DECIZIE nr. 899 din 6 iulie 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 26 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinteAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorSimona Ricu - procurorClaudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Dosarul a fost repus pe rol, conform celor consemnate în încheierea din 3 iunie 2010.La apelul nominal răspund autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Eugen-Sebastian Cudrici, cu împuternicire depusă la dosar, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin consilier juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul apărătorului ales al autorului excepţiei.Acesta susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 contravin dreptului la apărare, deoarece instituie o nouă categorie de probe, nereglementată de Codul de procedură civilă, constând în "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii", care nu pot fi contestate în instanţă, de vreme ce nu pot fi calificate nici ca acte administrative, nici ca înscrisuri sub semnătură privată şi nici ca probe cu martori. Una dintre caracteristicile unui proces fiind contradictorialitatea, rezultă, în opinia sa, că persoana calificată de lege ca fiind "colaborator al securităţii" doar pe baza acelor "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" nu poate beneficia de această garanţie, deoarece este posibil ca martorii să nu mai fie în viaţă. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi înlăturarea acestei probe.Reprezentantul legal al părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Pentru aceasta arată, mai întâi, că susţinerile de neconstituţionalitate formulate vizează oportunitatea legiferării, şi nu constituţionalitatea textului legal examinat. Arată că părţile din proces pot răsturna prezumţia de veridicitate a acelor consemnări ce, indubitabil, intră în categoria înscrisurilor, deoarece, potrivit regulilor de procedură civilă, instanţa administrează proba cu martori, cu înscrisuri şi orice consideră util pentru aflarea adevărului, aşa cum arată şi actele din dosarul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Mai susţine că relatările consemnate de lucrătorii Securităţii nu pot fi decât reale, deoarece o denaturare a adevărului nu ar fi fost în interesul structurilor Securităţii din acel regim politic, astfel fiind demonstrat eşecul sau incompetenţa acestora în combaterea actelor şi manifestărilor împotriva regimului comunist. Totodată, admiterea excepţiei ar bloca aplicarea întregii Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, întrucât relatările verbale şi rapoartele întocmite de ofiţerii de securitate sunt utilizate nu doar în acţiunile în constatare a calităţii de colaborator al Securităţii, dar şi în cele de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii. Depune concluzii scrise.În replică, apărătorul autorului excepţiei menţionează că instanţa de judecată nu admite proba cu martori şi că, în baza interpretării şi a redactării textului de lege criticat, "înscrisurile" şi, respectiv, "notele şi rapoartele" aparţin unor categorii distincte, astfel că nu poate fi acceptată teza potrivit căreia notele şi rapoartele scrise, precum şi relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii se înscriu, sub aspect procedural, în categoria înscrisurilor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând că, faţă de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.575/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii".Excepţia a fost ridicată de Luca Drăgan într-o cauză privind soluţionarea unei acţiuni în constatare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia solicită lămurirea înţelesului sintagmei "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii", întâlnită în art. 2 lit. b) teza întâi din ordonanţa criticată, şi consideră că acestor "documente" nu li se poate conferi valoare probantă. În caz contrar, arată că sunt încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, deoarece persoanei definite ca fiind colaborator al Securităţii în baza definiţiei legale criticate i se cere să "facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice", în sensul de a demonstra lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatări verbale" consemnate de un lucrător al Securităţii.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor fundamentale invocate, deoarece "nota de constatare" poate fi cenzurată de instanţa de contencios administrativ prin formularea acţiunii în constatare şi prin mijloacele procedurale care guvernează procesul civil.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii". În realitate, obiectul acesteia îl formează dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 293/2008 (şi nu Legea nr. 293/2009) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:- Art. 2 lit. b): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (...)"În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată următoarele:În esenţă, autorul excepţiei consideră că sintagmei "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii nu i se poate conferi valoare probantă, deoarece i se cere să demonstreze lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatări verbale" consemnate de un lucrător al Securităţii, pe care, însă, este posibil să nu îl mai poată chema în instanţă. Aşadar, i se cere "să facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice" şi este privat de dreptul la apărare şi la un proces echitabil, de vreme ce instanţa poate pronunţa o hotărâre de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii doar pe baza acestor probe.Din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, şi anume a art. 11 alin. (1)-(3), Curtea constată că acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" şi să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanţa de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii şi, în final, la înfăptuirea justiţiei.Aşadar, într-o acţiune în constatare a calităţii de colaborator, promovată de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia. Constatarea calităţii de colaborator al Securităţii trebuie să fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi nu poate fi stabilită numai pe baza "relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii". În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât şi faptele negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Aşadar, nu se poate susţine, aşa cum face autorul excepţiei, că relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii au o valoare probantă prestabilită şi nici că instanţa pronunţă o hotărâre exclusiv în baza acestora.Totodată, Curtea arată că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiţi termeni nu este o problemă de constituţionalitate, ci de legiferare, pe de o parte, şi de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti, pe de altă parte.În acelaşi timp, Curtea constată că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, cât şi unele prevederi ale acesteia au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituţională a statuat că "în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169 din Codul civil, "Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească", este asigurat echilibrul procesual al părţilor în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. (5) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc".Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi-------------
| EMITENT |
Augustin Zegrean - preşedinteAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorSimona Ricu - procurorClaudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Dosarul a fost repus pe rol, conform celor consemnate în încheierea din 3 iunie 2010.La apelul nominal răspund autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat Eugen-Sebastian Cudrici, cu împuternicire depusă la dosar, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin consilier juridic Mihai Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul apărătorului ales al autorului excepţiei.Acesta susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 contravin dreptului la apărare, deoarece instituie o nouă categorie de probe, nereglementată de Codul de procedură civilă, constând în "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii", care nu pot fi contestate în instanţă, de vreme ce nu pot fi calificate nici ca acte administrative, nici ca înscrisuri sub semnătură privată şi nici ca probe cu martori. Una dintre caracteristicile unui proces fiind contradictorialitatea, rezultă, în opinia sa, că persoana calificată de lege ca fiind "colaborator al securităţii" doar pe baza acelor "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" nu poate beneficia de această garanţie, deoarece este posibil ca martorii să nu mai fie în viaţă. În concluzie, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi înlăturarea acestei probe.Reprezentantul legal al părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Pentru aceasta arată, mai întâi, că susţinerile de neconstituţionalitate formulate vizează oportunitatea legiferării, şi nu constituţionalitatea textului legal examinat. Arată că părţile din proces pot răsturna prezumţia de veridicitate a acelor consemnări ce, indubitabil, intră în categoria înscrisurilor, deoarece, potrivit regulilor de procedură civilă, instanţa administrează proba cu martori, cu înscrisuri şi orice consideră util pentru aflarea adevărului, aşa cum arată şi actele din dosarul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Mai susţine că relatările consemnate de lucrătorii Securităţii nu pot fi decât reale, deoarece o denaturare a adevărului nu ar fi fost în interesul structurilor Securităţii din acel regim politic, astfel fiind demonstrat eşecul sau incompetenţa acestora în combaterea actelor şi manifestărilor împotriva regimului comunist. Totodată, admiterea excepţiei ar bloca aplicarea întregii Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, întrucât relatările verbale şi rapoartele întocmite de ofiţerii de securitate sunt utilizate nu doar în acţiunile în constatare a calităţii de colaborator al Securităţii, dar şi în cele de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii. Depune concluzii scrise.În replică, apărătorul autorului excepţiei menţionează că instanţa de judecată nu admite proba cu martori şi că, în baza interpretării şi a redactării textului de lege criticat, "înscrisurile" şi, respectiv, "notele şi rapoartele" aparţin unor categorii distincte, astfel că nu poate fi acceptată teza potrivit căreia notele şi rapoartele scrise, precum şi relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii se înscriu, sub aspect procedural, în categoria înscrisurilor.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arătând că, faţă de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.575/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii".Excepţia a fost ridicată de Luca Drăgan într-o cauză privind soluţionarea unei acţiuni în constatare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia solicită lămurirea înţelesului sintagmei "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii", întâlnită în art. 2 lit. b) teza întâi din ordonanţa criticată, şi consideră că acestor "documente" nu li se poate conferi valoare probantă. În caz contrar, arată că sunt încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, deoarece persoanei definite ca fiind colaborator al Securităţii în baza definiţiei legale criticate i se cere să "facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice", în sensul de a demonstra lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatări verbale" consemnate de un lucrător al Securităţii.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor fundamentale invocate, deoarece "nota de constatare" poate fi cenzurată de instanţa de contencios administrativ prin formularea acţiunii în constatare şi prin mijloacele procedurale care guvernează procesul civil.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile "art. 2 lit. b) - în parte - din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii". În realitate, obiectul acesteia îl formează dispoziţiile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 293/2008 (şi nu Legea nr. 293/2009) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:- Art. 2 lit. b): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: b) colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (...)"În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată următoarele:În esenţă, autorul excepţiei consideră că sintagmei "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii" din cuprinsul art. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii nu i se poate conferi valoare probantă, deoarece i se cere să demonstreze lipsa de autenticitate şi veridicitate a unor "note de raport" sau "relatări verbale" consemnate de un lucrător al Securităţii, pe care, însă, este posibil să nu îl mai poată chema în instanţă. Aşadar, i se cere "să facă o probă diabolică, care este imposibil de făcut şi în esenţă este o probă negativă, ceea ce dreptul interzice" şi este privat de dreptul la apărare şi la un proces echitabil, de vreme ce instanţa poate pronunţa o hotărâre de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii doar pe baza acestor probe.Din analiza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, şi anume a art. 11 alin. (1)-(3), Curtea constată că acestea permit instanţei de contencios administrativ ca, în cadrul acţiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" şi să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanţa de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii şi, în final, la înfăptuirea justiţiei.Aşadar, într-o acţiune în constatare a calităţii de colaborator, promovată de Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia. Constatarea calităţii de colaborator al Securităţii trebuie să fie rezultatul unei analize minuţioase din partea instanţei asupra întregului material depus de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi nu poate fi stabilită numai pe baza "relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii". În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât şi faptele negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Aşadar, nu se poate susţine, aşa cum face autorul excepţiei, că relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii au o valoare probantă prestabilită şi nici că instanţa pronunţă o hotărâre exclusiv în baza acestora.Totodată, Curtea arată că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiţi termeni nu este o problemă de constituţionalitate, ci de legiferare, pe de o parte, şi de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti, pe de altă parte.În acelaşi timp, Curtea constată că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, cât şi unele prevederi ale acesteia au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituţională a statuat că "în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.Mai mult, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 1169 din Codul civil, "Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească", este asigurat echilibrul procesual al părţilor în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. (5) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc".Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Luca Drăgan în Dosarul nr. 2.575/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi-------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari