DECIZIE nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 12 ianuarie 2010
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorCarmen-Cătălina Gliga - procurorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Marian Bîzgă în Dosarul nr. 38.935/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului nr. 1.755D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, personal, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin consilierul său juridic, domnul Mihai Alexandru Ionescu.Curtea dispune a se face apelul în dosarele nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009, având ca obiect după cum urmează: excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Mioara Flenchea în Dosarul nr. 21.865/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Vişinel Ganea în Dosarul nr. 27.926/3/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din acelaşi act normativ, ridicată de Petre Coman în Dosarul nr. 8.660/2/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a întregii Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din ordonanţa de urgenţă menţionată, ridicată de Ion Burlacu în Dosarul nr. 31.479/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde apărătorul ales al autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.990D/2009, domnul Haralambie Voicilaş, avocat membru al Baroului Bucureşti, având delegaţia depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalţi autori ai excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. În toate aceste dosare răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilier juridic, cu delegaţii depuse la dosarele cauzelor.Magistratul-asistent învederează Curţii că, în Dosarul nr. 5.143D/2009, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis note scrise prin care argumentează cererea de admitere a acesteia.Curtea, observând identitatea parţială de obiect a dosarelor strigate, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009 la Dosarul nr. 1.755D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente. Domnul George Petric solicită admiterea excepţiei, depunând, în acest sens, concluzii scrise. Apărătorul doamnei Mioara Flenchea susţine excepţia de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, pentru motivele prezentate în concluziile scrise pe care le depune la dosar.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiilor de neconstituţionalitate, având în vedere practica de până acum a instanţei de contencios constituţional.Procurorul pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 18 martie 2009, 31 martie 2009, 23 martie 2009, 4 iunie 2009 şi 11 martie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi nr. 31.479/3/2008 şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din ordonanţa de urgenţă menţionată şi a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 şi art. 24 din acelaşi act normativ.Excepţiile au fost ridicate de Marian Bîzgă, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman, Petre Cepoi şi, respectiv, Ion Burlacu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa criticată este neconstituţională, întrucât are în vedere stigmatizarea lucrătorilor şi a colaboratorilor fostei Securităţi, instituind "o nouă poliţie politică, vădit selectivă, excluzându-i pe adevăraţii vinovaţi de ororile comunismului". Se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cu referire la egalitatea în faţa legii, la nediscriminare, la dreptul de apărare şi la fidelitatea faţă de ţară.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, se susţine că acestea reprezintă o formă indirectă de restrângere a unor drepturi şi libertăţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnităţi publice. Aceasta deoarece măsura constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii nu e necesară în cazul persoanelor care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici în cazul persoanelor care nu mai ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Măsura este abuzivă, disproporţionată, de natură a leza imaginea publică şi de a îngrădi exercitarea drepturilor politice, dreptul de a participa la viaţa publică şi dreptul de a avea acces la funcţii şi demnităţi publice.Se mai arată că nici prin ultima modificare a ordonanţei de urgenţă nu s-au adus precizări de natură a face unele diferenţieri în clasificarea calităţii de colaborator al Securităţii, menţinându-se aceeaşi formulare generică existentă iniţial şi în Legea nr. 187/1999, care nu distinge, în stabilirea acestei calităţi, în funcţie şi de împrejurările şi condiţiile în care s-a ajuns la această colaborare. Noul cadru legislativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu respectă decizia Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 şi menţine caracterul represiv, abuziv al acestei proceduri. În plus, prin ordonanţa de urgenţă criticată, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost înzestrat cu atribuţii jurisdicţionale, întrucât, în activitatea pe care o desfăşoară, îndeplineşte o funcţie de anchetă, care nu poate fi exercitată în afara sferei autorităţii judecătoreşti, contravenind principiului separaţiei puterilor în stat. În fine, se susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nesocotesc prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile ordonanţei de urgenţă criticate sunt neconstituţionale în măsura în care limitează posibilitatea persoanei de a propune probe, de a cunoaşte elementele probatorii în baza cărora Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii aprobă sau infirmă nota de constatare întocmită de direcţia de specialitate. Apreciază că se încalcă astfel accesul la justiţie, precum şi principiul egalităţii armelor, pârâtul fiind privat de posibilitatea de a accede, în aceeaşi măsură cu reclamantul, la documentele ce reprezintă mijloace de probă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său.Dispoziţiile art. 2 cuprind definiţii ale unor termeni folosiţi în textul ordonanţei de urgenţă, la lit. b) a acestui articol fiind stabilită semnificaţia expresiei de "colaborator al Securităţii"; art. 5 alin. (1) instituie obligaţia persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii de a face o declaraţie pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi prevede că, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în acele demnităţi ori funcţii, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discuţie a acesteia; art. 11 stabileşte reguli procedurale referitoare la acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia introduse la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti; art. 13 cuprinde definiţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi unele reguli legate de funcţionarea acestuia, iar art. 24 enumeră atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate, precum şi ordonanţa în ansamblul său contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) referitor la caracterul României de stat de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (4) care statuează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care statuează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuală, dar cu referire la alin. (11) al acestuia care instituie prezumţia de nevinovăţie, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 30 care consacră libertatea de exprimare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 referitor la fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privitor la apărarea ţării, art. 57 care impune exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, art. 115 alin. (6) care prevede, printre altele, că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti, cu accent pe art. 126 alin. (5) teza întâi care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare. De asemenea, se invocă şi următoarele prevederi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 7 - "Nicio pedeapsă fără lege", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie", art. 9 - "Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie", art. 10 - "Libertatea de exprimare", art. 14 - "Interzicerea discriminării" şi art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:Mai întâi, în ceea ce priveşte criticile formulate împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 în ansamblul său, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009, nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, că ordonanţa de urgenţă criticată nu reglementează în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ci operează, pe de o parte, o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucrătoare sau colaboratoare ale Securităţii faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altă parte, o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte sunt supuse controlului instanţelor de judecată.Curtea s-a mai pronunţat şi cu privire la critica referitoare la nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, constatând că nu există o imixtiune a puterii executive - care, în virtutea prerogativelor sale de legislator delegat, a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 - în atribuţiile puterii judecătoreşti. Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară.În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovăţie, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a statuat că aceasta nu este aplicabilă procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. În soluţionarea acţiunilor în constatare pot fi însă invocate dispoziţiile art. 1169 din Codul civil, care prevăd că "cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească". Astfel, legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, acela al aflării adevărului.În ceea ce priveşte prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, care instituie în sarcina persoanelor care candidează, care au fost alese sau care au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii obligaţia de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Curtea constată că nu sunt de natură să aducă exerciţiului unor drepturi restrângeri contrare dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală. Unul dintre autorii excepţiei susţine că obligaţia impusă de textul de lege criticat "reprezintă o formă indirectă de restrângere a unor drepturi şi libertăţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnităţi publice". Curtea nu poate reţine o astfel de critică, prevederile art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă constituind, în realitate, o expresie a dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, care consacră dreptul oricărei persoane de a avea acces la orice informaţie de interes public. De altfel, Curtea constată că nu poate analiza interpretarea dată de autorul excepţiei, în sensul că măsura constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii nu este necesară faţă de persoanele care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici faţă de cele care nu mai ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Aceasta deoarece Curtea nu poate cenzura oportunitatea unei reglementări edictate de legiuitor cu respectarea prerogativelor sale constituţionale. De asemenea, instanţa de contencios constituţional nu deţine competenţe în ceea ce priveşte controlul modului concret de aplicare în practică a normelor legale.Totodată, Curtea constată că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.Urmând acelaşi raţionament ca în cazul constatării, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, a caracterului constituţional al prevederilor art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reţine că prevederile art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată colaborator al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale. Totodată, Curtea observă că, astfel cum a statuat prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, ridicată de Marian Bîzgă, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman şi Ion Burlacu în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi, respectiv, nr. 31.479/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu-------
| EMITENT |
Ioan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorCarmen-Cătălina Gliga - procurorValentina Bărbăţeanu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Marian Bîzgă în Dosarul nr. 38.935/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului nr. 1.755D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, personal, precum şi partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin consilierul său juridic, domnul Mihai Alexandru Ionescu.Curtea dispune a se face apelul în dosarele nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009, având ca obiect după cum urmează: excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Mioara Flenchea în Dosarul nr. 21.865/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Vişinel Ganea în Dosarul nr. 27.926/3/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din acelaşi act normativ, ridicată de Petre Coman în Dosarul nr. 8.660/2/2008 al aceleiaşi instanţe; excepţia de neconstituţionalitate a întregii Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din ordonanţa de urgenţă menţionată, ridicată de Ion Burlacu în Dosarul nr. 31.479/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde apărătorul ales al autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.990D/2009, domnul Haralambie Voicilaş, avocat membru al Baroului Bucureşti, având delegaţia depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalţi autori ai excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. În toate aceste dosare răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilier juridic, cu delegaţii depuse la dosarele cauzelor.Magistratul-asistent învederează Curţii că, în Dosarul nr. 5.143D/2009, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis note scrise prin care argumentează cererea de admitere a acesteia.Curtea, observând identitatea parţială de obiect a dosarelor strigate, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.990D/2009, nr. 5.056D/2009, nr. 5.057D/2009, nr. 5.143D/2009 şi nr. 5.663D/2009 la Dosarul nr. 1.755D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente. Domnul George Petric solicită admiterea excepţiei, depunând, în acest sens, concluzii scrise. Apărătorul doamnei Mioara Flenchea susţine excepţia de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, pentru motivele prezentate în concluziile scrise pe care le depune la dosar.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiilor de neconstituţionalitate, având în vedere practica de până acum a instanţei de contencios constituţional.Procurorul pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 18 martie 2009, 31 martie 2009, 23 martie 2009, 4 iunie 2009 şi 11 martie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi nr. 31.479/3/2008 şi de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, a prevederilor art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, a prevederilor art. 13 alin. (1) teza întâi din ordonanţa de urgenţă menţionată şi a prevederilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 13 şi art. 24 din acelaşi act normativ.Excepţiile au fost ridicate de Marian Bîzgă, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman, Petre Cepoi şi, respectiv, Ion Burlacu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa criticată este neconstituţională, întrucât are în vedere stigmatizarea lucrătorilor şi a colaboratorilor fostei Securităţi, instituind "o nouă poliţie politică, vădit selectivă, excluzându-i pe adevăraţii vinovaţi de ororile comunismului". Se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cu referire la egalitatea în faţa legii, la nediscriminare, la dreptul de apărare şi la fidelitatea faţă de ţară.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, se susţine că acestea reprezintă o formă indirectă de restrângere a unor drepturi şi libertăţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnităţi publice. Aceasta deoarece măsura constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii nu e necesară în cazul persoanelor care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici în cazul persoanelor care nu mai ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Măsura este abuzivă, disproporţionată, de natură a leza imaginea publică şi de a îngrădi exercitarea drepturilor politice, dreptul de a participa la viaţa publică şi dreptul de a avea acces la funcţii şi demnităţi publice.Se mai arată că nici prin ultima modificare a ordonanţei de urgenţă nu s-au adus precizări de natură a face unele diferenţieri în clasificarea calităţii de colaborator al Securităţii, menţinându-se aceeaşi formulare generică existentă iniţial şi în Legea nr. 187/1999, care nu distinge, în stabilirea acestei calităţi, în funcţie şi de împrejurările şi condiţiile în care s-a ajuns la această colaborare. Noul cadru legislativ instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu respectă decizia Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 şi menţine caracterul represiv, abuziv al acestei proceduri. În plus, prin ordonanţa de urgenţă criticată, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost înzestrat cu atribuţii jurisdicţionale, întrucât, în activitatea pe care o desfăşoară, îndeplineşte o funcţie de anchetă, care nu poate fi exercitată în afara sferei autorităţii judecătoreşti, contravenind principiului separaţiei puterilor în stat. În fine, se susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nesocotesc prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile ordonanţei de urgenţă criticate sunt neconstituţionale în măsura în care limitează posibilitatea persoanei de a propune probe, de a cunoaşte elementele probatorii în baza cărora Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii aprobă sau infirmă nota de constatare întocmită de direcţia de specialitate. Apreciază că se încalcă astfel accesul la justiţie, precum şi principiul egalităţii armelor, pârâtul fiind privat de posibilitatea de a accede, în aceeaşi măsură cu reclamantul, la documentele ce reprezintă mijloace de probă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său.Dispoziţiile art. 2 cuprind definiţii ale unor termeni folosiţi în textul ordonanţei de urgenţă, la lit. b) a acestui articol fiind stabilită semnificaţia expresiei de "colaborator al Securităţii"; art. 5 alin. (1) instituie obligaţia persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii de a face o declaraţie pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi prevede că, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în acele demnităţi ori funcţii, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discuţie a acesteia; art. 11 stabileşte reguli procedurale referitoare la acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia introduse la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti; art. 13 cuprinde definiţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi unele reguli legate de funcţionarea acestuia, iar art. 24 enumeră atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate, precum şi ordonanţa în ansamblul său contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) referitor la caracterul României de stat de drept, democratic şi social, art. 1 alin. (4) care statuează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care statuează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuală, dar cu referire la alin. (11) al acestuia care instituie prezumţia de nevinovăţie, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 30 care consacră libertatea de exprimare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 referitor la fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privitor la apărarea ţării, art. 57 care impune exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, art. 115 alin. (6) care prevede, printre altele, că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti, cu accent pe art. 126 alin. (5) teza întâi care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare. De asemenea, se invocă şi următoarele prevederi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 7 - "Nicio pedeapsă fără lege", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie", art. 9 - "Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie", art. 10 - "Libertatea de exprimare", art. 14 - "Interzicerea discriminării" şi art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:Mai întâi, în ceea ce priveşte criticile formulate împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 în ansamblul său, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009, nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, că ordonanţa de urgenţă criticată nu reglementează în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ci operează, pe de o parte, o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucrătoare sau colaboratoare ale Securităţii faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altă parte, o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte sunt supuse controlului instanţelor de judecată.Curtea s-a mai pronunţat şi cu privire la critica referitoare la nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, constatând că nu există o imixtiune a puterii executive - care, în virtutea prerogativelor sale de legislator delegat, a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 - în atribuţiile puterii judecătoreşti. Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară.În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovăţie, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a statuat că aceasta nu este aplicabilă procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. În soluţionarea acţiunilor în constatare pot fi însă invocate dispoziţiile art. 1169 din Codul civil, care prevăd că "cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească". Astfel, legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, acela al aflării adevărului.În ceea ce priveşte prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, care instituie în sarcina persoanelor care candidează, care au fost alese sau care au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii obligaţia de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, Curtea constată că nu sunt de natură să aducă exerciţiului unor drepturi restrângeri contrare dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală. Unul dintre autorii excepţiei susţine că obligaţia impusă de textul de lege criticat "reprezintă o formă indirectă de restrângere a unor drepturi şi libertăţi prin împiedicarea accesului liber la ocuparea unei funcţii sau a unei demnităţi publice". Curtea nu poate reţine o astfel de critică, prevederile art. 5 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă constituind, în realitate, o expresie a dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, care consacră dreptul oricărei persoane de a avea acces la orice informaţie de interes public. De altfel, Curtea constată că nu poate analiza interpretarea dată de autorul excepţiei, în sensul că măsura constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii nu este necesară faţă de persoanele care au candidat pentru obţinerea unui post, dar au fost respinse, şi nici faţă de cele care nu mai ocupă o demnitate sau o funcţie publică. Aceasta deoarece Curtea nu poate cenzura oportunitatea unei reglementări edictate de legiuitor cu respectarea prerogativelor sale constituţionale. De asemenea, instanţa de contencios constituţional nu deţine competenţe în ceea ce priveşte controlul modului concret de aplicare în practică a normelor legale.Totodată, Curtea constată că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.Urmând acelaşi raţionament ca în cazul constatării, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, a caracterului constituţional al prevederilor art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea reţine că prevederile art. 2 lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată colaborator al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale. Totodată, Curtea observă că, astfel cum a statuat prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a art. 2, art. 5 alin. (1), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, ridicată de Marian Bîzgă, Mioara Flenchea, Vişinel Ganea, Petre Coman şi Ion Burlacu în dosarele nr. 38.935/3/2008, nr. 21.865/3/2008, nr. 27.926/3/2008, nr. 8.660/2/2008 şi, respectiv, nr. 31.479/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Petre Cepoi în Dosarul nr. 18.554/3/CA/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu-------
Google Chrome
Mozilla Firefox
Internet Explorer
Apple Safari