Cuprins

ORDIN nr. 318 din 23 aprilie 1997 pentru aprobarea Normativului de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiatii ionizante RP 06/1997

EMITENT

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 111 bis din 4 iunie 1997

O R D I N

pentru aprobarea Normativului de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante RP 06/1997

În temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi în baza Hotărârii Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,

ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului emite următorul ordin:

1. 1. Se aprobă Normativul de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante RP 06/1997, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. 2. Direcţia generală de dezvoltare, resurse, relaţii inter- naţionale şi publice din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României.

   Bucureşti, 23 aprilie 1997.

   Nr. 318.

   Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,

   Ioan Oltean

   N O R M A T I V

   de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante RP 06/1997

   ANEXĂ

   CAPITOLUL I

   Dispoziţii generale

   Art. 1. - Dispoziţiile prezentului normativ sunt emise în temeiul art. 5 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi ale art. 5 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996.

   Art. 2. - Termenii folosiţi în prezentul normativ se defi- nesc astfel:

   1. a) protecţia individuală - măsura de protecţie a muncii, prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane. Se apelează la o astfel de măsură numai după ce au fost epuizate, atât cât este rezonabil posibil, orice alte mijloace tehnice şi organi- zatorice de protecţie a muncii sau când nu pot fi avute în vedere asemenea mijloace;

   2. b) protecţia În zona de lucru - ansamblul de măsuri constructive, tehnice, de dotare şi organizatorice, care asi- gură condiţii normale de lucru sau diminuează acţiunea factorilor de risc;

   3. c) mijloc individual de protecţie - mijloc individual desti- nat protecţiei unui singur angajat şi care este purtat de acesta;

   4. d) funcţia de protecţie - funcţia realizată de un mijloc de protecţie, prin care se combate acţiunea unui factor de risc asupra organismului uman sau numai se semnalizează existenţa unui factor de risc. Funcţia de protecţie se reali- zează prin interpunerea între factorul de risc şi organismul uman sau indirect, prevenind declanşarea unor fenomene care pot conduce la accidente de muncă;

   5. e) protector - obstacol destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul uman, pentru a realiza o func- ţie de protecţie;

   6. f) echipament individual de protecţie (E.I.P.) - totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;

   7. g) echipament individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.) - totalitatea mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii ioni- zante, cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;

   8. h) echipament individual de lucru (E.I.L.) - totalitatea mijloacelor individuale utilizate în procesul de muncă pentru protejarea îmbrăcăminţii personale a angajaţilor împotriva uzurii şi murdăririi excesive;

   9. i) sortiment (de mijloace individuale de protecţie) - grup specific de mijloace individuale de protecţie, care asigură protecţia aceleiaşi părţi anatomice, caracterizate prin ace- eaşi formă generală şi aceleaşi caracteristici funcţionale.

      Exemplu: încălţăminte de protecţie;

   10. j) tip (de mijloace individuale de protecţie) - grup specific de mijloace individuale de protecţie din cadrul unui sorti- ment, caracterizate prin faptul că realizează protecţia împo- triva aceluiaşi factor de risc;

   11. k) factor de risc - factori (însuşiri, stări, procese, feno- mene, comportamente) proprii elementelor implicate în pro- cesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale;

   12. l) factor periculos - factor de risc a cărui acţiune asu- pra angajatului duce, în anumite condiţii, la accidentarea acestuia;

   13. m) factor nociv - factor de risc a cărui acţiune asupra angajatului duce, în anumite condiţii, la îmbolnăvirea acestuia.

   Art. 3. - Normativul se aplică la toate locurile de muncă în care se desfăşoară activităţi din domeniul nuclear, autorizate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (C.N.C.A.N.).

   Art. 4. - Echipamentul individual de protecţie la radiaţii se acordă suplimentar echipamentului individual de protec- ţie specific locului de muncă respectiv.

   Art. 5. - Echipamentul individual de protecţie sau de protecţie la radiaţii (E.I.P. şi/sau E.I.R.) se asigură şi se acordă gratuit, de către titularul de autorizaţie, atât angaja- ţilor proprii, cât şi tuturor categoriilor de persoane care au acces în zona de lucru (personal de inspecţie şi control, personal detaşat, personal în stagii de practică sau de pre- gătire, utilizatori etc.).

   Art. 6. - Echipamentul individual de protecţie acordat unei persoane trebuie să asigure protecţia acesteia împo- triva tuturor factorilor de risc care acţionează asupra sa în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.

   Art. 7. - Este interzisă utilizarea echipamentului indivi- dual de protecţie la radiaţii, neautorizat conform Legii nr. 111/1996.

   CAPITOLUL II

   Dispoziţii privind acordarea echipamentului individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.)

   Art. 8. - Echipamentul individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.) se asigură şi se acordă de către titularul de autori- zaţie, în conformitate cu criteriile stabilite în tabelul anexat. Art. 9. - Echipamentul individual de protecţie (E.I.P.)

   se asigură şi se acordă de către titularul de autorizaţie în conformitate cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 58/1991.

   Art. 10. - Stabilirea mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii (sortimente şi tipuri), care compun echipamentul individual de protecţie la radiaţii ce trebuie acordat unei persoane, se face pe baza analizei şi cumulării factorilor de risc la care aceasta este expusă pe durata îndeplinirii sarcinilor de muncă în zona de lucru.

   Art. 11. - Analiza factorilor de risc, alegerea sortimen- telor şi a tipurilor de mijloace individuale de protecţie la radiaţii, durata normată de folosire a acestora, diferenţiat pe categorii de personal şi condiţii concrete de muncă, precum şi modul de acordare a acestora (inventar perso- nal, inventar secţie etc.) se fac de către o comisie formată din persoanele cu responsabilităţi în domeniul nuclear, posesoare de permis de exercitare de nivel cel puţin doi, unul până la trei reprezentanţi ai salariaţilor cu permis de exercitare de nivel doi şi un reprezentant al sindicatului. Componenţa nominală a comisiei şi modul de funcţio- nare a acesteia sunt stabilite de consiliul de administraţie sau de alt organ echivalent acestuia, care poate angaja, potrivit legii, răspunderea juridică a titularului de autorizaţie. Art. 12. - Comisia de analizare a factorilor de risc poate solicita, pe cheltuiala titularului de autorizaţie, efec- tuarea de expertize sau de măsurători de către organe specializate care să ajute la analizarea factorilor de risc. Art. 13. - Propunerea comisiei, prin care se stabilesc mijloacele individuale de protecţie la radiaţii, se aprobă şi se însuşeşte de consiliul de administraţie sau de alt organ echivalent acestuia. Lista cu mijloacele individuale de pro- tecţie la radiaţii stabilite şi cantităţile din fiecare sortiment şi tip fac parte din documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei

   C.N.C.A.N.

   Art. 14. - Titularul de autorizaţie este obligat să asi- gure, în afara echipamentului individual, mijloacele de pro- tecţie colectivă la radiaţii ionizante (ecrane de protecţie fixe sau mobile, nişe etc.) şi materialele şi mijloacele necesare decontaminării suprafeţelor, echipamentelor de protecţie la radiaţii şi a corpului uman. Calitatea şi cantitatea acestora se stabilesc după metodologia prevăzută la art. 11-13.

   CAPITOLUL III

   Dispoziţii privind utilizarea echipamentului individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.)

   Art. 15. - Titularul de autorizaţie are următoarele obligaţii:

   1. a) să instruiască personalul în legătură cu modul de uti- lizare şi cu caracteristicile echipamentului individual de pro- tecţie la radiaţii;

   2. b) să asigure verificarea periodică a calităţilor de protec- ţie a mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii, conform cu instrucţiunile de utilizare;

   3. c) să asigure condiţii de curăţare şi de decontaminare a echipamentelor (E.I.R.);

   4. d) să asigure condiţii de depozitare şi de întreţinere, precum şi repararea şi verificarea mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii, astfel încât să se asigure conservarea calităţilor de protecţie ale acestora;

   5. e) să înlocuiască mijloacele individuale de protecţie la radiaţii, la expirarea duratei normate de folosire sau care nu mai posedă calităţile de protecţie, de fiecare dată când se constată acest lucru, indiferent de motiv.

   Art. 16. - Persoanele care beneficiază de echipament individual de protecţie la radiaţii au următoarele obligaţii:

   1. a) să cunoască caracteristicile şi modul corect de utili- zare a mijloacelor individuale de protecţie din dotare;

   2. b) să poarte întregul echipament individual de protecţie (E.I.R. şi E.I.P.), pe toată durata îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

   3. c) să utilizeze echipamentul individual de protecţie (E.I.R. şi E.I.P.) doar în scopul pentru care acesta a fost atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de pro- tecţie ale acestuia;

   4. d) să prezinte mijloacele individuale de protecţie la veri- ficările periodice prevăzute în instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau decontaminare;

   5. e) să solicite un nou mijloc individual de protecţie atunci când din diverse motive mijlocul individual de protecţie avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare. Art. 17. - Pierderea calităţilor de protecţie ale mijlocului individual de protecţie înainte de termenul prevăzut în instrucţiuni şi dovedită a se fi produs din vina purtătorului îl îndreptăţeşte pe agentul economic la recuperarea pagubei

      pe seama purtătorului.

      Art. 18. - Executantul unei sarcini de serviciu are drep- tul de a refuza executarea acesteia, dacă nu i se asigură mijloacele individuale de protecţie necesare, prevăzute în normativ, fără ca refuzul să atragă asupra sa măsuri disci- plinare.

      Art. 19. - Nepurtarea echipamentului individual de pro- tecţie (E.I.R. şi E.I.P.), în cazul când acesta este corect acordat şi în stare de funcţionare, sau utilizarea acestuia în alte condiţii decât cele prevăzute de instrucţiunile de utilizare se sancţionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică şi Legii protecţiei muncii nr. 90/1996.

      C R I T E R I I

      

      de acordare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante (E.I.R.)

      ANEXĂ

      la normativ

      Factorii de risc,

      Nr. care apar în

      Pericolul de accidentare Sortimentul de mijloace individuale

      Tipul de mijloace individuale de

      în muncă sau de îmbolnăvire

      crt. îndeplinirea sarcinilor

      de muncă

      profesională de protecţie, care se acordă

      protecţie, definit prin calitatea de protecţie

      

      1. 1. Iradiere externă Efectele radiaţiilor ionizante. Şorţ de cauciuc cu plumb. Conform STAS. Boala de iradiere. Mănuşi de cauciuc cu plumb. Autorizate de

         Ochelari de sticlă cu plumb C.N.C.A.N.

      2. 2. Lucrul cu lichide Contaminare radioactivă. Mască de protecţie. Aprobate de radioactive Efectele nocive ale radiaţiilor Încălţăminte de protecţie. Ministerul sau pulberi ionizante. Mijloace de protecţie a Sănătăţii şi radioactive Boala de iradiere. încălţămintei. Mănuşi de autorizate de

         protecţie. Costum de C.N.C.A.N. protecţie. Şorţ de protecţie.

         Bonetă.

      3. 3. Lucrul în spaţii Contaminare radioactivă. Lenjerie de corp. Aprobate de cu aerosoli Efectele nocive ale Şosete-ciorapi. Ministerul radioactivi sau radiaţiilor ionizante. Mască de protecţie. Sănătăţii şi pulberi radioactive. Boala de iradiere. Încălţăminte de protecţie. autorizate de

   Mijloace de protecţie a C.N.C.A.N. încălţămintei. Mănuşi de

   protecţie. Costum de protecţie (inclusiv capişon). Costum de protecţie etanş, cu alimentare de la reţea de aer comprimat. Costum

   de protecţie izolant, prevăzut cu dispozitiv de protecţie izolant autonom.

   

   MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI

   O R D I N

   privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru elaborarea regulamentelor

   de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, şi stabilirea competenţelor de elaborare şi aprobare a regulamentelor

   de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare

   În temeiul prevederilor art. 63, 65 şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,

   având în vedere necesitatea detalierii şi concretizării condiţiilor generale şi speciale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a barajelor şi lacurilor de acumulare, precum şi a prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje,

   văzând referatul Direcţiei cadastru, sinteze şi apărare împotriva inundaţiilor şi al Direcţiei strategii şi reglementări resurse de apă,

   ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului emite următorul ordin:

   1. 1. Se aprobă Regulamentul-cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acu- mulare şi prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, şi stabilirea competenţelor de elaborare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

   2. 2. Prezentul ordin se aplică începând cu data publicării lui în Monitorul Oficial al României. Pe aceeaşi dată, Ordinul nr. 108 din 16 decembrie 1985, emis de fostul Consiliu Naţional al Apelor, pentru aprobarea Instrucţiunilor

      tehnice de exploatare ITE-R-01/1985 - Regulament de exploatare pentru baraje şi lacuri de acumulare şi baraje de priză: conţinut-cadru şi Ordinul ministrului apelor, pădu- rilor şi protecţiei mediului nr. 834 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimen- tări cu apă, cu sau fără baraj, se abrogă.

   3. 3. Direcţia cadastru, sinteze şi apărare împotriva inun- daţiilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Regia Autonomă „Apele Române" vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

      Bucureşti, 15 mai 1997.

      Nr. 396.

      Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,

      Ioan Oltean

      REGULAMENT-CADRU

      pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare

      şi prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, şi stabilirea competenţelor de elaborare

      ANEXĂ

      şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare

      CAPITOLUL I

      Dispoziţii generale

      Art. 1. - Regulamentele de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, denumite în continuare regulamente de exploatare a barajelor, detaliază şi concretizează condiţiile generale şi specifice de exploatare coordonată, pe ansam- blul bazinului hidrografic, a acestei categorii de lucrări.

      Art. 2. - Regulamentele de exploatare a barajelor cuprind elementele necesare privind funcţionarea lucrărilor hidrotehnice respective, după perioada de punere în func- ţiune a acestora.

      Exploatarea în perioada de punere în funcţiune a lucră- rii respective se realizează potrivit „Condiţiilor tehnice spe- cifice de exploatare", elaborate de proiectanţi.

      La baza întocmirii regulamentelor de exploatare a bara- jelor vor sta şi condiţiile tehnice specifice de exploatare, elaborate de proiectantul lucrării, cărţile tehnice ale con- strucţiilor şi instalaţiilor, ordinele şi dispoziţiile tehnice emise de Regia Autonomă „Apele Române", Regia Autonomă de Electricitate „Renel", Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare sau ale altor titulari de construcţii şi lucrări hidro- tehnice.

      CAPITOLUL II

      Conţinut-cadru al regulamentelor de exploatare a barajelor

      Art. 3. - Documentaţiile privind regulamentele de exploatare a barajelor vor conţine un memoriu tehnic, tabele, grafice şi anexe.

      Art. 4. - Memoriul tehnic va avea următoarele ele- mente:

      Cap. 1 - Date generale

      1. 1.1. Amplasamentul lucrării

      2. 1.2. Funcţiunile lucrării

      3. 1.3. Cadrul de bază al exploatării.

      Cap. 2 - Caracteristici tehnice şi constructive ale lucrării

      1. 2.1. Caracteristici tehnice ale acumulării

      2. 2.2. Caracteristici tehnice ale barajului

         1. 2.2.1. Elemente componente ale lucrării

      3. 2.3. Supravegherea comportării în timp a lucrării

      4. 2.4. Sistemul informaţional pentru exploatarea lucrării

         1. 2.4.1. Sistemul de măsurare a datelor hidrometeorolo- gice

         2. 2.4.2. Sistemul de avertizare-alarmare în caz de avarii. Cap. 3 - Regimul hidrologic

1. 3.1. Debite medii lunare pe şir de ani, afluente în acu- mulare. Debitul mediu multianual.

2. 3.2. Debite minime lunare pe şir de ani, afluente în acu- mulare

3. 3.3. Caracteristicile undelor de viitură, în secţiune, a acumulării

4. 3.4. Hidrografele viiturilor înregistrate în perioada parcursă de la darea în exploatare a lucrării şi hietogra- mele precipitaţiilor înregistrate la posturile pluviometrice

5. 3.5. Influenţa lucrării asupra regimului hidrologic natural

6. 3.6. Regimul aluvionar.

Cap. 4 - Regimuri de funcţionare şi reguli de exploa- tare

1. 4.1. Exploatarea la ape medii

2. 4.2. Exploatarea în perioadele de ape mici sau deficitare

3. 4.3. Exploatarea în perioadele de îngheţ

4. 4.4. Exploatarea la ape mari

5. 4.5. Măsuri de urmărire şi prevenire a degradării calităţii apei.

Cap. 5 - Personalul de exploatare

1. 5.1. Organigrama

2. 5.2. Sarcini, atribuţii, răspunderi.

Art. 5. - Modul de întocmire a Regulamentului-cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, va fi prezentat într-o documentaţie în care sunt descrise amănunţit elementele menţionate la art. 4, tabelele, graficele, schemele şi anexele aferente. Documentaţia cu detalierea modului de întocmire a regu- lamentului-cadru se poate pune la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice interesate, de către Direcţia cadastru, sin- teze şi apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului sau de către Regia Autonomă „Apele Române" şi filialele sale teritoriale, în ter-

men de 30 de zile de la solicitarea făcută în scris.

Art. 6. - Respectarea conţinutului-cadru al regulamentu- lui de exploatare a barajelor este obligatorie pentru lucrările cu caracter complex. Pentru celelalte lucrări, prevederile art. 4 şi 5 se pot adapta, de la caz la caz, de către ela- boratori, potrivit rolului şi funcţiilor specifice ale lucrărilor respective (amenajări hidroenergetice, acumulări neperma- nente, acumulări şi iazuri agropiscicole, iazuri de decantare a materialelor sterile, depozite de zgură şi cenuşă, prize pentru alimentări cu apă ale centrelor populate, ale zonelor industriale sau ale sistemelor de irigaţii, precum şi altele asemenea).

Proiectele regulamentelor specifice pentru diverse cate- gorii de construcţii hidrotehnice se avizează de către Regia Autonomă „Apele Române" şi se aprobă de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Art. 7. - În baza prevederilor art. 4 şi 5, se vor ela- bora regulamente-cadru de exploatare bazinale, în care vor fi incluse toate tipurile de construcţii şi amenajări hidroteh- nice existente în cadrul bazinului hidrografic respectiv. În aceste regulamente se vor detalia şi se vor concretiza con- diţiile generale şi specifice de exploatare coordonată, pre- cum şi interconexiunile cu bazinele hidrografice limitrofe, în diverse regimuri şi reguli de exploatare posibile.

CAPITOLUL III

Competenţele de elaborare, avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare a barajelor şi a regulamentelor de exploatare bazinale

Art. 8. - Regulamentele de exploatare a barajelor se elaborează, pentru fiecare obiectiv în parte, de către deţină- torii cu orice titlu ai acestor lucrări, persoane fizice sau juri- dice, sau de către unităţi specializate în studii, proiectare şi consultanţă pentru construcţii hidrotehnice.

Art. 9. - Regulamentele de exploatare bazinale se ela- borează de către Regia Autonomă „Apele Române" sau de către unităţi specializate în studii, proiectare şi consultanţă pentru construcţii hidrotehnice, pentru schema de amena- jare hidrotehnică, cuprinzând toate construcţiile, amenajările şi lucrările hidrotehnice existente, avându-se în vedere următoarele: prevederile schemelor-cadru şi ale schemelor locale de amenajare, principiile gospodăririi unitare, raţio- nale şi complexe a apelor de suprafaţă şi subterane, regi- mul de exploatare, sub aspect cantitativ şi calitativ, coordonat şi integrat la nivelul bazinului hidrografic respec- tiv, satisfacerea optimă în condiţii tehnice şi economice efi- ciente a cerinţelor de apă brută ale tuturor utilizatorilor, apărarea împotriva inundaţiilor, în contextul general al con- servării resurselor de apă şi protecţiei mediului, precum şi al interconexiunilor cu bazinele hidrografice limitrofe.

Art. 10. - Se elaborează regulamente de exploatare pentru bazinele hidrografice de ordinul 1 şi 2, conform codificării cursurilor de apă din Cadastrul apelor din România, sau pentru alte amenajări hidrotehnice complexe. Stabilirea acestora se face la propunerea Regiei Autonome

„Apele Române", cu avizul comitetelor de bazin şi cu apro- barea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Art. 11. - Documentaţia reprezentând regulamentul de exploatare a barajului sau a bazinului hidrografic va avea o

„foaie de capăt", cuprinzând denumirea obiectivului, unita- tea elaboratoare, data elaborării, denumirea unităţii compe- tente de avizare şi aprobare, precum şi numele şi prenumele conducătorilor acestora, cu semnătura şi ştam- pila respective. De asemenea, toate anexele din regula- mentul de exploatare, inclusiv planşele, vor purta data întocmirii, numele şi prenumele, precum şi semnătura celor care le-au întocmit, le-au verificat şi le-au aprobat.

Art. 12. - Regulamentele de exploatare a barajelor se avizează de către comitetele de bazin, se aprobă de către Regia Autonomă „Apele Române" şi fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

Art. 13. - Competenţele de aprobare a regulamentelor de exploatare a barajelor şi a regulamentelor de exploatare bazinale sunt următoarele:

1. a) regulamentele de exploatare pentru toate lucrările din administrarea proprie a Regiei Autonome „Apele Române", pentru barajele şi lacurile de acumulare din administrarea altor deţinători, obiective care au un volum brut (corespun- zător nivelului maxim de verificare) mai mare de 50 mil. m3, precum şi pentru barajele de priză, care asigură alimentări cu apă pentru populaţie sau industrie, cu debite instalate mai mari de 1,0 m3/s, ori pentru irigaţii cu debite instalate mai mari de 5,0 m3/s, se aprobă de către Regia Autonomă

   „Apele Române" (centrala);

2. b) regulamentele de exploatare pentru toate lucrările din administrarea altor deţinători decât Regia Autonomă „Apele Române", obiective care au un volum brut (corespunzător nivelului maxim de verificare) mai mic sau egal cu 50 mil. m3 şi mai mare de 3 mil. m3, precum şi pentru barajele de priză care asigură alimentări cu apă pentru populaţie sau industrie, cu debite instalate mai mici de 1,0 m3/s ori pen- tru irigaţii cu debite instalate mai mici de 5,0 m3/s, se aprobă de către filialele bazinale ale Regiei Autonome

   „Apele Române";

3. c) pentru restul lucrărilor din administrarea altor deţină- tori, care nu se încadrează în categoriile de mai sus, inclu- siv pentru barajele microhidrocentralelor cu puteri instalate mai mici sau egale cu 1 MW, regulamentele de exploatare se aprobă de către unităţile teritoriale de gospodărire a apelor ale Regiei Autonome „Apele Române";

4. d) regulamentele de exploatare bazinale se aprobă de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Art. 14. - Regulamentele de exploatare a barajelor, avizate şi aprobate, împreună cu autorizaţiile de gospodă- rire a apelor, vor fi păstrate, obligatoriu, la dispeceratele filialelor bazinale ale Regiei Autonome „Apele Române", iar un exemplar, la dispeceratele exploatărilor, secţiilor sau sis- temelor hidrotehnice de care aparţin obiectivele respective, precum şi la unităţile care le-au avizat şi le-au aprobat. O sinteză cuprinzând regulile scrise şi reprezentările grafice esenţiale din regulamentul de exploatare, privind modul de acţiune operativ în diverse situaţii specifice, va fi afişată, la loc vizibil, la sediul dispeceratului sistemului

hidrotehnic al obiectivului respectiv.

CAPITOLUL IV

Competenţele de elaborare şi avizare a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare

Art. 15. - Regia Autonomă „Apele Române" elaborează programe lunare de exploatare a lacurilor de acumulare, având la bază prognozele debitelor medii lunare afluente în lacurile de acumulare, volumele utile existente în lacuri, necesitatea producerii de energie hidroelectrică în corelare cu programele energetice şi cu alte programe economice şi sociale, asigurarea debitelor pentru populaţie, industrie, agri- cultură şi alte folosinţe consumatoare şi neconsumatoare de apă, în scopul gospodăririi raţionale şi complexe a apei, în baza propunerilor deţinătorilor de lucrări şi ale principalilor beneficiari de apă brută.

Art. 16. - Pentru principalele acumulări cu folosinţă complexă şi rol strategic în alimentarea cu apă a munici- piului Bucureşti, a unor zone intens populate sau cu folo- sinţe de apă importante, precum şi pentru zonele deficitare în resurse de apă, Regia Autonomă „Apele Române", împreună cu principalii administratori de baraje şi lacuri de acumulare şi beneficiari de apă brută (Regia Autonomă de Electricitate „Renel", Regia Autonomă a Îmbunătăţirilor Funciare, Regia Generală de Apă Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti), întocmeşte programe lunare de exploatare care se aprobă de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Pentru restul acu- mulărilor, programele de exploatare lunare se aprobă de către Regia Autonomă „Apele Române".

Art. 17. - Pentru gospodărirea unitară raţională şi com- plexă a apelor de suprafaţă şi subterane, în scopul satisfa- cerii cu prioritate a cerinţelor de apă pentru populaţie şi a altor cerinţe social-economice esenţiale, în situaţii critice (secete prelungite, ape mari, perioade de iarnă sau altele asemenea), Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului dispune Regiei Autonome „Apele Române" elabo- rarea de programe de asigurare a surselor de apă. Aceste

programe se elaborează în baza propunerilor principalilor administratori de baraje şi lacuri de acumulare şi ale bene- ficiarilor de apă.

Exploatarea lacurilor de acumulare şi a prizelor pentru apă se subordonează necesităţilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit prin planurile de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare - întocmite conform Metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădu- rilor şi protecţiei mediului nr. 276 din 11 aprilie 1997 -, cât şi prin programele de exploatare lunare.

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 18. - În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului ordin se vor elabora sau se vor reactualiza toate regulamentele de exploatare a construcţiilor şi lucrări- lor hidrotehnice existente. În cazuri bine fundamentate, cu anunţarea prealabilă a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă „Apele Române" poate stabili, pentru unii agenţi economici cu probleme dificile, sau poate aproba regulamente de exploatare provizorii, valabile cel mult 6 luni de la data emiterii.

Art. 19. - Deţinătorii de lucrări sau unităţile interesate în elaborarea unor regulamente specifice pentru diverse categorii de construcţii hidrotehnice, prevăzute la art. 6, vor putea face propuneri Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului, în termen de maximum un an de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României. Dacă propunerile nu au fost trimise ministerului sau nu au fost aprobate de acesta, se vor aplica regulamentele de exploa- tare întocmite potrivit prevederilor prezentului ordin.

Art. 20. - Regulamentele de exploatare a barajelor şi regulamentele de exploatare bazinale se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, în funcţie de dinamica cerinţelor de apă sau de alte condiţii.

Art. 21. - Regulamentele de exploatare se vor modifica sau se vor actualiza, după caz, la schimbarea rolului şi a parametrilor funcţionali ai lucrării sau ori de câte ori apare necesar, pe baza experienţei obţinute în exploatare sau a celor mai avansate cunoştinţe tehnice în domeniu, dar cel puţin o dată la 5 ani.

În aceste situaţii, la solicitarea (comanda) unităţii deţină- toare de lacuri de acumulare ori de baraje de priză, pro- iectantul va actualiza şi va modifica condiţiile tehnice specifice de exploatare.

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI

O R D I N

privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România

În temeiul prevederilor art. 35 şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996, ale art. 4 din Legea cadastrului şi a publi- cităţii imobiliare nr. 7/1996 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 457/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,

având în vedere necesitatea inventarierii, clasificării, evidenţei, ţinerii la zi şi sintezei datelor referitoare la reţeaua hidrografică, resurselor de apă ce aparţin domeniului public, a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele şi la prelevările şi restituţiile de apă, precum şi cerinţele impuse de gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor, văzând referatul Direcţiei cadastru, sinteze şi apărare împotriva inundaţiilor şi al Direcţiei strategii şi reglementări

resurse de apă,

ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de organizare, păs- trare şi gestionare a Cadastrului apelor din România, pre- zentată în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă cuprinsul Atlasului Cadastrului ape- lor din România (Partea 1 text: „Date morfohidrografice asupra reţelei hidrografice de suprafaţă" şi „Harta hidrogra- fică a României" (Partea a 2-a: Hărţi hidrografice - scara 1: 100.000), editate de IGFCOT - Bucureşti în anul 1992, la comanda Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, care face parte integrantă din prezentul ordin. Atlasul Cadastrului apelor din România, ediţia 1992, părţile

1 şi a 2-a, precum şi ediţiile actualizate şi informatizate periodic ale acestora se pot pune la dispoziţia factorilor interesaţi, persoane fizice sau juridice, contra cost, de către Regia Autonomă „Apele Române" şi filialele sale teritoriale, în termen de 30 de zile de la solicitarea făcută în scris.

Art. 3. - Prezentul ordin se aplică începând cu data publicării lui în Monitorul Oficial al României. Pe aceeaşi dată, Metodologia privind modul de desfăşurare a activităţii de cadastru al apelor şi elaborarea sintezelor cadastrale, aprobată de fostul minister al mediului la data de

6 decembrie 1990 cu scrisoarea nr. 21.269 a Direcţiei generale a apelor şi a Direcţiei reglementări şi protecţia mediului, şi Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 833 din 27 noiembrie 1996 pentru aprobarea modului de organizare şi de ţinere la zi a Cadastrului apelor din România se abrogă.

Art. 4. - Direcţia cadastru, sinteze şi apărare împotriva inundaţiilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Regia Autonomă „Apele Române" vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Bucureşti, 15 mai 1997.

Nr. 399.

Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,

Ioan Oltean

M E T O D O L O G I A

de organizare, păstrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România

ANEXĂ

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - În temeiul art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996 şi al art. 4 din Legea cadastrului şi a publici- tăţii imobiliare nr. 7/1996, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Regia Autonomă „Apele Române" organizează cadastrul de specialitate în domeniul apelor. Cadastrul apelor din România este un subsistem de evi- denţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile din domeniul apelor, sub aspect tehnic şi economic, cu res- pectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi a datelor de bază din cadastrul general, privind suprafaţa, categoria de folosinţă

şi proprietarul bunului.

De asemenea, prin cadastrul apelor se înţelege şi exe- cutarea de lucrări geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartografice şi altele, pentru satisfacerea necesităţilor pro- prii, specifice domeniului apelor.

Art. 2. - Cadastrul apelor este acţiunea organizată de inventariere şi centralizare a datelor privind resursele de apă, folosirea şi protecţia apelor, necesare activităţii curente de reglementare a folosinţelor de apă (alimentări cu apă, evacuări de ape uzate sau în exces, lucrări de amenajare sau de apărare împotriva inundaţiilor), dar şi de valorificare a potenţialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape, mecanic şi de transport al reziduurilor), în vederea gospodăririi complexe, eficiente şi raţionale a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane ale ţării. Această activitate se desfăşoară pe bazine hidrografice şi la nivel naţional.

Art. 3. - Modul de organizare, păstrare şi gestionare a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor, precum şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public, incluse în Cadastrul apelor din România, cu excepţia apelor geoter- male, se stabilesc de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Regia Autonomă „Apele Române" împreună cu filialele sale teritoriale vor asigura, permanent, ţinerea la zi a Fon- dului naţional de date de gospodărire a apelor.

Art. 4. - Unităţile specializate autorizate, instalaţiile autonome care furnizează informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă, integrate în reţeaua naţională de observaţii pentru gospodărirea apelor, precum şi alţi utilizatori de apă care produc informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărire a ape- lor sunt obligaţi să le păstreze timp de 5 ani şi să le trans- mită lunar la Regia Autonomă „Apele Române". Folosirea informaţiilor conţinute în cadastrul apelor în scopuri comer- ciale este permisă numai contra cost, în condiţiile legii, în baza procedurii stabilite de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

CAPITOLUL II

Metodologia privind conţinutul şi modul de desfăşurare a activităţii Cadastrului apelor din România

Art. 5. - Activitatea Cadastrului apelor din România implică întocmirea unei baze de date conform dispoziţiilor cuprinse într-un memoriu, anexe şi produse soft, aferente.

Art. 6. - Memoriul are următorul cuprins: Cap. I - Prevederi generale

Cap. II - Banca de date privind gospodărirea apelor Cap. III - Efectuarea controalelor la obiective

Cap. IV - Colectarea informaţiilor privind obiectivele cadastrale

Cap. V - Verificarea corectitudinii informaţiilor Cap. VI - Aplicaţia KING 2

Cap. VII - Obiectivele şi categoriile cadastrale din etapa I:

1. 7.1. Degradări de albii, maluri şi faleze;

2. 7.2. Lucrări de îndiguiri şi regularizări de albii;

3. 7.3. Alimentări cu apă şi canalizări pentru centre popu- late, platforme industriale, obiective social-economice şi zootehnice;

4. 7.4. Sisteme de irigaţii;

5. 7.5. Amenajări piscicole;

6. 7.6. Centrale hidroelectrice;

7. 7.7. Folosinţe hidromecanice;

8. 7.8. Lacuri de acumulare;

9. 7.9. Exploatări de materiale şi agregate minerale utile din albii;

10. 7.10. Derivaţii şi aducţiuni;

11. 7.11. Inundaţii de terenuri şi bunuri;

12. 7.12. Foraje hidrogeologice.

Cap. VIII - Obiectivele şi categoriile cadastrale din etapa a II-a:

1. 8.1. Cursuri de apă, albii minore şi majore;

2. 8.2. Bornele axului cadastral de referinţă al cursurilor de apă;

3. 8.3. Lacuri naturale, bălţi, zone umede;

4. 8.4. Incinte inundabile;

5. 8.5. Ape terapeutice, curative şi de agrement;

6. 8.6. Staţii meteorologice;

7. 8.7. Staţii hidrologice şi instalaţii hidrometrice;

8. 8.8. Lucrări pentru protecţia albiilor şi malurilor;

9. 8.9. Lucrări de desecare;

10. 8.10. Poduri şi podeţe;

11. 8.11. Traversări conducte, canale, linii electrice şi telefo- nice;

12. 8.12. Construcţii (sedii filiale, exploatări, sisteme, can- toane);

13. 8.13. Staţii automate şi relee de transmitere a datelor;

14. 8.14. Navigaţie şi porturi;

15. 8.15. Poduri plutitoare, bacuri;

16. 8.16. Noduri hidrotehnice şi baraje de priză;

17. 8.17. Alte construcţii şi lucrări hidrotehnice;

18. 8.18. Alte construcţii, lucrări şi obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.

Cap. IX - Aplicaţia CADBZ 2 pentru editarea centrali- zatoarelor cadastrale bazinale

Cap. X - Structura studiului conţinând centralizatoarele sintezei cadastrale, etapa I

Cap. XI - Aplicaţia CADIS pentru selectarea informaţii- lor, legarea relaţională a fişierelor şi editarea listelor pentru fiecare categorie cadastrală

Cap. XII - Prevederi tranzitorii şi finale.

Art. 7. - Anexele vor avea următorul cuprins:

Anexa nr. 1 - Fluxul informaţional al băncii de date de gospodărire a apelor.

Anexa nr. 2 - Programele bazei de date faza I - Aplicaţia KING.

Anexa nr. 3 - Programele bazei de date faza a II-a - Aplicaţia QUEEN.

Anexa nr. 4 - Autorităţile bazinale ale filialelor terito- riale care răspund de activitatea de cadastru al apelor şi de codificarea reţelei hidrografice de ordinul I, aferente.

Anexa nr. 5 - Grupele şi categoriile de obiective şi folosinţe cadastrale aflate în evidenţele Cadastrului apelor din România.

Anexa nr. 6 - Folosinţe şi obiective cadastrale luate în evidenţa Cadastrului apelor din România în etapa I.

Anexa nr. 7 - Folosinţe şi obiective cadastrale luate în evidenţa Cadastrului apelor din România în etapa a II-a.

Anexa nr. 8 - Atribuţiile ce revin compartimentelor de cadastru al apelor din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă „Apele Române", filia-

lelor teritoriale bazinale şi unităţilor subordonate acestora, pentru realizarea activităţii de cadastru al apelor la nivelul unităţilor bazinelor hidrografice şi la nivel naţional.

Anexa nr. 9 - Organizarea tehnico-funcţională şi repar- tizarea activităţii de cadastru al apelor, pe servicii şi birouri, la nivelul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regiei Autonome „Apele Române", al filialelor teri- toriale bazinale şi al unităţilor subordonate acesteia.

Anexa nr. 10 - Repartiţia categoriilor cadastrale pe birouri şi servicii de specialitate la nivelul filialelor teritoriale bazinale şi atribuţiile ce revin acestora în desfăşurarea acti- vităţii de cadastru al apelor.

Anexa nr. 11 - Modul de programare a controalelor la folosinţe şi obiective cadastrale în raport cu importanţa lor social-economică, cu rolul determinant în bazinele hidrogra- fice şi cu dinamica obiectivelor.

Anexa nr. 12 - Modul de avizare preliminară şi finală, ţinerea la zi şi arhivarea documentaţiilor de sinteză cadas- trală la nivel bazinal şi naţional.

Art. 8. - Detalieri privind memoriul şi anexele prevăzute la art. 6 şi 7, precum şi produsele soft pentru evidenţa, gestiunea, centralizarea şi sintetizarea pe calculatoare P.C. se pot pune la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice inte- resate, de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului sau de către Regia Autonomă „Apele Române", în condiţiile legii.

CAPITOLUL III

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 9. - Pe baza informaţiilor primare şi prin prelucrări de natură statistică a datelor din cadastrul apelor, Regia Autonomă „Apele Române" elaborează documentaţii scrise sau cartografice, de raportare pe bazine hidrografice şi la nivel naţional (dări de seamă statistice, sinteze pe activităţi, atlase cadastrale, centralizatoare sau anuare de gospodă- rire a apelor), cu defalcarea pe judeţe, conform prevederilor art. 6, 7 şi 8. Începând cu anul 1997, aceste documentaţii se avizează de comitetele de bazin, se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi se păs- trează atât în arhiva Regiei Autonome „Apele Române", cât şi a ministerului, conform prevederilor legale.

Art. 10. - Persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul naţional de date de gospo- dărire a apelor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 281 din

11 aprilie 1997 pentru aprobarea Procedurii privind meca- nismul de acces la informaţiile de gospodărire a apelor, numai contra cost, în condiţiile legii.

Art. 11. - Modul de colaborare cu cadastrele de spe- cialitate şi integrarea activităţii cadastrului apelor în sistemul naţional şi judeţean al cadastrului general şi publicităţii imo- biliare se stabilesc de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pe baza propunerilor Regiei Autonome

„Apele Române", conform prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi reglementărilor legale de aplicare a acestei legi.