NORME TEHNICE din 30 decembrie 2010de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012*)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
  • CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 53 bis din 21 ianuarie 2011



    -------- Notă *) Aprobate de Ordinul nr. 1591/1110/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53, din data de 21 ianuarie 2011.  +  Secţiunea A PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV, FINANŢATE DIN BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII  +  Capitolul I CADRUL GENERAL DE REALIZARE A PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE  +  Articolul 1În anii 2011 şi 2012, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1388/2010 pentru privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, se derulează următoarele programe de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii:I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:1. Programul naţional de imunizare;2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile (boli transmisibile prioritare, infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală);2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei;2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală;3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă:1. Subprogramul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;2. Subprogramul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie;III. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională;IV. Programele naţionale privind bolile netransmisibile;1. Programul naţional de boli cardiovasculare:1.1. Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare;1.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut;2. Programul naţional de oncologie:2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV (se derulează numai în anul 2011);2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;2.3. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar;2.4. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului colorectal;2.5. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;2.6. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT;3. Programul naţional de sănătate mintală:3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială;3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor;4. Programul naţional de diabet zaharat;5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:5.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;5.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale;5.3. Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer;6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă:6.1. Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minimum invazivă asistată robotic;6.2. Subprogramul de radiologie intervenţională;6.3. Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generală;6.4. Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietală abdominală deschisă şi laparoscopică;6.5. Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive);7. Programul naţional de boli endocrine;8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare;9. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever (în anul 2011 se asigură fonduri numai pentru stingerea obligaţiilor de plată neachitate până la data 31 decembrie 2010);10. Programul naţional de urgenţă prespitalicească;11. Program naţional de monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii şi adulţi);V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate:1. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun;3. Subprogramul de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei;VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului:1. Subprogramul pentru ameliorarea stării de nutriţie a gravidei şi copilului;2. Subprogramul de sănătate a copilului;3. Subprogramul de sănătate a femeii;4. Subprogramul de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului;VII. Programul naţional de tratament în străinătate;VIII. Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.  +  Articolul 2Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate prevăzute la art. 1 provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii.  +  Articolul 3Programele naţionale de sănătate prevăzute la art. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz.  +  Articolul 4 (1) Programele naţionale, respectiv subprogramele de sănătate care sunt derulate în comun de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele: a) Programul naţional de oncologie:a.1) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin;a.2) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar;a.3) Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului colorectal;a.4) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;a.5) Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT; b) Programul naţional de diabet zaharat; c) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:c.1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; d) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive); e) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare; f) Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor. (2) Pentru stingerea obligaţiilor de plată neachitate până la data 31 decembrie se alocă fonduri, prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru următoarele programe, respectiv subprograme naţionale de sănătate, prevăzute în secţiunea B la prezentele norme: a) Programe naţionale de sănătate cu scop curativ:a.1) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză; b) Programul naţional de boli cardiovasculare:b.1) Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare;b.2) Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut; c) Programul naţional de oncologie:c.1) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;c.2) Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT; d) Programul naţional de diabet zaharat; e) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:e.1) Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană; f) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă:f.1) Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive); g) Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare; h) Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului sever.  +  Articolul 5Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii sau, după caz, de către unităţi din subordinea acestuia prevăzute în Capitolul III.  +  Articolul 6Implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii se realizează după cum urmează: a) de către coordonatorii naţionali sau regionali din cadrul unităţilor din subordinea Ministerului Sănătăţii prevăzuţi în Capitolul III; b) de către coordonatorii tehnici locali din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.  +  Articolul 7 (1) Programele naţionale de sănătate se derulează, după caz, prin următoarele unităţi de specialitate: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţii de sănătate publică; c) unităţi sanitare publice; d) unităţi sanitare private; e) instituţii publice; f) furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; g) farmacii cu circuit deschis; h) alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, după caz. (2) Listele unităţilor de specialitate prin care se derulează programele naţionale de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii sunt prevăzute în Capitolul III.  +  Articolul 8 (1) Instituţiile şi unităţile sanitare publice care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului. (2) Furnizorii privaţi de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale care derulează programe naţionale de sănătate au obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a organizării evidenţei nominale, pe bază pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.  +  Articolul 9Programele naţionale de sănătate, respectiv subprogramele se finanţează de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", prevăzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.  +  Articolul 10 (1) Pentru programele şi subprogramele de sănătate prevăzute la art. 4 alin. (1), Ministerul Sănătăţii transferă lunar către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sumele necesare pentru derularea acestora în limita fondurilor aprobate prin Legea bugetului de stat nr. 286/2010, la solicitarea fundamentată a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile prezentelor norme. (2) Finanţarea programelor şi subprogramelor de sănătate din bugetul Ministerului Sănătăţii se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, însoţite de documentele justificative ale acestora, în raport cu: a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior; b) disponibilul din cont rămas neutilizat; c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioară; d) bugetul aprobat cu această destinaţie; e) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există. (3) Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite, detaliate pe tipuri de cheltuieli, se transmit spre avizare Serviciului pentru programe de sănătate, pe suport de hârtie şi, după caz, în format electronic, până cel târziu în data de 10 a lunii pentru care se face finanţarea, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme. (4) Cererile de finanţare transmise de către ordonatorii de credite după termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate, iar sumele solicitate în cererea de finanţare se finanţează în luna următoare celei pentru care a fost transmisă solicitarea. (5) În urma evaluărilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activităţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rămase neutilizate.  +  Articolul 11 (1) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale Institutului Naţional de Sănătate Publică, direcţiilor de sănătate publică, respectiv ale unităţilor sanitare publice, se aprobă odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. (2) Sumele alocate pentru programele naţionale de sănătate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.  +  Articolul 12 (1) Pentru realizarea activităţilor specifice programelor naţionale de sănătate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" unităţile de specialitate pot finanţa, în principal, următoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masă pentru donatorii de sânge, precum şi alte cheltuielile specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, de natura bunurilor şi serviciilor. (2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" unităţile de specialitate nu pot finanţa cheltuieli de natura utilităţilor. (3) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" direcţiile de sănătate publică încheie contracte pentru derularea programelor naţionale de sănătate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, cu: a) unităţi sanitare din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, definite conform prevederilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare; b) unităţi sanitare private; c) autorităţile administraţiei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea. (4) Contractele încheiate conform prevederilor alin. (3) reprezintă acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi au valabilitate până la data de 31 decembrie 2012. (5) În baza contractelor încheiate conform prevederilor alin. (3) direcţiile de sănătate publică decontează cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor contractate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate, precum şi cheltuieli de natura cheltuielilor de personal pentru personalul care desfăşoară activităţi în cadrul acestora. (6) Direcţiile de sănătate publică decontează contravaloarea bunurilor şi serviciilor acordate pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate în limita sumelor disponibile cu această destinaţie, în ordine cronologică, după cum urmează: a) în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru bunurile şi serviciile realizate conform contractelor încheiate; b) în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor justificative pentru sumele necesare efectuării plăţilor pentru drepturile salariale aferente personalului care desfăşoară activităţi în cadrul programelor naţionale de sănătate.  +  Articolul 13 (1) Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" unităţile sanitare care derulează programe de sănătate pot finanţa următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii; b) cheltuieli pentru bunurile şi serviciile aferente desfăşurării activităţilor prevăzute în programele naţionale de sănătate; c) cheltuieli de deplasare pentru realizarea activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate  +  Articolul 14 (1) Pentru realizarea atribuţiilor şi activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate în condiţiile legii pot încheia contracte/convenţii civile cu medici, asistenţi medicali şi alte categorii de personal, după caz, precum şi cu persoane juridice. (2) Contractele/convenţiile civile încheiate de către unităţile de specialitate reprezintă acţiuni multianuale, sunt de natură civilă şi se încheie pentru toată perioada de derulare a programelor naţionale de sănătate. (3) Sumele necesare pentru încheierea contracte/convenţii civile prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor naţionale de sănătate respective, la titlul 20 "Bunuri şi servicii" sau la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", după caz.  +  Articolul 15Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la art. 12 - 14 sunt următoarele: a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor; b) educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnăvire; c) servicii de consiliere acordate de consilierii HIV/SIDA; d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz; e) instruirea şi formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sănătos; g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional utilizat în cadrul programelor naţionale de sănătate; h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; i) logistica aprovizionării şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţă medicală spitalicească şi ambulatorie, primară sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie; j) coordonarea activităţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; k) coordonarea activităţii reţelei de TBC; l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici; m) alte activităţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate.  +  Articolul 16Din sumele alocate instituţiilor şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate nu se pot efectua cheltuieli de capital.  +  Articolul 17 (1) Ministerul Sănătăţii organizează proceduri de achiziţie la nivel naţional pentru achiziţionarea de: a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevăzute în Programul naţional de imunizări, pentru realizarea imunizărilor conform Calendarului naţional de vaccinare; b) teste de diagnostic rapide şi ELISA necesare pentru depistarea persoanelor infectate HIV, din fondurile alocate Programului naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculoză, infecţii cu transmitere sexuală şi alte boli transmisibile prioritare), subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV; c) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului; d) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea din fondurile alocate unor programe naţionale de sănătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) - c), după caz. (2) Urmare finalizării procedurilor de achiziţie organizate de Ministerul Sănătăţii, contractele de furnizare de produse se încheie după cum urmează: a) între Ministerul Sănătăţii şi furnizorii adjudecaţi - pentru achiziţiile de produse prevăzute la alin. (1) lit. a) - c); b) între direcţiile de sănătate publică sau, după caz, unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii nominalizate în documentaţia de atribuire a achiziţiei şi furnizorii adjudecaţi - pentru achiziţiile de produse prevăzute la alin. (1) lit. d). (3) Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate finanţate de la bugetul de stat şi /sau din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru care se organizează achiziţii publice la nivel naţional, unităţile sanitare din reţeua Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare din reţeaua administraţiei publice locale precum şi unităţile sanitare din subordinea ministerelor cu reţea sanitară proprie pot beneficia de produsele achiziţionate la nivel naţional în baza contractelor încheiate cu direcţiile de sănătate publică, transferate în condiţiile actelor normative în vigoare, pe bază de procese verbale de predare-primire. (4) Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în cadrul Programului naţional de imunizare şi Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului finanţate de la bugetul de stat şi /sau din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii pentru care se organizează achiziţii publice la nivel naţional, direcţiile de sănătate publică încheie contracte cu furnizorii de servicii din asistenţa medicală primară, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate sau, după caz, cu autorităţile administraţiei publice locale pentru medicii care deservesc unităţile de învăţământ în baza cărora pot primi produsele achiziţionate. (5) Modelul contractelor prevăzute la alin. (3) şi (4) se aprobă prin ordin al Ministrului Sănătăţii.  +  Articolul 18Pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii nu organizează licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor se realizează la nivel local, în condiţiile legii, de către instituţiile şi unităţile sanitare prin care acestea se derulează.  +  Articolul 19 (1) Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte cu unităţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa, în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice. (2) Contractele prevăzute la alin. (1), încheiate între Ministerul Sănătăţii şi unităţile din coordonarea sau aflate sub autoritatea sa, precum şi contractele încheiate pentru produsele şi serviciile necesare realizării obiectivelor şi activităţilor cuprinse în unele programe naţionale de sănătate pentru care Ministerul Sănătăţii organizează licitaţii la nivel naţional sunt atribuite de compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. Monitorizarea şi derularea contractelor se realizează de către structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii. (3) Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în programele naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate la nivel naţional, a produselor primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţională "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevăzut în statutul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM" - S.A.  +  Articolul 20În vederea realizării programelor naţionale de sănătate, structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii au următoarele atribuţii: (1) Serviciul pentru programe de sănătate: a) propune spre aprobare ministrului sănătăţii domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate pentru anul 2013; b) evaluează şi fundamentează anual necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile propuse pentru programele de sănătate, pe baza indicatorilor realizaţi în anul precedent, precum şi a propunerilor formulate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, coordonatorii tehnici naţionali sau comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; c) elaborează structura programelor şi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza propunerilor coordonatorilor tehnici naţionali şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii; d) propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, coordonatorilor tehnici naţionali sau a comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, după caz; e) propune spre aprobare ministrului sănătăţii alocarea pe programe, subprograme naţionale de sănătate, în completarea fondurilor alocate iniţial, a cotei de rezervă de 5% din totalul fondurilor reţinute în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (4) din HG nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, pentru anii 2011 şi 2012, pe baza propunerilor fundamentate ale direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ale coordonatorilor naţionali, avizate de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii; f) evaluează trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sănătate şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate; g) comunică direcţiilor de sănătate publică şi unităţilor sanitare care derulează programe naţionale de sănătate sumele repartizate, precum şi activităţile pentru care se utilizează; h) avizează solicitările de finanţare lunară ale direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii care derulează programele naţionale de sănătate, realizează centralizarea acestora şi o înaintează către Direcţia generală economică pentru întocmirea cererilor de deschideri de credite; i) primeşte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicitarea lunară de finanţare şi o înaintează către Direcţia generală economică pentru întocmirea cererii de deschidere de credite; j) transmite către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, în vederea centralizării, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentelor norme; k) monitorizează şi analizează trimestrial, anual şi ori de câte ori este necesar, realizarea indicatorilor specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate, evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalităţi în utilizarea fondurilor aferente, după caz; l) comunică Serviciului de achiziţii publice necesităţile şi priorităţile în domeniul programelor naţionale de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii; m) analizează modul de derulare a programelor naţionale de sănătate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza indicatorilor specifici, datelor şi analizelor trimestriale transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în termen de maximum 30 de zile de la data încheierii trimestrului. (2) Direcţia generală economică din Ministerul Sănătăţii: a) elaborează proiectul bugetului Ministerului Sănătăţii pentru anul 2012 şi 2013 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sănătate, pe baza propunerilor şi fundamentărilor prezentate de structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii cu atribuţii în elaborarea şi coordonarea programelor naţionale de sănătate; b) comunică Serviciului pentru programe de sănătate, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la aprobare, fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizării acestora pe programe, pe judeţe şi pe instituţii/unităţi sanitare; c) elaborează şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sănătate şi le comunică direcţiilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unităţilor sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii; d) primeşte lunar solicitările de finanţare ale instituţiilor şi unităţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Serviciul pentru programe de sănătate şi efectuează deschiderile de credite necesare pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, pe judeţe, instituţii şi unităţi sanitare; e) comunică lunar Serviciului pentru programe de sănătate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe fiecare program/subprogram de sănătate, pe surse de finanţare, pe judeţe, pe instituţii publice şi unităţi sanitare; f) analizează trimestrial modul de execuţie al bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate; g) finanţează acţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pe baza solicitării lunare transmisă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Serviciului pentru programe de sănătate; h) solicită trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; i) efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate pe unităţi subordonate, precum şi modificarea acestora pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate prin virări de credite, potrivit legii; j) centralizează şi analizează lunar necesarul de credite pe titluri de cheltuieli şi programe naţionale de sănătate pentru întocmirea cererii de deschideri de credite. (3) Serviciul achiziţii publice: a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de către Serviciul pentru programe de sănătate; b) elaborează sau, după caz, coordonează activităţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de legislaţia în vigoare; d) aplică şi finalizează procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sănătăţii necesare realizării programelor naţionale de sănătate; e) asigură constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice.  +  Articolul 21Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, are următoarele atribuţii principale în domeniul programelor naţionale de sănătate: a) transmite Serviciului pentru programe de sănătate, până la data de 15 iulie 2012, rezultatele analizelor, studiilor, anchetelor şi prognozelor efectuate necesare în vederea fundamentării domeniilor prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sănătate pentru anul 2013; b) centralizează trimestrial şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi în condiţiile prezentelor norme; c) calculează indicatorii de evaluare specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentelor norme; d) transmite Serviciului pentru programe de sănătate, trimestrial, anual şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional; e) transmite coordonatorilor tehnici naţionali ai programelor naţionale de sănătate, trimestrial şi anual, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional; f) transmite Serviciului pentru programe de sănătate până la data de 1 februarie anul curent, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate derulate în anul precedent, centralizaţi la nivel naţional; g) organizează şi administrează baza naţională de date privind statisticile în domeniul programelor naţionale de sănătate; h) elaborează şi transmite Ministerului Sănătăţii rapoarte periodice cu privire la indicatorii realizaţi în cadrul programelor naţionale de sănătate.  +  Articolul 22Coordonatorii tehnici naţionali ai programelor naţionale de sănătate au următoarele obligaţii în vederea implementării şi monitorizării programelor naţionale de sănătate: a) formulează propuneri cu privire la strategia programelor naţionale de sănătate, de organizare şi desfăşurare a acestora pentru anul 2013, pe care le înaintează Serviciului pentru programe de sănătate până cel tîrziu la data de 15 iulie 2012; b) formulează propuneri cu privire la structura programelor şi subprogramelor de sănătate, pentru anul 2013, pe care le înaintează Serviciului pentru programe de sănătate până cel tîrziu la data de 15 iulie 2012; c) fundamentează necesarul de resurse pentru programele naţionale de sănătate propuse şi îl înaintează Serviciului pentru programe de sănătate până la data de 15 iulie a anului curent, pentru anul următor; d) formulează propuneri cu privire la repartiţia fondurilor pe judeţe şi unităţi sanitare, la solicitarea Serviciului pentru programe de sănătate, după caz. e) realizează analiza trimestrială şi anuală a indicatorilor prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi la nivel naţional şi o transmite Serviciului pentru programe de sănătate; f) informează Serviciul pentru programe de sănătate asupra problemelor şi disfuncţionalităţilor întâmpinate în derularea programelor naţionale de sănătate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a acestora; g) formulează propuneri cu privire la suplimentarea fondurilor alocate programelor sau subprogramelor naţionale de sănătate din cota de rezervă de 5% din totalul fondurilor reţinute în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (4) din HG nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, pentru anii 2011 şi 2012, pe care le înaintează Serviciului pentru programe de sănătate.  +  Articolul 23Direcţiile de sănătate publică, în calitate de coordonatori tehnici locali, au următoarele obligaţii în vederea implementării şi monitorizării programelor naţionale de sănătate: a) centralizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate raportaţi de unităţile sanitare/instituţiile publice în condiţiile prezentului ordin; b) transmit Serviciului pentru programe de sănătate, trimestrial şi anual, în primele 20 de zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii prevăzuţi în cadrul programelor naţionale de sănătate, centralizaţi în conformitate cu prevederile lit. a); c) monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate; d) verifică organizarea evidenţei nominale a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate derulate, pe bază de cod numeric personal de către unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii din unităţile sanitare/instituţiile care derulează programele naţionale de sănătate; f) transmit Serviciului pentru programe de sănătate, până la sfârşitul lunii următoare celei încheierii trimestrului pentru care se face raportarea, raportul de activitate prevăzut la lit. d); g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate; h) transmit Serviciului pentru programe de sănătate, până la data de 15 iulie a anului curent, fundamentarea necesarului de resurse pentru anul următor;  +  Articolul 24Unităţile de specialitate care derulează programe naţionale de sănătate au următoarele obligaţii în vederea derulării programelor naţionale de sănătate: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate derulate, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) realizează raportarea datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta există, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) raportează direcţiilor de sănătate publică sau, după caz, Ministerului Sănătăţii - Serviciul pentru programe de sănătate, în funcţie de subordonare, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, în primele 5 zile lucrătoare după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin; d) monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate derulate; e) întocmesc un raport de activitate centralizat trimestrial, respectiv anual, pe baza rapoartelor de activitate transmise de coordonatorii fiecărui program naţional de sănătate derulat; f) transmit coordonatorilor tehnici naţionali ai programelor naţionale de sănătate derulate, precum şi direcţiei de sănătate publică sau, după caz, Serviciului pentru programe de sănătate, în funcţie de subordonare, raportul de activitate prevăzut la lit. d), până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea; g) raportul de activitate centralizat prevăzut la lit. d) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate.  +  Articolul 25Coordonatorii programelor naţionale de sănătate, desemnaţi în condiţiile prevăzute la art. 26, au următoarele obligaţii cu privire la monitorizarea activităţilor cuprinse în cadrul acestora: a) organizează evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate derulate, pe bază de cod numeric personal, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date; b) raportează conducerii instituţiei, trimestrial şi anual, în primele 5 zile după încheierea perioadei pentru care se face raportarea, indicatorii specifici programelor naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin; a) monitorizează modul de derulare al programelor naţionale de sănătate pe care le coordonează; b) monitorizează permanent consumul de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate pe care le coordonează; c) întocmesc un raport de activitate trimestrial, respectiv anual, pe care îl transmit conducerii instituţiei până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care raportarea; d) raportul de activitate prevăzut la lit. e) cuprinde: stadiul realizării activităţilor prevăzute în cadrul programului, analiza comparativă a costurilor medii realizate raportat la costurile medii la nivel naţional prevăzute în prezentul ordin, probleme şi disfuncţionalităţi întâmpinate în realizarea activităţilor, propuneri de îmbunătăţire a modului de derulare a programelor naţionale de sănătate; e) informează permanent conducerea instituţiei cu privire la disfuncţionalităţile identificate în derularea programelor naţionale de sănătate şi propune măsuri de soluţionare a acestora.  +  Articolul 26Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au următoarele obligaţii în realizarea programelor naţionale de sănătate: a) utilizează fondurile în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale; b) gestionează eficient mijloacele materiale şi băneşti; c) organizează evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât în prevederi, cât şi în execuţie; d) raportează indicatorii specifici prevăzuţi în programele naţionale de sănătate, în condiţiile prezentului ordin; e) transmit Serviciului pentru programe de sănătate sau direcţiilor de sănătate publică, după caz, cererile de finanţare fundamentate, însoţite de documentele justificative, în condiţiile prezentului ordin; f) desemnează prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice câte un coordonator pentru fiecare program naţional de sănătate pe care îl derulează; pentru Programul naţional de diabet zaharat conducătorul instituţiei va desemna drept coordonator medicul de specialitate care deţine funcţia de şef al secţiei de specialitate sau al secţiei care include în structura sa paturile de specialitate. Acest coordonator are obligaţiile prevăzute la art. 25, precum şi responsabilitatea de a asigura coordonarea activităţilor din cadrul Programului naţional de diabet zaharat la nivelul judeţului. În cazul muncipiului Bucureşti, coordonatorul Programului naţional de diabet va fi desemnat de către comisia de specialitate Ministerului Sănătăţii; g) completează fişele de post ale coordonatorilor desemnaţi cu atribuţiile corespunzătoare activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate; h) organizează, prin directorul financiar contabil al unităţii sanitare şi instituţiei publice prin care se derulează programele naţionale de sănătate, evidenţele contabile, evidenţele tehnico-operative ale unităţii sanitare/instituţiei publice respective, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; i) transmit structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii orice alte date referitoare la programele naţionale de sănătate pe care le derulează şi să răspundă de exactitatea şi realitatea datelor raportate; j) transmit lunar Direcţiei generale economică din cadrul Ministerului Sănătăţii, în primele 20 de zile calendaristice ale lunii curente pentru luna precedentă, execuţia bugetară a bugetului aprobat pentru programele naţionale de sănătate derulate; k) achiziţionează medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;  +  Articolul 27Raportarea indicatorilor specifici prevăzuţi în programe şi subprograme se realizează trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, atât în format electronic cât şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii sau ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.  +  Articolul 28Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.  +  Articolul 29Monitorizarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate se referă la: a) modul de realizare şi de raportare al indicatorilor prevăzuţi în prezentul ordin; b) încadrarea în bugetul aprobat; c) respectarea destinaţiilor stabilite pentru fondurile alocate unităţilor sanitare/instituţiilor care derulează programe naţionale de sănătate; d) urmărirea respectării de către persoanele implicate a responsabilităţilor stabilite prin prezentul ordin referitoare la derularea programelor naţionale de sănătate; e) identificarea unor posibile disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate.  +  Articolul 30Pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sănătate se elaborează norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii sau ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz.  +  Capitolul II BUGETUL ALOCAT PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANUL 2011
                                                                        MII LEI
    Denumire program Buget de stat Venituri proprii Buget total Din care transfer FNUASS
    I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE 56.550 47.509 104.059 97
    II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORI- ZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ 5.000 5.000
    III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE HEMATO- LOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALĂ 22.000 52.000 74.000
    IV. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE 313.319 853.822 1.167.141 1.000.508
    V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE 7.700 7.700
    VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI 31.600 8.400 40.000
    VII. PROGRAMUL NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE 29.000 29.000
    VIII PROGRAMUL PENTRU COMPENSAREA CU 90% A PREŢULUI DE REFERINŢĂ AL MEDICAMENTELOR 120.000 120.000 120.000
    Reţinere 5% conf. art. 3 alin (4) din HG nr. 1388/2010 88.444 88.444 63.368
    Reţinere 10% conf. Legii nr. 500/2002 18.891 31.262 50.153
    TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE 471.360 1.214.137 1.685.497 1.183.973
     +  Capitolul III STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE APROBATE PENTRU ANII 2011 ŞI 2012I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE1. Programul naţional de imunizareObiectiv:Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli care pot fi prevenite prin vaccinare.Coordonare tehnică:Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).Obiectiv:Realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinare.Activităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică (DSPCSP) coordonează activităţile de achiziţionare, depozitare şi distribuire a vaccinurilor prevăzute în calendarul de vaccinare aprobat. b) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT):1. asigură managementul operaţional al programului de imunizare;2. acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a programului;3. centralizează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat la nivel naţional;4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului. c) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate de la nivel regional:1. coordonează şi monitorizează la nivel naţional şi regional derularea activităţilor desfăşurate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;2. realizează repartiţiile pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de direcţiile de sănătate publică judeţene şi le transmite DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii în vederea aprobării şi elaborării ordinului de distribuire;3. analizează realizările la acoperirea vaccinală pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstă prevăzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte trimestriale şi anuale pe această temă către DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii;4. monitorizează acoperirea vaccinală conform metodologiei unice;5. realizează evaluarea/validarea periodică (5 ani) a acoperirii vaccinale printr-o metodologie alternativă (care să aibă în vedere şi copiii neînscrişi la medicul de familie);6. realizează studii de seroprevalenţă, în colaborare cu structurile de specialitate din Centrele Regionale de Sănătate Publică (CRSP) şi, după caz, cu INCDMI "Cantacuzino";7. coordonează supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cărora s-au înregistrat RAPI);8. organizează instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din direcţiile de sănătate publică judeţene;9. întocmeşte, supune avizării DSPCSP din Ministerul Sănătăţii şi transmite raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinărilor.10. asigură funcţia de secretariat pentru Comitetul Naţional de Vaccinologie. d) Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSP):1. asigură preluarea şi, după caz, transportul vaccinurilor de la nivelul depozitului central, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor către furnizorii de servicii medicale;2. supervizează realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate;3. asigură instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinărilor;4. verifică condiţiile de păstrare a vaccinurilor, modul de administrare a acestora în condiţii de siguranţă maximă la nivelul furnizorilor de servicii medicale, înregistrarea şi raportarea vaccinărilor;5. identifică comunităţile cu acoperire vaccinală suboptimală, dispune şi organizează campanii suplimentare de vaccinare pentru recuperarea restanţierilor, atât prin intermediul medicilor de familie şi de medicină şcolară, cât şi cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari;6. asigură funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul de responsabilitate;7. realizează anchetele de estimare a acoperirii vaccinale, conform metodologiei unice;8. participă la realizarea de studii de seroprevalenţă organizate de INSP;9. raportează datele privind acoperirile vaccinale conform metodologiei unice;10. participă la sesiuni de instruire organizate de CNSCBT şi/sau CRSP; e) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare şi maternităţi, din sistemul public şi privat:1. asigură efectuarea imunizărilor gratuite, conform calendarului de vaccinări aprobat prin prezentul ordin, a tuturor copiilor înscrişi pe listele proprii, a tuturor copiilor neasiguraţi care se prezintă la consultaţii, precum şi a copiilor de vârstă şcolară în unităţile de învăţământ fără asistenţă de medicină şcolară asigurată, în conformitate cu Legea nr. 649/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor.2. asigură realizarea catagrafiilor, estimarea cantităţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţă a vaccinurilor solicitate şi repartizate;3. asigură acoperirea vaccinală optimă pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstă, în teritoriul în care îşi exercită activitatea, cu accent pe comunităţile cu acoperire vaccinală deficitară;4. asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor, precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă;5. asigură înregistrarea şi raportarea corectă a vaccinărilor efectuate şi răspund de utilizarea cu eficienţă a cantităţilor de vaccinuri primite de la direcţiile de sănătate publică judeţene;6. serviciile medicale privind vaccinările vor fi raportate către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate numai după validarea acestora de către serviciile abilitate din DSP judeţean;7. depistează, înregistrează şi notifică direcţiei de sănătate publică judeţene reacţiile adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei;8. participă la sesiunile de instruire organizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;9. asigură informarea părinţilor cu privire la vaccinurile utilizate în Programul Naţional de Imunizări şi cu privire la calendarul naţional de vaccinare.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: raportare trimestrială şi anuală a) număr doze de vaccin achiziţionate*): 3.904.500 doze2) Indicatori de eficienţă: raportare anuală a) a) cost mediu/doză vaccin achiziţionat centralizat*): 21,5 lei---------Notă: *) Se raportează de MS/DSPJ dacă din motive obiective, la dispoziţia MS, parte din vaccinurile aferente Calendarului Naţional de Vaccinare sunt achiziţionate la nivel local.3) Indicatori de rezultate - anual: a) acoperirea vaccinală cu DTP3 = nr. copii care au primit DTP3 (în diferite combinaţii de vaccinuri) în cursul anului 2011 x 100/nr. născuţi vii*) în perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2011 - nr. decedaţi sub 1 an în perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2011.-------Notă: *) La nr. născuţi vii în maternităţile din judeţ se va adăuga nr. copiilor având domiciliul în judeţul respectiv, dar născuţi în maternităţi din alte judeţe.Ţinta: 95% b) acoperirea vaccinală cu ROR1 = nr. copii care au primit ROR1 în cursul anului 2011 x 100 / nr. născuţi vii în anul 2010 - nr. decedaţi sub 1 an în anul 2010.Ţinta: 95%În acest sens, maternităţile din fiecare judeţ au obligaţia de a trimite la DSPJ - Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile lunar, până la data de 4 ale lunii, pentru luna precedentă, pe format de hârtie şi electronic, lista cu nou-născuţii având domiciliul în alte judeţe.Serviciul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile din cadrul DSPJ va trimite lunar, până la data de 5 pentru luna precedentă, către alte DSPJ, după caz, lista copiilor având domiciliul în judeţul în care acestea funcţionează. Listele vor fi nominale, incluzând numele şi prenumele copilului, CNP/data naşterii copilului, numele şi prenumele părinţilor, domiciliul şi data vaccinării BCG şi AHB în maternitate.Unităţi care derulează programul: a) Ministerul Sănătăţii - DSPCSP; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Cabinete de medicină de familie, cabinetele medicale din unităţile de învăţământ, maternităţi.Natura cheltuielilor: capitolul "bunuri şi servicii": a) vaccinuri, seringi de unica folosinţă, reactivi, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, măşti, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, materiale de birotică, substanţe dezinfectante; cheltuieli de transport vaccinuri şi deplasare. b) servicii: plata serviciilor pentru examenele de serologie cu laboratoarele din alte unităţi desemnate (în cazul studiilor de seroprevalenţă).Calendarul de vaccinare 2011
    Vârsta recomandată Vaccin Comentarii
    Primele 24 de ore 2-7 zile Hep B BCG În maternitate
    2 luni DTPa-VPI-Hib, Hep B, Simultan,
    4 luni DTPa-VPI-Hib Simultan
    6 luni DTPa-VPI-Hib, Hep B, Simultan
    12 luni DTPa-VPI-Hib, RRO Simultan
    4 ani DTPa
    7 ani (în cls I-a) RRO Campanii şcolare
    9 ani (în cls III-a) VPI, Campanii şcolare
    14 ani (în cls VIII-a) dT Campanii şcolare
    Abrevieri:DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelularVPI = vaccin polio inactivatHep B = vaccin hepatitic BDTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus BRRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreionBCG = vaccin de tip Calmette GuerrindT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţiNOTĂ: Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.2. Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibileObiectiv: depistarea precoce şi asigurarea diagnosticului etiologic al bolilor transmisibile în vederea implementării măsurilor de limitarea a răspândirii acestora la nivel naţional şi internaţionalStructură:2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV;2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei;2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală.2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritareScopul programului: Protejarea sănătăţii populaţiei împotriva principalelor boli transmisibileObiectiv: Menţinerea sub control a incidenţei bolilor transmisibile prioritare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu ţintele europene şi ale Organizaţiei Mondiale a SănătăţiiCoordonare tehnică:Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a) Activităţi desfăşurate de DSPCSP din cadrul Ministerul Sănătăţii:1. achiziţionarea vaccinului gripal sezonier, în scopul realizării vaccinării antigripale a populaţiei din grupele cu risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei naţionale, în conformitate cu recomandările OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologică. b) Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT):1. asigură managementul operaţional al subprogramului de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;2. acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a subprogramului;3. centralizează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat la nivel naţional;4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. c) Activităţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara1. coordonează supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi europene);2. asigură coordonarea metodologică a reţelei de boli transmisibile la nivel naţional şi regional;3. asigură coordonarea metodologică a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologică din structura INSP;4. elaborează şi implementează strategii adecvate pentru supravegherea şi controlul unor boli transmisibile sau situaţii de risc epidemiologic;5. iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare elucidării izbucnirilor epidemice, implementării de noi metodologii de supraveghere specifică, cât şi evaluării situaţiei epidemiologice la nivel naţional şi regional, colaborând pentru realizarea lor cu INCDMI "Cantacuzino";6. organizează instruiri pentru personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce;7. raportează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii cazurile de boli infecţioase de interes naţional şi internaţional, măsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacă situaţia o impune, participând la realizarea acestora;8. raportează la DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia epidemiologică a bolilor transmisibile şi situaţiile de risc epidemiologic constituit sau prognozat;9. notifică şi verifică alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005 în colaborare cu Biroul RSI şi informare toxicologică din structura INSP;10. propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertă naţională/internaţională;11. asigură identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică naţională, regională sau locală;12. acordă asistenţă tehnică direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boală transmisibilă;13. asigură sprijin tehnic şi metodologic în situaţii de urgenţă (inundaţii, cutremure, bioterorism, etc.);14. continuă activităţile în vederea acreditării/menţinerii acreditării laboratoarelor de microbiologie şi participă la realizarea indicatorilor de evaluare a performanţelor de laborator în materie de supraveghere a bolilor transmisibile (conform exigenţelor RSI);15. asigură diagnosticul etiologic/ confirmarea bolilor transmisibile cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 589/2007, din fondurile alocate programului la capitolul "bunuri şi servicii", prin laboratoarele regionale proprii şi prin Centrele de referinţă din cadrul INCDMI Cantacuzino, pentru bolile transmisibile pentru care nu există posibilităţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional, în baza metodologiilor şi altor protocoale de supraveghere stabilite de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT);16. realizează organizarea şi ierarhizarea diagnosticului etiologic pentru bolile infecţioase cuprinse în supraveghere epidemiologică, supravegherea circulaţiei unor agenţi microbieni şi monitorizarea chimiorezistenţei bacteriene pentru germeni cu risc de raspândire;17. asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind asigurarea asistenţei medicale specifice pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, respectarea protocoalelor de diagnostic şi definiţiile de caz pentru boli infecţioase, respectarea prevederilor legale privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică. d) Activităţi derulate la nivelul Centrelor Naţionale de Referinţă din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":1. asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu există posibilităţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea direcţiilor de sănătate publică judeţene, CNSCBT, CRSP şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor;2. asigură diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile prevăzute la art.6 alin (1) din Ordinul MS nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile;3. asigură diagnosticul microbiologic sau confirmarea diagnosticului etiologic pentru bolile transmisibile cu metodologii de supraveghere elaborate de CNSCBT, pentru judeţele arondate Centrului regional de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;4. asigură diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru alte boli transmisibile, la solicitarea INSP-CNSCBT;5. elaborează protocoalele de laborator pentru derularea metodologiilor de supraveghere elaborate de CNSCBT;6. participă, la solicitarea CNSCBT şi/sau DSPCSP din MS, la investigarea focarelor/epidemiilor;7. asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;8. organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică. e) Activităţi derulate la nivelul serviciilor/birourilor de epidemiologie din Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti:1. supraveghează bolile transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 589/2007, OMS nr. 1466/2008) şi metodologiile specifice de supraveghere avizate de DSPCSP din MS;2. realizează vaccinarea grupelor la risc de îmbolnăvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolică în vederea prevenirii transmiterii nosocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-născutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidică, antidizenterică, antihepatitică A/B, antirujeolică etc.);3. realizează vaccinarea antigripală a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), pe baza recomandărilor OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologică;4. realizează vaccinarea antitetanică a gravidelor, conform reglementărilor în vigoare;5. efectuează doza de rapel diftero-tetanic la intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente6. supraveghează bolile transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală, sub coordonarea structurilor de specialitate din centrele regionale de sănătate publică, inclusiv imunizări în situaţii epidemiologice deosebite;7. instituie şi aplică măsuri de prevenire şi control a focarului de boală transmisibilă (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, notificare şi raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetă epidemiologică etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă primară, şi după caz, în colaborare cu CNSCBT sau structurile de specialitate din CRSP;8. asigură activitatea epidemiologică în situaţii de urgenţă provocate de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţă medicală primară şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente;9. desfăşoară acţiuni speciale de depistare activă şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc, cu colaborarea centrului regional de sănătate publică, după caz;10. organizează instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunităţi greu accesibile;11. achiziţionează testele şi reactivii pentru diagnosticul bolilor transmisibile prioritare;12. asigură medicamentele, vaccinurile, dezinfectantele, materialele sanitare, echipamentele de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boală transmisibilă sau situaţii de risc epidemiologic, prin reîntregirea rezervei antiepidemice;13. asigură funcţionarea optimă a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid;14. participă la realizarea de studii organizate de INSP prin CNSCBT şi/sau CRSP;15. supraveghează şi participă la implementarea măsurilor de sănătate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontieră, în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional 2005;16. asigură schimbul de informaţii specifice şi colaborare interjudeţeană în probleme de epidemiologie;17. organizează şi participă la derularea unor activităţi antiepidemice solicitate de CNSCBT sau dispuse de către MS-DSPCSP. f) Activităţi desfăşurate de furnizorii de servicii medicale:1. raportează bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1466/20082. participă la sistemul naţional de alertă precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi prevederilor Regulamentului Sanitar Internaţional 2005;3. participă la activităţile de control a focarelor de boală transmisibilă;4. participă, şi după caz, efectuează ancheta epidemiologică pentru cazurile de boală transmisibilă;5. asigură, în funcţie de competenţa profesională şi atribuţiunile specifice ale unităţii, utilizarea definiţiilor de caz pentru bolile infecţioase, respectarea protocolului de investigare şi diagnostic etiologic, după caz, indicarea condiţiilor de izolare;6. participă, conform competenţei, la acţiunile de evaluare a nivelului de acoperire vaccinală, utilizarea raţională a antibioticelor şi investigarea situaţiilor de risc epidemiologic.NOTĂ: Investigarea etiologică a cazurilor suspecte de boală infecţioasă/transmisibilă care nu sunt cuprinse în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.466/2008 nu poate fi asigurată de către laboratoarele DSP şi INSP -CRSP din fondurile alocate programului. Pentru furnizorii de servicii medicale cu paturi care nu pot asigura diagnosticul etiologic, DSP şi INSP-CRSP pot furniza diagnosticul de laborator pe baza unui contract de prestări de servicii.Fondurile alocate programului nu pot fi folosite pentru derularea unor programe de cercetare, ci numai pentru studii epidemiologice.Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare desfăşurării activităţilor acestui obiectiv se achiziţionează la nivel local.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici - trimestrial şi anual: a) nr. activităţi desfăşurate, ca sumă a activităţilor desfăşurate în fiecare lună a trimestrului/anului respectiv: 5000/an;2) indicatori de eficienţă - anual: a) cost mediu/activitate, ca raport între cheltuielile efective din anul respectiv şi suma activităţilor desfăşurate în anul respectiv: 2900 lei.3) indicatori de rezultat - anual: indice de confirmare etiologică a bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului*): 70%----------Notă: *) indice de confirmare etiologică a bolilor transmisibile investigate în conformitate cu obiectivele programului (nr. cazuri de BT cu confirmare etiologică al căror cost a fost suportat din program/nr. total cazuri BT investigate microbiologic în program, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare - CRSP/INCDMI Cantacuzino);Unităţi care derulează subprogramul: a) Ministerul Sănătăţii - DSPCSP b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino"; e) Cabinete de medicină de familie şi unităţi sanitare cu paturi.Natura cheltuielilor: capitolul "bunuri şi servicii": a) Materiale de laborator, sanitare şi medicamente: reactivi, medii de cultură, tampoane, cutii Petri, eprubete, coprocultoare, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, măşti, recipienţi pentru colectare seringi şi ace folosite, recipienţi pentru depozitare şi transport de probe, substanţe dezinfectante, medicamente pentru chimioprofilaxie, vaccinuri; b) Consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, furnituri de birou, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare; c) Prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative, prestări servicii pentru organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; d) Plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea bolilor transmisibile; controlul extern al calităţii; cheltuieli de deplasare, transport, etc.2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIVCoordonare tehnică: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT; b) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti.Obiective: a) Menţinerea incidenţei infecţiei HIV la adulţi la nivelul anului 2008; b) Reducerea transmiterii verticale a infecţiei HIV.Activităţi: a) Activităţi specifice derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii prin Serviciul pentru programe de sănătate şi DSPCSP:1. achiziţia de teste rapide şi teste ELISA pentru diagnosticul infecţiei HIV/SIDA pe baza propunerilor INBI Matei Balş;2. realizarea ordinelor de distribuire către DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza propunerilor INBI Matei Balş. b) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi structurile sale regionale:1. asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu INBI "Matei Balş" şi respectiv, între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică din structura proprie;2. organizează, împreună cu INBI "Matei Balş" sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;3. contribuie la îmbunătăţirea sistemului de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem. c) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş":1. asigură coordonarea tehnică şi managementul subprogramului;2. asigură coordonarea tehnică şi metodologică a centrelor regionale HIV/SIDA din spitalele de boli infecţioase, în domeniul de competenţă;3. organizează şi finanţează, din fondurile subprogramului, unitatea de implementare a subprogramului, care va fi localizată în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş";4. organizează achiziţiile de consumabile medicale şi reactivi prevăzute în subprogram;5. realizează afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind situaţia HIV/SIDA, situaţia testărilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din evaluări epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA;6. raportează DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării activităţilor desfăşurate;7. asigură colaborarea în domeniul supravegherii epidemiologice şi raportarea situaţiei epidemiologice privind HIV/SIDA cu CNSCBT, şi respectiv între centrele regionale din spitalele de boli infecţioase şi secţiile de epidemiologie din centrele regionale de sănătate publică Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;8. organizează, împreună cu INSP sesiuni de pregătire a personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA referitoare la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea precauţiunilor universale (PU), proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;9. îmbunătăţeşte sistemul de raportare a informaţiilor on-line şi formarea personalului care deserveşte acest sistem;10. prevenirea transmiterii infecţiei HIV la utilizatorii de droguri injectabile prin susţinerea programelor de substituţie. d) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare desemnate Centre regionale HIV/SIDA:1. monitorizează şi evaluează la nivel regional derularea activităţilor specifice desfăşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat;2. monitorizează modul de aplicare a protocolului de prevenire a transmiterii materno-fetale de către spitalele de boli infecţioase şi maternităţi din teritoriul arondat;3. organizează, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", sesiuni de pregătire a personalului cu responsabilităţi în domeniul supravegherii infecţiei HIV/SIDA referitor la protocolul care se aplică în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, protocolul de prevenire a transmiterii materno-fetale;4. dezvoltă şi aplică programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unităţilor care acordă tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA;5. monitorizează tratamentul administrat pacienţilor cu infecţie HIV pentru prevenirea rezistenţei la antiretrovirale, în conformitate cu ghidul de tratament HIV/SIDA. e) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:1. analizează şi transmit Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii subprogramului împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizări, dificultăţi, propuneri de îmbunătăţire);2. asigură testarea HIV a femeilor gravide;3. asigură testarea HIV pentru depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţie, în grupele de risc, la alte categorii şi în scop diagnostic (pentru unităţi medicale care nu au posibilitatea de testare HIV), conform metodologiei;4. distribuie la maternităţi testele rapide pentru testarea gravidelor înainte de naştere;5. participă la organizarea la nivel judeţean a campaniilor de informare a populaţiei.NOTĂ: Programul se adresează populaţiei generale şi categoriilor prioritar vizate: grupe cu risc de expunere, persoane cu infecţii cu transmitere sexuală, persoane cu TBC, nou-născuţi din mame seropozitive, donatori de sânge, personal medicosanitar, hemodializaţi, transfuzaţi, utilizatori de droguri injectabile, deţinuţi, bărbaţi care practică sexul cu persoane de acelaşi sex, persoane care practică sex comercial, contacţi cu persoane infectate HIV, persoane cu parteneri sexuali multipli, viol/abuz sexual, şoferi de transport internaţional, marinari de cursă lungă, persoane cu sejur mai lung de 6 luni în străinătate, persoane care au lucrat mai mult de 6 luni în străinătate, prenupţial.Indicatori de evaluare:1) Indicatori de rezultat: a) procent de persoane testate în laboratoarele direcţiilor de sănătate publică judeţene, din totalul persoanelor testate din grupele la risc testate în judeţ: minim 30%; b) procent de gravide testate HIV în maternităţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 70%;2) Indicatori fizici: a) număr teste ELISA HIV efectuate la gravide: 75.000; b) număr teste rapide HIV efectuate la gravide în maternitate: 175.000 (se va raporta şi numărul de teste pozitive); c) număr teste HIV efectuate la grupele de risc: (se va raporta şi numărul de teste pozitive): 100.000 d) număr teste HIV efectuate la alte categorii (testare voluntară, testarea pacienţilor cu TBC): 50.000 (se va raporta şi numărul de cazuri pozitive); e) număr campanii naţionale I.E.C. desfăşurate: 13) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/test rapid HIV: 3 lei; b) cost mediu/test ELISA HIV: 8 lei; c) cost mediu/campanie I.E.C.: 400 mii lei.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA; d) Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA; e) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA; f) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA; g) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA; h) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschieva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA; i) Secţia de Boli Infecţioase nr. 1 - Spitalul Clinic Judeţean Mureş - centru regional HIV/SIDA; j) Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA; k) Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; l) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara; m) Spitalele cu secţii de obstetrică-ginecologie (maternităţile); n) Spitalele/secţiile judeţene de boli infecţioase.Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri": a) Materiale sanitare: teste HIV rapide şi ELISA, eprubete, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi şi ace folosite, recipiente pentru depozitare - transport de probe, substanţe dezinfectante; b) consumabile şi dotări cu mică valoare pentru sistemul informaţional şi informatic, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare, prestări servicii tipografie pentru editare şi tipărire de ghiduri şi buletine informative; c) prestări servicii pentru organizarea de instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată; d) plata pentru examenele de confirmare în laboratoarele de referinţă (Institutul "Cantacuzino", INBI "Matei Balş"); e) plata drepturilor salariale ale consilierilor HIV/SIDA.2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozeiCoordonare tehnică: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT; b) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti.Obiectiv: Menţinerea tendinţei actuale de scădere a incidenţei prin tuberculozăActivităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT şi structurile sale regionale1. participă la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului în colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;2. monitorizează şi evaluează tendinţa de evoluţie a tuberculozei la nivel naţional pe baza indicatorilor trimestriali şi anuali transmişi de către Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta şi transmite Ministerului Sănătăţii propuneri de îmbunătăţire a activităţilor desfăşurate de către DSPCSP şi dispensarele de pneumoftiziologie;3. evaluează periodic calitatea sistemului informaţional şi informatic de raportare a morbidităţii/mortalităţii prin infecţia tuberculoasă şi contribuie la menţinerea/dezvoltarea unui sistem informaţional eficient pentru supraveghere şi control; b) Activităţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti1. asigură coordonarea tehnică pentru derularea subprogramului la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi reţelei de pneumoftiziologie;2. monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional, colectează şi centralizează indicatorii trimestriali şi anuali pe care îi transmite împreună cu propunerile de îmbunătăţire a derulării activităţilor către INSP - CNSCBT3. asigură instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului cu colaborarea INSP, a structurilor sale regionale şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;4. verifică asigurarea controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor de bacteriologie BK, inclusiv pentru determinarea tulpinilor chimiorezistente;5. asigură organizarea şi funcţionarea unui sistem informaţional şi informatic coerent şi eficient pentru supravegherea şi controlul morbidităţii specifice, precum şi a cazurilor de TB - MDR şi TB - XDR;6. asigură coordonarea naţională în vederea realizării depistării, evaluării şi administrarea tratamentul cazurilor de infecţie TB - MDR şi XDR;7. asigură realizarea vizitelor de supervizare în teritoriu. c) Activităţi derulate la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie:1. asigură depistarea cazurilor de tuberculoză prin controlul simptomaticilor, suspecţilor, contacţilor şi altor grupuri cu risc crescut de tuberculoză;2. asigură, în colaborare cu medicul de familie, chimioprofilaxia prin autoadministrare monitorizată pentru contacţii cazurilor contagioase, pentru grupa de vârstă 0 - 19 ani, precum şi pentru alte categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire prin tuberculoză (cu infecţie HIV, imunodeficienţe congenitale, boli sau stări cu deficit imun permanent sau temporar, tratamente imunosupresive, cortizonice, citostatice etc.);3. efectuează, în colaborare cu medicul de familie, investigaţia epidemiologică şi asigură implementarea măsurilor necesare atunci când se descoperă un caz de tuberculoză;4. participă, în colaborare cu medicul epidemiolog din DSPJ şi cu medicul de familie, la investigaţia epidemiologică şi implementarea măsurilor necesare în focarele de tuberculoză;5. asigură evidenţa activă a stării de sănătate specifică la bolnavii de tuberculoză, transmite informaţii şi recomandări privind starea de sănătate a bolnavilor atât spre medicul de familie care gestionează persoana cât şi spre registrul naţional de evidenţă din Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti6. raportează, conform reglementărilor în vigoare, datele statistice specifice şi indicatorii de derulare ai subprogramului către DSP judeţene/a municipiului Bucureşti.7. efectuează vizite de monitorizare a activităţilor din cadrul subprogramului la cabinetele medicilor de familie din teritoriul arondat. d) Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie şi al cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ:1. identifică şi trimite cazurile suspecte de tuberculoză pentru control de specialitate la dispensarul de pneumoftiziologie la care este arondat pacientul după domiciliul său real, conform reglementărilor legale în vigoare;2. raportează cazurile suspecte de tuberculoză conform reglementărilor legale în vigoare;3. participă, în colaborare cu medicul specialist din dispensarul de pneumoftiziologie şi medicul epidemiolog din DSPJ la efectuarea investigaţiei epidemiologice şi implementarea măsurilor necesare la depistarea cazurilor de tuberculoză;4. efectuează citirea cicatricii vaccinale BCG la vârsta de 6 luni şi trimite copii fără cicatrice sau cu cicatrice sub 3 mm pentru revaccinare în maternitate;5. asigură administrarea tratamentului sub directă observare la bolnavii cu tuberculoză înscrişi pe listele sale sau aflaţi în teritoriul pe care îl are arondat epidemiologic. e) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti1. asigură şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de PPD şi materiale sanitare necesare pentru testările IDR;2. efectuează, în cadrul subprogramului de prevenire şi control al infecţiei cu HIV, testarea HIV pentru pacienţii suspecţi/confirmaţi cu tuberculoză;3. coordonează investigaţia epidemiologică în focarele cu minim 3 cazuri;4. raportează la INSP - CNSCBT focarele cu minim 3 cazuri;5. colaborează cu reţeaua de pneumoftiziologie la instruirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;6. monitorizează la nivel judeţean derularea programului, în colaborare cu medicul coordonator judeţean TB;7. asigură şi distribuie spitalelor/secţiilor de specialitate şi dispensarelor de pneumoftiziologie necesarul de formulare, registre, birotică şi materiale de educaţie pentru sănătate privind tuberculoza;8. asigură împreună cu coordonatorul tehnic judeţean repartiţia fondurilor alocate programului, pentru unităţile sanitare de pneumoftiziologie din judeţ.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) numărul persoanelor examinate pentru depistarea cazurilor de infecţie/îmbolnăvire de tuberculoză (suspecţi, simptomatici, contacţi, grupuri cu risc crescut): 200.000; b) numărul de persoane la care s-a iniţiat chimioprofilaxia: 10.000.2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu / IDR la PPD: 20 lei; b) cost mediu lunar / tratament chimioprofilactic: 10 lei.3) Indicatori de rezultat: a) procentul cazurilor noi de tuberculoză cu anchetă epidemiologică din totalul cazurilor noi înregistrate: 90%; b) procentul persoanelor cu chimioprofilaxie din cele cu indicaţie pentru chimioprofilaxie: 90%.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică c) Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) Dispensarele de pneumoftiziologie; e) Maternităţi, spitale/secţii de pneumoftiziologie; f) laboratoarele de bacteriologie BK; g) farmaciile cu circuit închis care gestionează medicamente antituberculoase; h) Cabinete de medicină de familie, cabinete medicale din unităţi de învăţământ.Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri": a) materiale sanitare : PPD, seringi de unică utilizare cu ac, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipiente pentru colectare seringi folosite, consumabile, reactivi şi soluţii pentru laboratorul de bacteriologie (pentru examen microscopic, cultura - medii solide şi lichide pentru diagnostic precoce şi antibiograme pentru medicamente de linia I şi a II-a pentru decelarea cazurilor de chimiorezistenţă), materiale necesare pentru metode de detecţie rapidă a infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis (teste de tip IGRA - Quantiferon Gold) etc.; b) medicamente pentru chimioprofilaxie, filme radiologice, soluţii pentru radiologie, CD-uri, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii pentru aparatura de radiologie clasică sau digitală; c) tipărire formulare tipizate şi registre, materiale informative pentru instruiri metodologice; d) cheltuieli derivate din întreţinerea şi funcţionarea sistemului informatic de înregistrare/raportare a datelor în cadrul programului; e) cheltuieli derivate din procurarea de materiale necesare prevenirii transmiterii infecţiilor (materiale de protecţie, dezinfectanţi, detergenţi, măşti, mănuşi, mică aparatură etc.); f) cheltuieli derivate din folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport special destinate efectuării activităţilor în cadrul programului (transport contacţi, suspecţi, bolnavi cu tuberculoză, materiale biologice, medicamente la cabinetele medicilor de familie sau la domiciliul pacienţilor, medici în cadrul activităţilor programului): combustibili, asigurări auto, revizii tehnice, reparaţii etc.; g) cheltuieli rezultate din funcţionarea Unităţii Centrale de Coordonare a Programului şi din activităţi de monitorizare a derulării programului (cheltuieli de transport, cazare, diurnă, delegaţii), h) cheltuieli rezultate din activităţi în cadrul programelor de IEC (informare, educare, comunicare) - materiale sanitare educative, birotică, consumabile etc.; i) cheltuieli rezultate din activităţi de formare a personalului, dezvoltarea resurselor umane (organizarea şi desfăşurarea de cursuri de perfecţionare, simpozioane, mese rotunde); j) cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, determinată sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, precum şi cele de personal cu contract de prestări de servicii/convenţie civilă pentru activităţi prevăzute în cadrul programului.2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualăCoordonare tehnică: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT; b) Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin"Obiective: a) Scăderea incidenţei infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS); b) Îmbunătăţirea depistării şi raportării infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS).Activităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT):1. asigură managementul operaţional al subprogramului de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexuală;2. acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurari a subprogramului;3. centralizează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat la nivel naţional;4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. b) Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică - CNSCBT şi structurile sale regionale din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara:1. supraveghează la nivel naţional şi regional infecţiile cu transmitere sexuală prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice);2. creează baza de date naţională şi analizează evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexuală la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu Centrul Dermato-Venerologic - Spitalul Clinic "Scarlat Longhin";3. raportează MS-DSPCSP indicatorii trimestriali şi anuali, şi face propuneri de îmbunătăţire a derulării programului.4. realizează studii de evaluare epidemiologică în domeniul ITS. c) Activităţi derulate la nivelul Centrului Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longhin":1. coordonează, monitorizează şi evaluează derularea programului la nivel naţional, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT;2. analizează evoluţia cazurilor de ITS la nivel naţional, trimestrial şi anual, în colaborare cu CNSCBT;3. asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 în cadrul reţelei de specialitate dermato-venerologie (DV);4. coordonează, din punct de vedere profesional, activitatea de prevenire şi combatere a ITS-urilor în cadrul reţelei de specialitate DV;5. organizează instruiri cu personalul de specialitate DV şi cu cel din laboratoarele de sănătate publică. d) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti:1. asigură testarea serologică gratuită a gravidelor, în vederea depistării infecţiei luetice;2. efectuează investigaţia epidemiologică pentru cazurile suspecte de sifilis congenital la nounăscutul viu, în colaborare cu medicul specialist DV şi cu medicul de familie;3. efectuează testele serologice pentru depistarea cazurilor de sifilis congenital;4. coordonează investigaţia epidemiologică în focarele de sifilis cu minim 5 cazuri;5. efectuează testarea serologică pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate;6. efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacităţii tratamentului antiluetic;7. direcţiile de sănătate publică judeţene desemnate ca sentinelă organizează şi coordonează serviciile de dermatovenerologie din teritoriu pentru efectuarea investigaţiilor necesare diagnosticului infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate;8. monitorizează şi evaluează la nivel judeţean desfăşurarea programului;9. raportează centrelor regionale de sănătate publică indicatorii şi fac propuneri de îmbunătăţire a derulării programului;10. trimit lunar fişele de supraveghere a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) la CRSP coordonator. e) Activităţi derulate la nivelul reţelei de dermatovenerologie (spitale/secţii de specialitate, cabinete DV din ambulatoriile de specialitate):1. respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 privind infecţiile cu transmitere sexuală;2. trimit lunar la coordonatorul judeţean DV, iar acesta la Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, fişele de supraveghere a cazurilor de ITS depistate în luna precedentă;3. efectuează ancheta epidemiologică pentru cazul sporadic şi participă, alături de specialiştii DSPJ, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;4. participă la investigaţia epidemiologică pentru cazurile de sifilis congenital;5. recomandă şi verifică instituirea tratamentului specific corect al nou-născutului viu cu sifilis congenital;6. asigură administrarea tratamentului specific, gratuit, gravidelor cu serologii luetice reactive;7. asigură tratamentul pacienţilor cu infecţie luetică neasiguraţi şi al contacţilor acestora;8. asigură tratamentul pacienţilor cu infecţie gonococică şi cu Chlamydia neasiguraţi;9. efectuează testarea serologică pentru depistarea infecţiei luetice la persoanele neasigurate;10. efectuează testele serologice cantitative pentru monitorizarea eficacităţii tratamentului antiluetic;11. laboratoarele din reţeaua DV desemnate ca sentinelă efectuează investigaţiile necesare pentru diagnosticul infecţiei gonococice şi cu Chlamydia pentru persoanele neasigurate şi asigură testarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile de gonococ izolate. f) Activităţi derulate la nivelul cabinetelor de medicină de familie:1. raportează direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cazurile de sifilis, gonoree, Chlamydia şi alte boli cu transmitere sexuală, conform Hotărârii Guvernului nr. 589/2007;2. trimit cazurile de ITS depistate, pentru confirmare de diagnostic şi tratament, la medicul specialist DV;3. participă, alături de medicii specialişti din reţeaua DV, la efectuarea anchetei epidemiologice pentru cazul sporadic şi focarele cu maxim 4 cazuri şi participă, alături de specialiştii DSPJ şi DV, la efectuarea anchetei epidemiologice în focarele cu minim 5 cazuri;4. asigură tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora, în teritoriile în care accesul la medicul specialist DV este dificil, la recomandarea medicului specialist DV. g) Activităţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":1. asigură implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 589/2007 la nivelul laboratoarelor proprii;2. organizează instruiri cu personalul de specialitate din laboratoarele de sănătate publică;3. realizează studii de evaluare epidemiologică a ITS, în colaborare cu structurile de specialitate din INSP.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici - trimestrial: a) număr de gravide din judeţ testate serologic pentru sifilis în laboratorul DSPJ şi în laboratoarele reţelei DV, din care număr gravide pozitive (minim 40% din gravidele din judeţ): 80.000; b) număr gravide pozitive tratate gratuit: 800; c) număr cupluri mamă - nou-născut testate VDRL cantitativ pentru depistarea sifilisului congenital: 800; d) număr de cazuri de sifilis congenital al nou-născutului viu raportate, din care număr cazuri tratate gratuit: 10; e) număr de persoane neasigurate diagnosticate cu sifilis, din care număr persoane tratate gratuit: minim 2000; f) număr de persoane neasigurate diagnosticate cu gonoree, din care număr persoane tratate gratuit*): minim 50,--------Notă: *) în judeţele desemnate ca sentinelă g) număr de persoane neasigurate diagnosticate cu infecţie cu Chlamydia, din care număr persoane tratate gratuit*): minim 100; h) număr tulpini de gonococ izolate, din care număr tulpini pentru care s-a efectuat antibiograma*): minim 100.2) Indicatori de eficienţă - anual: a) cost mediu test depistare sifilis la gravidă: 15 lei; b) cost mediu tratament antiluetic al gravidei: 30 lei; c) cost mediu test depistare sifilis congenital: 25 lei; d) cost mediu tratament sifilis congenital: 25 lei; e) cost mediu test depistare sifilis la persoană neasigurată: 60 lei; f) cost mediu tratament antiluetic/persoană infectată neasigurată: 25 lei; g) cost mediu test VDRL/RPR cantitativ pentru monitorizarea tratamentului antiluetic: 20 lei; h) cost mediu tratament antiluetic/contact identificat: 50 lei; i) cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei gonococice*: 50 lei; j) cost mediu tratament antigonococic/persoană infectată neasigurată: 50 lei; k) cost mediu investigaţie de laborator pentru depistarea infecţiei cu Chlamydia*: 40 lei; l) cost mediu tratament anti-Chlamydia/persoană infectată neasigurată: 25 lei.3) Indicatori de rezultate - anual: a) procentul de gravide testate serologic în laboratoarele DSP judeţene şi în laboratoarele reţelei DV incluse în program din totalul de gravide din judeţ: min 40%; b) procent tulpini de gonococ cu antibiogramă efectuată: min 80% din numărul de cazuri de gonoree diagnosticate prin cultură.Natura cheltuielilor: Capitolul "Bunuri şi servicii" şi Capitolul "Transferuri": a) materiale sanitare: tampoane, vacuumtainere cu ace, criotuburi, vată, alcool sanitar, mănuşi, recipienţi pentru depozitare-transport de probe, reactivi, medii de cultură, cutii Petri, eprubete, lame şi lamele pentru microscop, substanţe dezinfectante; servicii: plata contractelor laboratoarelor DSPJ pentru controlul extern al calităţii pentru ITS-uri; b) medicamente pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie luetică, gonococică şi cu Chlamydia neasiguraţi şi pentru contacţii pacienţilor cu infecţie luetică, ace şi seringi de unică utilizare, recipienţi pentru colectare seringi, recipienţi pentru colectare de ace folosite, materiale de birotică, echipament informatic.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) Centrul Dermato-Venerologic din cadrul Spitalului Clinic "Scarlat Longin"; c) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; d) reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie); e) cabinete de medicină de familie; f) laboratoare "sentinelă" desemnate - laboratoarele de dermato-venerologie din Direcţiile de Sănătate Publică ale judeţelor: Iaşi, Hunedoara, Satu Mare, Ialomiţa, Braşov şi Bucureşti.3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea antibioticorezistenţeiCoordonare tehnică:Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor TransmisibileObiectiv general: Creşterea calităţii serviciilor medicale în unităţile sanitare cu paturi prin reducerea riscului la infecţie nosocomială.Obiective specifice: a) supravegherea infecţiilor în sistem sentinelă a infecţiilor de plagă şi a infecţiilor nosocomiale apărute în secţiile de ATI în unităţi special desemnate; b) derularea unui studiu naţional de prevalenţă a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţă microbiană.Activităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT):1. asigură managementul operaţional al acestui program;2. acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a programului;3. centralizează indicatorii fizici, de eficienţă şi de rezultat la nivel naţional;4. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a acestuia. b) Activităţi derulate la nivelul INSP prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) şi structurile de specialitate din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara1. coordonează supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenta microbiana prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice către forurile naţionale şi europene);2. asigură coordonarea metodologică a supravegherii infecţiilor nosocomiale şi rezistenţa microbiană la nivel naţional şi regional;3. pregăteşte baza materială şi instruieşte DSP-urile şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate pentru a fi sentinele;4. pregăteşte baza materială şi instruieşte DSPJ şi unităţile sanitare care vor fi selecţionate pentru derularea studiului de prevalenţă naţional a infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene5. iniţiază şi coordonează studii epidemiologice necesare implementării de noi metodologii în supravegherea infecţiilor nosocomiale şi rezistenţei microbiene;6. raportează la DSPCSP din cadrul Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu sistemul informaţional, lunar, sau ori de câte ori este nevoie, informaţiile privind situaţia infecţiilor nosocomiale raportate, precum şi situaţia rezistenţei microbiene şi consumul de antibiotice la nivel naţional;7. sesizează disfuncţionalităţile şi propune DSPCSP din Ministerul Sănătăţii măsurile ce trebuie aplicate în vederea îmbunătăţirii derulării programului;8. acordă asistenţă tehnică la solicitare;9. asigură culegerea, evaluarea şi comunicarea informaţiilor privind supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene, consumului de antibiotice raportate în sistem de rutină precum şi a celor raportate în sistemul sentinelă conform metodologiei specifice, cu respectarea prevederilor legale, privind sistemul informaţional de raportare şi notificare specifică;10. organizează instruiri metodologice la nivel regional şi naţional11. editează buletine informative lunar, trimestrial sau anual, după caz. c) Activităţi derulate la nivelul Centrului de Referinţă pentru infecţii nosocomiale şi rezistenţă microbiană din cadrul Institutului Cantacuzino:1. realizează caracterizarea pe plan naţional a situaţiei etiologice a infecţiilor nosocomiale pe baza eşantioanelor de probe reprezentative primite prin CRSP Bucureşti, Cluj, Iasi, Timişoara;2. primeşte şi asigură confirmarea diagnosticului etiologic şi a sensibilităţii la antibiotice a probelor transmise la solicitare şi a unităţilor sentinelă din teritoriul CRSP Bucureşti, conform metodologiei specifice;3. transmite rezultatelor în timp util către beneficiari, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a metodologiilor specifice;4. asigură sesizarea promptă şi informarea corectă a oricărei situaţii de risc epidemiologic major identificat către INSP şi respectiv Ministerul Sănătăţii - DSPCSP, în conformitate cu legislaţia în vigoare. d) Activităţi derulate la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti1. monitorizează, centralizează şi analizează datele de supraveghere a infecţiilor nosocomiale la nivel local din unităţile sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua Autorităţilor Administraţiei Publice Locale, conform ordinului MSP nr. 916/2006, ordinului MSP nr. 1466/2008 şi ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2010 şi transmit baza de date către CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara conform metodologiei specifice;2. participă la implementarea, derularea şi evaluarea activităţilor specifice serviciilor spitaliceşti pentru realizarea programelor naţionale conform cu metodologiile specifice;3. asigură instruirea profesională a cadrelor medicale în vederea creşterii eficienţei activităţii de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare cu paturi.4. acordă asistenţă de specialitate unităţilor sanitare, din sectorul public şi privat, în vederea implementării măsurilor specifice pentru prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale5. colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru implementarea planurilor de măsuri specifice pentru prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale, a rezistenţei microbiene şi a eficientizării consumului de antibiotice. e) Activităţi derulate la nivelul unităţilor sanitare sentinelă:1. asigură, conform metodologiei specifice, desfăşurarea programului de supraveghere a infecţiilor în sistem sentinelă şi transmit baza de date către DSPJ şi a municipiului Bucureşti;2. raportează indicatorii subprogramului către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Unităţile care derulează programul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) INDCMI Cantacuzino; d) Unităţile/ secţiile sentinelă nominalizate - secţiile de chirurgie, ATI, neonatologie şi pediatrie:d.1) Municipiul Arad: secţiile de chirurgie şi ATI Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Arad;d.2) Municipiul Bacău: secţiile de chirurgie şi ATI Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Bacău;d.3) Municipiul Bucureşti:i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu";îi. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Institutului Clinic de Urgenţă Boli Cardiovasculare "Prof dr. C.C. Iliescu";iii. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic "Polizu".d.4) Municipiul Botoşani: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Judeţean Botoşani;d.5) Municipiul Braşov: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Judeţean Braşov;d.6) Municipiul Călăraşi: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Călăraşi;d.7) Municipiul Cluj:i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor";îi. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca.d.8) Municipiul Iaşi:i. secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe "Sfântul Spiridon";îi. secţia de neonatologie Spitalul Clinic "Cuza Vodă" Neonatologie;d.9) Municipiul Timişoara: secţiile de chirurgie şi ATI din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara.Indicatori:1) Indicatori fizici (trimestrial): a) nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelă, pe tip de secţie şi pe tip de infecţii: 18 000; b) nr. cazuri IN investigate cu laboratorul:18 000; c) nr. cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramă, defalcat pe secţii; d) sentinelă şi tip de agent patogen: 17 000.2) Indicatori de eficienţă (trimestrial): a) cost mediu/acţiune de depistare a unui caz IN în sistem sentinelă: 230 lei; b) cost mediu/investigare cu laboratorul a unui caz IN : 150 lei; c) cost mediu/confirmare diagnostic bacteriologic şi antibiogramă: 1.100 lei.3) Indicatori de rezultat (anual): a) rata de incidenţă a infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul sentinelă (nr. cazuri IN /100 externaţi, pe secţii şi pe tipuri de infecţii): 5 %; b) procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr. cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate): 70 %; c) procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic şi antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată: 70%.Natura cheltuielilor:1. Capitolul "Bunuri şi servicii" a) furnituri de birou - papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare, etc; b) materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare multiplicare, tipărire (ghiduri şi buletine informative); c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc); e) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătire profesională şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); f) plata costurilor determinate de diagnosticul/confirmarea infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei microbiene; controlul extern al calităţii; cheltuieli de deplasare, transport, etc.; g) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii.2. Capitolul "Transferuri": a) cheltuieli pentru unitatea sentinelă.II. PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A FACTORILOR DETERMINANŢI DIN MEDIUL DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂObiectiv: Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă.Coordonare tehnică:Institutul Naţional de Sănătate Publică1. Subprogramul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă; a) Acţiuni derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:1. stabileşte direcţiile strategice ale activităţii de derulare a subprogramului;2. asigură resursele financiare necesare pentru organizarea şi derularea acţiunilor cuprinse în cadrul programului;3. asigură realizarea şi transmiterea către organismele naţionale şi internaţionale a rapoartelor periodice (anuale, trianuale), în colaborare cu INSP, conform prevederilor legale în vigoare şi a obligaţiilor europene. b) Acţiuni derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar şi Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Tg.MureşObiectivul 1: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţă pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) supravegherea calităţii apei potabile; b) evaluarea calităţii apei de îmbăiere; c) supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână; d) monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor; e) monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare şi centre de tratament de pe teritoriul ţării; f) realizarea programului de evaluare a calităţii apei potabile şi a riscului pentru sănătate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilă poluată natural cu Arsen; g) realizarea programului de comparări interlaboratoare în domeniul calităţii apei potabile; h) evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor atmosferici şi adaptarea la schimbările climatice; i) evaluarea riscului asupra sănătăţii în expunerea la soluri poluate chimic şi microbiologic; j) înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice; k) monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide; l) monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; m) supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; n) impactul asupra mediului şi sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere; o) evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a populaţiei expuse la zgomotul urban; p) studiu de percepţie a populaţiei privind radiaţiile UV din mediul natural şi artificial şi câmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0-300GHz.2. Coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea datelor şi analiza acestora, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice;3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii pe domenii specifice, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii;4. Identificarea de noi factori de risc din mediu şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări;5. Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul;6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei;7. Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii de mediu8. Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;10. Implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu;12. Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;13. Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din mediu;14. Activităţi planificate în cadrul Platformei Europene Comune de Supraveghere a Produselor Cosmetice (PEMSAC) şi desfăşurarea a două campanii naţionale de supraveghere a produselor cosmetice care prezintă riscuri pentru sănătate;15. Activităţi suport pentru operaţionalizarea Centrului de informare toxicologică şi asigurarea permanenţei (24/7);16. Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele de protecţie a plantelor;17. Activităţi suport în vederea realizării componentei de evaluare de risc pentru sănătate în relaţie cu produsele biocide.Obiectivul 2: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu radiaţiile ionizante pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) supravegherea radioactivităţii apei şi alimentului conform cerințelor EURATOM; b) monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform Legii nr. 458/2002; c) supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante; d) expunerea profesională la radiaţii ionizante; e) supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare; f) protecţia radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiaţiilor; g) protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radon; h) supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării de sănătate; i) auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante.2. Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul radiaţiilor ionizante;3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii din domeniul radiaţiilor ionizante, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii;4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul radiaţiilor ionizante şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări;5. Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesionala în domeniul radiaţiilor ionizante;6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei;7. Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii de mediu8. Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul radiaţiilor ionizante;9. Instruirea şi formarea personalului autorităţilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;10. Implementarea metodologiilor de monitorizare domeniul radiaţiilor ionizante şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu;12. Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;13. Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul radiaţiilor ionizante;14. Supravegherea fotodozimetrică a personalului expus la radiaţii ionizante din domeniul medical.Obiectivul 3: Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională la nivel naţional; b) supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc; c) supravegherea respectării cerinţelor minime legislative privind sănătatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor expuşi la riscuri generate de zgomot; d) noxe profesionale (chimice şi pulberi) cu impact în expunerea profesională din România. Metode de determinare în aerul zonelor de muncă, indicatori biologici de expunere şi/sau de efect.2. Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare a sănătăţii în relaţie cu factorii de risc ocupaţionali;3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiintifice a problematicii din domeniul sănătăţii ocupaţionale, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii;4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul sănătăţii ocupaţionale şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări;5. Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul sănătăţii ocupaţionale;6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei;7. Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul sănătăţii ocupaţionale;8. Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţia cu determinanţii de mediu de muncă;9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate în domeniul sănătăţii ocupaţionale, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;10. Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul sănătăţii ocupaţionale şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul sănătăţii ocupaţionale de responsabilitate şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană de sănătate şi securitate în muncă;12. Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;13. Elaborarea registrului naţional al laboratoarelor abilitate de toxicologie;14. Asigurarea raportării naţionale şi internaţionale de date referitoare la sănătatea ocupaţională;15. Participarea la activităţile din cadrul proiectelor Ministerului Sănătăţii derulate cu parteneri naţionali şi internaţionali în domeniul sănătăţii ocupaţionale.Obiectivul 4 : Managementul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncăObiectiv: asigurarea unei coordonări tehnice a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă la nivel naţional, regional şi localActivităţi:1. Răspunde de asigurarea, urmărirea, evidenţierea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea eficientă a activităţilor din cadrul programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă;2. Acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a programului;3. Întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă şi propune conducerii Ministerului Sănătăţii măsuri de îmbunătăţire a acestora, pe baza rapoartelor primite de la coordonatorii din cadrul instituţiilor implicate în desfăşurarea programului4. Coordonarea metodologică a activităţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate unităţile implicate, urmărirea elaborarii de sinteze şi rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare;5. Propune conducerii Ministerului Sănătăţii activităţi sau programe noi, în funcţie de priorităţile de sănătate publică identificate la nivel naţional, regional sau local, pe baza propunerilor transmise de la coordonatorii de program, sau care rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene sau Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii;6. Organizează cursuri de instruire pentru personalul din domeniul sănătăţii publice, monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă în funcţie de problemele identificate ca priorităţi. c) Activităţi derulate la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului BucureştiObiectivul 1: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă a) supravegherea calităţii apei potabile; b) evaluarea calităţii apei de îmbăiere; c) supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă, generate de apa de fântână; d) monitorizarea apelor potabile îmbuteliate - altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor; e) monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare şi centre de tratament de pe teritoriul ţării; f) program de evaluare a calităţii apei potabile şi a riscului pentru sănătate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilă poluată natural cu Arsen; g) program de comparări interlaboratoare în domeniul calităţii apei potabile; h) evaluarea impactului asupra sănătăţii a poluanţilor atmosferici şi adaptarea la schimbările climatice; i) evaluarea riscului asupra sănătăţii în expunerea la soluri poluate chimic şi microbiologic; j) înregistrarea efectelor adverse asupra populaţiei datorate utilizării produselor cosmetice; monitorizarea ingredientelor, a contaminanţilor chimici şi microbiologici din produsele cosmetice; inspecţia şi controlul informaţiilor despre produsele cosmetice; k) monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide; l) monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; m) supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman; n) impactul asupra mediului şi sănătăţii generat de managementul deşeurilor menajere; o) evaluarea şi supravegherea stării de sănătate a populaţiei expuse la zgomotul urban; p) studiu de perceptive a populaţiei privind radiaţiile UV din mediul natural şi artificial şi câmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0-300GHz; q) prestaţii şi servicii de sănătate publică în domeniul sănatatii în relaţie cu mediul; r) asigurarea şi controlul calităţii în laboratoarele de analiză.Obiectivul 2: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante (derulat prin Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor Ionizante) a) supravegherea radioactivităţii apei şi alimentului conform cerinţelor Euratom; b) monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform Legii nr. 458/2002; c) supravegherea expunerii personalului medical la radiaţii ionizante; d) expunerea profesionala la radiaţii ionizante; e) supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare; f) protecţia radiologică a pacientului în utilizarea medicală a radiaţiilor; g) protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radon; h) supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării de sănătate; i) auditul clinic al activităţii medicale cu radiatii ionizante; j) asigurarea calităţii: autorizare şi acreditare.Obiectivul 3: Activităţi de protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali a) monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boală profesională la nivel naţional; b) supravegherea expunerii la azbest şi monitorizarea măsurilor pentru protejarea sănătăţii faţă de acest risc; c) supravegherea respectării cerinţelor minime legislative privind sănătatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor expuşi la riscuri generate de zgomot; d) noxe profesionale (chimice şi pulberi) cu impact în expunerea profesională din România. Metode de determinare în aerul zonelor de muncă, indicatori biologici de expunere şi/sau de efect; e) acţiuni de evaluare, promovare a sănătăţii la locul de muncă (comunicarea riscului profesional, informare asupra riscului profesional); f) implementarea legislaţiei de sănătate în muncă la nivel teritorial; g) alte acţiuni destinate rezolvării priorităţilor locale.Indicatori de evaluare1) Indicatori fizici a) Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 650; b) Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiatiilor ionizante pentru starea de sănătate: 400; c) Număr de acţiuni specifice de evaluare a stării de sănătate a expusilor profesional: 350; d) Număr de acţiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă : 100.2) Indicatori de eficienţă a) Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate : 320 lei; b) Cost /acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor radiaţiilor ionizante pentru starea de sănătate: 270 lei; c) Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu asupra stării de sănătate a expusilor profesional : 225 lei; d) Cost mediu/acţiune per an pentru acţiuni specifice de management al Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă : 300 lei.Unităţi care derulează programul: a) Ministerul Sănătăţii; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare (contracte masurători, achiziţionare date meteorologice, achiziţionare de date statistice, service echipamente laborator; reparaţii aparatură, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare); achiziţionare piese de schimb; b) materiale sanitare (alcool medicinal, vată, tifon, mănuşi chirurgicale, etc), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentară etc), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apă, radiaţii, microbiologie, chimie etc), halate şi echipamente de protecţie speciale, echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistica, elaborare şi editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotări cu mică valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanţă pentru punere în functiune aparatura; achizitionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregatire profesionala şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); deplasări în ţară; transport; carburanţi, lubrifianţi, protecţia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. c) tipărire materiale IEC.2. Subprogramul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie.A. Acţiuni derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii1. stabileşte direcţiile strategice ale activităţii de derulare a subprogramului;2. asigură resursele financiare necesare pentru organizarea şi derularea acţiunilor cuprinse în cadrul subprogramului.B. Acţiuni derulate la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar şi Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg.MureşObiectiv : Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari1. Elaborarea metodologiilor de supraveghere la nivel naţional a sănătăţii în relaţie cu alimentul pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale privind: a) evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele; b) monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman; c) rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România; d) evaluarea continutului de sare din alimente şi a ingestiei de sare în România, în vederea reformularii produselor şi corectării obiceiurilor alimentare; e) evaluarea ingestiei de aditivi alimentari; f) evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei; g) evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială; h) monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii; i) monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare; j) monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate; k) monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine,minerale şi alte substanţe; l) monitorizarea coloranţilor sintetici din bauturi alcoolice şi nealcoolice.2. Coordonarea metodologică, monitorizarea, evaluarea şi raportarea implementării metodologiilor de supraveghere şi monitorizare în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;3. Elaborarea rapoartelor şi sintezelor naţionale, inclusiv de studii necesare fundamentării ştiinţifice a problematicii din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei, în funcţie de priorităţile stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii;4. Identificarea de noi factori de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei şi propunerea de măsuri preventive prin studii şi cercetări;5. Educaţie continuă, instruirea şi formarea profesională în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei6. Valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv publicarea pe pagina web a instituţiei;7. Prestaţii şi servicii de sănătate publică din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei;8. Activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu determinanţii alimentari;9. Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate publică din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;10. Implementarea metodologiilor de monitorizare în domeniul alimentului şi nutritiei şi controlul implementării acestora, în teritoriul de responsabilitate;11. Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul alimentului şi nutriţiei şi armonizarea acestora cu legislaţia europeană din domeniu;12. Asigurarea calităţii: acreditare, auditare, autorizare, metrologizare;13. Asigurarea raportării către instituţii naţionale şi internaţionale de date referitoare la factorii de risc din domeniul alimentului şi nutriţiei.C. Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiObiectiv: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari. a) evaluarea factorilor de risc din materiale care vin în contact cu alimentele; b) monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consum uman; c) rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România; d) evaluarea continutului de sare din alimente şi a ingestiei de sare în România, în vederea reformularii produselor şi corectării obiceiurilor alimentare; e) evaluarea ingestiei de aditivi alimentari; f) evaluarea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei; g) evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială; h) monitorizarea alimentelor tratate cu radiaţii; i) monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare; j) monitorizarea apelor minerale naturale îmbuteliate; k) protejarea sănătăţii populaţiei prin supravegherea consumului şi contaminarii microbiologice a produselor zaharoase; l) monitorizarea calităţii produselor din cereal destinate consumului uman prin determinarea conţinutului în micotoxine; m) monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe; n) monitorizarea coloranţilor sintetici din băuturi alcoolice şi nealcoolice.Indicatori de evaluare1) Indicatori fizici a) Număr de acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 6002) Indicatori de eficienţă a) Cost/acţiune per an pentru acţiuni specifice de evaluare a efectelor factorilor de risc alimentari pentru starea de sănătate : 380 lei.Unităţi care derulează programul: a) Ministerul Sănătăţii; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică; c) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou (papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare etc), materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii tipografie pentru editare şi tipărire de sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, multiplicare materiale, diseminare materiale), alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare (contracte masurători, achiziţionare date meteorologice, achiziţionare de date statistice, service echipamente laborator; reparaţii aparatură, servicii de întreţinere şi exploatare dotări pentru comunicare-informare); achiziţionare piese de schimb; b) materiale sanitare (alcool medicinal, vată, tifon, mănuşi chirurgicale, etc), reactivi (radiaţii, microbiologie, chimie alimentară etc), dezinfectanţi speciali (laboratoare de apă, radiaţii, microbiologie, chimie etc), halate şi echipamente de protecţie speciale, echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc), softuri speciale statistică, elaborare şi editare chestionare; materiale laborator (truse, ustensile, coloane analiza, vacutainere, sticlarie, accesorii consumabile pentru laborator etc); dotări cu mică valoare pentru aparatura de laborator; acreditare, auditare, metrologizare, autorizare; consultanţa pentru punere în funcţiune aparatura; achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătire profesională şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); deplasări în ţară; transport; carburanţi, lubrifianţi, protecţia muncii, alte cheltuieli cu bunuri şi servicii.III. PROGRAMUL NAŢIONAL DE HEMATOLOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALĂCoordonare tehnică:Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau"Obiectiv general: Asigurarea cu sânge şi componente sanguine, în condiţii de maximă siguranţă şi cost eficienţăObiective specifice: a) asigurarea autosuficienţei de sânge şi componente sanguine la nivel naţional, în corelaţie cu necesităţile din sistemul de sănătate; b) asigurarea securităţii transfuzionale, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană; c) asigurarea promovării donării benevole, cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sânge.Activităţi: a) colectarea de sânge şi derivate sanguine; b) controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui, conform prevederilor legislative în vigoare; c) stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate; d) promovarea donării benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi, sub coordonarea Comitetului Naţional de Promovare a donării de sânge şi a Ministerului Sănătăţii; e) asigurarea tichetelor de masă pentru donatori; f) respectarea condiţiilor de autorizare a unităţilor de recoltare din unităţile sanitare şi centrele de transfuzie sanguină judeţene; g) asigurarea derulării activităţilor de colectă mobilă, în colaborare cu unităţile sanitare, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţii neguvernamentale, societăţi profesionale etc; h) perfecţionare profesională; i) colectarea şi raportarea datelor de hemovigilenţă către Ministerul Sănătăţii - DSPCSP şi CE, conform prevederilor legale în vigoare; j) implementarea măsurilor de prevenire şi control al bolilor transmisibile pe cale hematogenă, în colaborare cu INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP; k) raportarea trimestrială, către INSP şi Ministerul Sănătăţii - DSPCSP a situaţiei bolilor cu transmitere hematogenă depistate la donatorii voluntari.Indicatori de evaluare:1) Indicatori de rezultate - anual: a) creşterea numărului de donări de sânge: cu 5 - 6% faţă de anul 2010; b) număr donări/unităţi recoltate şi testate pe an: 400.000 donări.3) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/unitate de sânge recoltată şi testată: 200 lei.Unităţi care derulează programul: a) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; b) centrele regionale de transfuzie sanguină; c) centrele de transfuzie sanguină judeţene.IV. PROGRAMELE NAŢIONALE DE SĂNĂTATE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE1. Programul naţional de boli cardiovasculareCoordonare metodologică: a) Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătăţii; b) Comisia de chirurgie cardiacă a Ministerului Sănătăţii; c) Comisia de chirurgie vasculară a Ministerului Sănătăţii.Coordonare tehnică la nivel naţional:Spitalul Universitar de Urgenţă BucureştiObiective: a) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:a.1) proceduri de cardiologie intervenţională;a.2) proceduri de chirurgie cardiovasculară;a.3) proceduri de chirurgie vasculară;a.4) intervenţie coronariană percutană în infarctul miocardic acut; b) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli cardiovasculare.Structură:1.1 Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare:Activităţi: a) tratamentul pacienţilor cu stenoze arteriale severe prin proceduri de dilatare percutană în raport cu profilul clinic şi aspectul morfofuncţional; b) tratamentul pacienţilor cu aritmii rezistente la tratament convenţional prin proceduri de electrofiziologie; c) tratamentul pacienţilor cu bradiaritmii severe prin implantare de stimulatoare cardiace de diverse tipuri, în raport cu profilul clinic şi electrofiziologic al aritmiei şi cu starea clinică a pacientului; d) tratamentul pacienţilor cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratamentul convenţional prin implantarea de defibrilatoare interne; e) tratamentul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35% prin implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă; f) tratamentul pacienţilor cu patologie cardiovasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară; g) tratamentul pacienţilor cu patologie vasculară şi indicaţie chirurgicală prin proceduri de chirurgie vasculară;Criterii de eligibilitate: a) pentru proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: pacienţi cu stenoze arteriale severe cu indicaţie de dilatare percutană; b) pentru proceduri de electrofiziologie: pacienţi cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional; c) pentru implantare de stimulatoare cardiace: pacienţi cu bradiaritmii severe, cu indicaţii de implantare de stimulatoare cardiace; d) pentru implantare de defibrilatoare interne: pacienţi cu aritmii ventriculare maligne rezistente la tratament convenţional; e) pentru implantarea de dispozitive de resincronizare cardiacă: pacienţi cu insuficienţă cardiacă, durată crescută a complexului QRS pe electrocardiogramă şi fracţie de ejecţie < 35%; f) pentru proceduri de chirurgie cardiovasculară: pacienţi cu boli cardiovasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore; g) pentru proceduri de chirurgie vasculară: pacienţi cu afecţiuni vasculare cu indicaţie chirurgicală fără contraindicaţii majore.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an: 2.700; b) număr de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 300; c) număr de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace implantate/an: 1.500; d) număr de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne implantate/an: 80; e) număr de bolnavi trataţi prin implantarea de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an: 80; f) număr de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 1.500; g) număr de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 75; h) număr de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 1.000.2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an: 4.000; b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 5.500; c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an: 2.600; d) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 27.000; e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an: 12.000; f) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 6.900; g) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 6.900; h) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 3.000.Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedeele specifice.Unităţi care derulează subprogramul:1) proceduri de dilatare percutană a stenozelor arteriale: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti; f) Spitalul Clinic de Urgenţă "Elias"; g) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; j) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; k) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; n) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; o) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; p) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; q) Clinicile ICCO Braşov.2) proceduri de electrofiziologie a aritmiilor: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.3) implantare de stimulatoare cardiace: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Ioan" Bucureşti; l) Spitalul Clinic "Colentina" Bucureşti; m) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; o) Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; q) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; r) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; s) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; t) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; u) Clinicile ICCO Braşov.4) implantare de defibrilatoare interne: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova; k) Spitalul Clinic "Caritas" Bucureşti; l) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca; m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; n) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu".5) resincronizare cardiacă în insuficienţa cardiacă severă: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Centrul de Cardiologie Craiova.6) proceduri de chirurgie cardiovasculară adulţi: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; c) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; d) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; e) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; g) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; h) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; j) Spitalul de Urgenţă "Dr. Agrippa Ionescu".7) proceduri de chirurgie cardiovasculară copii: a) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; b) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; c) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie".8) proceduri de chirurgie vasculară: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; c) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon" Bucureşti; e) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca - Secţia clinică de chirurgie vasculară; g) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; k) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Braşov; o) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; p) Spitalul de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"; q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; r) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişora.Repartiţia fondurilor pentru unităţile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în funcţie de: a) dotarea existentă; b) prezenţa personalului medical calificat şi a personalului aflat în curs de învăţare; c) raportările procedurilor efectuate în ultimii 3 ani; d) existenţa unui sistem sistematic de raportare a cazurilor (de exemplu registru local); e) ponderea procedurilor de urgenţă comparativ cu cele elective; f) dificultatea procedurilor raportate; g) complicaţiile raportate.1.2. Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acutActivităţi: a) tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane.Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cu infarct miocardic acut (sindrom coronarian acut cu supradenivelare de segment ST), în primele 12 ore de la debutul simptomelor.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr de pacienţi cu infarct miocardic acut (sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) trataţi prin intervenţii coronariene percutane/an: 2.244.2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient tratat: 4.000.Natura cheltuielilor subprogramului: a) cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin intervenţii coronariene percutane.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti; b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; d) Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti; e) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş; g) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara; h) Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Nicolae Stăncioiu" Cluj-Napoca; i) Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Iaşi; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.Repartiţia fondurilor pentru unităţile sanitare care derulează subprogramul se realizează de către Comisia de cardiologie a Ministerului Sănătăţii în funcţie de următoarele criterii: a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane; b) experienţa de cel puţin 400 proceduri de dilatare coronariană/an; c) dotarea existentă (accesul la cel puţin două angiografe); d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate); e) secţie de cardiologie care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronariană.2. Programul naţional de oncologieCoordonare metodologică:Comisia de oncologie a Ministerului SănătăţiiCoordonare tehnică la nivel naţional: a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti; b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca; c) Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), pentru realizarea obiectivului prevăzut la lit. a) şi Centrul Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stării de Sănătate (CNEPSS) pentru realizarea obiectivului prevăzut la lit. lit. e).Obiective: a) profilaxia cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile; b) diagnosticarea în stadii incipiente a cancerului de col uterin, cancerului mamar şi cancerului colorectal; c) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice; d) monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice. e) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de cancer.Structura:2.1. Subprogramul de profilaxie a cancerului de col uterin prin vaccinarea HPV*)--------Notă: *) subprogramul se derulează numai în anul 2011Activităţi: a) vaccinarea HPV a populaţiei feminine eligibile, conform metodologiei aprobate, realizată prin cabinetele medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar, cabinete de medicină de familie, cabinete de obstetrică-ginecologie şi cabinete de planificare familială; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică prin CNSCBT monitorizează şi raportează Direcţiei de sănătate publică şi control în sănătate publică modul de realizare a vaccinării HPV la nivel naţional;Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr doze vaccin HPV administrate: 70.0002) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/persoană de sex feminin vaccinată: 838,14 lei; b) cost mediu/doză vaccin: 279,38 lei.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Naţional de de Sănătate Publică; b) direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) cabinete medicale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, cabinetele medicilor de familie, cabinete de obstetrică-ginecologie şi planificare familială.2.2. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 881/706 din 9 iulie 2009.2.3 Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului mamar, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.2.4. Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului colorectal Subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului colorectal se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului colorectal, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.2.5. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologiceActivităţi: a) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu; b) realizarea, implementarea la nivel naţional şi managementul Registrului naţional de cancer.Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează activitatea menţionată la lit. a) sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.Activitatea prevăzută la lit. b) se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 2027/2007 privind activitatea de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer şi înfiinţarea registrelor regionale de cancer.Indicatori de evaluare pentru activitatea prevăzută la lit. b):1) indicatori fizici: a) constituirea registrelor regionale de cancer; b) constituirea Registrului naţional de cancer2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/registru regional: 125.000 leiUnităţi care derulează activitatea prevăzută la lit. b): a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) instituţiile în structura cărora sunt înfiinţate şi funcţionează centrele de implementare a registrelor regionale de cancer.2.6. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT. Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.3. Programul naţional de sănătate mintalăCoordonare metodologică:Comisia de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică a Ministerului SănătăţiiCoordonare tehnică la nivel naţional:Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog BucureştiObiective: a) asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mintală; b) asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu tulburări legate de consumul de substanţe psihoactive; c) prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţă; d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de psihiatrie.Structura:3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocialăActivităţi: a) elaborarea şi tipărirea unui curriculum de instruire în domeniul tulburărilor din spectrul autist pentru profesioniştii din sistemul de sănătate; b) formarea profesioniştilor în domeniul tulburărilor din spectrul autist; c) elaborarea şi tipărirea unui curriculum de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF) pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale; d) formarea profesioniştilor în domeniul evaluării capacităţii de muncă; e) elaborarea şi tipărirea unui curriculum de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale; f) desfăşurarea de activităţi de terapie cognitiv-comportamentală pentru copiii cu tulburări în spectrul autist; g) desfăşurarea de activităţi de terapie ocupaţională; h) realizarea Registrului naţional de psihiatrie.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) realizarea unui curriculum de instruire în domeniul tulburărilor din spectrul autist: 1; b) realizarea unui curriculum de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF): 1; c) realizarea unui curriculum de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale: 1; d) număr de specialişti instruiţi în domeniul tulburărilor din spectrul autist: 50; e) număr de specialişti instruiţi în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF): 300; f) număr de copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale: 400; g) număr de bolnavi incluşi în programe de reabilitare psihosocială: 3.900; h) instruirea persoanelor care participă la realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 40.2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/curriculum de instruire: 120.000 lei; b) cost mediu/profesionist instruit: 1.000 lei; c) cost mediu/copil inclus în terapii cognitiv-comportamentale: 4.000 lei; d) cost mediu/bolnav inclus în programe de reabilitare psihosocială: 200 lei; e) cost mediu/curs instruire pentru realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 25.000 lei.Unităţi care derulează subprogramul: a) unităţi sanitare de specialitate psihiatrie; b) unităţi sanitare care au în structura organizatorică secţii/compartimente de psihiatrie şi/sau centre de sănătate mintală/laboratoare de sănătate mintală.3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelorActivităţi: a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonă) pentru persoane cu toxicodependenţă; b) testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii; c) tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr de bolnavi în tratament substitutiv cu metadonă: 4.300; b) număr de persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urină: 5.400; c) număr de pacienţi trataţi în postcură: 3.400.2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonă: 120 lei; b) cost mediu/persoană testată pentru depistarea drogurilor în urină: 20 lei; c) cost mediu/pacient în postcură: 320 lei.3) indicatori de rezultat: a) creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social; b) scăderea ratei recăderilor cu 5% la pacienţii trataţi pentru tulburări legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut).Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi; b) Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel Timiş; c) Spitalul de Psihiatrie "Eftimie Diamandescu" Ilfov; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; e) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii; f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie; g) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie; h) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" Bucureşti; j) Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor pentru Tineri "Sfântul Stelian".4. Programul naţional de diabet zaharatCoordonare metodologică:Comisia de diabet a Ministerului SănătăţiiCoordonare tehnică la nivel naţional: a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) Institutul Naţional de Sănătate Publică, pentru realizarea obiectivului prevăzut la lit. d).Obiective: a) prevenţia secundară a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)]; b) tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat; c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi; d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat.Activităţi: a) Evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) - activitatea se derulează prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate; b) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulină şi antidiabetice orale; c) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulină şi materiale consumabile) şi automonitorizare pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii; d) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienţii trataţi cu insulină; e) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat şi a registrelor regionale.Criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează activităţile a), b) şi d) sunt prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme.Criteriile de eligibilitate pentru bolnavii cu diabet zaharat care pot beneficia de pompe de insulină:1) Bolnavi aflaţi în tratament permanent cu insulină: a) copii cu diabet zaharat tip I, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată; b) adulţi cu diabet zaharat tip 1 peste vârsta de 18 ani la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă corect aplicată.2) Bolnavi aflaţi în tratament temporar cu insulină: a) gravide cu diabet zaharat tip I; b) diabet zaharat gestaţional sau gravide cu diabet zaharat şi insulinoterapie, la care nu se poate realiza controlul glicemic prin insulinoterapie intensivă; c) orice tip de diabet zaharat, cu labilitate glicemică, care nu poate fi controlat prin insulinoterapie intensivă3) Criterii de decizie a pacientului: a) motivaţie; b) aderenţă la programul de monitorizare şi control (autoîngrijire, automonitorizare şi autoajustarea dozelor de insulină); c) capacitate şi abilităţi de utilizare a pompei; d) suport familial.Decizia privind întreruperea utilizării unei pompe de insulină de către un bolnav aparţine în exclusivitate medicului diabetolog şi poate fi luată în următoarele condiţii: a) lipsa de aderenţă sau aderenţă necorespunzătoare a bolnavului la programul de monitorizare şi control medical de specialitate pe parcursul utilizării pompei; b) terapia cu infuzie continuă cu insulină, nu îşi dovedeşte eficacitatea.Indicatori de evaluare*):-------Notă: *) indicatorii de evaluare sunt specifici pentru activităţile prevăzute la lit. c) şi e).1) indicatori fizici: a) număr pompe de insulină şi seturi de consumabile aferente acestora achiziţionate la nivel naţional : 2; b) număr seturi de consumabile pentru pompele de insulină achiziţionate de Ministerul Sănătăţii: 330; c) număr bolnavi trataţi prin perfuzie subcutanată continuă cu insulină (prin pompele de insulină achiziţionate de Ministerul Sănătăţii): 380; d) număr bolnavi cu diabet monogenic automonitorizaţi: 6 e) constituirea registrelor regionale de diabet zaharat; f) constituirea Registrului naţional de diabet zaharat.2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pompă de insulină (pompă+consumabile/12 luni): 8.000 lei; b) cost mediu/seturi consumabile pentru pompa de insulină/persoană/an: 9.400 lei; c) cost mediu/100 teste: 180 lei; d) cost mediu/registru regional: 100.000 lei.3) indicatori de rezultat: a) scăderea numărului de bolnavi cu complicaţii determinate de diabet zaharat;Unităţi care derulează programul:1) pentru activitatea prevăzută la lit. c): a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti; b) centre şi unităţi sanitare cu secţii/compartimente de profil, cabinete medicale de specialitate autorizate şi evaluate în condiţiile legii; c) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.2) pentru activitatea prevăzută la lit. e): a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) instituţiile în structura cărora sunt înfiinţate şi funcţionează centrele de implementare a registrelor regionale de diabet zaharat.5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanăCoordonare tehnică la nivel naţional: a) Agenţia Naţională de Transplant; b) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice pentru obiectivul prevăzut la lit. g); c) Instituţia desemnată conform Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de fertilizare în vitro şi embriotransfer, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, pentru obiectivul prevăzut la lit. h).Obiective: a) creşterea numărului de donatori vii, donatori aflaţi în moarte cerebrală, precum şi de donatori fără activitate cardiacă; b) coordonarea activităţilor de transplant; c) asigurarea testării imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, precum şi a receptorilor; d) asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienţă cronică ireversibilă şi/sau înlocuirea ţesuturilor nefuncţionale prin transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule; e) evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi; f) tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant; g) crearea şi gestionarea unei baze de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem hematopoietice; h) tratamentul infertilităţii cuplului.Structură:5.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanăActivităţi: a) realizarea testărilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match); b) coordonarea activităţii de transplant care constă în coordonarea prelevării organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali precum şi acordarea sprijinului logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare; c) menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, inclusiv realizarea testărilor acestora; d) evaluarea periodică a pacienţilor transplantaţi; e) realizarea procedurilor de transplant; f) tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant;Criterii de eligibilitate: a) donatori (vii sau decedaţi) de organe, ţesuturi şi celule; b) bolnavi aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplantul de organ; c) bolnavi cu hemopatii maligne aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplantul de celule stem hematopoietice; d) bolnavi cu deteriorări osoase şi instabilităţi ligamentare; e) bolnavi care au suferit arsuri mari; f) bolnavi cu leziuni care antrenează deficienţe morfo-funcţionale la nivel celular, având urmări invalidante sau ducând la deces; g) bolnavi transplantaţi care necesită administrare în regim ambulatoriu a tratamentului imunosupresor şi evaluare periodică a evoluţiei posttransplant.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 1.276; b) număr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 1.322; c) număr testări compatibilitate cross-match: 1.177; d) număr diagnosticări morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 270; e) număr acţiuni de coordonare: 1.270; f) număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri:f.1) transplant hepatic: 60;f.2) transplant renal: 272;f.3) transplant de cord: 16;f.4) transplant celule pancreatice: 10;f.5) transplant medular:- autotransplant: 130;- allotransplant: 35;f.6) transplant cord-pulmon: 1;f.7) transplant os şi tendon: 730;f.8) transplant piele: 70; g) număr consultaţii evaluare periodică a pacienţilor transplantaţi:g.1) transplant renal: 7.640;g.2) transplant hepatic: 1.000;g.3) transplant cord: 240.2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/testare donatori: 1.800 lei; b) cost mediu/testare receptori: 1.800 lei; c) cost mediu/testare compatibilitate cross-match: 1.080 lei; d) cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebrală şi testarea acestora: 13.140 lei; e) cost mediu/acţiune coordonare: 1.000 lei; f) cost mediu/transplant hepatic: 232.239 lei; g) cost mediu/transplant renal: 66.278 lei; h) cost mediu/transplant cord: 107.000 lei; i) cost mediu/transplant cord - pulmon: 117.572 lei; j) cost mediu/transplant celule pancreatice: 83.980 lei; k) cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.499 lei; l) cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - allogenic: 162.602 lei; m) cost mediu/transplant os - tendon: 4.200 lei; n) cost mediu/transplant piele: 4.200 lei; o) cost mediu/evaluare periodică a pacienţilor transplantaţi:o.1) transplant renal: 400 lei/pacient transplantat;o.2) transplant hepatic: 1.288 lei/pacient consultat;o.3) transplant cord: 1.747/pacient consultat.3) indicatori de rezultat: a) procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant: 90%;Unităţi care derulează subprogramul*):--------Notă: *) Unităţile sanitare derulează subprogramul numai în condiţiile îndeplinirii prevederilor legale referitoare la autorizarea şi acreditarea unităţilor sanitare pentru efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană. a) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - Laboratorul clinic de imunologie transplant; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Secţia clinică de hematologie şi transplant celule stem, Clinica ATI, Secţia clinică de ortopedie - traumatologie nr. 1, coordonare transplant; c) Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti - Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculară, imunologie HLA şi virusologie, Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni; d) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia de chirurgie cardiovasculară, Clinica ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă, Clinica Ortopedie-Traumatologie I, II şi III; e) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - Clinica ortopedie - traumatologie I şi II; f) Serviciului de ambulanţă Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov - realizează coordonarea la nivel naţional a activităţilor de transplant; g) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar - Arseni" Bucureşti - Secţia ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă; h) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă; i) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" - Secţia clinică de ortopedie şi traumatologie; j) Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti - Secţia Clinică de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă I arşi; k) Spitalul Clinic Colentina - Secţia de ortopedie - traumatologie; l) Spitalul Clinic de Ortopedie - Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Cluj-Napoca - Secţia ATI; n) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj - Secţia clinică de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă; o) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara; p) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Timişoara - Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializă şi Transplant Renal, coordonare transplant, Secţia clinică de chirurgie plastică - microchirurgie reconstructivă - Casa Austria; q) Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant; r) Spitalul Clinic Judeţean Constanţa - Clinica chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI, Secţia clinică de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă; s) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi - Laboratorul de imunologie şi genetică, Clinica ATI, coordonare transplant; t) Spitalul Clinic "C.I. Parhon" Iaşi - Clinica urologie; u) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; v) Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia - Secţia ATI; w) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă nr. 1 Craiova - Secţia ATI, coordonare transplant; x) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov - Secţia ATI, coordonare transplant; y) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea - Secţia ATI, coordonare transplant; z) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu - Secţia ATI.Din fondurile alocate Subprogramului de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană se suportă şi următoarele: a) cheltuieli de deplasare pentru organizarea acţiunilor de coordonare; b) cheltuieli de transport ale echipelor operatorii; c) cheltuieli de transport ale organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuării procedurilor de transplant; d) cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă, în condiţiile legii, pentru coordonarea activităţii de transplant; e) cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în secţii de ATI, care participă la activitatea de menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală; f) cheltuieli de personal pentru plata orelor suplimentare efectuate, în condiţiile legii, de personalul încadrat cu contract individual de muncă în unităţile sanitare care participă la activitatea de realizare a testărilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori, inclusiv a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală menţinuţi în condiţii fiziologice, precum şi a receptorilor (inclusiv cross-match); g) servicii funerare pentru donatorii-cadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare; h) mijloace de comunicare; i) campanii de promovare a donării.Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează activitatea menţionată la lit. f) sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.5.2. Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centraleActivităţi: a) recrutarea donatorilor voluntari de celule stem; b) recoltarea probelor de la donatorii voluntari de celule stem; c) transportul probelor recoltate de la donatorii voluntari către laboratoarele de histocompatibilitate; d) realizarea testărilor primare de histocompatibilitate în cadrul laboratoarelor de HLA acreditate; e) realizarea testărilor virusologice şi de histocompatibilitate pentru validare finală a donatorilor voluntari de celule stem.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr de donatori voluntari de celule stem hematopoietice identificaţi şi testaţi: 1.600;2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/donator voluntar identificat şi testat: 1.500 lei;3) indicatori de rezultat: a) realizarea bazei de date informatice pe teritoriul României privind persoanele fizice care şi-au dat acceptul pentru a dona celule stem, în care să fie prevăzute datele personale, medicale şi de histocompatibilitate; b) realizarea interconectării Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice cu organismele similare internaţionale.Unităţi care derulează subprogramul: a) Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice; b) Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti; c) centrele regionale de transfuzii sanguine; d) centrele de transfuzii sanguine teritoriale; e) Institutul Clinic Fundeni.5.3. Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransferSubprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer se derulează conform prevederilor Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice în cadrul subprogramului de fertilizare în vitro şi embriotransfer, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.6. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţăObiective: a) asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltă performanţă; b) tratamentul surdităţii prin proteze auditive implantabileStructura:6.1. Subprogramul de tratament chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată roboticCoordonare metodologică:Comisia de chirurgie generalăCoordonare tehnică la nivel naţional:Institutul Clinic FundeniActivităţi: a) Depistarea afecţiunilor care pot fi rezolvate cu succes prin chirurgie minim invazivă asistată robotic; b) Stabilirea indicaţiei tratamentului chirurgical prin chirurgie minim invazivă asistată robotic, cu respectarea criteriilor de includere; c) Efectuarea tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic; d) Supraveghere postoperatorie a pacienţilor operaţi.Criterii de eligibilitate:1) Pacienţi cu afecţiuni cu indicaţie de chirurgie minim invazivă;2) Afecţiuni pentru care abordarea minim invazivă este unica posibilă;3) Abord laparoscopic foarte dificil sau imposibil;4) Reintervenţie;5) Co-morbidităţi;6) Bolnavi cu risc crescut de dezvoltare de complicaţii post-operatorii.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr de intervenţii chirurgicale minim invazive asistate robotic: 1602) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient cu intervenţie chirurgicală minim invazivă asistată robotic include:a1) cost materiale şi consumabile specifice: 15.750 lei/intervenţiea2) cost mediu/service specific: 3.250 lei/intervenţie3) indicatori de rezultat: a) creşterea numărului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltă performanţă.Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; b) Institutul Clinic Fundeni; c) Spitalul Clinic Municipal Cluj Napoca; d) Spitalul de Urgenţă "Prof. dr. Agrippa Ionescu".6.2. Subprogramul de radiologie intervenţionalăCoordonare metodologică:Comisia de radiologie-imagistică medicală şi medicină nuclearăCoordonare tehnică la nivel naţional:Spitalul Universitar de Urgenţă BucureştiObiective: a) Prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; b) Tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundă;Activităţi: a) Terapia afecţiunilor cerebrovasculare; b) Tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologică grav postoperator; c) Implantarea dispozitivelor de stimulare profundă la pacienţii cu maladie Parkinson; d) Terapia afecţiunilor vasculare periferice; e) Terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale; f) Terapia unor afecţiuni oncologice; g) Terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice;Natura cheltuielilor:Capitolul "Bunuri şi servicii" şi capitolul "Transferuri":Medicamente, materiale sanitare, precum şi alte cheltuieli specifice prevăzute în cadrul programelor naţionale de sănătate, de natura bunurilor şi serviciilor.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi: 500; b) număr de tratamente Gamma-Knife: 100; c) număr de stimulatoare cerebrale implantabile: 10; d) număr de pompe implantabile: 6; e) număr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi: 700; f) număr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi: 300; g) număr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi: 350; h) număr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi: 250;2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat: 8.200 lei b) cost mediu/tratament Gamma-Knife: 19.000 lei; c) cost mediu/stimulator cerebral: 75.000 lei; d) cost mediu/pompă implantabilă: 45.000 lei; e) cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat: 3.250 lei; f) cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat: 1.365 lei; g) cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat: 1.125 lei; h) cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat: 1.350 lei;3) indicatori de rezultat: a) prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale; b) eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni; c) scăderea morbidităţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%.Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni" Bucureşti (activităţile: a, b, c, e) b) Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (activităţile: a, c, d, e, f, g); c) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (activităţile: a, d, f, g); d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi (activităţile: d, f, g); e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş (activităţile: a, d, e, f, g); f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (activităţile: a, d, e, f, g); g) Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" Iaşi (activitatea a); h) Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti (activitatea d); i) Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara (activităţile: a, d);6.3 Subprogramul de utilizare a suturilor mecanice în chirurgia generalăCoordonare metodologică:Comisia de chirurgie generalăCoordonare tehnică la nivel naţional:Spitalul Clinic de Urgenţă FloreascaObiective: a) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin aplicarea unor soluţii terapeutice performante; b) creşterea numărului de pacienţi la care se impun rezecţii gastrointestinale cu sau fără anastomoze consecutive care vor beneficia de operaţii miniminvazive (laparoscopice); c) creşterea calităţii vieţii pacienţilor prin reducerea complicaţiilor postterapeutice sau consecinţelor invalidate ale unora dintre acestea; d) reducerea cheltuielilor asociate actului medical consecutiv.Activităţi: a) asigurarea fondurilor necesare aprovizionării ritmice a unităţilor sanitare cu dispozitive de sutură mecanică (digestivă şi vasculară); b) susţinerea costurilor de înregistrare prospectivă a tuturor pacienţilor care vor beneficia de aceste dispozitive de înaltă tehnologie medicală pentru a putea evalua rezultatele implementării acestui program.Criterii de eligibilitate:Bolnavi cu boli chirurgicale care necesită realizarea unor procedee operatorii ce presupun rezecţii tisulare urmate sau nu de apoziţie tisulară (anastomoze).Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr bolnavi care beneficiază de utilizarea dispozitivelor de sutură mecanică: 400/an;2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav la care s-au utilizat pentru dispozitivele de sutură mecanică: 5.000 lei;3) Indicatori de rezultat: a) reducerea cu 10% a numărului complicaţiilor postoperatorii; b) reducerea cu 20% a duratei medii de spitalizare postoperatorii pe caz tratat; c) reducerea importantă a costurilor pe pacient tratat prin utilizarea suturii mecanice şi a d) tehnicilor laparoscopice care depind de aceste dispozitive; e) scăderea duratei de utilizare a sălii de operaţie cu 50%; f) diminuarea costurilor de tratament medicamentos postoperator (antialgice, perfuzii) cu 50%; g) reducerea perioadei de spitalizare postoperatorie cu 40% faţă de varianta prin laparotomie; h) reintegrare socio-profesională (reducerea capacităţii temporare de muncă) cu minim 7 zile faţă i) de varianta clasică (laparotomie).Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Ioan Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Pantelimon Bucureşti; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg-Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi i) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; j) Institutul Clinic Fundeni; k) Spitalul de Urgenţă "Prof. dr. Agrippa Ionescu".6.4 Subprogram de utilizare a plaselor sintetice în chirurgia parietală abdominală deschisă şi laparoscopică.Coordonare metodologică:Comisia de chirurgie generalăCoordonare tehnică la nivel naţional:Spitalul Clinic de Urgenţă BucureştiObiective: a) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi reducerea perioadei de incapacitate de muncă şi de recuperare. b) creşterea numărului de pacienţi care vor beneficia de tehnicile operatorii moderne cu PS atât pe cale deschisă cât şi pe cale laparoscopică. c) reducere substanţială a recidivelor postoperatorii şi o ameliorare a calităţii vieţii postoperator precoce comparativ cu tehnicile clasice, tisulare.Activităţi a) asigurarea fondurilor necesare pentru aprovizionarea spitalelor cu PS de calitate de diferite tipo-dimensiuni în funcţie de intervenţie, calea de abord şi dimensiunile defectului parietal; b) program de pregătire a medicilor în chirurgia deschisă derulat în centre cu experienţă; c) cursuri de pregătire pentru abordul laparoscopic la nivel naţional sau în centre cu experienţă; d) susţinerea materială a unui registru naţional de înregistrare a intervenţiilor chirurgicale adresate defectelor parietale abdominale.Criterii de eligibilitate:Pacienţii cu defecte parietale abdominale (hernii inghinale, femurale, ombilicale şi eventraţii).Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr bolnavi cu hernie inghinală, femurală sau ombilicală care vor beneficia de chirurgie parietală abdominală cu plasă sintetică: 19.500 de adulţi, din care:a.1) 17.500 operaţi clasic;a.2) 2.000 operaţi laparoscopic, din care:1.000 cu dispozitive de fixare. b) număr de bolnavi cu eventraţii: 7.800, din care:b.1) 7.000 operaţi clasic;b.2) 800 operaţi laparoscopic cu dispozitive de fixare.2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sintetică în cura herniilor inghinale şi femurale (6 - 7 x 11 - 12 cm): 100 lei; b) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sintetică pentru abordul laparoscopic al herniilor inghinale şi femurale (15 x 15 cm): 120 lei; c) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat şi dispozitive de fixare pentru cura laparoscopică a herniilor: 1.600 lei; d) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sintetică pentru eventraţie pe cale deschisă (15 x 15 cm, 15 x 20 cm, 20 x 30): 180 lei; e) cost mediu/bolnav la care s-a utilizat plasa sintetică specială pentru cura laparoscopică a eventraţiei (15 x 15 cm, 15 x 20 cm) şi a dispozitivelor de fixare: 4.000 lei3) Indicatori de rezultat: a) reducerea duratei de spitalizare cu min. 2 zile în cazul herniilor prin folosirea PS pe cale deschisă şi laparoscopică; b) reducerea recidivelor după hernie inghinală pe cale clasică de 4 ori; c) reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor cu 2 zile; d) reducerea duratei de spitalizare a eventraţiilor laparoscopice cu 5 zile; e) reducerea recidivelor după cura deschisă a eventraţiilor cu PS cu 50%; f) reducerea necesarului de analgetice postoperatorii la hernii şi eventraţii cu 50%; g) reducerea perioadei de incapacitate temporară de muncă cu 7 zile la hernii şi eventraţii.Unităţi care derulează subprogramul: a) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Ioan Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Pantelimon Bucureşti d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg-Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; h) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi i) Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca; j) Spitalul de Urgenţă "Prof. dr. Agrippa Ionescu".6.5. Subprogramul de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)Coordonare metodologică:Comisia de otorinolaringologie a Ministerului SănătăţiiCoordonare tehnică la nivel naţional:Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotă" BucureştiActivităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care derulează subprogramul sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.7. Programul naţional de boli endocrineCoordonare metodologică:Comisia de endocrinologie a Ministerului SănătăţiiCoordonare tehnică la nivel naţional:Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" BucureştiObiective:Prevenirea şi depistarea precoce a afecţiunilor endocrine cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei, în scopul scăderii morbidităţii prin guşă datorată carenţei de iod şi a complicaţiilor sale.Activităţi: a) depistarea activă, diagnosticarea, prevenirea complicaţiilor patologiei induse de carenţa iodată (guşa);Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr bolnavi cu disfuncţie tiroidiană investigaţi: 8.8652) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/investigaţie pacient cu disfuncţie tiroidiană: 105 lei3) indicatori de rezultat: a) creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activă: 1%;Unităţi care derulează programul: a) Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti; b) Spitalul de Cardiologie Covasna; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca; d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi; e) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara; f) Spitalul Clinic Judeţean Mureş; g) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov; h) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti; i) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; j) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad; k) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa; m) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ; o) Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu Vâlcea; p) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Gheorghe"; q) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava; r) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte; s) Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu; t) Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău; u) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani; v) Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila; w) Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi; x) Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău; y) Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare; z) Spitalul Municipal Câmpulung Muscel; aa) Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva; bb) Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti; cc) Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc.8. Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rareCoordonare metodologică:Comisia de genetică medicală a Ministerului SănătăţiiObiective: a) diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor la bolnavii cu unele boli rare; b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu boli rare prevăzute în Secţiunea B a prezentelor norme; c) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de boli rare.Intervenţii:1) Intervenţia pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru: a) prevenţia şi tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie; b) tratamentul bolnavilor cu:b.1) scleroză multiplă;b.2) HTAP;b.3) mucoviscidoză (adulţi şi copii);b.4) boli neurologice degenerative/inflamatorii (poliradiculonevrită primitivă, polineuropatie inflamatorie cronică demielinizantă, scleroză laterală amiotrofică);b.5) miastenia gravis;b.6) osteogeneză imperfectă;b.7) boala Fabry;b.8) boala Pompe;b.9) tirozinemie;b.10) epidermoliza buloasă;b.11) sindromul Prader Willi;Activităţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unităţile care realizează intervenţia 1) sunt prevăzute în Secţiunea B la prezentele norme.2) Intervenţia pentru diagnosticul şi managementul amiotrofiilor spinale şi distrofiilor musculare de tip Duchenne şi Becker, precum şi prevenirea transmiterii ereditare a acestoraCoordonare tehnică la nivel naţional:Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatricăActivităţi: a) diagnosticarea precoce a bolnavilor cu amiotrofie spinală: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG), testare genetică; b) diagnosticarea precoce a bolnavilor cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, IRM muscular, teste ventilatorii, examen bioptic muscular, testare genetică; c) diagnosticarea precoce a purtătorilor mutaţiei genetice care determină distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: examen clinic, biochimic, electrofiziologic (EMG, EKG), echografie cardiacă, examen cardiologic, testare genetică; d) optimizarea tehnicilor de diagnostic prenatal pentru amiotrofiile spinale; e) diagnosticarea prenatală precoce la bolnavele cu amiotrofie spinală: amniocenteză, testare genetică la feţi; f) diagnosticarea prenatală precoce la purtătorii mutaţiei genetice care determină distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: echografie fetală, amniocenteză, cariotip, testare genetică la feţii băieţi; g) acordarea sfatului genetic cuplurilor care au antecedente cunoscute de amiotrofie spinală, precum şi de distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker; h) efectuarea EMG, EKG, echografiei şi diagnosticului molecular genetic pentru amiotrofia spinală şi distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker; i) elaborarea de materiale informative tipărite cu privire la amiotrofiile spinale şi distrofinopatiile, publicarea şi diseminarea lor (pentru pacienţi şi medici); j) formare profesională pentru specialiştii care lucrează cu pacienţi cu amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne sau Becker; k) realizarea Registrului naţional unic de amiotrofii spinale şi distrofinopatii.Criterii de eligibilitate: a) copii cu vârstă cuprinsă între 0 - 18 ani cu diagnostic de amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker sau tulburări neuro-motorii nespecifice; b) membrii familiei bolnavilor diagnosticaţi clinic şi genetic cu SMA sau distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker, în special cei de sex feminin, dar şi descendenţii de sex masculin ai acestora; c) gravidele cu risc (statutul de purtător al mutaţiei în gena SMN, indiferent de sexul copilului sau distrofinei în cazul purtătoarei ale unei sarcini cu fetus de sex masculin;. d) femeile care provin din familii cu risc şi doresc să aibă copii neafectaţi (sfat genetic preconcepţional).Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală prin test clinic şi genetic/an: 30 b) număr de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker prin test clinic şi genetic/an: 50; c) numărul rudelor pacienţilor la care se diagnostichează genetic statusul de purtător al mutaţiei genetice/an: 150; d) număr de sarcini cu risc de transmitere a amiotrofiei spinale investigate genetic/an: 10; e) număr de sarcini cu risc de transmitere a distrofiei musculare de tip Duchenne şi Becker investigate genetic/an: 10.2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor comune - aprox. 95% dintre pacienţii cu SMA): 600 lei; b) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru amiotrofiile spinale (screeningul molecular al mutaţiilor rare sau mutaţii de novo - aprox. 5% dintre pacienţii cu SMA): 2.000 lei; c) cost mediu/copil diagnosticat genetic prin investigaţii moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker (screeningul molecular al mutaţiilor majore şi teste aprofundate): 1.000 lei; d) cost mediu/persoană înrudită cu un bolnav diagnosticată genetic prin teste moleculare pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker: 500 lei; e) cost mediu/diagnostic prenatal pentru amiotrofie spinală (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei; f) cost mediu/diagnostic prenatal pentru distrofia musculară de tip Duchenne şi Becker (screening molecular al sexului fetal, identificare status mutant mama şi fetus): 2.000 lei;3) indicatori de rezultat: a) creşterea cu 30% a numărului de copii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală; b) creşterea cu 30% a numărului de copii diagnosticaţi precoce cu distrofii musculare de tip Duchenne şi Becker; c) scăderea cu până la 100% a recurenţei bolii în familiile pacienţilor cu amiotrofie spinală prin consiliere preconcepţională şi diagnostic prenatal sistematic al statusului mutant la fetuşi; d) scăderea cu până la 100% a transmiterii ereditare a bolii în familiile bolnavilor cu distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker prin consiliere preconcepţională şi diagnostic prenatal sistematic al sexului fetal şi al statusului mutant la fetuşii de sex masculin; e) scăderea cu 10% a morbidităţii la bolnavii diagnosticaţi precoce cu amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker prin aplicarea tratamentelor de susţinere; f) selectarea, în funcţie de tipul mutaţiei genetice, a celor 10% dintre bolnavi care pot beneficia de terapii moderne în cadrul unor trialuri clinice derulate la nivel european, prin proiectul administrarea de modulatori ai transcripţiei şi expresiei genei distrofinei de tipul gentamicinei, PTC124.Unităţi prin care se derulează intervenţia 2): a) Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinică de neurologie pediatrică; b) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; c) Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti; d) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti; e) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "M. S. Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii; f) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinică de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj; g) Spitalul Clinic Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilă; h) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Louis Turcanu" Timişoara - Secţia clinică de Neuropsihiatrie Infantilă; i) Centrul de Patologie Neuromusculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele, Covasna; j) Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Maria" Iaşi - Clinica de neurologie pediatrică.Natura cheltuielilor: a) cheltuieli derivate din achiziţionarea de consumabile de EMG, EKG, echografie; b) cheltuieli derivate din achiziţionarea de reactivi şi consumabile de laborator pentru diagnosticul molecular genetic pentru amiotrofie spinală şi distrofie musculară de tip Duchenne şi Becker; c) cheltuieli rezultate din programe de formare profesională a pesonalului de specialitate: organizare de cursuri, materiale informative, cărţi sau publicaţii de specialitate; d) cheltuieli rezultate din activităţi de informare-educare-comunicare: materiale sanitare educative; e) cheltuieli pentru serviciile prestate Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti de către laboratoare de genetică acreditate conform standardelor europene pentru efectuarea testărilor genetice pentru toţi beneficiarii intervenţiei; f) prestări servicii pentru efectuarea amniocentezei şi prelevării de vilozităţi corionice la feţii mamelor purtătoare pentru efectuarea testării genetice la făt; g) cheltuieli aferente transportului probelor de sânge la laboratoarele de genetică.3) Intervenţia pentru asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie.Coordonare tehnică la nivel naţional:Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" BucureştiActivităţi: a) Asigurarea produselor dietetice necesare bolnavilor (adulţi) cu fenilcetonurie.Criterii de eligibilitate: a) bolnavi cu diagnostic cert de fenilcetonurieIndicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) număr bolnavi cu fenilcetonurie: 20;2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/bolnav cu fenilcetonurie/an: 17.500 lei.Unităţi prin care se derulează intervenţia: a) Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti; b) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj - secţia clinică de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.4) Intervenţia pentru realizarea Registrului naţional pentru bolile rareActivităţi: a) Înscrierea bolnavilor cu boli rare în Registrului naţional pentru bolile rare.9. Programul naţional de diagnostic şi tratament al sepsisului severObiectiv:Asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu sepsis sever.Activităţi:În cadrul programului se asigură fonduri numai pentru stingerea obligaţiilor înregistrate în limita bugetului aprobat pentru anul 2010 şi neachitate până la data de 31 decembrie 2010.10. Programul naţional de urgenţă prespitaliceascăCoordonare metodologică:Comisia de medicină de urgenţă şi dezastreCoordonare tehnică la nivel naţional:Serviciul de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al Judeţului IlfovObiectiv: a) Creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţă adecvate, indiferent de zona de reşedinţă.Activităţi: a) Mentenanţă dispecerate; b) Asigurarea medicamentelor şi materialelor sanitare necesare centrelor de permanenţă; c) Formarea continuă a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţă prespitaliceşti şi UPU.Indicatori de evaluare:1) Indicatori fizici: a) număr de dispecerate: 41; b) număr de centre de permanenţă: 80; c) număr de persoane formate în domeniul medicinii de urgenţă: 45.2) Indicatori de eficienţă: a) cost mediu/dispecerat: 2.500 lei; b) cost mediu/centru de permanenţă: 3.000 lei; c) cost mediu/persoană/training: 10.000 lei.3) Indicatori de rezultat: a) creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţă.Unităţi care derulează programul: a) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; b) servicii de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov al municipiului Bucureşti şi al Judeţului Ilfov; c) UPU din structura spitalelor de urgenţă; d) centre de permanenţă.11. Programul naţional de monitorizare activă a bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii şi adulţi)Coordonare metodologică:Comisia de reabilitare, medicină fizică şi balneologieCoordonare tehnică la nivel naţional:Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie BucureştiObiectiv: a) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional al bolnavilor cu dizabilităţi de ambulaţie (copii şi adulţi).Activităţi: a) crearea unei baze de date de tip CRM (Customer Relationship Management) în care centrele nominalizate vor înregistra fişele de evaluare.Criterii de eligibilitate:- persoane cu dizabilităţi de ambulaţie evaluate conform scalei internaţionale acceptate şi validate FAC (Functional Ambulation Categories):
    Nr. Categorie Caracterizare
    0 Nefuncţionalitate Pacientul nu poate merge sau necesită ajutor de la 2 sau mai multe persoane
    1 Dependenţă - nivel 2 Pacientul necesită sprijin ferm şi continuu din partea unei persoane
    2 Dependenţă - nivel 1 Pacientul necesită sprijin continuu sau intermitent din partea unei persoane pentru ajutor cu echilibrul sau coordonarea
    3 Dependenţă - supra- veghere Pacientul necesită coordonarea verbală sau ajutor potenţial din partea unei persoane fără contact fizic
    4 Independenţă - pe teren plan Pacientul poate merge independent pe teren plan, dar necesită ajutor la scări, pante sau suprafeţe denivelate
    5 Independenţă Pacientul poate merge independent oriunde
    Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: a) numar de persoane cu dizabilităţi introduse în registru: 2 milioane2) indicatori de eficienţă: a) cost mediu/persoană cu dizabilităţi introdusă în registru: 0,0845 lei3) indicatori de rezultat: a) reducerea gradului de dizabilitate.Unităţi care derulează programul: a) Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti; b) Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni"; c) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; d) Spitalul Clinic Municipal Filantropia - Craiova; e) Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara; f) Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix; g) Spitalul Clinic de Recuperare Cluj; h) Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord; i) Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol; j) Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Mangalia; k) Spitalul de Psihiatrie "Ghe. Preda" Sibiu (secţia de recuperare neuropsihomotorie - staţionar de zi); l) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu; m) Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava; n) Spitalul Judeţean de Urgenţă Covasna; o) Spitalul de Recuperare "Sf. Gheorghe" Botoşani; p) Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi; q) Spitalul Judeţean de Urgenţă Rm.Vâlcea; r) Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Dezna; s) Centrul de Recuperare Neuromotorie Gura Ocniţei; t) Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban" Buziaş; u) Spitalul de Recuperare Borşa; v) Sanatoriul Balnear Slănic - Moldova; w) Centrul Medical Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie pentru copii "Dr. Nicolae Robănescu" Bucureşti; x) Spitalul Clinic de Urgenţă "Elias".V. PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATEObiectiv: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţă sănătos şi combaterea principalilor factori de risc.Structura:1. Subprogramul de promovare a unui stil de viaţă sănătos;2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun;3. Subprogramul de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei.1. Promovarea unui stil de viaţă sănătosCoordonare tehnică:Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Naţional pentru Evaluarea şi Promovarea Stării de SănătateObiectiv 1 : Îmbunătăţirea cunoştintelor atitudinilor şi practicilor sanogene ale populaţiei prin activităţi de profilaxie primară şi primordialăActivităţi: a) Activităţi derulate la nivelul Ministerului Sănătăţii:1. aprobarea listei de domenii ale promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate privind priorităţile naţionale;2. avizare campanii IEC;3. coordonare, integrare şi valorificare materiale IEC;4. încheierea parteneriatelor de colaborare cu alte instituţii/organizaţii pentru promovarea campaniilor IEC prin canalele mass media;5. întărirea capacităţii instituţionale şi îmbunătăţirea calităţii activităţii reţelei de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate b) Activităţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS şi structurile de specialitate EPS din CRSP Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Tg Mureş, Sibiu6. coordonarea metodologică a reţelei de promovarea sănătăţii;7. propune Ministerului Sănătăţii calendarul pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi a unor probleme de sănătate specifice naţionale;8. elaborarea materialelor suport necesare derulării campaniilor IEC;9. coordonarea metodologică, monitorizarea, colectarea şi analiza datelor, evaluarea şi raportarea implementării campaniilor de informare, educare, comunicare pentru celebrarea zilelor mondiale/europene şi a unor probleme de sănătate specifice;10. iniţierea şi coordonarea studiilor necesare fundamentării activităţilor IEC;11. propune Ministerului Sănătăţii măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii activităţii reţelei de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;12. asigură dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC pe domenii specifice şi furnizarea suportului tehnic necesar - CNEPSS şi CRSP;13. elaborarea raportului anual privind activităţile IEC şi capabilităţile reţelei de promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;14. asigură valorificarea şi diseminarea rezultatelor, inclusiv prin publicarea pe pagina web a instituţiei;15. organizarea şi participarea la sesiuni de instruire şi perfecţionare pe teme de promovare a sănătăţii;16. desfăşoară activităţi de consultanţă în domeniul IEC;17. elaborarea proiectelor de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;18. participare la elaborarea de strategii privind sănătatea publică;19. raportarea către instituţii naţionale şi internaţionale;20. identifică domeniile/ariile de activitate din domeniul sănătăţii publice care necesita elaborarea de ghiduri/recomandări pentru îmbuntăţirea calităţii activităţii;21. elaborează ghiduri de îndrumare pentru proiectarea campaniilor IEC;22. elaborează metodologii pentru evaluarea nevoilor populaţiei privind promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate - CNEPSS, CRSP;23. participă la proiecte şi activităţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC;24. desfăşoară alte activităţi de IEC, la solicitarea Ministerului Sănătăţii. c) Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti1. implementarea metodologiilor campaniilor de informare, educare, comunicare în teritoriul de responsabilitate;2. participarea la studii şi cercetări de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor sanogene;3. participarea la dezvoltarea unei baze de informaţii din domeniul IEC;4. participarea la dezvoltarea reţelei de parteneri locali în domeniul IEC;5. elaborare raport anual privind activităţile IEC derulate;6. valorificarea şi diseminarea rezultatelor activităţilor derulate;7. participare la sesiuni de instruire şi perfecţionare;8. activităţi de consultanţă în domeniul IEC;9. participarea la elaborarea de strategii privind sănătatea;10. participarea la proiecte şi activităţi internaţionale şi naţionale din domeniul IEC;11. alte activităţi IEC destinate rezolvării priorităţilor locale.Obiectiv 2 : Managementul activităţilor de promovare a sănătăţii a) Activităţi derulate la nivelul INSP prin CNEPSS1. asigurarea managementului operaţional al activităţilor de promovare;2. acordă asistenţă tehnică în vederea bunei desfăşurări a programului;3. întocmeşte rapoarte trimestriale şi anuale privind modul de derulare a programului.Indicatori de evaluare:1) indicatori fizici: trimestrial şi anual a) număr de evenimente/campanii naţionale IEC (cu ocazia zilelor mondiale/europene stabilite de OMS şi CE): 10; b) număr de activităţi de IEC derulate la nivel local în cadrul campaniilor naţionale: 420 activităţi; c) număr materiale IEC elaborate: 20;2) indicatori de eficienţă (raportare anuală) a) cost mediu/activitate IEC desfăşurată la nivel judeţean: 4.751 lei; b) cost mediu/materiale campanii IEC: 25.000 lei.Unităţi care derulează subprogramul: a) Institutul Naţional de Sănătate Publică; b) direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Natura cheltuielilor: a) furnituri de birou - papetarie, consumabile: cartuşe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare, etc; b) materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (servicii editare multiplicare, tipărire şi diseminare de materiale IEC (pliante, afişe, broşuri, bannere, sinteze, rapoarte, ghiduri şi buletine informative, etc.); c) alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, achiziţionare piese de schimb; d) echipamente şi dotări cu mică valoare de tehnică informatică (unităţi centrale, monitoare, imprimante, memorie SDR, scannere, etc.); e) softuri speciale statistică, elaborare şi editare chestionare; f) achiziţionare de cărţi, publicaţii şi materiale documentare; pregătire profesională şi formare personal (organizare instruiri metodologice şi cursuri de scurtă durată); g) deplasări în ţară; h) transport; i) carburanţi, servicii cazare; j) protecţia muncii; k) alte cheltuieli cu bunuri şi servicii; l) cheltuieli de personal pentru unitatea de management.2. Prevenire şi combatere a consumului de tutunCoordonare tehnică:Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" BucureştiScop: îmbunătăţirea pe termen scurt şi mediu a sănătăţii populaţiei prin diminuarea impactului consumului de tutun asupra sănătăţii individului, societăţii şi costurilor sistemului de sănătate, ca urmare a creşterii numărului celor care renunţă la consumul de tutun.Obiective: a) creşterea numărului persoanelor care renunţă la fumat prin acordarea terapiei; b) îmbunătăţirea informării populaţiei despre metodele de renunţare la consumul de tutun şi extinderea sprijinului acordat celor care nu se pot deplasa la un centru de consiliere, folosind linia telefonică gratuită ("Tel Ve