DECIZIE nr. 712 din 25 mai 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 22 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorTudorel Toader - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorAugustin Zegrean - judecătorAntonia Constantin - procurorDaniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 mai 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 14 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 6, respectiv 20 mai 2010, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, în temeiul art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi a art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 25 mai 2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.745/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţia ridicată de Marian Rolf Sîntion într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât limitează aria de aplicare a acestui mod de executare doar la creditorii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar, toţi ceilalţi creditori (inclusiv statul, care conform Legii fundamentale nu poate avea o situaţie privilegiată) fiind excluşi de la aplicarea acestui act normativ. Mai mult chiar, datorită Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, statul îşi stabileşte o situaţie mai favorabilă, întrucât se creează o inegalitate între stat, prin instituţiile sale, şi particularii din sistemul bugetar, în ceea ce priveşte modul de executare silită a creanţelor, încălcându-se astfel şi art. 44 din Constituţie. În opinia autorului excepţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă şi art. 53 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât alin. (2) al acestui articol prevede că restrângerea dreptului trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, ori reglementarea criticată stabileşte un alt mod de executare decât cel prevăzut de dreptul comun doar pentru o categorie de creditori, şi anume titularii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar. În acest context, precizează că Guvernul, profitând de dreptul său de monopol în a emite ordonanţe de urgenţă, a urmărit numai protecţia drepturilor sale, întrucât această măsură nu a fost justificată de nicio situaţie de urgenţă, fapt ce reiese şi din faptul că Guvernul nu a intervenit prin măsuri de politică socială, ce s-ar fi impus îndeosebi în domeniul bancar.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă nu şi-a exprimat opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate formulată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alineatul (1^1), şi modifică alineatele (2) şi (3) ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.După două luni, prin prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, fiind abrogat şi alineatul (1^1) al art. 1 ce reglementa plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010. Totodată, prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, s-a reglementat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii după 1 ianuarie 2010 şi până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe, şi anume 20 mai 2010.Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, prevederi care, în prezent, au următorul cuprins:"Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: a) în anul 2012 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2013 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2014 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu.(2)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (3) Sumele prevăzute la alin. (1) plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin sectorul bugetar se înţelege autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel: a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; c) integral din venituri proprii.Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.Art. 3. - Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2009, şi a prevederilor Ordinului ministrului justiţiei, al ministrului economiei şi finanţelor, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de eşalonare a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei se execută cu respectarea prevederilor art. 1 şi 2."Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la proprietatea privată, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 - în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 -, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi salariale stabilite în favoarea personalului bugetar urmau să fie plătite eşalonat începând cu anul 2010, pentru hotărârile devenite executorii până la sfârşitul anului 2009, şi începând cu 2011 - pentru cele devenite executorii până la finalul acestui an.Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, s-a amânat plata acestor drepturi salariale câştigate în instanţă, ca urmare a constrângerilor bugetare impuse de situaţie economică actuală, astfel încât, ca urmare a modificărilor aduse prin acest act normativ, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, devenite executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se va face astfel: 34% din valoarea titlului executoriu - în anul 2012, şi 33% din valoarea titlului executoriu - în anul 2013, respectiv în anul 2014.Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, reglementează eşalonarea plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Instituirea acestei măsuri a fost determinată de existenţa unui număr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorităţii statale de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în actualul context de criză economică. Adoptarea actului normativ supus controlului de constituţionalitate a fost determinată de circumstanţele excepţionale care au impus instituirea unor măsuri prin care să fie limitată temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în materia respectivă, fără ca prin aceasta să se aducă atingere înseşi substanţei a acestor drepturi.Pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.Aşa fiind, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului, şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică naţională şi internaţională.Asupra constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, în formă anterioară modificărilor intervenite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, şi Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, statuând că acest act normativ nu încalcă dispoziţiile art. 16, art. 44 alin. (2), art. 53 şi art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.Astfel, Curtea a constatat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Marckx împotriva Belgiei, 1979, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Larkos împotriva Cipru, 1999, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004). Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1986, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004).Or, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.Având în vedere cele de mai sus, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturiCURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu--------------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorTudorel Toader - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorAugustin Zegrean - judecătorAntonia Constantin - procurorDaniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 mai 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 14 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 6, respectiv 20 mai 2010, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, în temeiul art. 260 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi a art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 25 mai 2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7.745/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţia ridicată de Marian Rolf Sîntion într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât limitează aria de aplicare a acestui mod de executare doar la creditorii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar, toţi ceilalţi creditori (inclusiv statul, care conform Legii fundamentale nu poate avea o situaţie privilegiată) fiind excluşi de la aplicarea acestui act normativ. Mai mult chiar, datorită Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, statul îşi stabileşte o situaţie mai favorabilă, întrucât se creează o inegalitate între stat, prin instituţiile sale, şi particularii din sistemul bugetar, în ceea ce priveşte modul de executare silită a creanţelor, încălcându-se astfel şi art. 44 din Constituţie. În opinia autorului excepţiei, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 încalcă şi art. 53 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât alin. (2) al acestui articol prevede că restrângerea dreptului trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu, ori reglementarea criticată stabileşte un alt mod de executare decât cel prevăzut de dreptul comun doar pentru o categorie de creditori, şi anume titularii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar. În acest context, precizează că Guvernul, profitând de dreptul său de monopol în a emite ordonanţe de urgenţă, a urmărit numai protecţia drepturilor sale, întrucât această măsură nu a fost justificată de nicio situaţie de urgenţă, fapt ce reiese şi din faptul că Guvernul nu a intervenit prin măsuri de politică socială, ce s-ar fi impus îndeosebi în domeniul bancar.Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă nu şi-a exprimat opinia în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate formulată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 12 martie 2010, act normativ ce introduce un nou alineat, alineatul (1^1), şi modifică alineatele (2) şi (3) ale art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.După două luni, prin prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010, au fost modificate din nou prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, fiind abrogat şi alineatul (1^1) al art. 1 ce reglementa plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010. Totodată, prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, s-a reglementat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii după 1 ianuarie 2010 şi până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe, şi anume 20 mai 2010.Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, prevederi care, în prezent, au următorul cuprins:"Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: a) în anul 2012 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu; b) în anul 2013 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu; c) în anul 2014 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu.(2)În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (3) Sumele prevăzute la alin. (1) plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin sectorul bugetar se înţelege autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel: a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; c) integral din venituri proprii.Art. 2. - Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 1.Art. 3. - Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii aflate sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 76/2009, şi a prevederilor Ordinului ministrului justiţiei, al ministrului economiei şi finanţelor, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008 privind modalitatea de eşalonare a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei se execută cu respectarea prevederilor art. 1 şi 2."Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) referitoare la proprietatea privată, art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 - în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 -, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi salariale stabilite în favoarea personalului bugetar urmau să fie plătite eşalonat începând cu anul 2010, pentru hotărârile devenite executorii până la sfârşitul anului 2009, şi începând cu 2011 - pentru cele devenite executorii până la finalul acestui an.Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, s-a amânat plata acestor drepturi salariale câştigate în instanţă, ca urmare a constrângerilor bugetare impuse de situaţie economică actuală, astfel încât, ca urmare a modificărilor aduse prin acest act normativ, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, devenite executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se va face astfel: 34% din valoarea titlului executoriu - în anul 2012, şi 33% din valoarea titlului executoriu - în anul 2013, respectiv în anul 2014.Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, reglementează eşalonarea plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Instituirea acestei măsuri a fost determinată de existenţa unui număr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorităţii statale de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în actualul context de criză economică. Adoptarea actului normativ supus controlului de constituţionalitate a fost determinată de circumstanţele excepţionale care au impus instituirea unor măsuri prin care să fie limitată temporar exercitarea drepturilor decurgând din hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate în materia respectivă, fără ca prin aceasta să se aducă atingere înseşi substanţei a acestor drepturi.Pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.Aşa fiind, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 are în vedere rezolvarea unei situaţii extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaşte obligaţia de plată a autorităţii statale şi se obligă la plata eşalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situaţia de excepţie pe care o reprezintă, pe de o parte, proporţia deosebit de semnificativă a creanţelor astfel acumulate împotriva statului, şi, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în actualul context de criză economică naţională şi internaţională.Asupra constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, în formă anterioară modificărilor intervenite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, şi Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, statuând că acest act normativ nu încalcă dispoziţiile art. 16, art. 44 alin. (2), art. 53 şi art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.Astfel, Curtea a constatat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Marckx împotriva Belgiei, 1979, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Larkos împotriva Cipru, 1999, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004). Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene" împotriva Belgiei, 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1986, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004).Or, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.Având în vedere cele de mai sus, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturiCURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Marian Rolf Sîntion în Dosarul nr. 7.745/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 mai 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu--------------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari