DECIZIE nr. 599 din 5 mai 2011referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 18 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorOana Cristina Puică - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 12.666/280/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.291D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.298D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihaela-Cristina Aburaş în Dosarul nr. 20.222/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.299D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Şteopei în Dosarul nr. 20.971/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că părţile Lucia Baianţ şi Carmen Chiriţă au transmis concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.310D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Miţica în Dosarul nr. 7.046/271/2010 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.469D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 6.432/197/2010 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.291D/2010, nr. 3.298D/2010, nr. 3.299D/2010, nr. 3.310D/2010 şi nr. 3.469D/2010 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.298D/2010, nr. 3.299D/2010, nr. 3.310D/2010, nr. 3.469D/2010 la Dosarul nr. 3.291D/2010, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu prezintă cerinţele de claritate şi coerenţă necesare şi, astfel, contravin liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie şi dreptului la un tribunal ca şi componentă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 12.666/280/2009, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Piteşti cu ocazia soluţionării recursurilor formulate împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierile din 18 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 20.222/325/2009 şi nr. 20.971/325/2009, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Mihaela-Cristina Aburaş şi Ioan Şteopei cu ocazia soluţionării recursurilor formulate împotriva unor sentinţe penale prin care au fost respinse ca tardive plângerile împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 2 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.046/271/2010, Judecătoria Oradea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Maria Miţica cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.432/197/2010, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Aurora Cîrlan cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la un recurs efectiv, dreptul de proprietate privată, dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, înfăptuirea justiţiei, folosirea căilor de atac, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor. În acest sens, arată că, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ţinută, sub sancţiunea decăderii, să se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancţionată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru acesta din urmă.Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.Tribunalul Timiş - Secţia penală consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.Judecătoria Oradea - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate.Judecătoria Braşov - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât decăderea din termenul de a formula plângere împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată este invocată, cel mai adesea, chiar de către cel pentru care a fost instituit termenul de recomandare pentru soluţionarea plângerii. Precizează că dreptul de acces liber la justiţie nu este unul absolut şi poate fi supus unor termene sau formalităţi, cu condiţia să nu fie afectat în substanţa sa şi doar în măsura în care termenele sau formalităţile nu sunt incerte sau neprevizibile, respectiv doar în măsura în care justiţiabilul le poate cunoaşte.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 44 alin. (1) şi (2) cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 51 referitoare la dreptul de petiţionare, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 referitoare la exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 referitoare la statutul procurorilor, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv raportate la dispoziţiile art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii şi ale art. 8 privind dreptul la un recurs efectiv din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că prevederile de lege criticate conţin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici susţinerea că prin stabilirea termenelor în care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autorităţile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele şi principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituţionale care consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 16.De asemenea, Curtea a reţinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.În acelaşi sens este şi Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele arătate, prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt în concordanţă şi cu celelalte dispoziţii din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate, mai puţin art. 44, 51, 52 şi 57 din Constituţie, care nu au incidenţă în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Astra " - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 12.666/280/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia penală, de Mihaela-Cristina Aburaş în Dosarul nr. 20.222/325/2009 şi Ioan Şteopei în Dosarul nr. 20.971/325/2009, dosare ale Tribunalului Timiş - Secţia penală, de Maria Miţica în Dosarul nr. 7.046/271/2010 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală şi de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 6.432/197/2010 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2011.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică-------------
| EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorOana Cristina Puică - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 12.666/280/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.291D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.298D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihaela-Cristina Aburaş în Dosarul nr. 20.222/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.299D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Şteopei în Dosarul nr. 20.971/325/2009 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că părţile Lucia Baianţ şi Carmen Chiriţă au transmis concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.310D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Miţica în Dosarul nr. 7.046/271/2010 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.469D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 6.432/197/2010 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.291D/2010, nr. 3.298D/2010, nr. 3.299D/2010, nr. 3.310D/2010 şi nr. 3.469D/2010 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.298D/2010, nr. 3.299D/2010, nr. 3.310D/2010, nr. 3.469D/2010 la Dosarul nr. 3.291D/2010, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu prezintă cerinţele de claritate şi coerenţă necesare şi, astfel, contravin liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie şi dreptului la un tribunal ca şi componentă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 7 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 12.666/280/2009, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Piteşti cu ocazia soluţionării recursurilor formulate împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierile din 18 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 20.222/325/2009 şi nr. 20.971/325/2009, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Mihaela-Cristina Aburaş şi Ioan Şteopei cu ocazia soluţionării recursurilor formulate împotriva unor sentinţe penale prin care au fost respinse ca tardive plângerile împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 2 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.046/271/2010, Judecătoria Oradea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Maria Miţica cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.Prin Încheierea din 22 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.432/197/2010, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Aurora Cîrlan cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la un recurs efectiv, dreptul de proprietate privată, dreptul de petiţionare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, înfăptuirea justiţiei, folosirea căilor de atac, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor. În acest sens, arată că, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluţionează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ţinută, sub sancţiunea decăderii, să se adreseze instanţei în termen de 20 de zile de la expirarea termenului iniţial de soluţionare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancţionată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condiţiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancţiune pentru acesta din urmă.Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate.Tribunalul Timiş - Secţia penală consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.Judecătoria Oradea - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate.Judecătoria Braşov - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât decăderea din termenul de a formula plângere împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată este invocată, cel mai adesea, chiar de către cel pentru care a fost instituit termenul de recomandare pentru soluţionarea plângerii. Precizează că dreptul de acces liber la justiţie nu este unul absolut şi poate fi supus unor termene sau formalităţi, cu condiţia să nu fie afectat în substanţa sa şi doar în măsura în care termenele sau formalităţile nu sunt incerte sau neprevizibile, respectiv doar în măsura în care justiţiabilul le poate cunoaşte.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 44 alin. (1) şi (2) cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art. 51 referitoare la dreptul de petiţionare, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 referitoare la exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor constituţionale, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac, ale art. 131 privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 referitoare la statutul procurorilor, precum şi ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv raportate la dispoziţiile art. 7 referitoare la egalitatea în faţa legii şi ale art. 8 privind dreptul la un recurs efectiv din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că prevederile de lege criticate conţin norme de procedură judiciară, pe care legiuitorul este liber să le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, care reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanţa de judecată împotriva actelor de netrimitere în judecată date de procuror, asigură exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţă cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Totodată, Curtea a statuat că nu poate fi primită nici susţinerea că prin stabilirea termenelor în care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecată se încalcă dreptul la un proces echitabil, dat fiind că autorităţile judiciare la care se referă textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, să respecte toate normele şi principiile procesuale care asigură dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituţionale care consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altă parte, că acestea se aplică fără privilegii ori discriminări tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 16.De asemenea, Curtea a reţinut că eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.În acelaşi sens este şi Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru motivele arătate, prevederile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt în concordanţă şi cu celelalte dispoziţii din Legea fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate, mai puţin art. 44, 51, 52 şi 57 din Constituţie, care nu au incidenţă în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Astra " - S.A. din Piteşti în Dosarul nr. 12.666/280/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia penală, de Mihaela-Cristina Aburaş în Dosarul nr. 20.222/325/2009 şi Ioan Şteopei în Dosarul nr. 20.971/325/2009, dosare ale Tribunalului Timiş - Secţia penală, de Maria Miţica în Dosarul nr. 7.046/271/2010 al Judecătoriei Oradea - Secţia penală şi de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 6.432/197/2010 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 mai 2011.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică-------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari