DECIZIE nr. 399 din 13 aprilie 2010referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 20 mai 2010
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorCarmen-Cătălina Gliga - procurorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 7.931D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde domnul Gheorghe Pop. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 şi nr. 8.445D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.La apelul nominal răspunde domnul Ion Toşu Vînturiş, parte în Dosarul nr. 8.013D/2009. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 şi nr. 8.445D/2009 la Dosarul nr. 7.931D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente. Acestea solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, învederând împrejurările concrete în care a avut loc excluderea lor din partidele ai căror membri au fost.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând deciziile prin care Curtea Constituţională a constatat conformitatea textului de lege criticat cu prevederile Legii fundamentale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 12 octombrie 2009, 22 octombrie 2009 şi 8 decembrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.025/117/2008, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.549/292/2008 şi de Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 şi nr. 3.243/104/2009, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţiile au fost ridicate de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, din oficiu, şi de Dănuţ Ghiţă, Marilena Nuţă şi Valerică Ionescu în cauze având ca obiect anularea unor hotărâri de excludere din diverse partide politice.În motivările excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat neagă dreptul de acces liber la justiţie persoanei vătămate în drepturile sale printr-o decizie nelegală de neacceptare sau de excludere din partid. Arată că singura posibilitate pe care o are la îndemână o astfel de persoană este de a se adresa organului din cadrul partidului învestit cu atribuţii jurisdicţionale, a cărui decizie nu poate fi supusă controlului instanţelor de judecată.Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, "în măsura în care se interpretează că această normă împiedică accesul la justiţie atunci când se are în vedere analizarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate cerinţele şi prevederile formale statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru al respectivului partid politic". În acest sens, precizează, în esenţă, că este adevărat că partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legii, dar această lege nu trebuie să încalce, la rândul ei, alte dispoziţii din Constituţie şi nici statul de drept şi democraţia constituţională.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este neconstituţional, întrucât lasă doar la latitudinea organelor interne ale partidului posibilitatea de a hotărî excluderea din partid a unui membru, cu consecinţa imposibilităţii pentru acesta de a ocupa o funcţie electivă în organele locale, instituindu-se o condiţie în plus faţă de cele cuprinse în dispoziţiile constituţionale, în ceea ce priveşte dreptul cetăţeanului de a fi ales. Susţine că excluderea din partid a unui membru, în mod unilateral, de către ceilalţi membri, fără posibilitatea ca acesta să se poată apăra în faţa unui organism independent, contravine scopului pentru care se prevede o asociere a cetăţenilor într-un partid politic.Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât răspunderea juridică în materie nu este reglementată de norme de drept comun, ci prin norme proprii statutului partidului, astfel încât instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei pentru acte de încălcare a disciplinei interne.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul cuprins:- Art. 16 alin. (3): "Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, art. 40 care garantează dreptul de asociere, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 care statuează cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate. Prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 197 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010, instanţa de contencios constituţional a reţinut conformitatea prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 cu dispoziţiile Legii fundamentale invocate şi în motivarea excepţiei ce face obiectul prezentelor cauze conexate. Cu acel prilej, Curtea a observat că partidele politice sunt grupări asociative care funcţionează pe baza statutelor proprii, care conţin reguli create şi acceptate de membrii lor, şi a statuat că instanţele judecătoreşti nu sunt legitimate să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei în ceea ce priveşte actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică şi deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat să le respecte încă din momentul în care, în mod liber consimţit, au aderat la acest tip de asociaţii cu caracter politic.Întrucât nu au fost relevate elemente de noutate, se justifică menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul său nr. 1.549/292/2008 şi de Dănuţ Ghiţă, Marilena Nuţă şi Valerică Ionescu în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 şi, respectiv, nr. 3.243/104/2009 ale Tribunalului Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu---------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorCarmen-Cătălina Gliga - procurorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 7.931D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde domnul Gheorghe Pop. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 şi nr. 8.445D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.La apelul nominal răspunde domnul Ion Toşu Vînturiş, parte în Dosarul nr. 8.013D/2009. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.013D/2009, nr. 8.443D/2009, nr. 8.444D/2009 şi nr. 8.445D/2009 la Dosarul nr. 7.931D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente. Acestea solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, învederând împrejurările concrete în care a avut loc excluderea lor din partidele ai căror membri au fost.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând deciziile prin care Curtea Constituţională a constatat conformitatea textului de lege criticat cu prevederile Legii fundamentale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 12 octombrie 2009, 22 octombrie 2009 şi 8 decembrie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.025/117/2008, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.549/292/2008 şi de Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 şi nr. 3.243/104/2009, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstitu ţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.Excepţiile au fost ridicate de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, din oficiu, şi de Dănuţ Ghiţă, Marilena Nuţă şi Valerică Ionescu în cauze având ca obiect anularea unor hotărâri de excludere din diverse partide politice.În motivările excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat neagă dreptul de acces liber la justiţie persoanei vătămate în drepturile sale printr-o decizie nelegală de neacceptare sau de excludere din partid. Arată că singura posibilitate pe care o are la îndemână o astfel de persoană este de a se adresa organului din cadrul partidului învestit cu atribuţii jurisdicţionale, a cărui decizie nu poate fi supusă controlului instanţelor de judecată.Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, "în măsura în care se interpretează că această normă împiedică accesul la justiţie atunci când se are în vedere analizarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate cerinţele şi prevederile formale statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calităţii de membru al respectivului partid politic". În acest sens, precizează, în esenţă, că este adevărat că partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit legii, dar această lege nu trebuie să încalce, la rândul ei, alte dispoziţii din Constituţie şi nici statul de drept şi democraţia constituţională.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 este neconstituţional, întrucât lasă doar la latitudinea organelor interne ale partidului posibilitatea de a hotărî excluderea din partid a unui membru, cu consecinţa imposibilităţii pentru acesta de a ocupa o funcţie electivă în organele locale, instituindu-se o condiţie în plus faţă de cele cuprinse în dispoziţiile constituţionale, în ceea ce priveşte dreptul cetăţeanului de a fi ales. Susţine că excluderea din partid a unui membru, în mod unilateral, de către ceilalţi membri, fără posibilitatea ca acesta să se poată apăra în faţa unui organism independent, contravine scopului pentru care se prevede o asociere a cetăţenilor într-un partid politic.Tribunalul Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât răspunderea juridică în materie nu este reglementată de norme de drept comun, ci prin norme proprii statutului partidului, astfel încât instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei pentru acte de încălcare a disciplinei interne.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul cuprins:- Art. 16 alin. (3): "Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 37 referitor la dreptul de a fi ales, art. 40 care garantează dreptul de asociere, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 care statuează cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate. Prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 197 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010, instanţa de contencios constituţional a reţinut conformitatea prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 cu dispoziţiile Legii fundamentale invocate şi în motivarea excepţiei ce face obiectul prezentelor cauze conexate. Cu acel prilej, Curtea a observat că partidele politice sunt grupări asociative care funcţionează pe baza statutelor proprii, care conţin reguli create şi acceptate de membrii lor, şi a statuat că instanţele judecătoreşti nu sunt legitimate să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei în ceea ce priveşte actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică şi deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat să le respecte încă din momentul în care, în mod liber consimţit, au aderat la acest tip de asociaţii cu caracter politic.Întrucât nu au fost relevate elemente de noutate, se justifică menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Dorina Inoan, Nicolae Sorin Inoan, Niculina-Aurelia Rad, Gheorghe Pop, Simion Cenean, Lucian Poptean, Gavril Berciu şi Cornel Tepar în Dosarul nr. 4.025/117/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul său nr. 1.549/292/2008 şi de Dănuţ Ghiţă, Marilena Nuţă şi Valerică Ionescu în dosarele nr. 3.242/104/2009, nr. 3.199/104/2009 şi, respectiv, nr. 3.243/104/2009 ale Tribunalului Olt - Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu---------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari