DECIZIE nr. 387 din 24 martie 2011referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 23 iunie 2011
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorCristina Cătălina Turcu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Piteşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instanţe.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele acordă cuvântul pe fondul excepţiei, cauza fiind în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 180/280/2009, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de această instanţă într-o cauză având ca obiect validarea unei popriri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că suspendarea executării hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi eşalonarea plăţii acestora contravine art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât creditorii nu mai au la îndemână niciun mijloc procedural de valorificare a creanţelor pe care le au împotriva debitorilor şi, prin urmare, creanţele lor nu mai sunt în niciun fel garantate. Totodată, textul de lege criticat este neconstituţional prin prisma art. 20 din Legea fundamentală raportat la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul de proprietate şi la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 mai 2004 pronunţată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, prin care Curtea a decis că refuzul autorităţilor de a plăti despăgubirile constituie o atingere adusă drepturilor reclamantei ce decurg din art. 1 al Primului Protocol adiţional la Convenţie. Sunt invocate, de asemenea, considerentele care au stat la baza Hotărârii pronunţate în 25 februarie 1997 în Cauza Hornsby împotriva Greciei, prin care Curtea a reţinut că refuzul sau omisiunea administraţiei de a executa sau de a tergiversa executarea unei sentinţe face ca garanţiile prevăzute la art. 6 de care beneficiază justiţiabilul în etapa judiciară a procedurii să îşi piardă orice raţiune de a fi.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce modifică alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a fost modificată din nou prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010.Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010, având, în prezent, următorul cuprins: "În cursul termenelor prevăzute la alin. (1) şi (1^1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept."Ca urmare a abrogării alin. (1^1) al art. 1 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, referirile alin. (2) ale aceluiaşi articol la acest alineat au rămas fără obiect.Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul de proprietate, prin prisma art. 20 din Legea fundamentală.Examinând excepţia, Curtea constată că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare silită în cursul termenului prevăzut la alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, respectiv de la obţinerea titlului până la 31 decembrie 2009, reprezintă consecinţa imposibilităţii executării imediate uno ictu, de către stat a plăţii sumelor stabilite în titluri executorii reprezentând acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Curtea observă că în ceea ce priveşte textul de lege criticat există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002. Aceasta deoarece influenţa negativă pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat prin creşterea deficitului bugetar ar pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.Din această perspectivă Curtea constată că această măsură nu aduce atingere prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât perioada la care se referă măsura suspendării nu determină o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluţionând Cererea nr. 60.858/00 şi pronunţând decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani şi 7 luni de executare a unei hotărâri judecătoreşti nu este excesiv în condiţiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unităţii militare debitoare.Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi nici celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, întrucât Guvernul, prin textul de lege criticat, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu împiedică executarea respectivelor hotărâri, ci doar o suspendă pe o perioadă determinată, optând pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea.Măsura criticată, luată în condiţiile unei crize financiare accentuate, este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate şi a creanţelor împotriva statului, reprezentând o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Piteşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 martie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu_______
| EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorCristina Cătălina Turcu - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Piteşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instanţe.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele acordă cuvântul pe fondul excepţiei, cauza fiind în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 180/280/2009, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de această instanţă într-o cauză având ca obiect validarea unei popriri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că suspendarea executării hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi eşalonarea plăţii acestora contravine art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât creditorii nu mai au la îndemână niciun mijloc procedural de valorificare a creanţelor pe care le au împotriva debitorilor şi, prin urmare, creanţele lor nu mai sunt în niciun fel garantate. Totodată, textul de lege criticat este neconstituţional prin prisma art. 20 din Legea fundamentală raportat la dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul de proprietate şi la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 mai 2004 pronunţată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, prin care Curtea a decis că refuzul autorităţilor de a plăti despăgubirile constituie o atingere adusă drepturilor reclamantei ce decurg din art. 1 al Primului Protocol adiţional la Convenţie. Sunt invocate, de asemenea, considerentele care au stat la baza Hotărârii pronunţate în 25 februarie 1997 în Cauza Hornsby împotriva Greciei, prin care Curtea a reţinut că refuzul sau omisiunea administraţiei de a executa sau de a tergiversa executarea unei sentinţe face ca garanţiile prevăzute la art. 6 de care beneficiază justiţiabilul în etapa judiciară a procedurii să îşi piardă orice raţiune de a fi.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce modifică alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a fost modificată din nou prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010.Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010, având, în prezent, următorul cuprins: "În cursul termenelor prevăzute la alin. (1) şi (1^1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept."Ca urmare a abrogării alin. (1^1) al art. 1 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, referirile alin. (2) ale aceluiaşi articol la acest alineat au rămas fără obiect.Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul de proprietate, prin prisma art. 20 din Legea fundamentală.Examinând excepţia, Curtea constată că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare silită în cursul termenului prevăzut la alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, respectiv de la obţinerea titlului până la 31 decembrie 2009, reprezintă consecinţa imposibilităţii executării imediate uno ictu, de către stat a plăţii sumelor stabilite în titluri executorii reprezentând acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Curtea observă că în ceea ce priveşte textul de lege criticat există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002. Aceasta deoarece influenţa negativă pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat prin creşterea deficitului bugetar ar pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.Din această perspectivă Curtea constată că această măsură nu aduce atingere prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât perioada la care se referă măsura suspendării nu determină o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluţionând Cererea nr. 60.858/00 şi pronunţând decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani şi 7 luni de executare a unei hotărâri judecătoreşti nu este excesiv în condiţiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unităţii militare debitoare.Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului şi nici celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, întrucât Guvernul, prin textul de lege criticat, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu împiedică executarea respectivelor hotărâri, ci doar o suspendă pe o perioadă determinată, optând pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea.Măsura criticată, luată în condiţiile unei crize financiare accentuate, este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate şi a creanţelor împotriva statului, reprezentând o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Piteşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 180/280/2009 al acestei instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 martie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu_______
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari