcolar, director sau cadru didactic cu capacitate organizatorică recunoscută;
b) membri - directori, profesori, operatori PC, secretari, având competenţe de nivel avansat în operarea pe calculator.

(2) Comisia de admitere judeţeană poate decide numirea unor vicepreşedinţi ( directori, directori adjuncţi, profesori cu capacitate organizatorică recunoscută) şi/sau secretari (profesori, operatori PC, secretari cu competenţe de operare pe calculator) în comisiile din centrele zonale de înscriere, în cazul în care numărul mare al absolvenţilor arondaţi centrului respectiv o impune.
(3) Comisiile din centrele zonale de înscriere au următoarele atribuţii:
1. a) primesc fişele de înscriere de la şcoli, pe bază de proces-verbal;
2. b) introduc datele de pe fişe în baza de date computerizată;
3. c) listează fişele din calculator şi le înmânează, semnate de preşedintele centrului zonal de înscriere, directorului şcolii, cu proces-verbal de predare-primire;
4. d) păstrează fişele de înscriere originale, în deplină siguranţă, în plicuri care se sigilează şi se semnează, de directorul şcolii sau de către delegatul acestuia, şi de preşedintele centrului de înscriere;
5. e) corectează eventualele greşeli în baza de date computerizată, semnalate de comisiile din unităţile de învăţământ gimnazial şi înmânează directorilor unităţilor de învăţământ arondate centrului fişele corectate;
6. f) transmit comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, baza de date, pe suport electronic, la data prevăzută de calendarul admiterii;
7. g) predau preşedintelui comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, cu proces-verbal de predare-primire, fişele de opţiuni originale.

Art. 18. (1) Comisia din centrul special de înscriere este alcătuită din:

a) preşedinte – inspector şcolar, director sau cadru didactic cu capacitate organizatorică recunoscută;
b) membri - directori, profesori, operatori PC, secretari, având competenţe de nivel avansat în operarea pe calculator.

(2) Comisia de admitere judeţeană/ a Municipiului Bucureşti poate decide numirea unor vicepreşedinţi ( directori, directori adjuncţi, profesori cu capacitate organizatorică recunoscută) şi/sau secretari (profesori, operatori PC, secretari cu competenţe de operare pe calculator) în comisia din centrul special de înscriere, în cazul în care numărul mare al candidaţilor proveniţi din alte judeţe o impune.
(3) Comisiile din centrele speciale de înscriere au următoarele atribuţii:
1. a) asigură înscrierea candidaţilor proveniţi din alte judeţe, conform procedurilor prevăzute la art. 16, alin. (2) lit. h, i, j, l, m, n , o, p;
2. b) asigură introducerea în calculator a datelor cuprinse în fişele de înscriere;
3. c) transmit comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, baza de date, pe suport electronic, fişele de opţiuni completate, fişele de opţiuni corectate, la datele prevăzute de calendarul admiterii;
4. d) predau preşedintelui comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, cu proces-verbal de predare-primire, fişele de opţiuni originale.

Art. 19. (1) Comisia de admitere din unităţile de învăţământ liceal este alcătuită din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ liceal;
b) secretar –secretarul unităţii de învăţământ;
c) membri –cadrele didactice care evaluează probele de aptitudini sau probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, după caz.

(2) Comisiile de admitere din unităţile de învăţământ liceal au următoarele atribuţii:

a) organizează şi răspund de modul de desfăşurare a probelor de aptitudini, a probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, acolo unde este cazul;
b) verifică documentele prezentate de candidaţi şi calculul corect al mediei de admitere;
c) sesizează inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti orice eroare constatată în completarea documentelor şcolare pentru înscriere şi corectează, acolo unde este posibil, aceste erori; corectarea mediei de admitere calculate greşit se face de către preşedintele comisiei de admitere, care semnează şi aplică ştampila unităţii;
d) asigură prezenţa permanentă, pe perioada înscrierii, a unor membri ai comisiei de admitere, care să ofere informaţii şi consiliere persoanelor care se prezintă pentru înscriere;
e) afişează, la sediul unităţii şcolare, listele finale cu elevii admişi, validate de inspectoratul şcolar;
f) realizează înscrierea elevilor declaraţi admişi în urma repartizării computerizate, în perioada prevăzută de prezenta metodologie;
g) organizează, după încheierea admiterii computerizate, desfăşurarea testării pentru completarea claselor cu predare intensivă a unei limbi străine, dacă este cazul.

Cap.3 Susţinerea probelor de aptitudini

Art.20. (1) Pentru liceele/clasele la care se organizează probe de aptitudini, înscrierea se desfăşoară în perioada 27-31 mai 2011.

(2) Înscrierea pentru susţinerea probelor de aptitudini sau a probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau de limbă modernă se face direct de către candidaţi, cu o anexă a fişei de înscriere eliberată de unitatea şcolară la care aceştia au absolvit cursurile gimnaziale, al cărei model este comunicat de Comisia Naţională de Admitere până la data de 1 martie.

Art.21. (1) Secretariatele şcolilor generale completează, cu datele personale (numele, iniţiala tatălui, prenumele, codul numeric personal, şcoala şi judeţul de provenienţă), anexele fişelor de înscriere ale absolvenţilor clasei a VIII-a, care doresc să participe la probe de aptitudini sau la probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă. Anexele fişelor se eliberează solicitanţilor, până la data de 24 mai a anului în care se organizează admiterea, pentru a le permite înscrierea la aceste probe. În cazul în care candidatul solicită înscrierea la mai multe probe de aptitudini sau de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, pot fi eliberate mai multe anexe ale fişei de înscriere.

(2) Anexele fişelor acestor candidaţi sunt înmânate candidaţilor/părinţilor, care semnează de primire în registrul şcolii. În acest registru, se consemnează clar natura documentului eliberat: “anexă la fişa de înscriere pentru admitere în licee” şi motivul eliberării acesteia: “participare la probe de aptitudini” sau “participare la probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă/maternă”.

Art.22. (1) Probele de aptitudini se desfăşoară în perioada 1 – 3 iunie 2011.

(2) Probele de aptitudini se desfăşoară în centrele stabilite de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti. Aceasta poate decide ca, în urma probelor de aptitudini, candidaţii declaraţi admişi la aceste probe pot fi repartizaţi la orice unitate de învăţământ liceal din judeţ care organizează clase vocaţionale în specializarea pentru care au fost susţinute probele.
(3) Rezultatele probelor menţionate la alin.(1) vor fi afişate în dimineaţa zilei de 4 iunie 2011, la unităţile şcolare care au organizat probele. În aceeaşi zi, la unitatea respectivă se depun şi se rezolvă eventualele contestaţii, acolo unde metodologia prevede acest lucru. Rezultatele contestaţiilor se afişează până la data de 5 iunie 2011.
(4) Odată cu afişarea listelor cu rezultatele finale la probele de aptitudini, la avizierul unităţii de învăţământ care a organizat probele, se afişează, la loc vizibil, precizarea că listele afişate nu reprezintă listele candidaţilor admişi la clasele pentru care s-au susţinut probe de aptitudini. Se va preciza faptul că, la liceele vocaţionale, nu pot fi admişi decât candidaţii care îndeplinesc prevederile prezentei metodologii şi se vor afişa precizările de la art. (8) al prezentei metodologii, privitoare la admiterea acestor candidaţi.
(5) În data de 5 iunie 2011, după afişarea rezultatelor finale la probele de aptitudini, tabelul cu numele, iniţiala tatălui şi prenumele candidatului, codul numeric personal al acestuia, şcoala şi judeţul de provenienţă a candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini, este transmis electronic şi în scris comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti.
(6) Listele candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiată sau exmatriculaţi) şi se transmit, în termen de trei zile de la încheierea cursurilor, semnate şi stampilate de director, precum şi în format electronic, comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti. De corectitudinea datelor transmise comisiei de admitere, răspunde directorul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit cursurile gimnaziale. Comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti comunică liceelor care au organizat probe de aptitudini listele actualizate.
(7) În ziua afişării rezultatelor finale la Evaluarea Naţională, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite fiecărui liceu care a organizat probe de aptitudini lista cu rezultatele la Evaluarea Naţională, în vederea calculării mediilor de admitere/mediilor finale de admitere pentru candidaţii care au promovat probele de aptitudini şi a stabilirii candidaţilor admişi la clasele vocaţionale.
Art.23. Absolvenţii care au promovat probele de aptitudini la liceele/clasele din învăţământul vocaţional sunt admişi pe locurile pentru care au susţinut testele/probele astfel:
1. a) în ordinea descrescătoare a mediilor finale de admitere, calculate conform Art. 8 din prezenta metodologie, pentru profilurile la care aprecierea probelor de aptitudini se face prin note;
2. b) în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, pentru profilurile la care aprecierea probelor se face pe bază de calificativ: admis-respins.

Art.24. (1) Listele finale cuprinzând candidaţii declaraţi admişi la probele de aptitudini, conform prezentei metodologii, sunt validate de către inspectoratul şcolar judeţean şi sunt afişate la sediul unităţii liceale la care s-au susţinut probele, până în data de 28 iunie 2011.

(2) În data de 28 iunie 2011, după afişarea rezultatelor finale la probele de aptitudini, tabelul cu numele, iniţiala tatălui şi prenumele candidatului, codul numeric personal al acestuia, şcoala şi judeţul de provenienţă a candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini, este transmis electronic şi în format tipărit comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti.
(3) Centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti transmite la Centrul Naţional de Admitere, într-un fişier separat, până la data de 30 iunie 2011, lista candidaţilor admişi la liceele vocaţionale, în urma promovării probelor de aptitudini.
Listele cuprinzând candidaţii admişi la liceele militare sunt trimise electronic de către centrele judeţene de admitere din judeţele în care se află unităţile de învăţământ respective, într-un fişier separat, la Centrul Naţional de Admitere, până la data de 30 iunie 2011.
(4) Candidaţii declaraţi respinşi la probele de aptitudini, sau care nu au fost admişi la liceele vocaţionale din lipsă de locuri, ridică, în data de 30 iunie 2011, fişele de înscriere de la secretariatele liceelor la care au susţinut probe de aptitudini, le depun la şcolile generale pe care le-au absolvit şi, în perioada prevăzută de calendarul admiterii, completează opţiuni la centrul de înscriere la care este arondată şcoala generală pe care au absolvit-o. Aceşti candidaţi participă la repartizarea computerizată.

Cap.4 Susţinerea probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă

Art.25. (1) Pentru liceele/clasele la care se organizează probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau de limbă modernă, înscrierea se desfăşoară în perioada 27-31 mai 2011.

(2) Probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă se desfăşoară în perioada 1-3 iunie 2011.
(3) Organizarea acestor probe se face conform Art.10, Art.11 şi Anexei IV din prezenta metodologie.
(4) Probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă/maternă se organizează la centrele stabilite de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti. Candidaţii declaraţi admişi la aceste probe pot fi repartizaţi la orice unitate de învăţământ liceal din judeţ care organizează clase bilingve pentru limba modernă respectivă, respectiv la clase cu predare în respectiva limbă a minorităţilor.
(5) Rezultatele probelor menţionate la alin.(1) vor fi afişate în dimineaţa zilei de 4 iunie 2011, la unităţile şcolare care au organizat probele. În aceeaşi zi, la unitatea respectivă se depun eventualele contestaţii, acolo unde, potrivit Anexei IV, este prevăzut acest lucru. Rezultatele contestaţiilor se afişează în data de 5 iunie 2011.
(6) În data de 5 iunie 2011, după afişarea rezultatelor finale la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, tabelul cu numele, iniţiala tatălui şi prenumele candidatului, codul numeric personal al acestuia, şcoala şi judeţul de provenienţă, media de admitere a candidaţilor declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă/maternă, este transmis electronic şi în scris comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti.

Art.26. (1) Candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau de limbă modernă, primesc, de la unitatea şcolară la care au susţinut probele, anexa fişei de înscriere completată sau nu, după caz, cu rezultatele probei de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă, respectiv maternă, în data de 9 iunie 2011.

(2) Candidaţii depun, la unitatea de învăţământ pe care au absolvit-o, anexele fişelor, până la data de 10 iunie 2011. Anexele completate, semnate şi ştampilate, se vor ataşa fişei de înscriere.
(3) Candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau de limbă modernă, indiferent dacă au promovat sau nu aceste probe, completează opţiuni la centrul de înscriere la care este arondată şcoala generală pe care au absolvit-o, în perioada prevăzută de calendarul admiterii, şi participă la repartizarea computerizată.

Art.27 (1) Centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti transmite la Centrul Naţional de Admitere, într-un fişier separat, până la data de 13 iunie 2011, lista candidaţilor care au promovat probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.

(2) Listele menţionate la alin. (1), precum şi cele menţionate la Art. 24, alin. (3) cuprind: numele, iniţiala tatălui şi prenumele candidatului, codul numeric personal al acestuia, şcoala şi judeţul de provenienţă, limba modernă/maternă la care a susţinut testul şi nota obţinută.
(3) De corectitudinea datelor transmise Centrului Naţional de Admitere, răspunde preşedintele comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti.

Cap.5 Pregătirea admiterii

Art.28. (1) Până la data de 1 mai a anului în care se organizează admiterea, inspectoratele şcolare vor asigura tipărirea unei broşuri, care să cuprindă toate informaţiile necesare candidaţilor pentru admiterea în licee, adică lista unităţilor de învăţământ liceal, adresele acestora, planul de şcolarizare acordat fiecăreia pentru anul şcolar pentru care se organizează admiterea, pe forme de învăţământ (zi, seral, frecvenţă redusă), filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire, codurile de înscriere acordate fiecărei unităţi şcolare/specializări (conform precizărilor din prezenta metodologie), media ultimului admis la fiecare domeniu de pregătire, specializare sau profil din respectiva unitate şcolară în anul precedent. Broşura editată de inspectoratul şcolar va conţine, pentru fiecare unitate de învăţământ liceal tehnologic, oferta de formare profesională, concretizată în calificări profesionale. Broşurile vor conţine, de asemenea, extrase din prezenta metodologie: algoritmul de repartizare, modalităţi de departajare, modul de completare a fişelor de înscriere, calendarul admiterii, adresa centrului special de înscriere, precum şi adresele de internet (la nivel naţional sau local) de unde se pot lua cele mai importante informaţii despre admitere. În broşură vor fi cuprinse şi informaţiile referitoare la locurile speciale acordate candidaţilor romi: condiţiile de înscriere, data limită de înscriere, liceele la care sunt alocate locurile pentru romi etc. Broşura va cuprinde într-un paragraf special informaţiile referitoare la susţinerea probelor de aptitudini şi a probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, prezentând graficul înscrierii la aceste probe şi graficul lor de desfăşurare. În fiecare dintre aceste broşuri se va afla şi o fişă-model de înscriere.

(2) Broşura menţionată la alin. (1), tipărită într-un număr de exemplare mai mare decât numărul elevilor de clasa a VIII-a din judeţ/municipiul Bucureşti, va fi difuzată acestora, cel mai târziu până la data de 5 mai a anului în care se organizează admiterea. Fiecare unitate de învăţământ va primi un număr suplimentar de exemplare, pentru candidaţii din seriile anterioare şi pentru comisia de înscriere din unitatea de învăţământ gimnazial. Inspectoratul şcolar va păstra un număr de exemplare pentru candidaţii proveniţi din alte judeţe şi pentru cei din seriile anterioare, care împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv. Candidaţilor din alte judeţe li se va distribui broşura la centrul special de înscriere.
(3) Comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti vor lua toate măsurile ca informaţiile cuprinse în broşură să fie corecte şi complete. Nu se admite operarea de modificări în broşură, după transmiterea acesteia la unităţile de învăţământ.
(4) Până la data de 15 mai a anului în care se organizează admiterea, cinci exemplare din broşura fiecărui judeţ/municipiul Bucureşti vor fi trimise la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţiei Generale Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii. Versiunea electronică a broşurii va fi trimisă, până la aceeaşi dată, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Direcţiei Modernizarea Patrimoniului, Investiţii şi Informatizare.

Art.29. (1) Informaţiile cuprinse în broşură vor fi puse la dispoziţia părinţilor şi a elevilor şi vor fi prezentate în şedinţe de instruire, organizate în acest scop în perioada 9 mai – 3 iunie 2011.

(2) În situaţia în care părinţii doresc înscrierea elevilor la unităţi şcolare situate în alt judeţ, aceştia îşi iau informaţiile referitoare la reţeaua şcolară direct de la centrele speciale de înscriere, stabilite de inspectoratele şcolare ale judeţelor respective pentru candidaţii din alte judeţe.

Art.30. (1) Candidaţii pot participa la repartizarea computerizată într-un singur judeţ. Înscrierea candidaţilor pentru admiterea în liceele din judeţul de provenienţă se face, în perioada prevăzută de grafic, la şcolile generale pe care aceştia le-au absolvit (inclusiv pentru absolvenţii din seriile anterioare). Candidaţii care participă la admitere în alte judeţe se înscriu la centrul special de înscriere din judeţul în care doresc să fie admişi, în perioada prevăzută de grafic.

(2) Înscrierea candidaţilor la admitere se face prin completarea fişelor de înscriere, conform modelului stabilit de Comisia Naţională de Admitere şi transmis comisiilor de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, până la data de 1 martie a anului în care se organizează admiterea.
(3) Comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti pot transmite în unităţile de învăţământ gimnazial doar modelul electronic al fişei de înscriere. În unităţile de învăţământ gimnazial, fişele de înscriere se completează electronic cu datele personale ale elevilor, cu mediile acestora, sunt listate şi sunt date elevilor pentru completarea opţiunilor. Fişele de înscriere respectă întocmai modelul transmis de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi sunt tipărite faţă-verso.
(4) Pentru situaţiile în care nu există posibilitatea completării electronice a fişelor de înscriere, comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti răspund de tipărirea şi de transmiterea la şcolile respective a fişelor de înscriere într-un număr suficient, pentru a asigura înscrierea tuturor candidaţilor.

Art.31. Secretariatele şcolilor completează, până la data de 29 iunie 2011, pe fişele de înscriere: codul acordat unităţii de învăţământ gimnazial, datele personale ale absolvenţilor de clasa a VIII-a, media de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, media de admitere, notele şi media generală obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a. Completarea fişelor de înscriere se face electronic, cu excepţia cazurilor menţionate la Art. 30, alin. (4).

Art.32. (1) Fiecare unitate de învăţământ gimnazial completează şi listează din calculator, pentru prima etapă de admitere, o singură fişă de înscriere pentru fiecare absolvent, care este semnată şi ştampilată de directorul şcolii. Nerespectarea prevederii referitoare la unicitatea fişei de înscriere se consideră tentativă de fraudă şi atrage după sine sancţionarea penală, civilă, administrativă sau disciplinară a vinovaţilor, după caz.

(2) Pentru candidaţii care au susţinut şi promovat probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, fişa de înscriere listată pentru prima etapă de admitere are anexată, în original, fişa cu rezultatele la probe, semnată şi ştampilată de directorul unităţii de învăţământ la care acestea au fost susţinute.
(3) Pentru a doua etapă de admitere, se va completa o nouă fişă de înscriere, pentru candidaţii care au participat la prima etapă, dar nu au fost repartizaţi.

Art.33. După încheierea introducerii în calculator a datelor personale ale candidaţilor şi a mediilor/notelor prevăzute în fişa de înscriere, comisia de înscriere din fiecare unitate de învăţământ gimnazial afişează, până la data de 29 iunie 2011, lista cuprinzând candidaţii din

centrul respectiv, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere. Lista cuprinde şi notele/mediile menţionate la art. 31.

Art.34. Directorii unităţilor de învăţământ gimnazial semnează şi răspund de transcrierea corectă a datelor în fişele de înscriere ale elevilor din şcoala respectivă.

Cap.6 Completarea fişelor de înscriere ale candidaţilor

Art.35. (1) Directorii unităţilor de învăţământ gimnazial stabilesc, până la data de 5 mai a anului în care se desfăşoară admiterea, graficul desfăşurării pe clase a acţiunilor de completare a opţiunilor pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

(2) Acţiunile de completare a opţiunilor pentru absolvenţii clasei a VIII-a se desfăşoară în perioada 29 iunie – 5 iulie 2011. La fiecare şedinţă, participă elevii, părinţii/tutorii legal instituiţi (un părinte/tutore pentru fiecare elev), diriginţii, precum şi un membru sau un delegat al Consiliului de administraţie al unităţii şcolare. Părinţii/tutorii legal instituiţi semnează un proces- verbal de instruire.

Art.36. (1) În cadrul acestor şedinţe, elevii şi părinţii sunt informaţi asupra rezultatelor obţinute la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a precum şi asupra ierarhiei absolvenţilor de clasa a VIII-a din judeţ/municipiul Bucureşti. Pentru aceasta, inspectoratele şcolare transmit, până în data de 29 iunie 2011, în fiecare unitate de învăţământ gimnazial, numărul de absolvenţi pe tranşe de medii de admitere, precum şi locul ocupat în ierarhia judeţului/a municipiului Bucureşti de fiecare absolvent, în funcţie de media de admitere. Unităţile şcolare gimnaziale pun la dispoziţia elevilor şi părinţilor aceste informaţii, prin afişare.

(2) Comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti va afişa zilnic, în perioada de completare a opţiunilor, pe site-ul inspectoratului, situaţia înscrierilor la centrul special de înscriere pentru candidaţii proveniţi din alte judeţe: număr de candidaţi înscrişi, pe tranşe de medii. Unităţile de învăţământ gimnazial pun la dispoziţia candidaţilor şi părinţilor aceste informaţii.

Art.37. În cadrul şedinţelor menţionate la Art. 35, elevilor şi părinţilor li se recomandă completarea unui număr suficient de opţiuni în fişa de înscriere, pentru a-şi asigura repartizarea, ţinând seama de media lor de admitere şi de media ultimului admis la liceele respective în anul precedent. Se va atrage atenţia părinţilor asupra faptului că, în situaţia completării unui număr insuficient de opţiuni, elevul poate să rămână nerepartizat sau poate să fie repartizat într-un mod necorespunzător mediei sale de admitere.

Art.38. (1) Dirigintele clasei, care participă la înscrierea opţiunilor elevilor, atenţionează părinţii asupra faptului că trebuie să facă opţiuni realiste, alegând licee la care media de admitere din anii precedenţi este apropiată de media de admitere a candidatului.

(2) Personalul şcolii nu influenţează în nici un fel părinţii şi elevii în completarea opţiunilor, dar îi consiliază, pentru a permite candidaţilor o alegere în cunoştinţă de cauză, prezentându-le toate informaţiile necesare, inclusiv riscurile completării unui număr insuficient de opţiuni sau ale completării unor opţiuni nerealiste.

Art.39. (1) Candidaţii completează pe fişa de înscriere, în ordinea descrescătoare a preferinţelor, codurile opţiunilor pentru profilurile, specializările sau domeniile de pregătire dorite.

(2) Candidaţii sunt avertizaţi că, pentru profilurile, specializările sau domeniile de pregătire la care predarea se face într-o limbă a unei minorităţi naţionale, pot înscrie codul respectiv în fişa de opţiuni numai dacă au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă respectivă, susţinând Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a la această disciplină, sau dacă au susţinut şi promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă menţionată la Art. 10 din prezenta metodologie. În caz contrar, opţiunea respectivă va fi anulată în momentul repartizării computerizate.
(3) Candidaţii sunt avertizaţi că, pentru specializările la care predarea unei limbi moderne se face în regim bilingv, pot înscrie codul respectiv în fişa de opţiuni numai dacă au susţinut şi promovat proba de verificare a cunoştinţelor la limba modernă respectivă şi au pe fişă nota obţinută la această probă, conform prevederilor Art.11 din prezenta metodologie. În caz contrar, opţiunea respectivă va fi anulată în momentul repartizării computerizate.

Art.40. Părinţilor li se aduce la cunoştinţă numărul de locuri alocate pentru fiecare unitate de învăţământ, respectiv pentru fiecare profil, specializare sau domeniu de pregătire, căruia i s-a acordat un cod. De asemenea, părinţii sunt informaţi cu privire la precizările din Art.6, alin. (2) al prezentei metodologii.

Art.41. Exemplu de completare a opţiunilor:

1. Dacă prima opţiune este pentru specializarea matematică-informatică, liceu –cursuri de zi, din Liceul Minerva, care are în broşură codul 107, atunci elevul va completa poziţia 1 din fişă astfel:
1
0
7
1.
2. Dacă a doua opţiune este pentru Liceul Apollo, specializarea ştiinţe sociale – cursuri de zi, care are în broşură codul 279, atunci elevul va completa poziţia 2 din fişă astfel:
2
7
9
2.
3. Celelalte opţiuni se completează în acelaşi mod, în ordinea descrescătoare a preferinţelor, prin precizarea codului alocat fiecărei opţiuni.
4. Numele unităţilor de învăţământ şi codurile folosite anterior, spre exemplificare, sunt fictive.

Art.42. Cu ocazia completării opţiunilor, părinţii şi candidaţii verifică şi corectitudinea celorlalte date înscrise în fişă de secretariatele şcolilor şi semnate de directorul şcolii. Fiecare candidat îşi poate copia în fişa-model din broşură, pentru uz propriu, lista de opţiuni, în ordinea descrescătoare a preferinţelor exprimate.

Art.43. (1) Completarea listei de opţiuni se face de către candidat în prezenţa părintelui/tutorelui legal instituit şi a dirigintelui clasei. Aceştia, împreună cu candidatul, vor semna fişa de înscriere.

(2) Elevii şi părinţii vor fi avertizaţi să completeze cu responsabilitate opţiunile şi numărul lor, să verifice corespondenţa codurilor înscrise în fişă cu opţiunile exprimate, având în vedere că o opţiune greşită poate conduce la o repartizare nedorită.
Art.44. (1) Absolvenţii care doresc să participe la admitere în alt judeţ, primesc, până în data de 30 iunie 2011, de la unitatea şcolară pe care au absolvit-o, fişa de înscriere, completată cu datele personale şi, după caz, cu notele şi media generală obţinute la evaluarea naţională din clasa a VIII-a, cu media de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, cu media de admitere. Pe aceste fişe nu vor fi completate opţiuni la şcoala de provenienţă, ci la centrul special de înscriere din judeţul în care se doreşte repartizarea.
1. (2) Fişele acestor candidaţi sunt înmânate candidaţilor/părinţilor, care semnează de primire în registrul şcolii. În acest registru, se consemnează clar natura documentului eliberat: “fişă de înscriere pentru admitere în licee” şi motivul eliberării fişei: “participare la admitere în alt judeţ”.
2. (3) Candidaţii menţionaţi la alin. (1) se vor înscrie direct cu această fişă în judeţul în care doresc să fie repartizaţi.
Art.45. Candidaţii care au susţinut probe de aptitudini, dar nu au fost admişi la clasele respective, precum şi cei care au susţinut proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau de limbă modernă, indiferent dacă au promovat-o sau nu, ridică fişele de înscriere de la secretariatele liceelor la care au susţinut probe de aptitudini/probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă şi, în perioada prevăzută de calendar, îşi completează fişele de opţiuni la centrul zonal de înscriere la care este arondată şcoala generală pe care au absolvit-o. Aceşti candidaţi participă la admiterea computerizată.
Art.46. (1) Transmiterea fişelor de înscriere de la şcoli la centrele zonale de înscriere şi introducerea datelor de pe fişe în baza de date computerizată se va face, pe măsura completării fişelor de înscriere, în perioada 30 iunie - 6 iulie 2011 în baza unei programări făcute de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti. Acolo unde există dotarea necesară şi personalul calificat, introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişă şi a opţiunilor se va face direct la şcoala de provenienţă a absolventului. Informaţia în format electronic va fi transmisă, de asemenea, centrelor zonale de înscriere.
1. (2) Directorul unităţii gimnaziale va sigila toate fişele de înscriere ale absolvenţilor şcolii, completate cu opţiuni şi le va duce personal, sau printr-un delegat desemnat, la centrul zonal de înscriere la care este arondată şcoala. Predarea – primirea documentelor se va face pe bază de proces-verbal.
2. (3) Pe măsură ce primeşte fişele de opţiuni de la diferite şcoli, comisia din centrul zonal de înscriere asigură introducerea în baza de date computerizată a datelor de pe fişe.
3. (4) După introducerea integrală în calculator a datelor pentru elevii unei şcoli, fişele din calculator vor fi listate, semnate de preşedintele centrului de înscriere şi înmânate directorului şcolii, cu proces-verbal de predare-primire. Fişele de înscriere originale sunt puse în plicuri care se sigilează şi se semnează de directorul şcolii sau de către delegatul acestuia şi de preşedintele centrului zonal de înscriere.
Art.47 (1) În perioada 30 iunie – 7 iulie 2011, conform planificării stabilite de comisia din şcoală, părinţii şi elevii vor verifica, în prezenţa diriginţilor, corectitudinea datelor din fişa listată de calculator pentru fiecare elev.
1. (2) În cazul existenţei unei erori, părinţii o semnalează comisiei de înscriere, prin intermediul profesorului diriginte. Comisia transmite informaţia la centrul zonal de înscriere, care procedează la corectarea greşelii în baza de date computerizată şi la listarea fişei corectate din calculator. Fişa greşită se păstrează în centrul zonal de înscriere, în dosarul cu documente al comisiei de
  înscriere, iar fişa corectată se înmânează directorului, care o transmite părinţilor şi candidatului, pentru a fi semnată.
2. (3) Corectarea fişelor elevilor înscrişi din alte judeţe se face în centrul în care s-a făcut înscrierea acestor candidaţi, în perioada prevăzută în grafic.
3. (4) Fişele corecte sau corectate, listate din calculator, sunt semnate de profesorul diriginte, de candidat şi de părintele/tutorele acestuia, pentru a certifica faptul că acestea sunt corecte şi acceptate şi rămân în posesia părintelui/tutorelui candidatului. În cazul în care fişa iniţială a fost corectată, un exemplar al fişei corectate, listate din calculator şi semnate de diriginte, candidat şi părintele/tutorele acestuia va rămâne ataşat fişei iniţiale.
4. (5) De asemenea, în cadrul acestor şedinţe de verificare, fiecare candidat va controla prezenţa numelui său pe lista de control afişată la sediul şcolii generale, conform Art. 33, precum şi corectitudinea datelor personale, a mediilor şi a notelor din listă.
5. (6) Comisia de înscriere din unitatea de învăţământ gimnazial are obligaţia de a verifica prezenţa, pe lista de control afişată, a tuturor elevilor arondaţi centrului şi de a semnala comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti neregulile sesizate.
Art.48. (1) După încheierea verificării fişelor listate din calculator şi corectarea eventualelor erori, comisia din centrul zonal de înscriere transmite pe suport electronic baza de date comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, până la 8 iulie 2011.
1. (2) Preşedintele comisiei din centrul zonal de înscriere, însoţit de vicepreşedinte sau de un alt delegat, duce fişele de opţiuni originale la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti şi le predă, cu proces-verbal de predare-primire, preşedintelui comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti. Predarea fişelor originale se face până pe data de 8 iulie 2011.
2. (3) Preşedintele comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti răspunde, în mod direct, de păstrarea în siguranţă a fişelor originale. Acestea se păstrează în centrul judeţean de admitere timp de doi ani de la încheierea admiterii.
Art.49. În data de 9 iulie 2011, în intervalul de timp stabilit de către Centrul Naţional de Admitere şi comunicat fiecărui judeţ, baza de date va fi transmisă de la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti la Centrul Naţional de Admitere. Preşedintele fiecărei comisii de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti va confirma telefonic şi în scris, până la data de 9 iulie 2011, ora 22, încheierea operaţiei de transmitere a bazei de date către Centrul Naţional de Admitere.
Cap.7 Repartizarea computerizată şi afişarea rezultatelor
Art.50. (1) În data de 10 iulie 2011, Centrul Naţional de Admitere verifică bazele de date transmise de comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti şi transmite acestora eventualele nereguli semnalate - candidaţi înscrişi în mai multe judeţe, candidaţi aflaţi în baza de date pentru admiterea computerizată şi care au fost deja admişi la liceele la care se susţin probe de aptitudini etc. - , pentru remedierea acestora.
1. (2) Corectarea erorilor menţionate anterior se face până la data de11 iulie 2011 şi se confirmă la Centrul Naţional de Admitere, până la ora 22 a aceleiaşi zile.
2. (3) Până la data de 12 iulie 2011, se efectuează repartizarea computerizată a absolvenţilor de clasa a VIII-a care au participat la prima etapă de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în funcţie de opţiunile candidaţilor, înscrise în fişa de opţiuni. La repartizare se folosesc criteriile de departajare menţionate la Art. 5 din prezentele metodologie. Nu se iau în considerare:
  1. (i) opţiunile pentru licee, cursuri de zi, ale candidaţilor care nu satisfac condiţiile precizate la Art.3,
  2. (ii) opţiunile pentru licee/clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale, ale candidaţilor care nu au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă respectivă sau care nu au promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă menţionată la Art.10
  3. (iii) opţiunile pentru clase bilingve ale candidaţilor care nu au promovat proba de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă, prevăzută în prezenta metodologie.
3. (4) Până la data de 13 iulie 2011, centrele de admitere judeţene/al municipiului Bucureşti tipăresc şi afişează în fiecare unitate de învăţământ gimnazial, precum şi în centrul special de înscriere pentru absolvenţii proveniţi din alte judeţe:
  1. a) lista candidaţilor din unitatea respectivă, admişi în licee, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, cu unitatea şcolară la care au fost admişi;
  2. b) situaţia locurilor rămase libere la fiecare unitate de învăţământ liceal din judeţ/municipiul Bucureşti, după încheierea primei etape de admitere.
4. (5) La încheierea primei etape a repartizării computerizate, centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti transmite fiecărei unităţi de învăţământ liceal de stat lista tuturor candidaţilor admişi în acea unitate, pe filiere, profiluri, specializări, domenii ale pregătirii de bază, listă care este afişată la sediul unităţii respective, cel mai târziu până la data de 15 iulie 2011.
Art.51. (1) La a doua etapă a repartizării computerizate participă candidaţii din seria curentă, indiferent de vârstă, şi cei din seriile anterioare, care nu împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv şi care se află în una din situaţiile următoare: au participat şi au rămas nerepartizaţi după prima etapă, sau nu au participat, din diferite motive, la prima etapă de admitere.
1. (2) Candidaţii care nu au participat la prima etapă de repartizare, completează fişa de opţiuni, în perioada 14 - 19 iulie 2011. În aceeaşi perioadă, completează o nouă fişă de opţiuni candidaţii care au participat la prima etapă, dar au rămas nerepartizaţi. Completarea opţiunilor de către candidaţii care participă la a doua etapă de admitere se face la şcolile generale de provenienţă sau la centrul special de înscriere pentru candidaţii din alte judeţe.
2. (3) În situaţia în care au rămas locuri neocupate la clasele pentru care se susţin probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă, înscrierea candidaţilor pentru aceste probe se face în 14 iulie 2011, iar susţinerea probelor se face în perioada 15-16 iulie 2011. Afişarea rezultatelor finale se face în 18 iulie 2011. Candidaţii respinşi la probele de aptitudini şi candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă sau modernă completează opţiunile în data de 19 iulie 2011 şi participă la repartizarea computerizată.
3. (4) Introducerea noilor baze de date în calculator, verificarea fişelor cu opţiuni listate din calculator, precum şi corectarea eventualelor erori se fac în perioada 15-20 iulie 2011.
4. (5) În data de 21 iulie 2011, până la ora 14, noile baze de date se transmit la centrul de admitere judeţean /al municipiului Bucureşti, care le transmite la Centrul Naţional de Admitere, în aceeaşi zi, până la ora 22.
5. (6) Până la data de 22 iulie 2011 Centrul Naţional de Admitere realizează repartizarea computerizată a candidaţilor din a doua etapă de admitere.
6. (7) Până la data de 23 iulie 2011, centrele de admitere judeţene/al municipiului Bucureşti tipăresc şi afişează, în fiecare unitate de învăţământ gimnazial, precum şi în centrul special de înscriere pentru absolvenţii proveniţi din alte judeţe:
  1. a) lista candidaţilor din unitatea respectivă, admişi în licee, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, cu unitatea şcolară la care au fost admişi;
  2. b) situaţia locurilor rămase libere la fiecare unitate de învăţământ liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti, după încheierea celei de a doua etape de admitere.
Art.52. La încheierea repartizării computerizate a elevilor care au participat la a doua etapă de admitere, centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti transmite fiecărei unităţi de învăţământ liceal de stat lista tuturor candidaţilor admişi în acea unitate, pe specializări, domenii ale pregătirii de bază, listă care va fi afişată la sediul unităţii respective cel mai târziu până la data de 23 iulie 2011.
Art.53. (1) În perioada 15 - 25 iulie 2011, absolvenţii depun, la unităţile şcolare la care au fost declaraţi admişi, dosarele de înscriere, cuprinzând actele de studii în original.
1. (2) Înscrierea la licee a candidaţilor declaraţi admişi în urma repartizării computerizate se efectuează, conform unui program afişat de unitatea de învăţământ, pe baza următoarelor acte:
  1. a) cererea de înscriere;
  2. b) cartea de identitate (dacă este cazul) şi certificatul de naştere, în copie legalizată;
  3. c) adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a;
  4. d) foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale);
  5. e) fişa medicală.
(3) Candidaţii care, în perioada menţionată la alin. (1), nu îşi depun dosarele de înscriere, se consideră retraşi, iar locurile corespunzătoare sunt declarate neocupate şi vor fi utilizate pentru rezolvarea cazurilor speciale de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de admitere. Aceşti candidaţi vor fi repartizaţi de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, pe locurile rămase libere, după rezolvarea cazurilor speciale.
(4) Unităţile de învăţământ liceal de stat transmit comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, până la data de 25 iulie 2011, situaţia locurilor rămase libere în urma neînscrierii unor candidaţi repartizaţi în sesiunea de admitere.

Art.54. (1) În perioada 26 – 28 iulie 2011, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti rezolvă situaţiile speciale apărute după repartizarea computerizată: situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu, corectarea unor erori de transcriere greşită în baza de date computerizată a opţiunilor exprimate de elevi etc.

(2) Nu se va depăşi numărul maxim de 30 de elevi la clasă şi se va respecta, în toate cazurile, criteriul referitor la media de admitere. Deciziile se iau în plenul comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, după inventarierea tuturor cazurilor existente la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti.
(3) Deciziile comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti se iau cu majoritate de voturi, cu consemnare într-un proces-verbal, şi sunt făcute publice prin afişare la sediul inspectoratului şcolar.
(4) În perioada menţionată la alin. (1), după rezolvarea situaţiilor speciale, comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti repartizează pe locurile rămase libere absolvenţii învăţământului gimnazial care au fost repartizaţi, dar nu şi-au depus dosarele de înscriere în perioada prevăzută de prezenta metodologie şi pe cei care, din diferite motive, nu au participat la repartizările computerizate.

Art.55. (1) Absolvenţii clasei a VIII-a care nu s-au înscris la unităţile la care au fost repartizaţi sau nu au participat la cele două etape de admitere şi care, din diferite motive, nu se adresează comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti în perioada menţionată la art. 54, alin.(1) şi solicită ulterior un loc în clasa a IX-a, precum şi cei care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior desfăşurării etapelor de admitere menţionate anterior vor fi repartizaţi de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, pe locurile rămase libere. Repartizarea se face în perioada 1-7 septembrie 2011, ţinând cont de criteriile prevăzute în prezenta metodologie, în baza hotărârilor comisiei de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti.

(2) Rezultatele repartizărilor efectuate de comisia de admitere judeţeană/ a municipiului Bucureşti, conform alineatelor (1) şi (5), se transmit Centrului Naţional de Admitere, până la data de 11 septembrie 2011.
(3) Dacă, la încheierea etapelor de admitere menţionate în prezenta metodologie, mai există locuri vacante la clasele pentru care se susţin probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide organizarea unei noi etape de susţinere a acestor probe, în perioada 1-6 septembrie 2011. Graficul desfăşurării probelor şi locul de desfăşurare a acestora vor fi făcut publice până la data de 1 august, prin afişare la sediul unităţilor de învăţământ gimnazial. Admiterea candidaţilor pe locurile disponibile se face în conformitate cu prezenta metodologie.

Cap.8 Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru romi şi a candidaţilor pentru învăţământul special

Art.56. (1) Comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti stabilesc, cu avizul Comisiei Naţionale de Admitere, şi anunţă, prin afişare la sediul inspectoratului şcolar, până la data de 15 mai 2011, unităţile de învăţământ, specializările şi numărul de locuri alocate pentru candidaţii romi, pe baza măsurilor afirmative, promovate în contextul Strategiei guvernamentale privind îmbunătăţirea situaţiei romilor. Numărul de locuri anunţat nu mai poate fi modificat după data de 15 mai 2011. Informaţiile menţionate se transmit Comisiei Naţionale de Admitere, la Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Relaţia cu Parlamentul şi Partenerii Sociali.

(2) Locurile speciale pentru candidaţii romi se vor aloca peste numărul de locuri acordat prin planul de şcolarizare, în limita a 1-2 locuri suplimentare la clasă.
(3) Cererile pentru înscrierea pe locurile speciale pentru romi se primesc, la comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, până la data de 1 iulie 2011, ora 16. Orice cerere depusă după această dată nu mai este luată în considerare.
(4) Candidaţii din etnia romilor care concurează pentru ocuparea locurilor alocate distinct pentru aceştia trebuie să prezinte la înscriere, pe lângă actele precizate la Art. 53, alin. (2), lit. a) - b) din prezenta metodologie, o recomandare scrisă din partea preşedintelui unei organizaţii civice, culturale sau politice a romilor, legal constituită, prin care se atestă apartenenţa lor la etnia romilor şi nu faptul că fac parte din respectiva organizaţie.
(5) În perioada 4-6 iulie 2011, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură repartizarea candidaţilor romi care au depus cereri până la data menţionată la alin. (3), pe locurile speciale pentru romi, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi în baza opţiunilor exprimate de candidaţi. Repartizarea se face în şedinţă publică.
(6) În situaţia în care locurile speciale pentru romi nu au fost ocupate, ele vor fi folosite pentru rezolvarea cazurilor speciale, menţionate la Art. 54.

Art.57. (1) Înscrierea şi repartizarea candidaţilor în clasa a IX-a din unităţile de învăţământ special se organizează de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, în perioada 7-9 iulie 2011.

(2) Locurile alocate învăţământul liceal special sunt anunţate în broşura de admitere, într-o listă separată, care va purta menţiunea că aceste locuri nu participă la repartizarea computerizată. Vor fi precizate în broşură locul şi data în care se va face repartizarea candidaţilor pentru învăţământul special, precum şi condiţiile specifice de înscriere (documente care să dovedească tipul şi gradul de deficienţă etc.).
(3) Repartizarea pe locurile din unităţile de învăţământ special se face în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere sau de absolvire, după caz, şi în funcţie de opţiuni.
(4) Candidaţii cu cerinţe educative speciale, care au susţinut Evaluarea Naţională din clasa a VIII- a, pot participa, fără restricţii, la toate etapele admiterii prevăzute de prezenta metodologie, atât pentru locurile din învăţământul de masă, cât şi pentru cele din învăţământul special.
(5) Candidaţii cu cerinţe educative speciale, care nu au susţinut Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a şi care solicită repartizarea în învăţământul de masă, sunt repartizaţi, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a gimnaziului, de către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, în perioada 26 – 28 iulie 2011, după repartizarea celorlalţi candidaţi. În repartizarea acestor candidaţi, se va ţine cont de certificatele de expertiză şi orientare şcolară şi profesională eliberate de comisia pentru protecţia drepturilor copilului.
(6) În cazul candidaţilor cu cerinţe educative speciale, proveniţi din promoţii anterioare, prevederile alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător, înlocuind sintagma „Evaluarea Naţională” cu sintagma adecvată „examenul de capacitate”/ „testele naţionale”/ „tezele cu subiect unic”.

Cap.9 Admiterea candidaţilor pentru învăţământul seral şi pentru cel cu frecvenţă redusă

Art.58. (1) Înscrierea la învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă a candidaţilor din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011, inclusiv, se face la un centru special desemnat de inspectoratul şcolar.

(2) Centrul special de înscriere pentru candidaţii din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv este anunţat prin afişare la sediul inspectoratului şi în toate unităţile de învăţământ gimnazial, până la data de 1 mai 2011. El este de asemenea anunţat în broşura cuprinzând informaţiile referitoare la admitere.
(3) Calendarul admiterii candidaţilor din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv este anunţat de inspectoratul şcolar până la data de 15 iulie 2011 şi este afişat la sediul inspectoratului şcolar şi la centrul menţionat la alin. (1).
(4) Depunerea dosarelor de înscriere se face în perioada 26-27 iulie 2011, la centrul menţionat. Dosarele conţin următoarele acte:
1. a) cererea de înscriere;
2. b) certificatul de naştere cartea de identitate şi, după caz, certificatul de căsătorie, în copie legalizată;
3. c) adeverinţă cu notele şi media generală obţinute la Evaluarea Naţională/tezele cu subiect unic din clasa a VIII-a/testele naţionale/examenul de capacitate;
4. d) foaia matricolă pentru clasele a V-a – a VIII-a (cu calculul mediei generale);
5. e) fişa medicală.
(5) Repartizarea candidaţilor menţionaţi la alin. (1) se face în perioada 28-30 iulie 2011, pe locurile anunţate de inspectoratul şcolar în broşura de admitere.
(6) Repartizarea se face în şedinţă publică, în două etape. În prima etapă, sunt repartizaţi, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere şi a opţiunilor, candidaţii care au susţinut evaluarea naţională/tezele cu subiect unic din clasa a VIII-a/testele naţionale/ examenul de capacitate. În a doua etapă, sunt repartizaţi, pe locurile rămase libere, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, candidaţii care nu au participat la evaluarea naţională/tezele cu subiect unic din clasa a VIII-a/testele naţionale/examenul de capacitate.

Cap.10 Dispoziţii finale

Art.59. Absolvenţii învăţământului gimnazial particular autorizat sau acreditat pot participa la admiterea în învăţământul liceal de stat, conform prevederilor din prezenta metodologie. Participarea lor la admitere nu este condiţionată de achitarea unei taxe.

Art.60. (1) Broşura menţionată la art. 28 va cuprinde, într-un capitol separat, informaţiile corespunzătoare despre liceele particulare, autorizate sau acreditate, care organizează admitere în clasa a IX-a.

(2) Nu se vor aloca coduri pentru unităţile de învăţământ particulare menţionate la alin. (1), iar locurile respective nu vor participa la repartizarea computerizată.
(3) Admiterea în unităţile de învăţământ particulare, autorizate sau acreditate, se face în conformitate cu metodologia stabilită de fiecare şcoală, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art.61. Elevii care au rămas cu situaţia neîncheiată la sfârşitul semestrului al doilea, îşi vor încheia situaţia în perioada 25-31 august 2011 şi vor fi repartizaţi în clasa a IX-a de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti în perioada 1-7 septembrie 2011, conform prevederilor Art.55.

Art.62. În situaţia în care există candidaţi cărora nu li se poate calcula media de admitere, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (2) şi (3), întrucât nu au participat la Evaluarea Naţională sau la examenele prevăzute la art. 4 alin. (4), aceştia vor fi repartizaţi de inspectoratele

şcolare, în perioada 1-7 septembrie 2011, după repartizarea celorlalţi candidaţi. Repartizarea se face în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a gimnaziului.

Art.63. Prezentarea de înscrisuri false, la înscrierea în licee, se pedepseşte conform legii şi atrage după sine eliminarea din admitere a candidatului respectiv. În cazul în care descoperirea falsului se face după încheierea admiterii, candidatul respectiv pierde locul obţinut prin fraudă.

Art.64. Persoanele vinovate de eliberarea mai multor fişe de înscriere pentru acelaşi elev, decât este prevăzut în prezenta metodologie, de transcrierea eronată a datelor personale ori a notelor sau de nerespectarea altor prevederi ale prezentei metodologii vor fi sancţionate disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.

Art. 65. Comisia Naţională de Admitere poate decide, în situaţii justificate, să afişeze în avans sau mai târziu, faţă de calendarul admiterii aprobat prin prezentul ordin, listele cuprinzând repartizarea computerizată a absolvenţilor de clasa a VIII-a.

Art. 66. (1) În perioada 26 – 28 iulie 2011, comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti va analiza şi cazurile speciale ale absolvenţilor învăţământului gimnazial care au studiat în străinătate şi, din această cauză, nu au participat la Evaluarea Naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a.

(2) Pentru aceşti absolvenţi, la media generală de absolvire a gimnaziului se iau în calcul doar rezultatele obţinute în anii de studiu parcurşi în România.

(3) Criteriile de înscriere în clasa a IX-a a acestor absolvenţi sunt stabilite de comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti şi sunt făcute publice până la data de 19 iulie 2011.

CALENDARUL ADMITERII

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL DE STAT

pentru anul şcolar 2011-2012

Anexa nr. II

DATA LIMITĂ/PERIOADA	EVENIMENTUL
Pregătirea admiterii
31 ianuarie 2011	Elaborarea planului de măsuri judeţean/al municipiului Bucureşti pentru pregătirea şi organizarea admiterii
1 martie 2011	Anunţarea, de către inspectoratele şcolare, a metodologiei de organizare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă Transmiterea, de către Comisia Naţională de Admitere, a modelului fişei de înscriere în clasa a IX-a şi a anexei acesteia, pentru elevii care doresc să participe la probele de aptitudini sau la probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
1 mai 2011	Afişarea ofertei de şcolarizare/ofertei de formare profesională, concretizată în profiluri, domenii şi calificări profesionale, pentru învăţământul liceal, filiera tehnologică Stabilirea codurilor pentru fiecare unitate de învăţământ liceal sau profesional pe filiere, profiluri, specializări/domenii de pregătire, limbă de predare Crearea bazei de date la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ gimnazial şi la nivel judeţean, cuprinzând datele personale ale elevilor de clasa a VIII-a Tipărirea broşurii care cuprinde informaţiile despre admitere
5 mai 2011	Transmiterea în unităţile de învăţământ gimnazial a broşurilor cuprinzând informaţiile legate de admitere Transmiterea, de către inspectorate, în şcolile gimnaziale, a listei centrelor de înscriere, precum şi a şcolilor arondate fiecărui centru Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a graficului şedinţelor de completare a opţiunilor de către absolvenţii clasei a VIII-a şi părinţii acestora

15 mai 2011	Transmiterea, la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a broşurilor de admitere ale fiecărui judeţ, în versiune electronică şi tipărită
9 mai - 3 iunie 2011	Şedinţe de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de şcolarizare
29 iunie 2011	Completarea, de către secretariatele şcolilor, a fişelor de înscriere cu codul unităţii de învăţământ gimnazial, cu datele personale ale absolvenţilor claselor a VIII-a, cu mediile generale de absolvire, cu notele şi mediile obţinute la evaluarea naţională din clasa a VIII-a, cu mediile de admitere Afişarea în fiecare unitate de învăţământ gimnazial, a listei candidaţilor, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere Transmiterea către comisia judeţeană de admitere a listei elevilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiată sau exmatriculaţi
29 iunie 2011	Anunţarea ierarhiei la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti a absolvenţilor claselor a VIII-a.
30 iunie 2011	Eliberarea fişelor de înscriere pentru candidaţii care solicită să participe la admitere în alt judeţ
Probele de aptitudini
24 mai 2011	Eliberarea anexelor fişelor de înscriere pentru elevii sau absolvenţii care doresc să participe la probe de aptitudini
27-31 mai 2011	Înscrierea pentru probele de aptitudini
1-3 iunie 2011	Desfăşurarea probelor de aptitudini
4 iunie 2011	Afişarea rezultatelor la probele de aptitudini Depunerea contestaţiilor la probele de aptitudini, acolo unde metodologia permite acest lucru
5 iunie 2011	Afişarea rezultatelor finale, în urma contestaţiilor la probele de aptitudini Transmiterea, în format electronic şi în scris, către comisia de admitere judeţeană/ a municipiului Bucureşti, a listei candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini
15 iunie 2011	Actualizarea listelor candidaţilor declaraţi admişi la probele de aptitudini
27 iunie 2011	Transmiterea de către comisia de admitere judeţeană/ a municipiului Bucureşti a rezultatelor de la Evaluarea

	Naţională, către unităţile de învăţământ care au organizat probe de aptitudini,
28 iunie 2011	Validarea listei candidaţilor admişi la liceele/clasele la care s-au susţinut probe de aptitudini şi afişarea listei în unitatea de învăţământ liceal respectivă
30 iunie 2011	Ridicarea, de la liceele vocaţionale, a fişelor de înscriere, de către candidaţii care nu au fost admişi la clasele pentru care au susţinut probe de aptitudini Transmiterea, în format electronic, către Centrul Naţional de Admitere, a listei candidaţilor declaraţi admişi, în fiecare judeţ, la clasele la care s-au susţinut probe de aptitudini
Probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
24 mai 2011	Eliberarea anexelor fişelor de înscriere pentru elevii sau absolvenţii care doresc să participe la probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
27-31 mai 2011	Înscrierea candidaţilor pentru probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
1-3 iunie 2011	Desfăşurarea probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
4 iunie 2011	Afişarea rezultatelor la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă Depunerea contestaţiilor la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă, acolo unde metodologia permite acest lucru
5 iunie 2011	Afişarea rezultatelor finale, după contestaţii, la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă Transmiterea, către comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, a listelor cu rezultatele finale la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
9 iunie 2011	Ridicarea anexelor fişelor de înscriere de la unităţile la care candidaţii au susţinut probele de verificare a cunoştinţelor de limbă
10 iunie 2011	Depunerea de către candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă a anexelor fişelor de înscriere la unităţile de învăţământ gimnazial absolvite

13 iunie 2011	Transmiterea, în format electronic, către Centrul Naţional de Admitere, a listei candidaţilor care au promovat probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă.
Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru romi şi a candidaţilor pentru învăţământul special
15 mai 2011	Afişarea locurilor speciale pentru candidaţii romi
1 iulie 2011	Data limită pentru primirea cererilor de înscriere a candidaţilor pe locurile speciale pentru romi
4-6 iulie 2011	Repartizarea candidaţilor pe locurile speciale pentru romi
7-9 iulie 2011	Înscrierea şi repartizarea candidaţilor pentru învăţământul special
Prima etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
29 iunie – 5 iulie 2011	Completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a. Completarea fişelor de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a proveniţi din alte judeţe, la centrul special desemnat din judeţul pentru care solicită înscrierea
30 iunie - 6 iulie 2011	Introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişele de înscriere
30 iunie – 7 iulie 2011	Verificarea, de către părinţi şi candidaţi, a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator
8 iulie 2011	Termenul limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul judeţean de admitere/al municipiului Bucureşti, precum şi a listei absolvenţilor care nu participă la repartizarea computerizată Predarea, de către comisia din centrul de înscriere, a fişelor de opţiuni originale, la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti
9 iulie 2011	Transmiterea bazei de date, de la centrele de admitere judeţene/al municipiului Bucureşti, la Centrul Naţional de Admitere

10 iulie 2011	Verificarea şi corectarea bazelor de date de către Comisia Naţională de Admitere şi comisiile de admitere judeţene/a municipiului Bucureşti, transmiterea modificărilor la comisia naţională
11 iulie 2011	Corectarea erorilor şi confirmarea încheierii modificărilor
12 iulie 2011	Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data de 12 septembrie 2011 inclusiv
13 iulie 2011	Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listelor cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti.
15 iulie 2011	Afişarea de către fiecare unitate de învăţământul liceal a listei candidaţilor repartizaţi în acea unitate
15 iulie -25 iulie 2011	Depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi
A doua etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
14 iulie 2011	Înscrierea candidaţilor la liceele care organizează probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
15-16 iulie 2011	Susţinerea probelor de aptitudini sau a probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau de limbă maternă
18 iulie 2011	Afişarea rezultatelor la probele de aptitudini şi la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă şi rezolvarea eventualelor contestaţii.
14 iulie - 19 iulie 2011	Completarea fişei de opţiuni de către candidaţii care nu au participat la prima repartizare, completarea unei noi fişe de opţiuni de către cei rămaşi nerepartizaţi după prima etapă a admiterii
19 iulie 2011	Completarea fişei de opţiuni de către candidaţii care au fost respinşi la liceele/clasele care organizează probe de aptitudini. Completarea fişei de opţiuni de către candidaţii care au susţinut probe de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau de limbă maternă

15-20 iulie 2011	Introducerea datelor în calculator, verificarea fişelor listate şi corectarea eventualelor erori
21 iulie 2011	Transmiterea noilor baze de date la centrul de admitere judeţean/al municipiului Bucureşti şi la Centrul Naţional de Admitere
22 iulie 2011	Repartizarea computerizată a candidaţilor din a doua etapă a admiterii
23 iulie 2011	Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial/în centrul special de înscriere a listelor cu absolvenţii proveniţi din şcolile respective/din alte judeţe, repartizaţi în a doua etapă şi a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat Afişarea de către fiecare unitate de învăţământul liceal de stat a listei candidaţilor repartizaţi în acea unitate în a doua etapă
23 -25 iulie 2011	Depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi
25 iulie 2011	Transmiterea, de către unităţile de învăţământul liceal de stat, a situaţiei locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaţilor admişi în cele două etape ale admiterii
26 -28 iulie 2011	Rezolvarea de către comisia judeţeană de admitere a situaţiilor speciale ivite după cele două etape de repartizare computerizată, a repartizării candidaţilor care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen şi a candidaţilor care nu au participat la primele două repartizări computerizate.
A treia etapă de admitere în învăţământul liceal de stat, pentru candidaţii din seria curentă, precum şi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
1 august 2011	Afişarea locului de desfăşurare şi a graficului probelor de aptitudini sau de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
1-4 septembrie 2011	Desfăşurarea probelor de aptitudini sau de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă
5-7 septembrie 2011	Repartizarea absolvenţilor clasei a VIII-a care nu au participat la nicio repartizare sau nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară ulterior etapelor anterioare

8 septembrie 2011	Transmiterea către Centrul Naţional de Admitere a rezultatelor repartizării
Admiterea candidaţilor pentru învăţământul seral şi pentru cel cu frecvenţă redusă
1 mai 2011	Anunţarea centrului special de înscriere pentru candidaţii din seriile anterioare, care împlinesc 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
15 iulie 2011	Anunţarea calendarului admiterii la învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă pentru candidaţii din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
26-27 iulie 2011	Înscrierea la învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă a candidaţilor din seriile anterioare care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv
28-30 iulie 2011	Repartizarea candidaţilor din seriile anterioare care au împlinit vârsta de 18 ani până la data de 11 septembrie 2011 inclusiv, pe locurile de la învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă

ANEXA nr. III

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE ŞI STRUCTURA

PROBELOR DE APTITUDINI

PENTRU ADMITEREA ÎN ANUL ŞCOLAR 2011-2012 IN LICEELE VOCATIONALE

PROFIL ARTISTIC - ARTE VIZUALE

specializările

Arte plastice, arte decorative, Arhitectură, arte ambientale, design, Conservare - restaurare bunuri culturale

I. PROBĂ DE PERCEPŢIE VIZUALĂ
Studiu după natură – desen: natură statică compusă din două sau cel mult trei obiecte, dintre care unul de rotaţie (vase de lut, corpuri geometrice, fructe sau legume, naturale sau mulaje), compusă pe contraste valorice
Note: (1) Se interzice compunerea naturii statice în exclusivitate din obiecte albe (gips), pe fundal alb.
(2) Dacă în fundal se foloseşte o draperie, aceasta nu va avea falduri.
Tehnica, la alegerea candidatului: creion sau cărbune
Timp de lucru: 5 ore.
Criterii de apreciere:
- - Compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină)
- - Raportul dintre obiecte (proporţii)
- - Forma, caracterul obiectelor
- - Redarea spaţiului şi a volumului
- - Raport valoric
II. PROBĂ DE CREATIVITATE

O compoziţie pe o temă dată, executată în culoare sau volum (la alegerea candidatului). CULOARE: O compoziţie cu personaje şi cu enunţarea unei probleme de culoare -

tehnica, culori de apă.

VOLUM – compoziţie ronde - bosse, cu personaje - modelaj în lut.

Timp de lucru: 5 ore

Criterii de apreciere:

a)- unitatea compoziţiei şi încadrarea în subiect;

- rezolvarea problemei de culoare enunţată;
- notă personală, originalitate, creativitate.
b) - raportul între elemente, proporţii, mişcare, rezolvarea plastică a volumelor.
Note: (1) Pentru clasele de arhitectură, proba de creativitate se adaptează specialităţii, sau se înlocuieşte cu o probă de memorie vizuală, probă scrisă, în care candidaţii vor descrie în maximum trei pagini un edificiu arhitectural cunoscut, sau un ansamblu
arhitectural (de exemplu centrul oraşului). Se recomandă ca lucrarea să conţină şi schiţe de detaliu sau ansamblu, a căror calitate va fi evaluată după criterii artistice.
Criterii de apreciere:
- cantitatea şi calitatea informaţiilor furnizate;
- numărul detaliilor descrise;
- claritatea exprimării şi puterea de sugestie a textului;
- realizarea plastică a schiţelor pe care le conţine lucrarea;

(2) Pentru clasele de conservare - restaurare bunuri culturale, proba de creativitate se înlocuieşte cu o probă de testare a aptitudinilor specifice specializării. Proba constă în realizarea unor reproduceri ale unor modele sau fragmente date, eventual mărite sau micşorate la scară. Proba va fi realizată, la alegere, în culoare sau volum.
Criterii de apreciere:
- - calitatea limbajului plastic utilizat;
- - fidelitatea reproducerii;
- - respectarea proporţiilor şi a caracterului modelului (fragmentului), în cazul măririi sau micşorării.

NOTE:

1. Nota finală la probele de aptitudini este media aritmetică a notelor obţinute la probele I şi II, calculată cu două zecimale, fără rotunjire
2. La probele de aptitudini pentru profilul artistic – arte vizuale nu se admit contestaţii.

PROFIL ARTISTIC - MUZICĂ

SECŢIA INSTRUMENTALĂ

A. Instrumentele orchestrei simfonice
1. 1. Instrumente cu coarde cu arcuş, coarde ciupite, instrumente de suflat Proba I
  Proba de instrument compusă din:
  1. a) o gamă, aleasă, prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;
  2. b) un studiu, pe note, la alegerea comisiei, din patru studii pregătite de candidat;
  3. c) un studiu la alegerea candidatului, executat fără partitură.
  Lucrările se prezintă în ordinea aleasă de candidat şi vor fi cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a II-a Recital instrumental:
  1. a) două părţi dintr-o lucrare/piesă muzicală preclasică, la alegerea candidatului, fără partitură;
  2. b) o lucrare/piesă muzicală, de factură clasică, romantică, românească sau modernă, la alegerea candidatului, executată fără partitură.
  Lucrările se prezintă în ordinea aleasă de candidat şi vor fi cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a III-a
  1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferenţiat pentru:
    - - vioară;
    - - corzi grave – suflători - percuţie;
  2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferenţiat pentru:
    - - vioară;
    - - corzi grave – suflători - percuţie;.
  Notă: Probele a) şi b) se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
2. 2. Instrumente de percuţie Proba I
  Proba de instrument compusă din:
  1. a) o gamă, aleasă, prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;
  2. b) un studiu pe note, la alegerea candidatului, cel puţin la nivelul programei ultimei clase
    de gimnaziu, interpretat la toba mică şi timpani;
  3. c) un studiu pe note, ales, prin tragere la sorţi, de către candidat, din şase studii pregătite de acesta, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la unul din instrumentele melodice de percuţie indicate de comisie. Studiul va fi interpretat fără partitură.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a II-a
  Recital instrumental: două lucrări/piese muzicale cu sau fără acompaniament de pian, de factură cultă, din creaţia românească şi universală (se admit şi transcripţii), la alegerea candidatului. Una dintre lucrări este interpretată la unul din instrumentele melodice de percuţie, iar cealaltă este o lucrare pentru mai multe instrumente de percuţie. Cele două lucrări vor fi interpretate fără partitură şi vor fi cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a III-a
  1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu acelaşi grad de dificultate ca la corzi grave şi suflători;
  2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători.
  Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
3. 3. Pian, orgă clasică Proba I
  Proba de instrument compusă din:
  1. a) un studiu, din trei studii propuse de candidat, ales prin tragere la sorţi de către acesta, executat fără partitură. Studiul trebuie să fie cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu.
  2. b) o piesă polifonică la două voci, la alegerea candidatului, executată fără partitură.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a II-a Recital instrumental:
  1. a) o sonată clasică, integrală, la alegerea candidatului, executată fără partitură;
  2. b) o lucrare muzicală de factură romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitură,.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a III-a
  1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu acelaşi grad de dificultate ca cel de la vioară;
  2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la vioară.
  Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
  Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidaţii pot opta pentru susţinerea probelor I şi a II-a la pian
B. Instrumente populare – nai, ţambal
Proba I Recital instrumental:
1. a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de provenienţă a acestuia, cu sau fără acompaniament;
2. b) două piese, alese prin tragere la sorţi, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în mişcări ritmice diferite, din diverse zone ale ţării (horă, sârbă, geampara, brează, doină, brâu), cu sau fără acompaniament;
Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
Proba a II-a
1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate ca acela de la corzi grave şi suflători-percuţie;
2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători-percuţie.
Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat .
C. Instrumente pentru muzica de jazz - muzică uşoară
1. 1. Instrumente cu coarde şi instrumente de suflat Proba I
  Proba de instrument compusă din:
  1. a) o gamă, aleasă prin tragere la sorţi de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu;
  2. b) un studiu, pe note, din patru studii pregătite de candidat, ales prin tragere la sorţi de către acesta, cel puţin la nivelul programei de instrument a ultimei clase de gimnaziu;
  3. c) improvizaţii la instrument pe o temă dată de comisie.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza, cu o jumătate de oră înaintea începerii examenului, în prezenţa şi cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist.
  Proba a II-a Recital instrumental:
  1. a) două părţi dintr-o lucrare/piesă preclasică, la alegerea candidatului, fără partitură, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu;
  2. b) o lucrare/piesă muzicală, de factură clasică, romantică, românească sau modernă, la alegerea candidatului, executată fără partitură, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu singură notă.
  Proba a III-a
  1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu cel de la corzi grave şi suflători-percuţie;
  2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători-percuţie;
  Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
2. 2. Instrumente de percuţie Proba I
  Proba de instrument compusă din:
  1. a) o gamă, aleasă prin tragere la sorţi de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu, interpretată la marimbafon;
  2. b) un studiu pe note, la alegerea candidatului, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la tobă mică şi timpani;
  3. c) un studiu, pe note, ales, prin tragere la sorţi de candidat, din şase studii pregătite de acesta, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, interpretat la unul din instrumentele melodice de percuţie indicate de comisie. Studiul va fi executat fără partitură.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a II-a Recital instrumental:
  1. a) un “solo”, la tobe, la alegerea candidatului;
  2. b) patru ritmuri de dans, după cum urmează: - latino american
    - - ritm în măsură ternară
      - - reggae
      - - twist sau rock and roll
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
  Proba a III-a
  1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu acela de la corzi grave şi suflători.
  2. b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la corzi grave şi suflători.
  Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
3. 3. Pian Proba I

Proba de instrument compusă din:

a) un studiu, ales, prin tragere la sorţi, de către candidat, din trei studii pregătite de acesta, executat fără partitură, cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu;
b) o piesă polifonică la două voci, executată fără partitură, la alegerea candidatului;
c) improvizaţii la instrument pe o temă dată de comisie.

Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.

Comisia va stabili tema pe care candidatul va improviza, cu o jumătate de oră înaintea începerii examenului, în prezenţa şi cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist.

Proba a II-a Recital instrumental:

a) o sonată clasică (două părţi), la alegerea candidatului, executată fără partitură;
b) o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitură.

Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.

Proba a III-a

a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeaşi dificultate cu acela de la vioară;
b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, acelaşi ca la vioară.

Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.

SECŢIA ARTĂ VOCALĂ INTERPRETATIVĂ

Canto clasic

Canto jazz - muzică uşoară Canto tradiţional românesc

Pro b a I - pro b ă comună pentru specializ ările: Canto clasic, Canto jazz - muzică uşoară, Canto tradiţional românesc:

Testarea calităţilor vocale prin intonarea, după auz, a unui fragment muzical dat de către comisie.

Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.

Proba a II-a – probă de interpretare alcătuită pe baza unui repertoriu de gen compus din 4(patru) piese

1. Canto clasic
Proba compusă din două piese, diferite, cu sau fără acompaniament, din care:
1. a) o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;
2. b) o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.
  Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
2. Canto jazz - muzică uşoară
Proba compusă din două piese diferite cu sau fără acompaniament din care:
1. a) o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat;
2. b) o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior . Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
3. Canto tradiţional românesc
Proba compusă din două piese diferite, cu sau fără acompaniament:
1. a) o piesă, aleasă de către comisie, din cele patru piese pregătite de candidat; piesele pregătite de candidaţi vor reprezenta stiluri diferite(doină, horă şi sârbă);
2. b) o piesă aleasă de candidat, alta decât cea interpretată anterior.

Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.

Proba a III-a - probă comună pentru specializările: Canto clasic, Canto jazz

- muzică uşoară, Canto tradiţional românesc:
Proba de aptitudini specifice (auz, ritm, teorie muzicală), după cum urmează:
1. a) reproducerea de intervale melodice;
2. b) reproducerea de fragmente ritmice;
3. c) reproducerea de fragmente melodice;
4. d) testarea cunoştinţelor teoretice (note, valori de note, pauze, alteraţii, măsuri);
Pentru prom ov are, candid a ţ ii trebu ie să obţină la fiecar e etap ă, din cad rul pro bei a I II - a , minimum nota 5 (cinci).
Notă: Probele a), b), c) şi d) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
SECŢIA TEORETICĂ
Proba I
1. a) Auz melodic, constând în intervale simple şi compuse până la decima şi auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore şi minore în poziţie strânsă, toate stările.
2. b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alteraţii constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalităţi înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu).
Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat.
Proba a II-a
Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alteraţii constitutive, în măsurile de 2,3 sau
4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalităţi înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu).
Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.
Proba a III-a
1. a) La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă un studiu şi două lucrări/ piese muzicale diferite, de factură preclasică, clasică, romantică, românească sau modernă, executate din memorie – cel puţin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, la alegerea candidatului;
2. b) În cazul în care candidatului nu a studiat un instrument, va prezenta vocal trei piese din genuri diferite, de factură cultă, din creaţia românească şi universală, cu/fără partitură, cu sau fără acompaniament.
Notă: Probele a) şi b) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru fiecare din piesele interpretate în cadrul probei.
NOTĂ: 1. Comisiile de examinare şi evaluare, pentru toate specialităţile, sunt compuse din:
- preşedinte (fără drept de notare) – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
- vicepreşedinte (fără drept de notare) – şeful catedrei de specialitate;
- membri (cu drept de notare) – doi profesori de specialitate sau de specialităţi înrudite şi un profesor de teorie – solfegiu – dicteu.

2. Subiectele din cadrul probei a III a, respectiv dicteu melodic, solfegiu la prima vedere vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezenţa şi cu avizarea inspectorului de specialitate / profesor metodist. Comisia de examinare elaborează un număr de bilete egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor, conţinând subiecte cu acelaşi grad de dificultate. În ziua examenului, fiecare candidat extrage un bilet.
3. Nota finală pentru fiecare probă a examenului se stabileşte ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru al comisiei cu drept de notare.
4. Nota finală la probele de aptitudini a fiecărui candidat este nota obţinută ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele I, II şi III, respectiv la probele I şi II.
5. Nota minimă de promovare a testelor de aptitudini, calculată în conformitate cu punctul 4 din prezenta Notă, este 6 (şase).
6. Un candidat se consideră neprezentat dacă a absentat la cel puţin una din probele de aptitudini.
7. Candidaţii se vor prezenta în concurs cu actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs.
8. Candidaţii vor prezenta comisiilor partiturile muzicale prezentate în concurs.
9. Pentru instrumentele cu corzi grave, instrumente de suflat, instrumente de percuţie şi instrumente populare, se admit transcripţii după lucrări muzicale de factură cultă.
10. La sfârşitul fiecărei zile de examen, se afişează rezultatele.
11. Candidaţii care nu au fost admişi la secţia instrumentală se pot prezenta la secţia teoretică, în limita numărului de locuri aprobat conform legislaţiei în vigoare.
12. La probele de aptitudini nu se admit contestaţii, cu excepţia probei de dicteu melodic, pentru toate specializările la care această probă se susţine. Pentru rezolvarea contestaţiilor, preşedintele comisiei va stabili o altă comisie, alcătuită din cadre didactice de specialitatea respectivă. Nota rezultată după contestaţii rămâne definitivă.
PROFIL ARTISTIC SPECIALIZAREA COREGRAFIE
I .Proba de dans clasic, compusă din:
1. a) o oră de studiu cuprinzând exerciţii la bară, centru, sărituri, pointes – lecţie pregătită din timp.
2. b) o variaţie în stil clasic, din variaţiile pregătite la clasă de candidat.

Notă: Proba de dans clasic se apreciază de către fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru a) şi b).

II. Proba de dans românesc.

Se foloseşte lista de dansuri din programa ultimei clase de gimnaziu.

Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă.

NOTĂ:

1. Comisiile de examinare şi evaluare sunt compuse din:
- - preşedinte (fără drept de notare) – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
- - vicepreşedinte (fără drept de notare) – responsabilul catedrei de specialitate;
- - membri (cu drept de notare) – doi profesori de specialitate.
2. Nota finală pentru fiecare probă a examenului se stabileşte ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru al comisiei cu drept de notare.
3. Nota finală la probele de aptitudini a fiecărui candidat este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele I şi II.
4. Nota minimă de promovare a examenului, calculată în conformitate cu punctul 3. din prezenta Notă, este 6 (şase).
5. Un candidat se consideră neprezentat dacă a absentat la cel puţin una din probele de examen.
6. Candidaţii vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs.
7. La probele de aptitudini pentru specializarea coregrafie nu se admit contestaţii.

PROFIL ARTISTIC SPECIALIZAREA ARTA ACTORULUI

I. PROBA DE DICŢIE
Se va cere candidatului:
1. a) citirea unui text la prima vedere;
2. b) recitarea a două sau trei strofe dintr-o poezie aleasă de candidat;
3. c) povestirea unei fapte din viaţa candidatului;
4. d) participarea la o conversaţie cu comisia, pe o temă dată de aceasta.
  Durata: 10’ – 15’.
  Notă: Proba de dicţie se apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru probele a),b),c) şi d).
  Pentru promovare, candidaţii trebuie să obţină la fiecare etapă din cadrul probei de dicţie, minimum nota 5 (cinci).
II. PROBA DE APTITUDINI MUZICALE
Verificarea auzului muzical, simţului ritmic, memoriei muzicale, calităţilor vocale şi cunoştinţelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează:
1. a) intonarea a două sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o listă de 5 cântece prezentate de candidat;
2. b) reproducerea de fragmente ritmico-melodice;
3. c) citirea notelor pe portativ;
4. d) reproducerea de intervale şi formule ritmice;
5. e) executarea ritmică a unui exerciţiu cuprinzând valorile de note şi pauze învăţate de doimi, pătrimi, optimi, cu tactarea măsurilor de 2, 3, 4 timpi.

Durata: 10’ – 15’

Notă: Proba de aptitudini muzicale se apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru a), b), c), d), e).

Pentru promovare, candidaţii trebuie să obţină la fiecare etapă din cadrul probei de muzică, minimum nota 5 (cinci).

NOTĂ:

1. Comisiile de examinare şi evaluare sunt compuse din:
- - preşedinte (fără drept de notare) – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
- - vicepreşedinte (fără drept de notare) – şeful catedrei de specialitate;
- - membri (cu drept de notare) – doi profesori de specialitate sau de specialităţi înrudite şi un profesor de teorie – solfegiu – dicteu.
2. Textele la prima vedere, temele de conversaţie ale candidatului cu comisia de examinare, precum şi subiectele de la proba de aptitudini muzicale punctele b), c),d), e), vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probelor, în prezenţa şi cu avizarea inspectorului de specialitate/profesorului metodist. Comisia de examinare elaborează un număr de bilete egal cu cel puţin jumătate din numărul candidaţilor, conţinând subiecte cu acelaşi grad de dificultate. În ziua examenului fiecare candidat extrage un bilet.
3. Nota finală a candidatului pentru fiecare probă a examenului se stabileşte ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare examinator, membru cu drept de notare.
4. Nota finală la probele de aptitudini pentru fiecare candidat este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele I şi II.
5. Nota minimă de promovare a probelor de aptitudini calculată conform punctului 4 din prezenta notă, este 6 (şase).
6. Un candidat se consideră neprezentat dacă a absentat la cel puţin una din probele de examen.
7. Candidaţii vor avea asupra lor actul de identitate, ce va fi prezentat comisiei la intrarea în concurs.
8. La probele de aptitudini pentru specializarea Arta actorului nu se admit contestaţii.

PROFIL PEDAGOGIC

Specializarea învăţători-educatoare

1. Proba de aptitudini muzicale
Proba de aptitudini muzicale constă în verificarea aptitudinilor interpretative şi a auzului muzical prin:
1. a) intonarea unui cântec dintr-un repertoriu de cinci cântece învăţate în clasele I- VIII;
2. b) reproducerea unor scurte motive ritmico-melodice (2-4 măsuri), desprinse din cântece pentru copii.
2. Proba de aptitudini fizice
Proba de aptitudini fizice constă în verificarea aptitudinilor fizice prin:
1. a) Reproducerea, după model, a 2-3 exerciţii de influenţare selectivă a aparatului locomotor;
2. b) 3-4 elemente de gimnastică acrobatică din programul claselor a V-a - a VI-a, executate izolat;
3. c) alergare 600 m – fără cerinţă de timp (implică un efort moderat). Aptitudinile investigate sunt:
  - ► memorie motrică şi coordonare;
  - ► starea funcţională a coloanei vertebrale;
  - ► funcţie normală a sistemului cardio-respirator;
3. Proba de aptitudini artistice
Proba de aptitudini artistice constă în realizarea unei naturi statice cu două sau trei obiecte cu o temă plastică propusă de comisie.
Aptitudinile investigate sunt:
- ► receptarea culorilor, a proporţiilor dintre obiecte;
- ► încadrarea echilibrată a formelor plastice într-un spaţiu.
4. Interviu
Interviul constă în:
1. a) recitarea a 2-3 strofe dintr-o poezie (la alegere);
2. b) lectură la prima vedere;
3. c) participare la o conversaţie cu comisia pe o temă dată de aceasta (se verifică capacitatea de a aduce argumente, de a fi persuasiv şi receptiv în relaţia cu partenerul de discuţie).

Aptitudinile investigate sunt:

► capacitatea de a comunica;
► dicţia.

NOTĂ:

1. Rezultatul fiecărei probe se apreciază cu “admis” sau “respins”.
2. Respingerea la o probă atrage după sine obţinerea calificativului ”respins” la probele de aptitudini.
3. Nu se admit contestaţii la probele de aptitudini.
4. Comisia pentru fiecare probele de aptitudini este alcătuită din doi profesori de specialitate, un profesor de gimnaziu şi unul de liceu.
5. Preşedintele comisiei este directorul unităţii de învăţământ.

PROFIL PEDAGOGIC

Specializările: bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar

1. Proba de aptitudini muzicale şi coordonare motrică
În cadrul probei se verifică:
- ► auzul muzical;
- ► simţul ritmic;
- ► memoria muzicală;
- ► calităţile vocale;
- ► condiţiile generale fizico - estetice şi de mişcare. Verificarea se face prin 1 – 2 din următoarele forme:
- ► intonarea a 1 –2 cântece prezentate de candidat;
- ► reproducerea unor fragmente ritmico – melodice după modele date de comisie;
- ► realizarea unor exerciţii de mişcare la comanda profesorului.
  Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică şi un profesor de educaţie fizică.
2. Proba de investigare a capacităţii de a comunica şi a dicţiei
În cadrul probei se verifică:
- ► capacitatea de a comunica;
- ► pronunţia cuvintelor, în general, şi a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special;
- ► capacitatea de a aduce argumente în susţinerea unor idei;
- ► valenţele artistice privind interpretarea unui text.
  Verificarea se face prin 1 – 2 din următoarele forme:
- ► recitarea a 1 –2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaţilor;
- ► citirea unui text dialogat;
- ► interviu pe o temă la alegerea candidatului;

Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie şi un profesor de limba şi literatura română

NOTĂ:

1. Fiecare probă se apreciază cu “Admis” sau “Respins”.
2. Un candidat care a fost declarat “respins” la una din probe, va fi declarat “respins” la probele de aptitudini.

3. Nu se admit contestaţii la probele de aptitudini pentru profilul pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar

PROFIL TEOLOGIC SPECIALIZAREA TEOLOGIE ORTODOXĂ

SPECIALIZAREA PATRIMONIU CULTURAL

La seminariile teologice ortodoxe, cursuri de zi, se pot înscrie absolvenţi de gimnaziu care au media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a minimum 7,00 şi media la purtare în clasele a V-a – a VIII-a minimum 9.00.

La solicitarea conducerii cultului ortodox, pot fi admişi la seminariile teologice liceale ortodoxe, cursuri de zi, pe locurile rămase libere, şi vieţuitori din mânăstiri, absolvenţi de gimnaziu, care au depăşit vârsta de 18 ani.

Înscrierile se fac la unităţile şcolare respective. Dosarul de înscriere va cuprinde:

1) certificat de botez (ortodox)- copie legalizată;
2) fişa medicală (original);
3) fişa de înscriere, în original, eliberată de unitatea de învăţământ gimnazial;
4) recomandarea Consiliului parohial;
5) binecuvântarea Chiriarhului locului;
Vizita medicală este obligatorie şi eliminatorie.
Probele de aptitudini pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă sunt: PROBA ORALĂ
1. a) verificarea dicţiei prin :
  - - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă;
2. b) verificarea aptitudinilor muzicale prin :

- intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericeşti: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat eşti Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conţinut religios;
- intonarea unui cântec patriotic (Deşteaptă-te române ; Limba noastră - Al. Cristea;
Ţara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu)
- verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian şi prin intonarea gamei Do major, a arpegiului şi a unor sunete din gamă,
- verificarea simţului ritmic.

Note: Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noţiunile teoretice.

PROBA SCRISĂ

Proba scrisă constă într-o lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie.

Subiectele pentru proba scrisă se elaborează din programa şcolară de religie, clasele a VII-a – a VIII-a.

Probele de aptitudini pentru profilul teologic, specializarea patrimoniu cultural sunt următoarele:

a) proba scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase;
b) proba practică pentru testarea aptitudinilor în perceperea formelor, desen după natură;
c) proba practică pentru testarea aptitudinilor la exprimare cromatică în compoziţie. Conţinuturile pentru cele două probe practice de verificare a aptitudinilor artistice sunt cele din programa şcolară de educaţie plastică pentru gimnaziu, iar conţinuturile pentru proba scrisă la Religie vor fi aceleaşi ca şi cele pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă.

Conţinuturile pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase sunt:

Conţinuturi clasa a VII-a	Conţinuturi clasa a VIII-a

1. Dumnezeu se descoperă oamenilor. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
2. Crearea lumii
3. Hristos, Lumina lumii: Vindecarea orbului din naştere
4. Rugăciunea în viaţa creştinului
5. Sfânta Liturghie – întâlnirea cu Hristos
6. Legea cea nouă – Fericirile

7. Crezul – sinteza învăţăturii de credinţă.
8. Pilda semănătorului – primire şi împlinire a cuvântului lui Dumnezeu
9. Biserica, locaş de închinare
10. Răbdare şi încredere în Dumnezeu – Dreptul Iov

NOTE: 1. Conducerea seminarului propune componenţa comisiei de examen, care este aprobată de inspectoratul şcolar.

2. Până la sfârşitul timpului de elaborare a fiecărei lucrării scrise, comisia afişează baremul de evaluare şi notare.
3. Proba orală este apreciată cu calificativul admis sau respins. Candidaţii de la specializarea teologie ortodoxă, care la proba orală obţin calificativul respins, nu mai susţin proba scrisă şi sunt declaraţi respinşi la probele de aptitudini.
Probele scrise şi cele practice sunt evaluate cu note de la 1 la 10. Nota minimă de admitere la fiecare probă este 6.00.
4. Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea teologie ortodoxă, este nota obţinută la proba scrisă.
Nota finală la probele de aptitudini, la specializarea patrimoniu cultural, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obţinute la cele trei probe de mai sus.
5. Media finală de admitere se calculează conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat
6. La medii egale, departajarea candidaţilor se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea candidaţilor de la specializarea patrimoniu cultural se va face după nota obţinută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.
7. La probele orale şi practice nu se admit contestaţii. La proba scrisă se admit contestaţii. Reevaluarea lucrărilor ale căror rezultate au fost contestate şi afişarea rezultatelor finale se desfăşoară în perioada prevăzută în calendarul admiterii.
8. Candidaţilor respinşi la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele şi vor fi îndrumaţi să se înscrie la alte licee.

LICEE TEOLOGICE

CATOLICE, GRECO-CATOLICE, REFORMATE, UNITARIENE, PENTICOSTALE ŞI ADVENTISTE

PROFIL TEOLOGIC

a) Se pot înscrie la admiterea în clasa a IX-a la liceele teologice catolice, greco-catolice, reformate, unitariene, penticostale şi adventiste absolvenţi de gimnaziu având minimum media 9 la purtare.
b) Dosarul de înscriere va cuprinde următoarele acte:
- - fişă de înscriere tip;
- - certificat de naştere în original şi o copie xerox;
- - fişa medicală, în original;
- - declaraţie din partea candidatului şi a părinţilor acestuia că au luat cunoştinţă de
Regulamentul de ordine interioară al liceului şi că sunt de acord să-l respecte.
c) Probele de aptitudini sunt următoarele:
- ► un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins;
- ► o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10.
Candidaţii respinşi la interviu/colocviu nu mai participă la proba scrisă şi sunt declaraţi respinşi la probele de aptitudini. Nota finală la probele de aptitudini este nota obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor religioase.
d) Conducerea liceului va stabili componenţa comisiei de examinare.
e) Subiectul pentru proba scrisă la religie se elaborează din programa şcolară de religie, clasele a VII-a – a VIII-a.
f) Media finală de admitere se calculează astfel :
(3 MA + APT) : 4 =MFA unde:
MA = media de admitere, obţinută conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat
APT= nota finală la probele de aptitudini MFA= media finală de admitere
g) Nota minimă de promovare a probelor de aptitudini, calculată conform punctului f) este 6.00. La medii egale, departajarea candidaţilor se va face conform criteriilor prevăzute în metodologia de admitere. Dacă egalitatea persistă, departajarea se va face după nota obţinută la lucrarea scrisă din cadrul probelor de aptitudini.
h) Candidaţilor respinşi la probele de aptitudini li se înapoiază dosarele şi vor fi îndrumaţi să se înscrie la alte licee.

NOTA: 1. Liceele baptiste şi musulmane susţin în cadrul probelor de aptitudini un interviu, evaluat cu calificativ: admis/respins. Admiterea la aceste licee a candidaţilor care au obţinut calificativul admis la interviu se face în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, calculate conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat.

2. Tematica pentru probele de aptitudini şi bibliografia vor fi afişate de fiecare unitate şcolară până la data de 20 ianuarie a anului şcolar în cursul căruia se susţine admiterea.

PROFIL MILITAR

COLEGII MILITARE LICEALE ALE MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE

Ministerul Apărării Naţionale organizează clase de liceu, în filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.

I. RECRUTAREA CANDIDAŢILOR
Tinerii care doresc să urmeze cursurile colegiilor militare liceale se adresează, pentru informare şi întocmirea dosarelor de candidat, birourilor/oficiilor informare-recrutare judeţene/ de sector al municipiului Bucureşti, pe tot parcursul anului şcolar.
II. SELECŢIA CANDIDAŢILOR
Activitatea de selecţie se organizează şi se desfăşoară în centrele zonale de selecţie şi orientare ale Ministerului Apărării Naţionale, din localităţile Alba Iulia, Breaza şi Câmpulung - Moldovenesc şi constă în:
1. a) testarea aptitudinilor fizice;
2. b) testare psihologică;
3. c) interviu de evaluare şi orientare.
  Fiecare probă de selecţie are caracter eliminatoriu şi se apreciază cu “ADMIS” sau “RESPINS”, pe baza baremelor şi standardelor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.
III. ÎNSCRIEREA ŞI EVALUAREA CANDIDAŢILOR LA COLEGIILE MILITARE LICEALE
La înscrierea în colegiile militare liceale, participă candidaţii care au fost declaraţi
„ADMIS” la selecţia organizată în centrele zonale de selecţie si orientare.
În perioada prevăzută în calendarul admiterii pentru probele de aptitudini, candidaţii susţin o probă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică, sub forma unui test tip grilă, cu durata de 3 ore, conform programei pentru testul de evaluare a competenţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică, aprobată de şeful Direcţiei management resurse umane din Ministerul Apărării Naţionale şi avizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Subiectele pentru testul grilă se stabilesc de o comisie formată din cadre didactice din colegiile militare liceale, numită de şeful Direcţiei management resurse umane din Ministerul Apărării Naţionale.
Testul conţine 18 itemi, 8 itemi pentru Limba şi literatura română şi 10 itemi pentru Matematică. Fiecare item are răspuns de tip “alegere multiplă”, în care numai una dintre variantele oferite este corectă.
Pentru răspunsul corect de la fiecare item, se acordă 0,5 puncte. Punctajul maxim este de 9 puncte, echivalentul notei 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu. Punctele se transformă în note echivalente acestora.
În fiecare colegiu militar se constituie o comisie de examinare si evaluare compusă din:
- - preşedinte (fără drept de notare) –directorul adjunct al colegiu militar;
- - secretarul comisiei (fără drept de notare) – un profesor sau un ofiţer;
- - membri (cu drept de notare) –profesori de specialitate numiţi de preşedintele comisiei.
  Corectarea testului se realizează imediat după încheierea probei, în prezenţa candidatului, de către doi profesori, asistat de alţi doi candidaţi.
  Media minimă de promovare a testului este 6.00. La testul tip grilă nu se admit contestaţii.
  Media finală de admitere se calculează astfel: (MA + NT) : 2 =MFA unde:
  MA = media de admitere, calculată conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat;
  NT = nota la testul tip grilă de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică;
  MFA= media finală de admitere.
  La medii finale de admitere egale, departajarea candidaţilor se va face conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  Dacă egalitatea persistă după aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în metodologia de admitere, departajarea se va face după nota obţinută la testul tip grilă de verificare a cunoştinţelor.
  Candidaţii sunt clasificaţi în ordine strict descrescătoare a mediei finale de admitere, în limita cifrei de şcolarizare aprobate pentru fiecare colegiu militar.
  Candidaţilor care nu sunt admişi în colegiul militar, li se înapoiază dosarele şi vor participa la admiterea organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  Liceul Waldorf Specializarea filologie
  Proba I. Limba şi literatura română
  Se evaluează de o comisie formată din două cadre didactice de specialitate şi constă într-
  un interviu.
  În cadrul probei se verifică următoarele:
- - capacitatea de exprimare liberă;
- - diversitatea vocabularului;
- - capacitatea de argumentare;
- - receptivitatea faţă de temă şi partenerul de discuţie; Durata: 10-15 minute pentru un candidat.
Proba II. La alegerea candidatului, una din probele:
1. a) artă plastică
  Se verifică următoarele:
  - - compunerea spaţiului plastic (încadrarea în pagină);
  - - rezolvarea problemei de culoare şi compoziţie;
  - - compoziţie (modelaj);
  - - folosirea elementelor de limbaj specifice;
  - - notă personală, originalitate.
    Durata: 2 ore
2. b) muzică:
  Se verifică următoarele:
  - - calităţi vocale - intonarea unui cântec la alegere;
  - - simţul ritmic – reproducerea de fragmente ritmico-melodice;
  - - cunoştinţe elementare de scris – citit muzical;
  - - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ)
    Durata: 10-15 minute pentru un candidat
3. c) artă dramatică:
  Se verifică următoarele:
  - - dicţie, expresivitate în citirea unui text la prima vedere;
  - - intonaţie în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută;
  - - memorie şi creativitate în povestirea unei fapte din viaţa elevului.

Durata : 10-15 minute pentru un candidat.

PROFIL SPORTIV

Admiterea elevilor în liceele vocaţionale, la clasele cu program sportiv, este condiţionată de :

► existenţa avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiţie eliminatorie.
► susţinerea şi promovarea probelor de aptitudini sportive .

La susţinerea probelor de aptitudini sportive, elevii sunt admişi numai în echipament corespunzător.

Comisia de examinare şi evaluare pentru probele de aptitudini sportive este compusă din:

- preşedinte (fără drept de notare) – directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
- vicepreşedinte (fără drept de notare) – şeful catedrei de specialitate;
- membri (cu drept de notare) – doi profesori de specialitate sau de specialităţi înrudite.

Aprecierea probelor se face cu note de la 10 la 1, nota minimă de admitere pentru fiecare dintre probele de aptitudini sportive este 6 (şase). Elevului care nu obţine nota de promovare la o probă de aptitudini i se comunică imediat acest lucru. Acesta nu mai este primit la următoarele probe de aptitudini sportive şi este declarat respins la probele de aptitudini.

Nota finală la probele de aptitudini, pe disciplină sportivă, se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la fiecare probă în parte. Media generală minimă de admitere este 7 (şapte).

Nu se admit contestaţii la probele de aptitudini sportive.

Notă: La disciplinele sportive care nu se regăsesc în această anexă, probele şi normele de evaluare vor fi elaborate de inspectorul şcolar de educaţie fizică, împreună cu cadre didactice de specialitate. Acestea vor fi transmise la M.E.C.T.S./D.G.E.Î.T.P.V., inspectorului de specialitate, cel mai târziu până la sfârşitul lunii martie, şi vor putea fi aplicate numai după ce au fost avizate de acesta.

ATLETISM

PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

TRIATLON “A” SAU “B” – LA ALEGERE:

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Triatlon “A” (puncte)	140	150	150	160	160	170	170	180	180	190	190	200	200	210	210	220	220	230	230	240
2.	Triatlon “B” (puncte)	130	140	140	150	150	160	160	170	170	180	180	190	190	200	200	210	210	220	220	230

NOTĂ: Triatlonul “A” : 60 m.p. cu start de sus; săritură în lungime cu elan; 800 m.p.

Triatlonul “B” : 60 m.p. cu start de jos; săritură în lungime cu elan; aruncarea mingii de oină la distanţă Transformarea performanţelor în puncte se face după tabela de tetratlon în vigoare.

PROBE SPECIFICE

107

O PROBĂ LA ALEGERE DIN CELE PREVĂZUTE ÎN TABEL

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	100 m.p. (sec)	13.7	12.7	13.6	12.6	13.5	12.5	13.4	12.4	13.3	12.3	13.2	12.2	13.1	12.1	13.0	12.0	12.9	11.9	12.8	11.8
2.	200 m.p. (sec)	27.9	27.0	27.8	26.8	27.7	26.6	27.6	26.4	27.5	26.2	27.4	26.0	27.3	25.8	27.2	25.6	27.1	25.4	27.0	25.1
3.	800 m.p. (min)	2.29	2.19	2.28	2.18	2.27	2.17	2.26	2.16	2.25	2.15	2.24	2.14	2.23	2.13	2.22	2.12	2.21	2.11	2.20	2.10
4.	2000 m. F/3000 m B (min)	6.58	10.35	6.56	10.30	6.54	10.25	6.52	10.20	6.50	10.15	6.48	10.10	6.46	10.05	6.44	10.00	6.42	9.55	6.40	9.50
5.	80 m.g. F/90 m.g. B (sec)	13.9	15.6	13.8	15.5	13.7	15.4	13.6	15.3	13.5	15.2	13.4	15.1	13.3	15.0	13.2	14.9	13.1	14.7	13.0	14.5
6.	200 m.g. (sec)	36.5	32.4	36.0	32.2	35.5	32.0	35.0	31.8	34.5	31.6	34.0	31.4	33.5	31.2	33.0	31.0	32.5	30.8	32.0	30.6
7.	1.500 m. obst. (min)	-	4.00	-	3.55	-	3.50	-	3.45	-	3.40	-	3.35	-	3.30	-	3.25	-	3.20	-	3.15
8.	Marş 3km. F/5km. B (min)	13.35	31.40	13.30	31.30	13.25	31.20	13.20	31.10	13.00	31.00	12.40	30.50	12.20	30.40	12.00	30.30	11.50	30.00	11.30	29.00
9.	S. înălţime (m)	1.37	1.47	1.39	1.49	1.41	1.51	1.43	1.53	1.45	1.55	1.47	1.57	1.49	1.59	1.51	1.61	1.53	1.63	1.55	1.65
10.	S. lungime (m)	4.65	4.85	4.70	4.90	4.75	4.95	4.80	5.00	4.85	5.10	4.90	5.20	4.95	5.30	5.00	5.40	5.05	5.50	5.10	5.60
11.	S. prăjina (m)	1.80	2.15	1.85	2.20	1.90	2.25	1.95	2.30	2.00	2.40	2.05	2.50	2.10	2.60	2.15	2.70	2.20	2.80	2.25	2.90
12.	Ar.greutate (m)	8.00	9.20	8.10	9.40	8.20	9.60	8.30	9.80	8.40	10.00	8.60	10.20	8.80	10.30	9.00	10.50	9.50	10.70	10.00	10.90
13.	Ar. disc (m)	17	21	18	22	19	23	20	24	21	25	22	27	23	29	24	31	25	33	26	35
14.	Ar. suliţă (m)	19	27	20	28	21	29	22	30	23	32	24	34	25	36	26	38	27	40	28	42
15.	Ar. ciocan (m)	16	21	17	22	18	23	19	24	19.5	25	20	26	20.5	27	21	28	21.5	29	22	30

108

BADMINTON

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Alergare de viteză pe 30 m cu start de sus (sec)	5.11	5.9	5.10	5.8	5.9	5.7	5.8	5.6	5.7	5.5	5.6	5.4	5.5	5.3	5.4	5.2	5.3	5.1	5.2	5.0
2.	Quadrasalt de pe loc (m)	8.10	9.10	8.20	9.20	8.30	9.30	8.40	9.40	8.50	9.50	8.60	9.60	8.70	9.70	8.80	9.80	8.90	9.90	9.00	10.00
3.	Aruncarea mingii de oină la distanţă de pe loc (m)	24	27	25	29	26	31	27	33	28	35	29	37	30	39	31	41	33	43	35	45

B. PROBE SPECIFICE

Structură tehnico-tactică:

Serviciu din stânga – clear în lung de linie – drop stop în lung de linie – lob pe diagonală – clear în lung de linie; Joc de simplu.

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip longilin, anvergura braţelor peste medie (6-8 cm. peste valoarea taliei)

BASCHET

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	180	186	183	188	185	190	188	192	190	195	193	200	195	205	198	210	200	215	205	220
2.	Detentă de pe loc (cm)	27	30	29	32	31	34	33	36	35	38	37	40	39	42	41	44	43	46	45	48
3.	Alergare de viteză 30m cu start de sus (sec)	5.6	5.3	5.5	5.2	5.4	5.1	5.3	5.0	5.2	4.9	5.1	4.8	5.0	4.7	4.9	4.6	4.8	4.5	4.7	4.4

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Complex tehnic*(sec)

Joc bilateral – 2 reprize de

10 min.

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

* Micul maraton, după care executantul porneşte în dribling printre trei jaloane situate în zig-zag – primul lateral pe semicercul de 6,25 m, în dreptul liniei de aruncări libere, al doilea în punctul de la centrul terenului, iar cel de-al treilea simetric cu primul, în cealaltă jumătate de teren. După ultimul jalon aruncă la coş din dribling, recuperează mingea, porneşte în dribling în sens invers, ocolind primul jalon, după care se îndreaptă spre coş, efectuând o aruncare din săritură de la linia de aruncări libere.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talia minimă – băieţii 175 cm şi fetele 170 cm.

BASEBAL

109

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Alergare de viteză 50m cu start de sus (sec)	8.3	8.2	8.1	8.0	7.9	7.8	7.7	7.6	7.5	7.4
2.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	180	185	190	195	200	205	210	215	220	225
3.	Alergare de rezistenţă 1000 m (min)	4.15	4.10	4.05	4.00	3.55	3.50	3.45	3.40	3.35	3.30

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Naveta specifică * (sec)	15.56	15.4	15.3	15.2	15.1	15.0	14.9	14.7	14.5	14.3
2.	Prinderea mingii şi pasă în baza 1, 10 execuţii (nr. reuşite)	0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
3.	Atacul (bătaia mingii), 10 execuţii (nr. reuşite)	0	1	2	3	4	5	6	7	8	9
4.	Joc bilateral în condiţii regulamentare	Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

110

* Naveta specifică – pe distanţa de 20 m se trasează 5 linii paralele la distanţa de 5 m una faţă de cealaltă. Elevul aleargă de la linia de start la linia de la 10 m, după care se întoarce la linia de la 5 m, continuă alergarea până la linia de la 15 m, se întoarce la linia de la 10 m, după care aleargă la linia de la 20 m şi revine la linia de start. La fiecare schimbare de direcţie elevul trebuie să atingă cu piciorul

linia respectivă.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip robust, segmente lungi.

BIATLON

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Flotări din sprijin pe braţe la paralele (nr. execuţii)	1	6	2	7	3	8	4	9	5	10	6	11	7	12	8	13	9	14	10	15
2.	Alergare de rezistenţă 1000 m fete şi 3000 m băieţi (min)	4.50	12.00	4.45	11.55	4.40	11.50	4.35	11.45	4.30	11.40	4.25	11.35	4.20	11.30	4.15	11.25	4.10	11.20	4.05	11.15

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Tragere din culcat cu puşcă aer comprimat de la 10 m, 10 cartuşe (nr. reuşite)	1	1	2	2	3	3	4	4	5	5	6	6	7	7	8	8	9	9	10	10
2.	Tragere din culcat cu puşcă aer comprimat de la 10 m, 10 cartuşe (nr. reuşite)	1	1	2	2	3	3	4	4	5	5	6	6	7	7	8	8	9	9	10	10
3.	Deplasare pe schiuri cu role prin pas simultan şi alternativ, pe distanţe stabilite de comisie	Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talie înaltă, greutatea optimă – talia în cm –110) .

CANOTAJ

111

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Tracţiuni din atârnat la bară (nr. repetări)	3	7	4	8	5	9	6	10	7	11	8	12	9	13	10	14	11	15	12	16
2.	Alergare de rezistenţă 2000 m (min)	10.45	9.35	10.40	9.30	10.35	9.25	10.30	9.20	10.25	9.15	10.20	9.10	10.15	9.05	10.10	9.00	10.05	8.55	10.00	8.50

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Ramat orizontal cu 15 kg

(nr. execuţii în 1min)

112

Notă: Toţi candidaţii susţin o probă eliminatorie de înot (procedeu la alegere), parcurgând distanţa de 50 m, fără cronometrare.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talie minimă 180 cm băieţi şi 170 cm fete, anvergura minimă – talia+2 cm) .

FOTBAL

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Alergare de viteză 50m cu start de sus (sec)	8.0	7.9	7.8	7.7	7.6	7.5	7.4	7.3	7.2	7.1
2.	Alergare de rezistenţă 2000 m (min)	8.15	8.10	8.05	8.00	7.55	7.50	7.45	7.40	7.35	7.30
3.	Forţa musculaturii abdominale (nr. repetări în 30 sec)	17	18	19	20	22	24	26	28	29	30

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Tras la poartă de la 16m, minge statică – 10 execuţii (nr. reuşite)*	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
2.	Dribling printre 5 jaloane (sec)**	12.8	12.6	12.4	12.2	12.0	11.8	11.6	11.4	11.2	11.0
3.	Controlul balonului timp de 1 min. (nr. execuţii)***	10	15	20	25	30	40	50	60	70	80
4.	Joc bilateral pe teren normal sau redus – două reprize de 15 minute	Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

* Mingea trebuie să treacă printre barele porţii regulamentare fără să atingă solul;

**Jaloanele sunt situate la 3 m unul faţă de celălalt. Elevul şi mingea se află la distanţa de 1metru faţă de primul jalon. Traseul se parcurge dus-întors.

*** Controlul balonului prin lovituri succesive, fără ca acesta să atingă solul (cu orice segment al corpului, permis de regulament). Se acordă două încercări, notându-se cea mai bună.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talie minimală 172 cm.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. execuţii)	6	9	7	10	8	11	9	12	10	13	11	14	12	15	13	16	14	17	15	18
2.	Ridicarea picioarelor întinse din atârnat la scara fixă până la punctul de apucare (nr. execuţii)	9	11	10	12	11	13	12	14	13	15	14	16	15	17	16	18	17	19	18	20
3.	Săritură în lungime de pe loc (cm)	170	175	173	180	175	185	178	190	180	195	183	200	185	205	190	210	195	215	200	220

B. PROBE SPECIFICE

1. Exerciţiu liber ales la două aparate diferite la alegere, conţinând elemente specifice de minimum categoria a II-a de clasificare sportivă. Evaluarea se face după codul de punctaj al F.R.G. Artistică Sportivă, acordându-se prin rotunjire note întregi.

113

C. CERINŢE MORFOLOGICE: dezvoltare fizică armonioasă, raport talie – greutate în limitele formulei G=T-105 cm.

114

GIMNASTICĂ RITMICĂ SPORTIVĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Balansul piciorului activ peste orizontală şi menţinerea lui la nivel maxim(sec)	0	1	2	3	4	5	6	7	8	9

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	a. Structură specifică* (nr. linii drepte timp de 2 min)	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
1.	b. Structură specifică* (nr. diagonale timp de 2 min)	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
2.	Exerciţiu liber ales la două probe de concurs diferite, la alegere, cu elemente de conţinut specifice minimum categoriei a II-a de clasificare sportivă

*Structură specifică: Se marchează 10 m pentru deplasare în linie dreaptă şi 15 m pentru deplasare pe diagonală. Se foloseşte coarda. Deplasare cu coarda mânuită prin înainte, prin săltări de pe un picior pe celălalt pe distanţa de 10 m, întoarcere fără oprire pe diagonală şi mânuirea corzii din articulaţia pumnului, cotului şi a umerilor. Se notează numărul de linii drepte şi numărul de diagonale efectuate timp de 2 minute.

Notă: Evaluarea se face conform regulamentului Federaţiei Române de Gimnastică Ritmică Sportivă, acordându-se, prin rotunjire, note întregi.

D. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional longilin, segmente lungi, expresivitate corporală şi greutate în limitele formulei: G=T-105

HALTERE

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Flotări (nr. execuţii)	6	11	7	12	8	13	9	14	10	15	11	16	12	17	13	18	14	19	15	20
2.	Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastică, palmele la ceafă, trunchiul în afara lazii (nr. execuţii)	6	11	7	12	8	13	9	14	10	15	11	16	12	17	13	18	14	19	15	20

B. PROBE SPECIFICE

115

BĂIEŢI – performanţa în kilograme cumulată la cele două stiluri (smuls şi aruncat), în funcţie de categoria de greutate.

Categoria de greutate	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
38	40	42.5	45	47.5	50	52.5	55	60	62.5	65
42	45	47.5	50	52.5	55	57.5	60	65	67.5	70
46	50	52.5	55	57.5	60	62.5	65	70	72.5	75
50	55	57.5	60	62.5	65	67.5	70	75	80	85
54	60	62.5	65	67.5	70	72.5	75	80	85	90
59	65	67.5	70	72.5	75	77.5	80	85	90	95
64	70	72.5	75	77.5	80	82.5	85	90	95	100
70	75	77.5	80	82.5	85	87.5	90	95	100	105
76	80	82.5	85	87.5	90	92.5	95	100	105	110

83	85	87.5	90	92.5	95	97.5	100	105	110	120
+83	87.5	90	92.5	95	100	102.5	105	110	115	125

116

FETE - performanţa în kilograme la genuflexiuni cu haltera, în funcţie de categoria de greutate.

Categoria de greutate	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
38	20	22.5	25	27.5	30	32.5	35	37.5	40	45
42	22.5	25	27.5	30	32.5	35	37.5	40	42.5	47.5
46	25	27.5	30	32.5	35	37.5	40	42.5	45	50
50	27.5	30	32.5	35	37.5	40	42.5	45	47.5	52.5
54	30	32.5	35	37.5	40	42.5	45	47.5	50	55
59	35	37.5	40	42.5	45	47.5	50	52.5	55	60
64	40	42.5	45	47.5	50	52.5	55	57.5	60	65
70	45	47.5	50	52.5	55	57.5	60	62.5	65	70
76	50	52.5	55	57.5	60	62.5	65	67.5	70	75
+76	52.5	57.5	60	62.6	65	67.5	70	72.5	75	77.5

HANDBAL

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Alergare de viteză 30 m

cu start de sus (sec)

5.8

5.3

5.7

5.2

5.6

5.1

5.5

5.0

5.4

4.9

5.3

4.8

5.2

4.7

5.1

4.6

5.0

4.5

4.9

4.4

Săritura în lungime de pe loc

(cm)

160

180

165

185

170

190

175

195

180

200

185

205

190

210

195

215

200

220

205

225

Aruncarea mingii de handbal

la distanţă (m)

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Structură tehnică*

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

Joc bilateral– două reprize de

15 minute fiecare

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

* Structura tehnică – Pasarea mingii în trei cu schimb de locuri, urmată de aruncare la poartă efectuată de elevul evaluat, de la semicercul de 9 m.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talia minimă: băieţi – 175 cm, fete – 170 cm.

ÎNOT

A. PROBE SPECIFICE

117

O PROBĂ LA ALEGERE DIN CELE PREVĂZUTE ÎN TABEL

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	100 m liber (min)	1.25	1.20	1.23	1.18	1.21	1.16	1.19	1.14	1.17	1.12	1.15	1.10	1.12	1.08	1.09	1.06	1.06	1.04	1.04	1.02
2.	200 m liber (min)	3.020	2.460	2.580	2.440	2.540	2.420	2.500	2.400	2.464	2.367	2.410	2.320	2.360	2.280	2.300	2.250	2.240	2.220	2.210	2.190
3.	400 m liber (min)	6.080	5.520	6.030	5.470	5.580	5.420	5.530	5.370	5.480	5.328	5.400	5.230	5.300	5.150	5.150	5.070	5.000	4.590	4.550	4.518
4.	800 m liber (min)	12.15	-	12.10	-	12.05	-	12.00	-	11.53	-	11.25	-	10.57	-	10.32	-	10.07	-	9.43	-
5.	1500 m liber (min)	-	22.45	-	22.30	-	22.15	-	22.00	-	21.47	-	21.10	-	20.30	-	19.55	-	19.28	-	18.57
6.	100 m bras (min)	1.480	1.380	1.450	1.360	1.420	1.340	1.390	1.320	1.360	1.299	1.330	1.280	1.300	1.260	1.270	1.240	1.240	1.220	1.220	1.193
7.	200 m bras (min)	3.500	3.350	3.450	3.300	3.400	3.250	3.350	3.200	3.290	3.150	3.220	3.100	3.160	3.050	3.090	3.000	3.020	2.550	2.550	2.502

8.	100 m spate (min)	1.340	1.280	1.320	1.260	1.300	1.240	1.280	1.220	1.258	1.207	1.231	1.180	1.185	1.160	1.160	1.140	1.135	1.120	1.110	1.100
9.	200 m spate (min)	3.250	3.080	3.200	3.040	3.150	3.000	3.100	2.560	3.038	2.527	2.560	2.480	2.500	2.440	2.440	2.420	2.380	2.350	2.323	2.302
10.	100 m fluture (min)	1.440	1.260	1.400	1.240	1.360	1.220	1.320	1.200	1.280	1.180	1.205	1.160	1.170	1.140	1.450	1.120	1.120	1.100	1.087	1.083
11.	200 m fluture (min)	3.200	3.020	3.150	2.590	3.100	2.560	3.050	2.530	2.598	2.501	2.520	2.470	2.470	2.420	2.410	2.370	2.350	2.330	2.300	2.302
12.	200 m mixt (min)	3.200	3.100	3.150	3.050	3.100	3.000	3.050	2.550	3.00	2.500	2.55	2.45	2.500	2.400	2.450	2.350	2.400	2.300	2.350	2.250
13.	400 m mixt (min)	7.050	6.470	6.570	6.390	6.490	6.310	6.410	6.230	6.335	6.151	6.250	6.070	6.100	5.570	5.550	5.470	5.400	5.370	5.242	5.277

118

B. CERINŢE MORFOLOGICE:

- talia înaltă, spre foarte înaltă, la sprinteri şi medie, spre înaltă, la celelalte probe;
- greutatea cu 5-8 kg (B) şi 3-7 kg (F) mai mică decât numărul centimetrilor peste 100, al taliei;
- suprafaţă palmară mare – peste 10 % din talie; laba piciorului peste nr. 39 la fete şi peste nr. 44 la băieţi

JUDO

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	166	176	168	178	170	180	172	182	174	185	176	190	178	195	180	200	185	205	190	210
2.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. repetări) – primele 2 categorii	11	16	12	17	13	18	14	19	15	20	16	21	17	22	18	23	19	24	20	25
3.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. repetări) – următoarele 3 categorii	6	11	7	12	8	13	9	14	10	15	11	16	12	17	13	18	14	19	15	20
4.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. repetări) – ultimele 2 categorii	1	6	2	7	3	8	4	9	5	10	6	11	7	12	8	13	9	14	10	15

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Uchi komi la două procedee

de bază în 15 sec. (nr. de execuţii)

Meci cu durata de 2 min.

Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust.

KAIAC-CANOE

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. repetări)	1	7	2	8	3	9	4	10	5	11	6	12	7	13	8	14	9	15	10	16
2.	Alergare de rezistenţă 800 m fete şi 1600 mbăieţi (min)	4.05	6.30	4.00	6.25	3.55	6.20	3.50	6.15	3.45	6.10	3.35	6.05	3.25	6.00	3.15	5.50	3.10	5.35	3.05	5.25

119

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Kaiac simplu 500m (min)	3.15	3.00	3.10	2.55	3.05	2.50	3.00	2.45	2.55	2.40	2.50	2.35	2.45	2.30	2.40	2.25	2.35	2.20	2.30	2.15
2.	Kaiac simplu 1000m (min)	6.10	5.30	6.05	5.25	6.00	5.20	5.55	5.15	5.50	5.10	5.45	5.05	5.40	5.00	5.30	4.55	5.20	4.50	5.10	4.45

3.	Canoe simplu 500m (min)	-	3.10	-	3.05	-	3.00	-	2.55	-	2.50	-	2.45	-	2.40	-	2.35	-	2.30	-	2.25
4.	Canoe simplu 1000m (min)	-	6.05	-	6.00	-	5.55	-	5.50	-	5.45	-	5.40	-	5.35	-	5.25	-	5.15	-	5.05

120

Notă: Toţi candidaţii susţin o probă eliminatorie de înot (procedeu la alegere), parcurgând distanţa de 50 m, fără cronometrare.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust, anvergură mare, talie înaltă şi foarte înaltă, cu predominanţa lungimii bustului.

KARATE

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Flotări (nr. execuţii)	20	25	21	26	22	27	23	28	24	29	25	30	26	31	27	32	28	33	29	34
2.	“Echer” (nr. execuţii)	14	20	16	22	18	24	20	26	22	28	24	30	26	31	27	32	28	33	29	34
3.	Sărituri cu genunchii la piept (nr. execuţii)	32	42	34	44	36	46	38	48	40	50	42	52	44	54	46	56	48	58	50	60

B. PROBE SPECIFICE
1. 1. KI-HON: - tehnici de braţe, 6 combinaţii;
  - - tehnici de picioare: MAE-GERI, YOKO-GERI, MAWASHI-GERI
  - - SHIHO-GYAKU-TSUKI
  - - SHIHO-GERI
2. 2. KATA: - NEAN YONDAN
  - - HEIAN GODAN
  - - TEKKI SHODAN
3. 3. KUMITE TE NOKATA
  PROBELE SE NOTEAZĂ CONFORM NORMELOR I.T.K.F.
C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust şi suplu.

LUPTE LIBERE ŞI GRECO-ROMANE

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	170	175	180	185	190	195	200	205	210	215
2.	Mobilitatea coloanei vertebrale în plan anterior (cm)	54	56	58	60	62	64	66	68	70	72
3.	Tracţiuni din atârnat la bara fixă (nr. repetări)	4	6	8	10	13	14	15	16	17	18

Notă: Pentru elevii care au peste 65 kg, notarea se face astfel:

- baremul pentru nota 1 corespunde cu baremul pentru nota 4;
- baremul pentru nota 2 corespunde cu baremul pentru nota 5;
- baremul pentru nota 3 corespunde cu baremul pentru nota 6;
- baremul pentru nota 4 corespunde cu baremul pentru nota 7;
- baremul pentru nota 5 corespunde cu baremul pentru nota 8;
- baremul pentru nota 6 corespunde cu baremul pentru nota 9;
- baremul pentru nota 7 corespunde cu baremul pentru nota 10;
121

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Răsturnări în pod (nr. execuţii)	3	4	5	6	7	8	9	11	13	15
2.	Luptă –2 reprize, în condiţii regulamentare	Se apreciază combativitatea şi nivelul tehnic-tactic.

122

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust, diametrele biacromial şi palmar peste valorile medii.

ORIENTARE SPORTIVĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Alergare de viteză 50 m cu start de sus (sec)	8.7	8.4	8.6	8.3	8.5	8.2	8.4	8.1	8.3	8.0	8.2	7.9	8.1	7.8	8.0	7.7	7.9	7.6	7.8	7.5
2.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	165	180	170	185	175	190	180	195	185	200	190	205	195	210	200	215	205	220	210	225
3.	Alergare de rezistenţă 1000m fete şi 1600m băieţi (min)	4.35	6.45	4.30	6.40	4.25	6.35	4.20	6.30	4.15	6.25	4.10	6.20	4.05	6.15	4.00	6.10	3.55	6.05	3.50	6.00

B. PROBE SPECIFICE

Parcurgerea unui traseu de concurs corespunzător vârstei. Traseul, timpul de parcurgere, sistemul de punctaj şi echivalarea acestora în note se stabilesc de către comisia de examinare.

PATINAJ-ARTISTIC

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Detenta (cm)	21	22	22	24	23	26	24	28	25	30	26	33	28	36	30	39	32	42	35	45
2.	Alergare de viteză 30 m cu start de sus (sec)	5.9	5.1	5.8	5.0	5.7	4.9	5.6	4.8	5.5	4.7	5.4	4.6	5.3	4.5	5.2	4.4	5.1	4.3	5.0	4.2

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Proba “Matorin”

585

600

615

630

645

660

675

690

705

720

Program pe patine cu role*

Se apreciază corectitudinea, expresivitatea şi eficienţa execuţiilor.

* Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă:

- tăierea gheţii cu faţa şi cu spatele;
- paşi în cerc;
- paşi în linie;
- elemente de echilibru (fandări, cumpene, “puşcă”, “cioară”).

C. CERINŢE MORFOLOGICE: musculatură de tip longilin, nehipertrofiată, diametru biacromial cu 3-4 cm mai mare decât cel bitrohanterial.

PATINAJ-VITEZĂ

123

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Alergare de viteză 50 m cu start de sus (sec)	8.7	8.5	8.6	8.4	8.5	8.3	8.4	8.2	8.3	8.1	8.2	8.0	8.1	7.9	8.0	7.8	7.9	7.7	7.8	7.6
2.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	1.60	1.70	1.65	1.75	1.70	1.80	1.75	1.85	1.80	1.90	1.85	1.95	1.90	2.00	1.95	2.05	2.00	2.10	2.05	2.15

124

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Sărituri laterale „de patinaj” (5dr.-5 stg.) (cm)*	7.50	7.70	7.60	7.80	7.70	7.90	7.80	8.00	7.90	8.10	8.00	8.20	8.10	8.30	8.20	8.40	8.30	8.50	8.40	8.60
2.	1000 m pe role cu start de sus (min)	2.50	2.40	2.45	2.35	2.40	2.30	2.35	2.25	2.30	2.20	2.25	2.15	2.20	2.10	2.15	2.05	2.10	2.00	2.05	1.95

* Se execută 5 sărituri spre stânga şi 5 sărituri spre dreapta, calculându-se media celor 10 sărituri.

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust, talie şi greutate specifică disciplinei.

POLO PE APĂ

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE
Nr. Crt.
Probe şi norme
Valoarea notelor acordate
Nota 1
Nota 2
Nota 3
Nota 4
Nota 5
Nota 6
Nota 7
Nota 8
Nota 9
Nota 10
1.
400 m liber (min)
6.24
6.18
6.12
6.06
6.00
5.54
5.48
5.42
5.36
5.30
B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Aruncare la punct fix din înot – 10 execuţii (nr. de execuţii corecte)	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
2.	Joc bilateral – 2 reprize x 5 min., condiţii regulamentare	Se apreciază comportamentul în joc, corespunzător specificului postului.

RUGBY

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Alergare de viteză 30 m cu start de sus (sec)	5.1	5.0	4.9	4.8	4.7	4.6	4.5	4.4	4.3	4.2
2.	Alergare de rezistenţă 1000m (min)	4.15	4.10	4.05	4.00	3.50	3.45	3.40	3.35	3.30	3.25
3.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	185	190	195	200	205	210	215	220	225	230

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
Nr. Crt.	Probe şi norme	Nota 1	Nota 2	Nota 3	Nota 4	Nota 5	Nota 6	Nota 7	Nota 8	Nota 9	Nota 10
1.	Structură tehnică*	Se apreciază corectitudinea şi eficienţa execuţiilor.
2.	Joc cu efectiv diferit (8,13,15), pe teren normal sau redus	Seapreciazănivelultehnic-tacticşicomportamentulînjoc,conformspecificuluifiecăruipost

C. CERINŢE MORFOLOGICE: tip constituţional robust, talie şi greutate specifică postului din echipă.

SĂRITURI ÎN APĂ

125

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Forţa musculaturii

abdominale (nr. execuţii

în 30 sec)

Mobilitatea coloanei vertebrale în plan anterior

(cm)

Detentă cu desprindere de

pe ambele picioare, de pe loc (cm)

126

B. PROBE SPECIFICE

EXECUTAREA, LA ALEGERE, A UNUI PROGRAM DE SĂRITURI DE LA:

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Trambulina de 1m:

Notarea săriturilor se face conform tabelelor elaborate de Federaţia Română de Nataţie

Trambulina de 3m:

Platformă:

- băieţi 5+6 sărituri
- fete 5+5 sărituri

- băieţi 5+6 sărituri
- fete 5+5 sărituri

- băieţi 4+6 sărituri
- fete 4+4 sărituri

C. CERINŢE MORFOLOGICE: talie mijlocie-înaltă, dezvoltare fizică armonioasă.

Nr. Crt.	Probe şi norme	Valoarea notelor acordate
		Nota 1		Nota 2		Nota 3		Nota 4		Nota 5		Nota 6		Nota 7		Nota 8		Nota 9		Nota 10
		F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B	F	B
1.	Sărituri succesive în lateral peste ştacheta situată la 10 cm de sol, timp de 10 secunde (nr. execuţii)	10	13	11	14	12	15	13	16	14	17	15	18	16	20	18	22	20	24	22	26
2.	Săritura în lungime de pe loc (cm)	170	180	175	185	180	190	185	195	190	200	195	205	200	210	205	215	210	220	215	225

B. PROBE SPECIFICE

Nr. Crt.

Probe şi norme

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 10

Slalom pe uscat 20 fanioane la interval de 2,5 m, distanţa 50m (sec)

10.9

10.8

10.6

10.4

10.2

10.0

9.8

9.6

9.4

9.2

9.0

Probă tehnică*

Se apreciază nivelul tehnic-tactic şi eficienţa execuţiilor.

* Probă tehnică – Schi pe iarbă pe traseu de slalom cu 12 porţi incluzând o “dublă” şi o “şicană” din 3 porţi.

C. CERINŢE MORFOLOGICE:

- talie peste medie;
- raport bust/membre inferioare=1;
127
- greutatea corporală conform G=Tcm-100.

128

SCHI FOND

A. PROBE ŞI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂŢILOR MOTRICE
Nr. Crt.
Probe şi norme
Valoarea notelor acordate
Nota 1
Nota 2
Nota 3
Nota 4
Nota 5
Nota 6
Nota 7
Nota 8
Nota 9
Nota 10
F
B
F
B
F
B
F
B
F

Portal Legislativ

Meniu

Cuprins

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII –A 2011

PROGRAMA

PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII -A 2011