DECIZIE nr. 1.418 din 2 noiembrie 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 10 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorPatricia Marilena Ionea - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 5.146/40/2009 al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.146/40/2009, Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani cu prilejul soluţionării unei cauze comerciale întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, pentru a nu se încălca dreptul de proprietate al debitorilor, deschiderea procedurii insolvenţei ar trebui condiţionată de existenţa unui titlu executoriu asupra creanţei. De asemenea, arată că restrângerea dreptului debitorului de a participa la numirea administratorului judiciar sau a lichidatorului, precum şi a dreptului de a stabili onorariul cuvenit acestuia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, indiferent dacă este sau nu formulată contestaţie din partea debitorului, judecătorul-sindic trebuie să verifice caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, iar în cazul în care va constata că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, va respinge cererea de deschidere a procedurii ca nefondată. Situaţia este identică şi în cazul în care debitoarea invocă apărări de fond în legătură cu actul constatator al creanţei, altul decât un titlu executoriu, având în vedere că prin prerogativele sale reglementate de lege judecătorul-sindic nu are posibilitatea să cerceteze în fond dacă actul respectiv pe care creditorul îşi întemeiază cererea ar îndeplini cerinţele caracterului cert, lichid şi exigibil, întrucât nu se poate transforma într-o instanţă de drept comun care să administreze probe. De asemenea, arată că desemnarea administratorului judiciar şi stabilirea onorariului acestuia se fac pe baza unor criterii stabilite strict de lege, prin aceasta urmărindu-se protejarea intereselor creditorilor.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. d) au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 169/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, păstrându-se însă soluţia legislativă criticată.În prezent, prevederile de lege criticate au următoarea redactare:- Art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d): "(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...] b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparţine. În situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ţine seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanţelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor; d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, precum şi a onorariului negociat. Dacă nu există contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar."Autorul excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 44 alin. (2) din Constituţie referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi critici identice cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 726 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, reţinând că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite, iar starea de insolvenţă reprezintă o astfel de situaţie deosebită. De asemenea, a arătat că "administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanţi la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, atât în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ." În sfârşit, cu acelaşi prilej s-a reţinut că exerciţiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora "Conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum şi de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile stabilite de legea organică. "În lumina acestor prevederi constituţionale, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşa fiind, [...] prin textul de lege criticat legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale."Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 5.146/40/2009 al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea-------
EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorPatricia Marilena Ionea - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 5.146/40/2009 al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.146/40/2009, Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani cu prilejul soluţionării unei cauze comerciale întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, pentru a nu se încălca dreptul de proprietate al debitorilor, deschiderea procedurii insolvenţei ar trebui condiţionată de existenţa unui titlu executoriu asupra creanţei. De asemenea, arată că restrângerea dreptului debitorului de a participa la numirea administratorului judiciar sau a lichidatorului, precum şi a dreptului de a stabili onorariul cuvenit acestuia reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, indiferent dacă este sau nu formulată contestaţie din partea debitorului, judecătorul-sindic trebuie să verifice caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, iar în cazul în care va constata că aceste condiţii nu sunt îndeplinite, va respinge cererea de deschidere a procedurii ca nefondată. Situaţia este identică şi în cazul în care debitoarea invocă apărări de fond în legătură cu actul constatator al creanţei, altul decât un titlu executoriu, având în vedere că prin prerogativele sale reglementate de lege judecătorul-sindic nu are posibilitatea să cerceteze în fond dacă actul respectiv pe care creditorul îşi întemeiază cererea ar îndeplini cerinţele caracterului cert, lichid şi exigibil, întrucât nu se poate transforma într-o instanţă de drept comun care să administreze probe. De asemenea, arată că desemnarea administratorului judiciar şi stabilirea onorariului acestuia se fac pe baza unor criterii stabilite strict de lege, prin aceasta urmărindu-se protejarea intereselor creditorilor.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. d) au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 169/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010, păstrându-se însă soluţia legislativă criticată.În prezent, prevederile de lege criticate au următoarea redactare:- Art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d): "(1) Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt: [...] b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, fixarea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activităţii practicienilor în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparţine. În situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de către judecătorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va ţine seama de cererile creditorilor în ordinea mărimii creanţelor sau de cererea debitoarei, dacă nu există o cerere din partea unui creditor; d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, precum şi a onorariului negociat. Dacă nu există contestaţii împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a hotărârii adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar."Autorul excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 44 alin. (2) din Constituţie referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi critici identice cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 726 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, reţinând că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situaţii deosebite, iar starea de insolvenţă reprezintă o astfel de situaţie deosebită. De asemenea, a arătat că "administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanţi la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, atât în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ." În sfârşit, cu acelaşi prilej s-a reţinut că exerciţiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, făcând abstracţie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora "Conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum şi de cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile stabilite de legea organică. "În lumina acestor prevederi constituţionale, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşa fiind, [...] prin textul de lege criticat legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale."Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "MBB Imobiliare" - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 5.146/40/2009 al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea-------